ECONOMIE NATIUNALA

TERA NOSTRASCHITE ECONOMICE

ASUPRA ROMANIEI

DE

P. S. AURELIANU.

-o<--(,&

1

BUCURESTITYPOGRAPHIA LABORATORILOR ROMANI

19, STRADA ACADEMIE' 19

1 8 7 5.

De acela0 alltorti :

NOTICE SUB LA BOUMANIE , principalement au point de vuede son Economic rurule, inclustrielle et commerciale (in colabora-fiune en D. A. Odobescu) Paris, 1867.

CATECHISMUL U ECONOMIE1 POLITICS, a doua edi(iune,Bucuresci.

MANUAL& D' AGBICULTU_RA pentru scOlele primare. Bucur.BEV IST A SCIINTIFICA , cliaru pentru garisarea seiintelorii

naturale, fisice qi economice, 5 volume de la 1870 1875, (in cola-bora(ie eu D. Gr. Ste fdnescu )

MONITORULO" CO MUNELOBO, cliarii agriculturd practicci,3 volume de la 1861-1863.Publicayune oficialci.

d^

Cea dcinteiti detorie a unui cetliten2i este ca sad et

cunosca tera. A fi roma nit .2i, a nu cunosce istoria sigeografia Ronianiei; fortele sele productive; stares saeconomica; avuttile naturale cu care este inzestrata , este

a dovedi ua indiferinta, pentru cea mai scinta din, dato-

riile unui adearatii cetatenii Tera nostra suntemli noi;suntli tote generatiunile care ail locuita acestli pamentade la intemeiarea statului romcinit si pina in timpulic defaa; este trecutuli sz viitorulit nostru; este acestli pa mentg,romcinesca mayfenttli de la strabunii, nostri, pcistratic cuatdtea sacrificii, transmisii generatiunilorli din yea invecii ping' in liva de astkli. Dupa cumli dice invetatul4'istoria alit Franciei, d. Duruy, este ceva din noi inOnein acei muny care ne protegg si ne varsa fecundelelorliape; in acele riuri care suntil credineioe, nostri servi-tor; de atdtea vecuri; in acestii pamentli in fine care esteterenascinta a parintilorii nostri.ua, datorie nu pote fi mai importanta pentru unit cetateniide coat' cunoscinta tire; sale.

fiind4 nisiAstii -feld

Creclenda Ca cunoscintele ce antic dobenditl asupraOrd nostre potil fi de ore-care folosa compatriotilorl mei,m' aml decisl a scOte la lumina acesta, carte. Produsa allnemarginitei dorinte ce andi de a fi utill te'rei mele, roglpe lectori sa priimesca acesta lucrare cu Oa bona-vointai sa o judece cu indulgenta fiindit espresiunea mid

sante detorii ce aveamil de implinita.Intru cal privesce dedicarea acestei carp memoriei

parintelui mel , me simta datoril a declara ca, fiindlpatrunsil cuml ca putinull ce suntl Ill datorescli re-pausatului mel tata, mit tinutii a oferi acestil produsaall fiului mentoriei parintelui, drepta semna de pro-funda ,si eterna recunoscinta.

P. S. AtIRELIANU.

Ferestreii, in 4 Aprilie, 1875.

INTRODUCTIUNE

Romania, ca orf-care alta tern, a until revolutiunilesale politice. NumaT in v6culti acesta istoria nOstra a in-,registratn patru mi cttrT6 princtpale. La 1821 patriotranTudora se salt pentru a curati tera de fanariotl, tari-gradeni care facusera din patria nOstra ua mode de es-ploatatn.La 1848, -Ora amerintata in independinta sa, sescold §i'§T proclama drepturile. La 1857 patriotiT dinMuntenia Moldova lucreet din tote puterile pentruuni cele done te'rl surore. La 1864 Statutultt transfonnezain destula de radicaltt starea nOstra sociala si politica. Infine la 1866 Domnitoruln este destronatti; nit alta con -stitutiune se voteza i carma tnrei se incredinteza Ma-riel Sele DonmitoruluT Caro ltt I.

Dupa atatea revoluttunT politice, altmintrelea cele mailiniOite din cite s'an petrecutil In. gropa, este timpulti ca

cugetilmn la revolutiunile nostre economice. Intereselenostre fundamentale si viitorultl tOrel comanda tutulorn

§1 a

M

romaniloril in generaln, puterilorn Statulut in particularti,ca sit determine seopuln la care trebue sit tinteze tOtaactivitatea nOstra economics. Ua data scopuld precisatn,programulil aleatuitti , suntemtt datorl , fie-care in sferanOstra de activitate pe de ua parte, puterile StatuluTprin m6surile legislative §i administrative pe de alta, sslueramil en tOta energia putinciosa pentru realisareaprogramuluT nostru economien.

Cada sit marturisinul ca pink asta-dl amtl lucratil campe dibuite la desvoltarea economies nOstre rationale. Inlipsa de unll plane combinatil en maturitate, pregatitn §iadoptata de tOta inteliginta romans, de tote interesele ,

amts pl itu nesiguril de la ua ineereare in alta. Sistemeadmise ea bane intr'unil and ail fostil desfiintatetufa. Instituttuni infiintate de ua Adunare sea de milininistern in scopil de a desvolta cutare soft cutare industrie,

ail fostil desfiintate de alta Adunare Si de altti guverntl,fail ea sa li se lase cell putinil timpulil necesarti pentrua proba utilitatea son neutilitatea loru. Lueruln daca nueste naturalti, cell putinil se esplicit. In adev'e'rti, dacapentru organisatiunea until domenin, pentru infiintareauneT fabricT Si sit cere unit sistemil, unit plantl conceputti

cu maturitate §i esecutatil cu strictete, necum pentruorganisatiunea economics a unui statil. In lipsa de planu,in lipsa de legl economice, fie-care a lucratil dupit minteasa,, dupit parerile sale, intredintatti ca va face mai bineea predeeesoril set Resultatuln atillorn incereari princare amil trecutil nu putea, fi de daft confusiunea §iperderea celorti mai preti6se forte productive ale t6ret.

cu tote acestea esperiinta altorn staturT aril fi pututtt

_

intr'al-

Si

- XL

sit ne lumineze si ne scutesca de a face "ensi-ne cercaripeste cerdtri. In fine faptula este indeplinita si ne pateservi cella putin de lectiune pentru

Astarlf citincla de la mica ping, la mare pare ca, ne-ainpatrunsit cu totil prosperitatel tOreT este stransillegata en starea sa economicit; ca, pins la ore-care puncta,.chiarti esistenta nostril, politica este in relatiune stransacu desvoltarea nOstra economics, este timpula ca dinpreuna en totil, inlitturandit ori-ce neintelegere, sit ne-adunamil tote puterile si sit lucriimti pentru a precisa Mt,data pentru totil-d'ama sisternulit nostru de economienationals.

In directiunea economica, ca si in cea socials si politics,Romania, top o recunoscemil. are rolulti sat de indeplinitil;rolulia este mare, demna de Ira natiune inteligenta, activasi inzestrata en tote Cnsusirile care caracterisoza popOrelecu viitoril. Panctuln de capetenie este ca noT sit intelegemilcare este partea la care avemil dreptri sa aspiramil inmiscarea politica sociala si economicit a Europei, si sascimil a ne organisa pentru indeplinirea roluluT nostrilpotrivitil cu geniulu natiunel nOstre , cu aspiratiunile,_caracterula, moravurile si trebuintele poporului romiina.

Ne avCndil pretentiunea de a astern unfit programilpentru intrega nostril economie, ne vomit' margini in acesta,introductiune a arata care, dintre diferitele ramurf aleproductiunel, agricultura , cQinerciti si industrie , merititrtinteitatea in programulti nostril economicil ; cu altecuvinte, care din cele trel ramurl de activitate trebue sitformeze temelia sisternului nostru de economie nationals.

LocuitoriT unel t6r1 pota sit '0 aplice activitatea Torii,.

sit

viitora.

eit

,

la orl-care rancurit de productiune aril voi; potty sit deapreferintit agriculturel , onT comerciulut sail industrieT;acesta rosy nu vrea sit qicit cil, eT lucrezil potrivitg cuinteresele lora , cu conclitiunile de totil felult1 in care seafla patria lora. Unit despotil capriciosa sail unit mintstru

potti adesea sa dea u1, directiune falsiL

activitittil poporuluT ce sunny chiematT a guverna; pottyintrebuinta puterea lord, farit a cruta sacrifichl,

,ca dinteuit tern, agricolit sit facA, eu orl-ce pretit §i farttransitiune nit natiune industrialii, onT comercialit. Istoriadesvoltulril economice a diferitelorti popore din lame nearata mai multe esemple de felulfi acesta; insil nu nearata, grin silnicie §i contra tutuloril legilorileconomice, ua terra s'a folositta netiindta semi de nestra-mutatele legt la care este supusa desvoltarea economics

natiuniloru.A esistatti si esista inciL suverani iministri care facit cu

nepomenita prosperitate economics a Engliterel, convin-gendu -so ca acesta tent datoresce inflorirea sa mai cu somit,

puternicei sale industrif i comerciuluT sell, au cantataca, de astit4I pill mane, sit fad din staturi en totubl agricolestaturi industriale §i comerciale. Cerearea a costatti multesacrificil §i resultatula n'a fostii corespuncletorii §i nicInu putea sit fie, cAcT, &Tit cumil amid fenomenele

economice sunttl supuse, ca tote cele-l-alte fenomene, lalegT nestritmutate pe care nil, natiune nu le pOte nesocotifart a resimti contra-lovitura in interesele sale.

Intru eau privesce Romania, faeit cu conditiunile incare se af16, agricultura meritit loculd d'anteitl in pro-gramulii nostru economist; ea singurg este temelia sea

incilpittanatu,

niel-und

nieT-unuld a

a

dims,

maY solid pe care putema zidi edificiula nostru economictisi socialti. Si ca sit fling bine intelesi yoma adilogiprin agricultura intelegema pe linga procluctiunea plan-telora si animalelora, si industriile accesoriT ale esploa-tattunilora agricole, precum sunta fabricatiunea zacarulul,a alcoolului, a feculel, a uleiarilora si alte industriT carese pottl anecsa pe linga nit esploatatitme rurala.

Romania a fosta de candil esista ua tore maT pre susade tote agricola. Descenclenti aT poporului romana, notromanii anti pilstrata pine astacji aceeasi aplecare pentrulucrarile cAmpulul ca si stramosii nostri. Istoria ne spuneca romanif socotea ea numal arta military si agriculturasunta indeletnicirl denme de 61110111 liberi. Artele mecanice

si comerciula nu se bucurail de mare favOre la Roma.NoT amil pastra,ta cu atata santenie deprinderele stra.-mosilorii ea, chiara cit dauna intereselord nostre,amil nesocotitti ca si densiT meseriile si comeroula. Suntema

darn, agricultorT de rasa. Pe linga acosta imprejurarilesi conditinnile topografice, geologice si climatice in-carese afla tera nostra, conditiuni din cele maT priinciOsepentru agricultura, all contribuitti ea sa Mradacineze simaT adOnea deprinderile motenite de la stramosif nostri.Asa (Mira, pe de ua parte deprinderea datorita originelnostre, pe de alta coneursula imprejurariloril, all facutadin not nit natiune esentiala agricola. Departe de a neplunge despre ac6sta, trebue, din contra, sa multumimaProvedintel ca esistenta nostra economics este foudatape tie industria care este ban, fondamentala a societatil.Din vechime si pine astafp aflata multi barbatfdistinsl care all atribuitil industrieT propria Elise multe din

- X111 -

cft

nostri

Watt

- XIV -

ueajunsurile sociale. Fare a fi de acesta pare' e, vomg repetidupe atatl altti ca, agricultura a fostil §i este pine astac,11considerate ea oeupatiunea cea mat proprie nu numalpentru prosperitatea inateriala daie §i pentru desvoltareamorale, pentru pastrarea §i intarirea spirituluf de familie

buneloi ti moravurl. Not' roan:Mil in particularg datorimil

agriculturel pe linga esistenta nostril materials esisteutanOstra, politica §i socials, pastrarea nationalttatil nostre,a datinelorg §i deprindPrilortl pe care se intemeiazil

latinita ea natiunei nostre. Imprejurari felurite ati con-tribuitil ca pbpulatinnea orarlorii la not, ca si in altecute -va staturl, sit fie amestecata en Omenl de alto na-tionalitate; ea obiceiurile, portulti, traditiunile §i, ping,

la Ore-care punetg, simtulti nationalil std fie alterata.prang, de felulti lord mat tenacl , mat conservators decele mqtenite de la stramo§i, au resistatg cu mat muttsthrift , ant pastratti en ua santa religiositate ml numalportulil, limba, ocupatumile darn pine §i acele obieeiurl,acele datini care sileseil se recunosea §i pe eel mat rodintentionatT ea romanii sunttl, en eorpulg si en sulietulg,descendentil eel mat purl at poporulig romang.

Astacji trel patrimf din populatiunea preI se ocupa enagricultura. Comereitild nostru cu torile straine estealimentatil cu producte agrieole. Finantele statulul, mi-dlocele en care se intimpina tote chieltuelele publice , seculegg maT tote de la agricultorl. Armata nOstra este inmare parte compass din copiil cultivatorilorti.

Asa dark in treeutil ca §i in presentg, amil fostg §isuntemg ua natiune agricolk amt trilitg si trilling dinagriculture. Astil-felil flindg este forte naturald ca orl-tine

si a

sit intrebe : Fosta-a tratatg, agricultura romanit potrivitacu serviciile ce datoresce -Ora ? Cu alte cuvinte : s'aimpitrtit§ita agricultura in proportmne ea importanta sadin imbunittittinle de tota felula ce s'ati revOrsata peststArg, ? SA cercetitma.

Agricultura , ca oil-care industrie , taunt a realisabeneficiuri cats mai insemnate; ins ca ajunge laacesta seopti, trebue sit dispunit in mode suficientil decele patru elemente primordiale ale productiunei agricole

: capacitatea ptofesionalii, captain-la, materiile prime§i munca.

Capacitatea profesionala se dobOndesee prin invqaturain stabilimente speciale de tote gradele. A fosta unittimpa ctinda agricultura, ca i alte industrii, se invatamai multi prin deprindere; acesta se esplica prin simpli-citatea procedarilora care caracterisa ocupatiunile omululinteuit stare de civilisatiune inapoiatt. Astitdi candaindustria agricolit a ajunsa la and mare grade de per -fectitme; ulna lucrarile campula se esecutezit cu instru-mente i ma§inl datorite sciintei mecanice; canda Onsusirile

productive ale piimentului se sporesea prin ingrVimints§i amendamente; cilnda prin irigatiune drenagia se dAsail se is apa din stratula arabila; canda economic vitelortia deventta ua sminta din cele maI complicate; in fine,cAnda mai multe industrif complecse s'ati aneesata pelingo esploatatiunele rurale, simpla deprindere nu maieste de ajunsa pentru a inveta profesiuuea de agricultora.Turile cele mai eivilisate din Europa, Si in ulna lore acelea

care §i -au recunoscuta inferioritatea, n'aa crutat 1 §i nucrutU nici and sacrificiii pentru a inzestra agricultura cu

-* XV -

sd pdtil

adicit

Si

'1

- XVI -

stabilimente de inv6tilmentd profesionald superiord, se-condard si primary. Si maT multi : inve'tamentuld agricolds'a introdusil in tote scOlele primary, in seminare, inscolele normale si in scOlele reale. In maT multe staturldin Germania, in Rusia, in Englitera,- in Austria, inFrancia s'ad infiintattl cursuri de agriculture pe lingitUniversitati. Si ca mud nu aril fi de aJanstl, cele maTmulte staturi all infiintattl profesorT de agricultura SIorticultura care cutreierd satele pentru a face conferinteagricole.

Espositinum agricole generale si locale ; stabilimentepentru perfectionarea raselord de vite; asociatiunm agricole;

statiuni esperimentale si alte institutiuni de felulti acesta,s'ati infimtatit pentru a completa si a inlesni inv6tamen-tuld agricold.

Afard de invqdmentuld profesionald invelitmAntuld

primard rurahl a fostd incuragiatd prin tote mi4lOceleputinciOse. Legi severe esecutate cu strictetd, ay indato-path pe toti Vranii sly 's1 trimita copiil la scOld. Manualepractice de agriculturd, almanacurl, 4iare agricole sepublica pentru a propaga proceddrile perfeetionate decultuid intro cultivatori.

Resultatuld atitorti institutiuni a fostti indemnareaJunimei de a se indeletnici cu industria agricold; sporireaproductiunel, prosperitatea in tote ramurile agriculturei.

Romania, cu tote cd n'are altd industria de dad agri-cultura, de abia a fostu inzestratd pe la 1852 en nitscOla de agriculturit. Rind maT acumd catl-va ani nunumal ct nu se procura, acestuT stabilimenttl mi416celecele maT indispensabile ca sit pOtd trai, dard i se disputa

_

,

esistinta mat in fie-care sesiune a Adunitril legiuitore.Pare ca era unu facutil ca unica scout ce avemil sa fieatacatit cu ua animositate surprinytOre. Din fericire aceaepoch nefasta pare ca a trecutu. Ult singura scold specialainsa nu este de ajunsA pentru ua t6ra agrieola. Marade acosta inv6thmentulti agricolu trebue sa fie graduatildupit starea de preparatiune si dupa scopulti ce '0 pro-pung elevii. cuventit, inv6tanientula profesionalhalit agrieulturel este inca de creatti ill -Ora nostril. Prinumare una din cele d'antt"iti conditiunt de prosperitateagricola, capacitatea profesionalh, ne lipsesce.

Capitalulft este all douilea elemental alu productiunei-agricole. In agricultura, ca i in industrie, cu cattttreprinytoril potti sa'T procure capitalurile trebuincicisecu mai multa inlesnire si cu procente moderate, cu atitilbeneficiile realisate suntil mai mart. Comerciulti nu arilputea esista flint creditil. Meseria01 §i negutatorit aflacreditti cu multi inlesnire. Uit polity, unil girt i velit din

urma comerciantit gitsesce ban'. Marfa din praveie i setrim ite mai in tottl- d'auna pe eredit,0 platesee treptatudupa invoiala ce face. Agricultotula nu se bucura de ilia'una din aceste inlesnirl. S'a infiintattt creditulti foudiarit,insa acestil stalamentu financiaril va inlesni mingpre proprietarf; agricultura nu se va folosi de bine-facerileacester institutiunt de can in casulti citudit proprieta-rula esploateza singurii. ArendatoriT §1 teranii voril fi, cai pinh astildt, prada camatariloru. Astii-fell darn, agTi-

cultura 'Astra este lipsita pina astitcy de uainstitutiune deereditA agricolil, de alit douilea elementit all productiunit.

Materiile prime, care coprindU tote imbunittatirile ce

-- XVII -

Intent'

in-

- XVIII -

ati de scopti sporirea puterel productive a pitmentului,intro care irigatiunile si ingrAprea locuriloril cultivateocupil lomat ne lipsescil in totalti. PiinuMtultinostru fertilti din natura sa s'a esploatatt §i se esploat6zitneprecurmatil, fern ca sn i se inapoieze niel ug pitrticicitdin substantele minerale §i organice ce'T jail in tail annulrecoltele. Cu asemenea sisteint de culture fertilitatea s'aimputinatil §i la multe mo§ii, un diniorg, renumite prinrodnicia se vorbesce astn41 de locurT inducate sailsleite.

Secetele neprecurinate care bitntuiescil tth.a de cilti-vaall; imputinarea viteloril, suntil impregiuritrI care aril fitrebuitil sn no iudemne a introduce in agricultura nostrilirigatiunile. Pinit astii41 nici unil proprietarti nu s'a a-Rath care sn is initiativa unel imbunittatiri a curia efica-citate nu maT pote fi supusii, indouieleT.

In fine munca, bracele inteligente, in lipsit de capacitateaprofesionahl §i de capitaluri, nu insupscA conditiunilecerute,i totulil se reduce la vechile deprinderl agricole.

A.§a darn agricultura mistrg, temelia edificiului econo-RomilnieT, este .departe de a poseda elementele

primordiale ale productiunel. fiindit, nu suntemtiin dreptti a ne mira de starea sa de inferioritate in com-paratiune cu agricultura staturilorti inaintate. Ce neritnutne dOrit de filcutil ? Fitrit a perde timpulti trebue snne cu totil activitatea cntre agricultura te'rex.;trebue ca puterile Statului, in marginea atributiunilorilrespective, sa, alba pentru agricultural toot solicitudineaposibiln; sil, o inzestreze cu tote institutiunile i amelio-ratiunile de care depinde prosperitatea sa; in fine, sn fa-

d'anteia,

lora,

mics OaAstil -felil

indreptitma

- XIX

ceinfi pentru agricultura nationalg ceea ce ail facutil §ifacti cele mai multe staturT din Europa. Afara de agri-cultura, populatiunea ruralil,, care forineza mai intregapopulatiunea Romanie1, merita loculit d' anteiti in pre ocu-patiunile tutulorti acelorti care doiescti intr' unn modilseriosti prosperitatea terei. Ori-ce ainelioratiune nu va a-vea nicf-ug, valore ping, Ganda forta inteligenta va jaceain ignorantg,, pint cind teranulli romanfi nu va deveniunti cettenil luminattl. A mat amena inzestrarea agrieul-turei cu imbunAtatirile de care ea simte trebuinta, este adovedi ua adeverata nepAsare pentru prosperitatea na-tionala. Candu totuln se mica impregirulu nostru; calladiferitele stature se iptrecti care mai de care sa prosperezeeconomisesce, amu fi nisce copit ingrati dada not annusta pe loch; amn justifica asertiunile neintemeiate ale a-celora care urmarescil injosirea nostra.

Amu isu ca pe agricultura trebue sa se intemeiezeedificiulti nostru economicil; cu acosta nu mil intelesuca industria §i comerciulti trebuescti neingrijite. Cu altaocasiune anlu aratatti ca infiinitarea uner industria ratio-nale este ua trebninta de anteia ordine pentru Romania;ca, pre cattl ne sta in pub*, sit citutilinn a crew §i in-temeia tote industriile care aril putea prospera in condi-tiunile presente ale prei nOstre. Solicitudinea puterilorilStatulut -trebue sit imbr4i§eze en aceea§i cilldura indu-stria ca §i agricultura. In catil despre comercin, fie-careintelege ca, data nu Ousu§imil conditiunile pentru a deveniua natiune comercianta, totu§i interesele agriculture) §iindustriel ne impunti datoria de a incuragia desvoltareacomerciulul romana. Amu pacatui contra celorti mat vi-

XX -

tale interese ale te'ret canda prin indiferinta nostru, antilasa comerciula tarot strainilorii, dupe cuma este dejalasatil in mai multe

Ceea ce ne incuragiaza este ca de cata-va tinipil ce-stiunile de natuia economica preocupa pe romanii. Undeping mat amnia cati -va ant nicl v-orba econouaia natio-nal . nu esista in vocabularula nostru economics, asta41,afar de patine esceptiunt, romanit de tote trepteledovedesca ea in fine s'ail patrunsa mina ca nu pOte esistaprosperitate politica fara prosperitate economica ;vittorulft nostru ca stata este in cea mat stransa legaturaen desvoltarea economica a -Orel". Acosta dispositiune aspiritelora este unica resplatire a celorti caril in margi-nita lord sfera de actinic, s'ati nevoitti a propaga ideilede economie nationals si a desvolta intre romani simtnlfteconomicii care Oren, ca disparuse din inimele lord. Inacelasi timpti, aplecarea spre cele economics ne incredinteza

pe tot ca romanil se vorti, pune sa, lucreze cm tom acti-vitatea si patriotismula de care sunta inzestratT pentrua face ca, in celti mai scurtil termini" posibilti, Tom nostrusa ocupe locula ce i se cuvine in miscarea economie,aEuropel.

-

localitati.

a

ea

TER A NOSTRA

I

Positiune geografia. Limite. Intindere. Munti,Lacuri. Divistunea admintstiativti.

Rbmgnia este situath intre 43° 38' §i 48° 50' de la-titudine septentrionalg §i intro 20° 20' §i 27° 10' delongitudine orientalg.

Configuratiunea sa geograficg, presintg, aspectulu unufamfiteatru a cgruia vatrg, este imensa campie a DungriT,iarg, treptele mufti colinele §i diferitit munti in§iruittping, la cele mat inalte verfuri ale Carpatilorg. In acesttiimensu amfiteatru se afig, trei marl regiunT : regiunea,

campiilortl, regiunea colinelora §i regiunea muntilorit.Suntti putine Staturl care sa intrunesct ca tera nostril,

situatiunf topografice pre cata de variate pre atatil depriinciese pentru-agriculturg §i industrie.

Teritoriii.Mull.

- 2Yecinatittile sale sunta : la north la, vesta Austria;

la estil Rusia i Turcia; la sudil Turcia.Suprafata t6rei nOstre este de 24,240,931 pogke, sail

12,120,425 ectare, 1330 mile geografice sail 6,123 le-ghe patrate.

Pe acestil teritoriil traiesca aprope 5 milione locuitorl(4,424,961), impartitI in proportinni inegale intre satei ora§e , 3,463,782 in sate §i 781,179 in orate. In

raporta cu intinderea pAni6ntuluI mutt 722 locuitori pelegheMuntil nqtri suntil dintre eel maT fruniql i maT a-

vutl din Europa ; se intinda in lungil de la unit cape-taala tereT pia la celil -altU. El suntil utG ramuril a Alpi-lord bastarnicl sail Carpati : ingtimea lord variazA, intre2,5 87 i 8,160 urme d'asupra nivelulul in tril. Yelfurilecele maT inalte sunth muntil SasuluT, al Bucegilorti §iYerfula-CraiuluT.

Pentru a trece din Romania in Transilvania in Ba-natil sunta treceUrele YOrciorova, Vulcanu, Turnu-Ron,Braun, Time§a, Buzell, Cornu-Luncil, Tulgev, Ghimep,Oitusu, Burgulil §i altele.

Puncturile culminante ale acestora munt,1 suntl :

Omulti sail CaraimanulilPargngulti

2650 metre2587

Piatra 2255 »

Tutaua 2079Ceelgulil sail Pionulii 2720Retezatulil 2600Ciurulil 2174Rareulu 2008

i

ua patratil.

i

)

)2.

2.

)2.

-3Ceclaulti este (lora cell mai inaltu munte din Romania.

Dupit cumtl spune Cantemira din yerfula sea se vede A-kermanulil, dada timpala este seninil. Pe mi4locula sellzapada nu se topesce mal nici-odata.

Muntil sunta una din avutiile principle ale Prei; insenulil lord se afla tota felulti de metale. Mu lte piraiecare se cobora dinteen§ii card nisipa amestecatti cu prafade aurtl. Tiganil ninniti aurarl, strangea acestti aura i

plated DOmnei, dupa cuma ne spline istoricula MoldoveT,1600 dramurl pe fie-care anti. Acesta industrie se maleserciteza §i in clilele nOstre.

Padurile vergine i nesfiqite ale Carp,* loril indestu-leza tdra intrOgit cu cherestea; bill pasciunile de pe ver-furile lord, nutrescil peste vara, sute de mil de of.

Multimea de isvOre de ape minerale tipescti din stan-cile muntilorti notri.

Piraiele care §erpuiesca de la yerfurl ping, la pOle,nutrescil delicatulti Ostrava, procuranda in acelW timptiforta motrice pentru ferestraiele apdate la pOlele muntilor.

Pamentula Romaniel se inalta treptata de la termuriTDunaril pina in Carpati. Iata care este altitudinea prin-cipalelora ora§e ale terel :

Braila 15 metreGalati 15 )Yasluiii 76 )Bucuresci 77 )Ploesci 141 )Bacat 230 )Tergovi§tee 262 N.

Tassi 318 )

-4-In Romania de dinced de Mi lcovri s'a num6ratU optil

sute §epte-deci Si cincl munti dintre care 200 formezalantrilA care o desparte de Transilvania §i de Banatil.

Afarit de munti esistit 304 dealurl dintre care 114suntil plantate cn vii iarq 190 cu liveql de point.

Nenumerate viii taie Muntenia in sensultt latimei sole,iartt Moldova in alit

Sistemulti idrograficti altt -Orel' este din cele mai bineconditionate pentru trebuintele agriculture) §i industries.Isvorele nenumaate e§ite din sinula Carpatilorti datinascere piraielortl care intrunindu-se formeza acele Mime-se riuri care strabattl tera ping, ce se varsit in Dunare.

Dunitrea, care termuresce Romania pe ug, lungime de a-prepe 125 leghe, este celti mai mitreta &Are fluviileEuropel §i in acela§1 timpti artera cea mai puternica acomerciului terei. Adincimea sea variant de la 18 ping,la 60 urme; largimea sea merge sporindit ping, ce se var-sit in marea Negra; in y6rsittura Oltului este de Mt leghe.Ea formeza, mat multe insule, dintre care unele suntti lo-cuite, lard allele suntil acoperite de Wulf marl de sal-cie, anint §i plopii, coma Si pitsciuni bogate pe care se nu-tresol nenume'rate turme de vite.

La ve'rsittura sea in marea Negri Dunarea se impartein trel ramuri care suntti : Sulina, Santu-George Yi Ki-lia (Tiagola). Dificultatile ce intampinati corithiile la guraSulinel aq mai dispitrutli in urma lucritrilortt Comisiuneleuropene a Dunarii.

Termultt Dunarit este in generalti §esu; acesta face easit se formeze multime de bait' pescose, balti care suntiluna din ramurile de venittt cele mai productive.

lungimet.

Riurile principals care se varsa in Dunare suntg : 01-tulg, a carnia obirie este in Transilvania; intra in Ro-mania pe la Turnu-Rop, trece pe linga Romnic §i Sla-tina §i se varsa in Dunare la Islazg, dupa ce a strebatutgtia intindere de 350 kilometri. Intr'ensulg se varsa riurileLotria, Oltetulg §i Topologulu. Elu formoza mai multeinsole acoperite de paduri de salcie, plopg, aninu §i richi-ta, numite zavOie.

Oltu 111 este imulg dintre cele mai insemnate riurT alepieT; in privinta economics, elg va deveni cu timpulgus cale de comunicatiune importantit.

Siretulti isvorasce in Bucovina §i intra in Romania pela MihailenT, strebate Moldova in tOta lungimea sea pe oft

intindere de 333 kilometre §i se varsa in Dunare hugsGalati. In elg se varsa Moldova, Bistrita, Trotu§ulg dinpreuna, cu CaOnulg, Oitusulg, Taslaulg, Romniculg §iBuzeulii; la stamp sea se varsa, B6rladulg.

Pe Siretn ca si pe Bistrita, se transports plute de che-restea atatg din padurile -Orel eau §i de la Dorna dinBucovina. Pluta0 pung d'asupra plutelorg sad cu cerea-le pe care aducti la Galati §i in alte localitati tgrmurar.

Prutulg isvorasce din Carpati §i se varsa, in Dunare in-tre Galati §i Reni dupa ce strebate ua lungime de 411 ki-lometre. Intr'Onsulg se varsa Bahluiulg si Jijia. Pe Prutilse transports catating insemnate de cereale §i alte mar-furl din susulg Moldova pins la Dunare. Mai multe va-pore tragg slepluile incarcate cu producte atath in susulgcatg §i in josulg acestuT

Afara, de aceste treT rinri importante, Romania estestrebatutil, de allele mai inguste §i anume :

'T

rig.

Buzgultl care isvorasce din Carpati se varsa In Si-retti linga Galati; Ialomita a caruia obir§ie este InCarpati §i se varsa in Dunare in fata HeroveI dupa ce apliitnittl apele Prahovel, unity cu Telejenulti §i cu Cri-covult. Dupa observatiunile acute acesta rich p6te fi na-vigabilu de la Slobozia ping, in Dunare; Arge§uhI , is-

vorasce din Carpati trece pe linga, Pitescl §i se varsa, inDunare linga Oltenita, dupa ce a priimitt1 apa Dambo-vite1;Dambovita trece prin Bucurescl da In Arge0;

in fine Jiu lil care isvorasce din Transilvania, intra inRomania pe la Vulcaml, trece pe linga Tergu-Jill §i Craio-va §i se varsa in Dunare in fata Rahovel; inteensuhl sevarsa Gilortu lit, Motrula, Amaradia.

Romania este strebatuta de nenumarate piraie §i detorente care se varsa in riurile mentionate mai susa.

Amts ca Dunarea formeza lacuri numite balti; din-tre acestea merita a fi citate canalulti Borcea de lingaCaltirqi , Brateplii linga, Galati, Cahuluhl, Cartalulii,Covurluiulti , Ialpucuhl linga Bolgradil, Catlabuga §itai. Pe tgrmurii maril -Negre se afla baltile sante Sasicu,Conducu, §aganu, Alibeiil, Burna-Sola §i Tula.

In interiorulti tgrei se afla peste 2000 ele0aie satl ia-zuri pline en pesce; dintre acestea vomit cita ele§taieleCaldaru§ani, Snagovulii, Vulturultl, Dorohoiulit sari Ie-zeruhl prin care trece Jijia, Cernica §i altele.

In drepta in stanga riurilort i riuletelonl nOstrese intindti luncT sett §esuri a carora fertilitate este pro-verbiala, aceste aluvi6n.e cultivate neprecurmattI de candase tine minte, continua a produce recolte abundente. Uneledinteensele sunttl pasciuul i fenete bogate.

- 6 -i

4isa

§i

pi

Xi-

7

In generalii apele nostre sunttl repecy §i multe caretpetri§f,; candil este timpt plointe , multe dintre riurl sevarsa §i producil inecaciuni marl; tOrascil copaciT i chiarilcase. Cana cade zapadg, mill-La §i desghetulti se face deultdata, maT tote apele se revarsg, §i ocasioneza pagube in-

semnate.Romania este impartita in 33 judete, 164 plg,§I §i

2963 comune, din care 62 comune urbane §i 2,901 co-mune rurale. Comunele suntil formate din 9,489 sate sailcatune. In tablould urmatorti estrasil din Indicele contu-nelorti la finele anului, 1873, se pOte vedea impartirea ad-ministrativa pentru fie-care judetil in parte (1)

(1) Prio legea din 1874 s'a Scutil ua nou'n' imOrtlre comanalii, pingast4i lust): neposedandil mci ua publicatiune oficial'A ne miiignuma da divisiunea veclu5. acesta cu atatii mai multi ca, afail de num6-rulil comunelodi, eels -alte impgttiri re'rdanil acelemi

---

g

8g0

5.a?,

NUMIREA

JUDETELOR

g0Aw,

n

pl

'az

No.COMUNELOR

Ft...1' `E!', e.2 :..7. w'r2 g.7, z.2 z; t.?

0 ,z, : I .`Z 0 '

NUMIREACAPITALELOR

DE JUDETIE

,,.1,

pl

a

---fr,

:',5

z

,-,,,

.

E4

1 Arge§u. . . . 7 2 141 143 629 Pitesel2 BacAu 5 2 83 85 378 Bacilii3 Bolgrathi . . . 3 1 60 61 64 Bolgradil4 Botqani . . . 6 2 50 52 222 Botosani5 BiAila 2 1 48 49 133 Braila6 Buzeil 6 2 100 108 437 Buell7 Cahulti 3 1 45 96 115 Cahulti8 Covurluiti . . . 3 1 43 44 118 Galati9 Dambovita. . 7 3 115 118 371 Tergovisce

10 Dolju 7 2 145 147 409 Craiova11 Dorohoiti ... 6 3 44 47 216 Dorohoiti12 Ptilciii 4 1 71 72 166 Hui13 Gorjii 6 1 154 155 303 Tergu-Jiu14 Ialomita . . . 4 1 86 87 166 Cglna§i15 Iasi 7 2 42 44 389 Ia§i16 Ilfovii. . . . . . 6 2 118 120 414 Bucuresci17 Ismaili-1 4 2 6 36 Ismail18 Mebeding . . . 7 3 185 108 460 Severin19 Museelil . . . . 5 1 84 85 218 Campu-lung20 116intu 5 2 49 51 331 Petra21 Oltil 4 1 100 101 339 Slatina22 Piahova . . . 7 6 144 150 432 Ploesci23 Putna 5 3 82 85 246 Fogani24 Romnicu-Slrat 7 1 85 86 226 Romnicu-SArat25 Romanti . . . . 4 1 74 75 229 Romanil26 Roman* . . 5 1 110 111 202 Caracalli27 Suc6va 4 1 40 41 218 FORiceni28 Tecucili 4 1 56 57 256 Tecutiti29 Teleormanti . . 4 4 133 137 222 Turnu-Mgur.30 Tutova 5 1 72 73 250 BerlacRi31 Vasluiti 5 1 66 67 264 Vasluiti32 Velcea 7 3 159 162 382 Romnicil33 V1aca 4 1 109 110 248 Giurgiu

Totall . . 164 62 2901 2963 9409

4,

..

N

.

- 9 -Gnirk principale ale Romaniel sunttt :Bucurescii, capitala Acesttl ora§ti fondata in se-

colulq alit trei-sere-cleeelea pe prmurii Daml,ovitel, estela depiirtare de 70 kilometre de portula Giurgiu. Cellidin lama recensimentil a comtatti ca se allit in &mese'15,000 case §i 123 Biserici.

odiniOra capitala Moldovei, are 8,300 case §i52 biserici.

portulil cell mat importantti alta Dunarit.ports l care rivalisoza en Galatil.

Craiova, pe Jil, ora§uln principals din Oltenia.Botornii, ora§ti importantil prin comerciultiPloiesca, pe Prahova, ora0 industriala §i comercialitBae ii , pe Siretti §i Pitescii pe Arge§il, ambele orate

care mergtl desvoltandu-se.In BucureseT §i Ia§I se aila scaune mitropolitane; iartl

in Romnial, Romanti, Bugg, Hut, Curtea-de-Arge0 §iIsmailt senile episcopale.

orit

kilif,

GalagBra 21a,

silt

II

Populatnine. Ochire economics. Nationahtatea qi limbo, Nu-me'rulti qi sporirea populatiunei. Populatninea dupl. secsii, dupgprofesiuni, dupg. nationalitate, dupg religiune. Mirarea po-pulatiunei.

Ori-catil aril fi de importantil pentru desvoltarea unulStitt, studiulti diferitelorti materiT de Economie socialg,nici-una dintre densele nu meritg maT multi, luare aminteca cestinnea populatimiei. Consideratu economicesce omulti

ocupg celti d'anteiti loch intre fortele viuT; fgrg dOnsulq,Mil inteligenta §i inveIgtura sa, cele-l-alte forte aril IA-manea neintrebuintate. Pentru aceste cuvinte in tote te"-rile civilisate guvernulti se ocupg cu ug deosebitg solicitu-dine de tote miqlocele prin care se pOte inibunatilti traiulnpopulatiunef, §i sporirea sea. Ori-catti de prosperit ar fiproductiunea natiunalit ; orl cat de fericitT s'artl pgrealocuitoril unul statti, indatit ce se va constata cg popu-latitmea in loon sa se inmultOscg treptatil, sta pe loc sarise imputinezg, este ug probit nettgtduitit cg acea socie-tate este atinsg de una din acele bOle morale sea fisicecare contribuesctl la decadenta Staturilorti.

Dacg staturile marl, populate cu ;led de miliOne de lo-cuitorT, cautg a favorisa sporirea populatiunel, cu atatil

mai multi taile mid, populate de cite -va miliOne de su-flete, south datOre a nu cruta nict una sacrificial spre apone populatinnea in cele mai priinciose conditiuni pentruinmultirea sea.

Tera nostril, in privinta populatiunel, trece Intro Sta-turile mid; dare ca intindere teritorialg avema pamentapentru ua intreita §i impittritit populatiune de cata al/emitastacji. Mal multi bitrbati de Stata piltrunti de acesta a-devaa ail propusti ca sit se aducit colonif de stritini. Nuinfra, in cadrulit acestei lucritri ca sit ne ocupilma cu a-menunte asupra unei cestiuni atitta de importante; de a-ceea ne vomil margini a sustine ca (12.0, tera acesta bine-cuvintatit de Provedinta a pututil sit se strecOre, ciontitade vecinii sel, din atatea cataclisme politice §i sociale cuintinderea si populatiunea ce are astqf , p6te fi siguracit in colonisarea cu stritiniT §I-arti afia sfirOtula. Se o-biecteza ca pamOntulil te'rel stg nelueratit; co inclustria nu

se desvolteza; ba 'mil pretindil co stoma necioplitT, nu neca prin urmare interesele nostre cele mai vi-

tale reclama ca sa aducema coloniT stritine. Pete ca uncledin aceste asertiuni sit fie in parte adeve'rate; insit nu sepOte contesta ca desvoltarea econoinicit a unuf State esteuit cestiune secondarit pusa alaturi cu esistenta sa politica,

poporti practicit cautit sa, '§i ase4e pe temelii so-lide esistenta sa inlaturanda on-ce aineliora;iune, fie alitde importante, canda printeensa s'artl aduce veri-no vit-tamare esistentei Rationale. NoT credema ca in impreju-raffle politice, sociale §i economice in care se alit ternnOstrit, colonisarea en stritini are fi in tote privintele vit-tamittore. De aceea ne permitema a recomanda sit se face.

cirilisittntt;

Oil -ce

- 12

tote sacrificiile pentru ca populatiunea roman sit spo-resca, insa nici-uadata pe calea colonisaril.

Romanil sunta anti poporA de rasa latina, descendentlal eoloniiloru roman a§e4ate in Dacia; limba, tritsurilecostumele , moravurile , agrieultura suntti atateaprobe invederate. Ignoranta §i mai adese-orl urmarirea descopurl politice. au pututu sit se indoiascit despre originanOstra; insa sciinta, adev6rata sciinta, a daramatil totesistemele edificate pentru proiecte ascunse. eel

marl din Europa occidentalit suntA unanimi in a sustmeca putine popOre de nemA latinti au pastratA cu mai multafidelitate intipilririle originel lore dupa cum le-ati pastratAromanii.

Afara de Romania de asta-gi, romanit locuescA in Tran-silvania, BanatA, Basarabia, Maramure§A, Dobrogia §iin& ua parte a Macedomel i a Tesaliel. Cele d'anteitt patruprovinciT faceA odiniora parte integrantit din Romania;insa la diferite epoce, vecinil mai puternicl de catil not,ne-au smulsA una cite una aceste steme ale coronet dom.-nilorA romani. Nevoitf a indura acosta silita trunchiarea terel nOstre, suntemt datori a ne desvolta §i a nea nu perde unit minute din vedere pe fratil nostri, i mat

cu sOma a ne patrunde cii curandil sail mai tare iA Pro-vediuta natiuniloril va veni in ajutorulA romanilorA dupg,cumii a venitt in ajutorulA

Dupit celA din urma recensinfentA filcutA la 1859 po-pulatiunea totalit a Romanief se urea in 4,424,961 lo-uitorl.

Legea sporirel acestel populatiuni este tote atatA deimportantit pentru noT ca §i cunoscinta cifreT sale absolute.

invelatit

lord

13

Din nenorocire nu poseditma nici-una recensimemtninainte de 1844. De la acOsta epoch mi§carea

ascendents a populatiunil nostre este urmiltOrea :

No locuitonloiii Sporirea

1844 3,578,951

1854 4,000,000 578,951

1859 4,424,961 424,961

Admitendn cifra rotunda de 600,000 ca sport'. altpopulatiunef romane in timpa de 10 ant', resulta ca aratrebui sh tr6ca 80 de ant' pint ce sit se indoiasca nume"-rulA locuitorilorti. In Englitera, undo populatiunea seinmultesce in cea mai mare proportiune trebuescu 50 deant' pentru ca sit se indoiasc6. Trebue 0, se tintsena de roiurile de emigrants can pornescu in tote anultien sutele de mit din Insulile Britanice.

Dad, s' aril mai ft facuta unti alai recensimenta in 1870,atunci compartindu'la cu Mil din 1859, ne-amts fi pututtiincredinta cu catti sporesce populatinnea mistM in 10 ant.In tote casulfi (lanai cre(j6mentil recensimentului din 1844not' an1 putea sit ne despre legea la care estesupusil, crescerea populatiuneT nOstre.

Teritoriulu roman aventhiva intindere de 12,120,425 ec-tare (24,240,931 pogone), 1,330 mile geografice sati6,123 leghe pittrate, raportulti intro nume'rulti locuito--rilortl §i intinderea pnentuluT este de 722 locuitorf penit leghe piltratn. Acosta popu1atiune este distribuith, introorate §i sate cumtl urmezA : 781,179 locuitorT in erne§i 3,643,782 in sate. Astit-feln darA, din 10,000 locui.

ofi°lain

Ani

insa,

felicititmt

- 14 -tors 8,234, ,sati peste patru cincimi, locuiescu in sate simai putinu de nil cincime in orase.

Populatiunea, totalh constituesce 172,060 familif inorase si 801,926 in sate.

In orase familiile ocupa 104,272 case, huh, in sate690,691; peste tutu 794,963 case. TinOndh soma, denum6ruld caselortl, resulta chin orase locuiatl intr'ua cash7 persOne, lull in sate 5 persOne.

In ceea ce privesce secsulti s'a constatatt la 1860 ch inRomania se aflail 2,276,558 battati si 2,184,403 femel;de undo urm6zh ch la 100 locuitorl 52 sunth barbatl si48 femel. Inferioritatea num6rului femeilord este untifenomenti economical care se produce in prea patine staturidin Europa.

Starea civilh, a populatiunef era la aceeasi epoch :778,244 chsittoriti, 78,799 vhduvl si 116,943 cell -batarl.

Profesiunile celorh 973,986 cap de familie eratl :

Agricultori 684,168Meseria§i 59,869Calfe 23,192Comercianti . 30,417Fonctionari administrativi §1 comunali 22,811Profesori 6,066Advocati 318Medici 227Hirurgi 151

M6.je 204Farmaci§ti . 95

Arti§ii 2,156Preoti 9,702

- 15 -CAluggri 4,672CAluOrite. 4,078Alte profesiunT 125,815

Din 1000 capT de familie suntd 702 agricultort, 62 me-serini §i 32 comerciantT.

Populatiunea strdind era distribuitil dupa nationalitatiin moduld urmdtoru :

28,136 Austriaci9,545 GreeT3,658 PrusienT,2,823 Eng leg2,706 Ru§i,2,635 Turd,1,142 Francesi,

167 Ita lieni,569 Alte nationalitati.

Intre indigent figureza aprepe 300,000 tigani de rasaasiaticd. Acosta populattune sclavd piny la 1848 s'a des-robitt de dare guvernuld provisorid. Reintor0 in scla-vie dupd, caderea locotenentel donmesct, ad fostd emanci-pap prin fe'scump6rare subt domnia principeltif StirbeT.

Religiunea romanilord este cea ortodocsd; din popula-tinnea totala 4,198,662 locuitori tined de acestd reli-giune; restuld era impartitd cumd nrmeza :

CatolicT 45,152Protestang 28,903Armeni 8,178Lipoveni 8,375Israe lig 134,168MahometanT 1,323

16

Pentru populatimei, publicandu-se datelepe 1871, le you'd lua de temeitt comparandu-le en aceledin 1865.

Mirarea starii civile in 1865 comparatl cu aceea din1871 pentru tOta tern, se pate resuma mind urmozd, :

1865 1871

Cgsgtorii. 35,505 28,010Nasceri 127,797 145,010Morti 89,058 114,576

Din comparatinnea acestorti Qifre resulta el in 1871s'a facutti mai putine cilsatorii de catti in 1865, faptilanormald admitOndu-se ca populatiunea nOstra a creseutddupg emit pare a resulta din mun'Oruld nascerilord.Ceea ce ne ingrijasce este el diferinta intro nascerl mortf

In aceste don6 epoce constatil descreseerea populatinnei;in adeve'rd in 1865 escedentuld naseerilord asupra 1110rtilord a fostti de 38,739; iard, in 1.871 de 30,434, ud, di-ferinta de 8,305 nascerl in favOrea luT 1865.

Dupe secsd s'a ndscutd in :

Be V Fete1865 68,158 59,6391871 76,884 68,126

Ad muritd in :Bgeti Fete

1865 48,078 40,9801871 62,679 51,897

i Intel-mit and §i intealtulti se constata el se lasedmai multi Vat de catti fete.

Mirarea

1i

- 17 -Din nume'rulti totall all ngscutilorli in 18 71 s'ac's

ngscutl morti 3409 copil, dintre care 716 in comuneleurbane iarg, 2693 in acele rurale.

Dupg aceste generalitati credeml cg, nu este de prisoslla intra in Ore-care amenunte asupra, mipgrif populatiunefIn 1871, Si acesta cu attal mai multh cg, datele de ase-menea naturg, ne potti lumina in cestiuni de cell mai mareinterest pentru tent 'Astra.

Vomit incepe cu Casatortele.Cele mai multe cgsg,torii se btu in lima MI Ianu aril.Iath mull suutil impgrtite intre diferitele luni ale a-

nulul :

Iamiariti . . . 11,622 LIU 881Februariti . . 2,648 Augusta . . . . 641Martin 193 Septembre. . . . 874Apriliti 843 Octombre . . . . 2,595Math 1,395 Noembre . . . . 3,679limit' 591 Decembre . . . . 2,098

Lunile de iarnit suntil acelea in care se cgsg,torescilOmenii mai multl; dupg, aceea 'Ail Octombre i Noembre§i din lumle de varA Mail. Dacit in Decembre se facil maiputine cgsgtoril ca in Noembre, causa este cg, in acestllung, cade postull Critciunulut i citsittoriele se fact nu-mai ping, la Santulli Nicolae §i dupit Nascerea Domnu-lilt Pitresimile sal postulli cell mare cgyndli §i in Mar-tie, se esplicit putinele clisgoril ce se facil in ac6stit lung,.

Din 28,010 cli,sg,torii, se celebrezg 5120 in comuneleurbane §i 22,890 in comunele rurale.

Intre fl6cgl cu fete se facil in tOtg, tera 23,677 cgsg,-2

.

.

18 -

torn; intre fl6cal cu v6duve 911; intre ve'cluvi cu fete 1574;iutre veduvi on veduve 1848.

Ua inovatiune norocita in serviciula statistical ne per-mite a cunOsce i starea instructiunil celora citsatoritt.Din declaratiunhle facute inaintea oficerilora starif ci-

vile resulta ca din 28,010 barbatf insuratl, 5046 ailsciuta carte, iara 22,964 n'aa sciuta; iara din acela§T nu-in6rti de femeT maritate numal 2015 au sciuta scrie, iara25,995 n'ati sciutti.

Date le ce preceda raportandu-se la torn intrega, sit ye-demil situatiunea sub raportula instructiunel casatoriti-lora in comunele urbane §i in acele rurale.

In comunele urbane din 5120 barbati insurati 2,720 ailsciutil scrie, iara 2,400 n'ati sciuta. Din acela§T numericde femeT maritate 1394 ati sciutti scrie, iara 3726 n'aasciutfl.

In comunele rurale din 22,890 barbatt casittonti nu-mai 2326 aa sciuta scrie, iara 20,569 n'ail sciutti. Dinacelag nume'ra de femeT casittorite 621 au sciuta scrie.iara 22,269 n'ati scitita.

Aceste cifre vorbesca de sine-le. In comunele urbanejum6tate din insurati Hitt carte, iarit in cele rurale nu-mat a noun parte. Ignorenta femeilorit este i mai mare:in ora0 de abia utt treime i jum6tate nu sciutu scrie; WTI

in sate de abia a treT -JecT §i §6sea parte din num6rulatotale at1 -pututtl scrie.

Avema multe imbunatittirT de fAcuta in fora; antOieta-tea se ovine respandireT instructiunel, pentru cact dOnsalipsindu-ne, ne lipsesce temelia edificiulul socialti.

Etatea la care se casatoresca bitrbatif §i femeile avenda

-

19

importantA din mat multe puncturl de vedere, sit dAintinu, idee dupA raportult ce esistA intro etatea cAsAtoritilont

Bgrbati FemeiCLitoriti mai tineri de 21 ant 3,223 13,014Intre 21 §i 30 ant' 19,921 12,975Intre 30 §i 45 anti 4,156 1,827Intre 45 §i 60 ant 690 191Mai Ve'tiani de 60 ant . . . 20 3

DupA religiune s'atl cAsAtoritil in 1871 in tOt' -Ora :

Ortodocsi 52,176Catolici 1,188Protestanti 150Armeni 96Lipovani 46Israeliti 2,364

Totalu . 56,020

LAsAndti la WI parte pe ortodocsi vomtl observa cat din

t el 1,188 catolict, 913 s'atl cAsAtoritti in comunele ru-rale, dintre care 490 in judetulg BacAti, iarA 318 m ju-,detulti Romann; restulti in alte judete. Din eel 2364 is-raelitt, 1812 s'ag cAsittoritti in ora§e, iarA 352 in sate,§i mat cu soma in judetele Boto§ani, Dorohoit, Iasi, Ba--cAg, SucOva, Romani', Yasluig, Tecucig §i Putna. In ora-§e cele mat munerOse cAsAtorii intre israelitt s'atl fAcutiiin Ia§1 448, Botoon1 302, Ilfovil 200, Dorohoig 124,Nemtu 120, Suceava 98, Putna 88, FAlcin 50, etc. Inctite-va din aceste orate, lucru estraordinarg, s'atl cAsA-toritil mat multi israelitt de cAtti ortodocsi; astil-febl. inBotopni casltorittl 302 israelitt §i numal 202 or-s'ag

.

.

20

todocsi; in Dorohoiil 124 israeliti i 90 ortodocsi; in Fal-ticenT 52 ortodocsi i 98 israeliti.

In Ia§1 casatorita 466 ortodocsi i 448 israeliti;in Nemtu, §i Piatra 167 ortodocsi §i 120 israeliti ; inBucuresef 1760 ortodocsi §i 200 israeliti.

Ne permitemt a supune aceste cifre la, meditatiuneaacelora care se interesoza de mi§carea populatiunel in Ro-mania. Dact acosta thivalire de specie noun va continuaa se desvolta §i in alte judete, apol negre§itil ca va veniunti timpti candti populatiunea israelith va intrece peacea romana. Afart de Galitia nu credemti sa mai esisteverf-unti Statti in Europa uncle populatiunea indigengfie cotropita pe nesimtite de strriinl, dupa cum sunteina noTcotropiti.

Sa trecemil la, nascerl.In 1871 s' as nascutti 145,010 copii , dintre care

76,884 bgeti §i 68,126 fete. Cef mai multi copii s'aanascuta in luna halt eel mai putinT in Decem-bre. Oscilatiunea dupa lunT este intre 3847 i 7605.Dupa judete, Ilfovulti figureza cu cele mai multe nascerl,adica cu 11,606 copii ; dupa dOnsulti -vine Prahova cu7610, iara Cahululti §i Ismailulu cu cele mai patine, a-did cu 1601 copii.

In comunele urbane cele mai multe nasceri s'at in-tOmplata in luna luT Ianuariti, iarg, in comunele rurale inIulia; ac6sta dovedesce ca pranif se insOra mai multi inNoembrie, iara ora§anif in Maiti.

Pupa stares civila s'ail nascutt copii legitimi 140,175§i nelegitimt 4409. Acqtf din urma figuroza 1948 incomunele urbane §i 2461 in comunele rurale. Num6rula

- -

sail

sit

111T Iulitl,

- 21 -copiilorti legitimT ngscuti in orar fiindu 25,919, iarain sate 114,256, urme4a ca din ntune'rulu copiilortl dincrap a trel-spre-4ecea parte sunttl nelegitilni, iara in sate-numal a patru-ycea §i sese parte. Resultatulil cifreloraeste prin urmare in favOrea moralitatil teranilorl. Intreora§e BucuresciT figurOza en 651 copit naturali §i IaiTcu 283; dupg, aceste ora§e ca importanta numerica vintlPloe§tii §i ora§ele din judetul Frahm cu 78 mph, Both-§anil cu 76, Romani' en 71, Ber ladu en 64, Galatil en 60§i Craiova eu 55.

Copil gasitt aftatil 426 in tota tora, dintre care351 in orase, hull, 75 in sate.

Gemeni constatattl 1891, §i a name 644 in ora§eiarg, 1247 in sate.

Dupa religiune s'ati nascutil, in communele urbane20,515 ortodocsl, 777 catolici, 283 protestantI, 146 ar-menT, 298 lipoyani, 6196 israeliti; iar in comunele ru-rale : 112,966 ortodoesi, 2045 catolia, 13 protestantl,16 armeni , 74 lipovanT §i 167S israeliti ; peste tottl28,218 copii in ora§e si 116,792 in sate.

i in privinta nasceriloril unlit de observatti unti fe-nomenti unictl pentru tan, nOstra; in adevgrti, in ora§u111Boto§ani ngseutil 508 ortodocsi, iarg, israeliti 671;in Ia§T numai 1099 ortodoesT iarit israeliti 1999; in Ro-maffa 268 ortodocsT si 272 israeliti; iu Falticeni 126 or-todocsT si 275 israeliti, adicg, indouitu si jumetate de cattlromanii; in Dorohoiti 198 ortodocsi §i 322 israeliti; astil-felA dare in patru ora§e capitale ale t6ref nascerile de co-pit romani smith inferiOre celoril de copiT israeliti! SuntaapoT mai multe orne uncle diferinta intre copiiI romans

Wad

s'atl

s'ati

- 22 -Si acel israelitT este forte mica; asta-fela smith Bacaula,Piatra,

Pentru a complecta cercetarile asupra mi§caril popu-latiunei, rehitine a ne ocupa i de morti. Num 6rula mor-tilorit in tote tora a fostti 114,576; dintre acetia 30,908in ora§e §i 83,66S in sate. Mortalitatea a fostil maT marein Decembre, citnda ati incetata din viata 12,583 in§I,maT mica in Iuniti canal ati murita-6578

Sa vedema acuma care este raportula intre nascerimort. Nume'rula nascerilorti fiinda de 145,010, iara alitmortilora 114,576, resulta ca nascerile cover§esca mor-tile cu 30,434 individe. Despartinda insa populatiuneaurbana de acea rurala, iata ce constatama : in orne nu-mania nascerilora fiinda de 28,218, iara alit mortilorade 30,90S, urmoza dinteacesta ca mortile coverpscti na-scerile cu 2,690 ; in comunele rurale nascerile fiindtlin nume'ril de 116,792, iara mortile 83,668, resulta canascerile coverpseti mortile cu 33,124.

Etatea la care morn locuitoril dintr'ua tern fiincla unitelemental economica importanta, credemtl de folosti a purse

In vederea cetitorilorti gradatiunea mortilorn dupa etate.AA murita in anula 1871 :

De la nascere ping la 6 luni. . 12,143 indivicg..De in 6 luni ping 1 anti 8,734De la 1 anti ping la 5 ant . 24,091De in 5 OA in 10 ani 11,263De la 10 ping la 20 ani 8,839De la 20 ping la 30 ani 9,133De la 30 ping la 40 ani 9,185De la 40 ping la 50 ani 8,634

Yasluin.

si

.

. .

- 23 -De la 50 pia la 60 ani 8,035 indivicji.De la 60 pia, la 70 ani 6,915De la 70 pia la 80 ani 4,671De la 80 pia, la 90 ani 2,084De la 90 pia, la 100 ani . . 720

betr'ani de 100 ani 129

DupA, religinnea repausatilora, at muritg :105,768 or-todocsi ; 2842 catolicl; 372 protestanti; 176 armenT;356 lipovanT; 28 mahometani; 5034 israeliti.

Dorinta de a cunosce data mortalitatea este aceeagintre ortodocsi si israeliti, ne-a indemnatti a comparanascerile si mortile in ora§ele uncle se MIA mai multiisraeliti; resultatula a fostg ea, in aceste ora§e pentru pe-pulatiunea romitina, mortile coversescti nascerile; iara, pen-

tru israeliti nascerile cover§esca mortile; cu alte cuvintepe dna populatiunea roimtina, descresce, israelitiT se in-multesca. Faptula man -LOU, atentiunea atiat din punc-tulti de vedere politica §i economicti catti si igienictl.pentru ca fie-care sa, pOta, apretia prin sine, reproducemtiaci cifrele :

Mai.

24 -

11 0 .11 A N

OE AgLE NASCUTI M 0 R T IESCEDENTU

MORTILORU

Bacgti 364 400 36Boto§ani: 508 715 207Bucuresci 4,344 6,230 1,886Dorohoiti 498 227 29Tail 1,090 1,757 667Fglticeni 126 154 28Piatra §i Nemtu . 453 509 56Romang 268 322 54

ISR AELITI

ORAgLE NASCUTI M 0 R T IESCEDENTU

N ASCERILORIJ

Bacgti 253 146 107Boto§ani 671 468 203Bucuresci 478 360 118Dorohcatt 322 259 63Fglticeni 275 214 61Ia§1. 1,999 1,072 927Piatra §i. N6mtu . 398 170 228Romanu 272 217 55

I

-

- 25 -Cadrult1 acester lucrgrI nu ne inggduesce a intra in

mat multe am6nunte asupra populatiunef; spergmt , entote acestea, ca faptele constatate sunttl de ajunsii pentrua atrage atentiunea romtinilorti asupra uneT cestiunT caretrelme sg ocupe in timpubl de fate loculil d'anteill in medi-tatiunile loril.Populatiunea, ca cele mat multe din cestiunileeconomice, §1-are partea sa socialg §i politics; attitti unaeau §i alta merits tOtg atentiunea 6meniloru de statil ;act, inainte de tote, tOtg activitatea socialg trebuesce sg,tinteseg la amelioratiunea stariT morale, intelectuale §imaterial e a populatiunel. Pentru noT romtinii in particularti,

cestiueea populatiunel este us cestiune de esistenta §i demgrire nationals. A favorisa prosperitatea economicg, i aneglige prosperitatea populatiunel, este ca omit amtl lucrapentru us grtiding ping ce fructele as ajansil la maturitate,rgmaindti ca altil, iarg nu not, sit se folosescg de d6nsele.

III

Clima. Clima Romaniel. Meteorologia. Regiunde climatic e

agricole. Accidente chmatice.

Prin positiunea sa geograficil, intre 43° 38' §i 4S° 50' delatitudine nord, Romania face parte din zona temperatil.Pentru ca cetitorulti sit aibA, uit idee generalit despre stareanostril meteorologicA i in acela§T timpii pentru a puteacompara clima te'ref cu a altorfi staturi, vomit resumaobservatiunile meteorologice fitcute la sc6la centralit deagriculturit §i silviculturit de la Fer6strita in mil 1871pinA la 1873.

Presiunea atmosfericit, este unulA din elementele prin-cipals ale studiulul climel localitate. La Fer6strAil

Bucuresci), media malt a presiunei a fostti 75,48in 1871, 75,55 in 1872 Si 75,18 in 1873. In aceia0ant maxima estremit a presiunel a fostil 77,00 la 2marte, 76,05 la 3 marte §i 77,15 la 9 decembre. Mi-nima estremit a fosttt 74,101a 2 decembre 74,05 la 2 fe-bruarifi §i 74,00 la 22 ianuarie.

Dupit anotimpurl media a fostil in acestl treT ant 75,36primitvara; 75,44 vara; 75,35 tOnma 75,69 iarna.

§i

intr'uit(lin4

5i

- 27 -Temperatura, este estrema. Vara termometralg se urea

ping la, 34 grade §i iarna se intempla sa se cobOre ping,la 26 grade subti zero.

Media temperatures dupg, anotimpurT, a fostg in acestttreT anT : primavara 11°, 7, vary 22°, 5, -Lamm 12°, 8Tiarna 2°, 5. In acelaI timpil temperatura maximaestrema a fosttl 32°, 0 la 1 augustil 1871; 34°, 0 la 2 au-(rustu 1872; 34°, 5 la 12 iulig 1873. In ernele acelora§ianT temperatura minima estrema a fostti 17°, 5 la 26 De-cembre i 17 februarig 1871; 18°, 0 la 22 i 23 fe-bruarig §i 15°, 0 la 16 februariti 1873.

Temperatura medie antiala a fostti 9°, 9 in 1871,12 °,9 in 1872 12°, 1 in 1873.

Dupe observa,tiunile facute de la 1861 piny la 1866en termometrulti Murmur, , s'a constatata temperaturilemaxime §i minime urmatOre :

1861 +29,7 §i 10,91862 +27,0 §i --12,01863 +23,8 §i 8,91864 +22,1 §i 12,41865 +28,9 §i 13,41866 +30,8 §i 12,0

Avemg caldura ca in localitatile cele mai meridionale'din Europa i gerurf ca ale RusieT SuedieT. Norocire

ca aceste estreme nu dureza; intensitatea frigului tinemultti done ping la treT dile §i se moineza. Caldura, dincontra, tine in uniT anT cu septemilnile §i lunile, astil -felilca pambntulg se cropg, §i vegetatiunea se palesce ea Grunt/

n'arg mai vietui.

si

si

- 28 -De ctiti-va ani catatimea de plOie i de zapada ce cade

fn cursultl until anti s'a imputinattl. S'a intemplatti sit'trod lunT intregi fora ca sa ca4a ua picaturit de ploie.In adev6ra, observatiunile pluviometrice all constatata cain 1871 a cNatd 66 centimetre 4 milimetre de apt;in 1872 numal 42 centimetre i 6 milimetre; iara in1873 volumulti apes a fosttit 63 centimetre §i 2 mili-metre.

La acela§T periodll u ca4util zapada 34 centimetre §i5 milimetre in 1871; 1 metro i 7 centimetre in 1872§i 34 centimetre 9 milimetre in 1873. In acestll dinurma anti tomna fiinda secetOsa, cele maT mune gram ailfostti apucate de iarna neincoltite. Ace lea care resariseraall suferitti fOrte multi' de asprimea temperaturel ; cuattitti maT mitt ca pantiOnlulti era neacoperitti de zapada.Granele neresarite ati trecutil iarna in pamOnth §i all re-saritti in destulti de bine primavara.

Venturi le domnitore sunttl Crivdtulii (NEE) care suflade la norda §i Austrulii (S00 §i 0). Cu WA este de rececelti attitti este de caldu edit d' alts douilea.Baltdretulzi (SEE), care vine de la marea NOgra , sufla

maT rani; iara, Zefinda (S) adie forte rantDin observatiunile a fret anT resulta ca Crivatulli a

suflatil, termenti 155 tile intermit anti §i Au-strulti 126 lile. Restultl qilelora se imparttii intre Rata-retil §i

Deosebite influinte locale contribuescil ca clima sa va--rieze, mai cu soma in ceea ce privesce temperatura , de

la unia judeta la altulti §i chiarti in acela0 judetq. Astil-

,felll in judetulil Prahova, compusti din ctimpie, coline

d'anteitl en

melit,

Zefirt.

gi

gi

gi

-29-munti clima presintil diferinte notabile de la ua localitatela alta.

Orl-cumil aril fi, tinenda ging, pe de ua parte de cli-ma generalit a tereI §i de clima speciala produsa de fin-prejurarile locale , iaril pe de alta de plantele care reu-rsca maT bine in diferite partI ale -Orel, se pota deosebiin tail Romania urniatOrele Regiuni agricole : 1° Re-giunea viilora §i a porumbului; 2° Regiunea cerealelorti;.3° Regiunea paschmiloril de vary 4° Regiunea pada-

Inteunil modil generala regiunea villora coprinde to-'La partea te'reI de la prinurif Danaril i pia, la poleleCarpatilora, pentru ca acesta arbusta vegeteza fructele

stile se coca in tail acOsta intindere. tusa, pentru ca ua

localitate 6re-care sa pita forma regiunea speciala a unelplante, trebue ca in toll anil acea planta sit ajunga la ma-turitatea completa i produsele sole sit fie de buna cualitate.Cad, in aceea ce privesce vita, cu t6te ca struguril se cocamaT presto tota locula in tOra nOstril , afara de munti,Insil nu este maT putina adev6ratu ca, atattl struguril catiti vinula nu insurscil cualitatile cerute de cata in re-

giunea colinelora. Se face Tina la campie, dar acela vivaeste acru, nu durezil de cata cite -va lunT, pita ce (la cal-dura peste amnia. Asta-felil fiinda, voma margini re-giunea viilora numaT pentru acela brill de coline careincinge Ora nOstra maT de la una capag ping la cela-altti , in care vine bine situate produca vinurl de cua-litate buna.

Tern nOstra fiinda aprOpe de Banta regiunel viilora ,

sauteing nevoitI sa suplinima prin espositiune

i

rilorti.

condi--

si

-- 30

tiumle climatice reclamate de vegetatiunea vita. De a-ceea viile nostre suntil situate pe dealuri inclinate , §i

dintre dOnsele cele mai bune suntti acele espuse spre rn-saritti §i sudtl. Toth pentru acela§T cuventil suntanti ne-voitl sit cultivamn vita pe aracl, pentru a 'Asa pamentult1descoperitn §i a espune fructele la caldura sOrelui. In a-testa regiune cultura viilortl fiinda fOrte delicate, s'acreatil clasa de muncitori vierT, speciali§ti, care singurtpotti conduce cu succesti acesta cultura. In torile caldu-rOse, cultura viilorti este fOrte simply i pOte fi condusade catre ori-ce agricultorti.

Regiunea viilorti este una din acele mai pitoresci §iplina de viitorti; asociata cu cultura pO11111or1i roditorl

industriile accesorii ale acestorti productiunl, acesta fru-mOsa regiune va deveni untl isvorti de avutie pentru tort.

Putemn considers ca a doua, regiune agricola, regiuneaporumbului. Acosta bine-cuventata planta vegeteza in Ro-mania de la ternaurii Dunaril §i pina la pOlele Carpati-lorti. Nu esista judetti in care sit nu se semene porumbn;darn locult s'Ont de predtlectiune suntti campiile intinse§i grase §i mai on sema bogatele §esuri de pe termuril a-pelort.

Alitturl cu porumbuln §i amestecata en dOnsulli se aflaregiunea cerealelorti. §i acesta se desfaprit pe tOta cam-pia Dunaril i pe esurile i colinele Moldova.

Aceste doue regiunT, care ocupa mai 'iota suprafata cul-tivabila din Romania, smith pint asta4T unicele isvore devenitn ale -Orel.

A treia regiune este aceea a pasciunilorn de vara; ea co-prinde tote localitatile consecrate fOnetelorn §i pasciuni-

si

- 31 -lora atata la campie cata §i la munte, localititI unde pro-ductiunea vitelora este speculatiunea cea mai folositore.

Asta-fela intinsele pasciunf ale Baraganuluf ; pasciu-nile bogate de pe lund §i de pe coline; in fine pasciunilealpestre de pe verfurile Carpatilorti, infra tote in acOstg, re-giune agricola. Clima maT temperata §i situatiunea topo-grafica fact" ca acesta regiune sa, fie relativil maT intinsain Moldova.

A patra regiune, adica aceea a pgdurilora, coprindemaT antOia muntif unde nict-ug milling nu se Vito face;apoi pOlele muntilora, adica cele din urma ramificatiunl,locurl prapgstiOse §i sitrace; in fine campiile acoperite cupitdurT uncle sea din causa cualitatel pamentului, sea amare' intinderT a domenielora, sea din necesitate econo-mic, pain8ntula este consacratti productiunef lemnelorti.La munte in acosta regiune intro aceea a pasciunilorade vary in care turmele de of petreca de in Maia piny laAugusta.

Regiunile agricole caracterisOza pint in Ore-care punctaregiunile topografice pe care le-ama specificata vorbindadespre teritoria. In adeve'ra, topograficesce, Romania estecompusa din trel regiunl bine delimitate, §i anume : re-giunea muntilora, regiunea colinelora §i regiunea cam-piilorti. Fie-care din aceste regiunl este caracterisata prim-teuit specialitate culturala,

Cea d'anteitt regiune, adica aceea a muntilora, incepede in termuril Dungrif, in fata Serbiel, formeza mug arcala nordula MuntenieT paralelu cu Dunarea, apof se ureaspre norda, in rasaritula 1VIoldovel, pina in fruntariileBucovineT. AcOstg, imensa regime este esclusiva ocupatitde padurf §i pasciunf de varg.

§a

- 32

A doua regiune, aceea a colinelorti, se intinde la palelemuntilorn, urmandu'i in prelungirea lore. Ea este ea-racterisatg mai en sOrng prin cultura viilorti si a arbori-loril fructiferT.

Regiunea a treia, a dimpiiloril, se desfitsurg pe ug in-tindere imensg, intre coline si Dungre. Cultura cereale-loril, a porumbaluT si a piisciuniloril de varg caracterise-za acesta regiune.

Accidente clunatice bgritueseil agricultura nOstrg; astg-fail mita grindina, gerurile marl, secetele si inundatiu-nile.

Mai en nu trece anti ca sit nu bath, grinding in veri-uglocalitate; en tote acestea suntii epoce canda acestil feno-menu meteorologidi nu truth maT nicT -unti judetil. Astil-felil in lung lul Iuniti 1874, grindina a distrusil partedin vii si din cereale in cele maT multe judete ale -Orli. Inmulte localitittT volumula seil a fostil de mgrimea ouglorilsi a omorittl eptiri si vulpT. -Ville din Prahova care au fostil

bittute, ail perdutil totl litstariT si recolta lore este com-promisg pentru maT multi ant. Cerealele bittute pare di,mil fi fostti melitate.

Pggubileocasionate anualg de cittre diferitele accidenteclimatice, trecil peste tref miliOne lel.

In anii Ganda nu cade zitpadit, soil cade prey puting sieste spulberatit de ventil, dad, se intOmplii, sit fie gerilmare, ca in 1873, dindu termometrubl a cg4utti mai jostide 26 grade subti zero, sem'engturile de toning suferit fOrtemultil. Candti gerulti vine dupPii MI ploe cu zitpadit, apainghiatit pe poinT, dupit cum s'a intemplatil in anultl 1866;pomil roditorT si copaciT suferil fOrte multti, critcile li serupil, muguril le degerit.

- 33 -Se intempla ca primavara dupa catil-va timpil de citl-

clttrit sit cmjit brumg; in asemenea cast's pomilfiinda parte infloritf, recolta fructelorti este compromisit.

De la min timptt IncOce secetele prelungite full sit su-fere agricultura. Lune intregl, incependil de vary §i ping,aprOpe d,e finitulti thine'', nu cade ua piegturit de apa. Inasemenea casuri recolta porumbulul Si semceinaturile detOmnit suntil compromise, mai cu soma dad, se int6mplaea §i iarna sa fie secetOsil.

In anil candil cade zgpadit mifiM i timpuld este plointe,inundatiunile pustiescil culturile situate pe lunci. In furiasa Oltu 111 alte riurT targscil case inttegl §i copaci; map,pitm'Ontulti cella bunil de pe lunci i acopere cu petrigl. pit

menturT bogate.Norocire cit aceste accidente nu se repetezit desii §i cit

pagubele ce producil se potil repara prin asigurari, prinamelioratiunea agricultureT §i regimula padurilort.

Astg-felil clima Romilmel este din cele mai favora-bile uneT agriculture pre WA de variata pre gall debogatit. Mara de cite -va plante caracteristice ale zoneTmeridionale a EuropeT, precumii suntu melslinulti, porto-

, cilrulg , nu esista planta in iota con-tinentulg care sit nu reusesca in tera nostril. T6te cerea-lele, incepOnda cu cea mai meridionala, adicit porumbulg;plantele testile , inulti §i canepa ; plantele industrialeprecumil roibia, rapita, hameiulii, §ofranult, pastelubi,maculla, cardera, sfeclele de zacharg altele; plantele denutretil, luzerna, trifoiultl, sparceta, milzarichea; via §idult, dou6 culturT din cele mai avute; oti pomiT roditorT, in-

cependil de la persicu §i migdaltl; esentele forestiere cele3

amitgitore,

§i

calultl,

4

du-

34

maT pretiose; in fine flora agricola cea maT avutg crescecu succesil in clima nostrit. §i ceea ce este maT multi ,plante care cresctl numal in Europa meridionala, totu0reupscti in tora nOstra; astil-fela suntd sorgho zacharatti,buinbacubl ierbostl, arachida i susanulil.

Culturl esperimentale facute neintrerupttl de la 1863de candA mi s'a inuedintatti directiunea scolet de agri-culturg i ping astalf, imT permite sit afirmil prin fapteceea ce privesce plantele care reuescti in clima nostra.(1)

Cu asemenea conditiunT climatice; cu unti pgmentti deanteia cualitate cum este in generahl pgmentulti nostru,suntenul in positiune a adopta sistemele de culturg celemaT variate i asolamentele cele maT bogate prin num6rultplantelorti cultivate; inteuml cuvOntil, nu ne lipsesce decatti vointa pentru a face ca inteunu timpti datii Romaniasit devie unit models in agricultura EuropeT.

(1) Amu adusU din strUingtate tote plantele cultivate in agricultureeuropeana, le-amii esperimentatil neprecurmatil m'amii convinsil caputine tars potii cultiva unu numUrri de plante atatii de mare ca torenostrl.

Iv

Productele naturale ale pgmentului Anomie. Paseri.Pesei. Plante. Formatmnea geologicg. Mamie.

Ape minerale. Meta le.

Subti numirea de Producte naturale ne propunema aface ua nomenclature despre animalele, plantele §i mine-ralele -Orel nOstre. Lipsa de lucrari speciale in asemeneamaterie va scusa inaintea lectoriloril lacunele; in totti ca-sulia credemtl c t observatiunile propril §i estractele dinmonografiile de istorie naturala publicate piny asta-ql,voila fi indestulatore pentru a ne permite s presintamilu schitai despre productele naturale ale Romaniel.

Fauna nOstra se pote num6ra intre cele mai avute dinEuropa. In adev6ria, suntti putine animale din cele cuno-scute pe continentula europenti care sa nu se gasesca inpadurile muntilorti §i campiilorl nostre. Rarimea popu-latiunel in raporttl cu intinderea pamentuluT, a permisafiarelorti selbatice ca sa se inmultesca in a§a gradt,multe dinteensele ate devenita vatamatore agriculturel.Cu Wit libertatea venatOrel, en 'Loth placereapentru acesta arta, totug pint in projina oraploril padu-rile suntil locuite de animale care in alte tell de abia se

cg,

romanilort

Amfi--

- 36

mai intalnescg in codriT departati. La cats -va kilometrede Bucuresci lupubl se preumblg prin sate candg iernelesuntti grele. Vulpea §i pisica sabaticit , viezurele ca gidihorulg, populezg pgdurile Panteleimonului , Cernichel ,

ComaneT, padurl situate imprejurulg capitalel. In satelede munte ursulti visitezg grgdinile , curdle §i stupinilepranilorg; la camp vulpea cutozg a visita coteturile intovgrg§ie cu dihorulg. Porumburile in satele de muntesunhat viimuite de viezure sail bursucii. Astg-fell darn v8-natulg nu ne lipsesce; trebue sg trecg anT, §i anT multi,ping candil vengtorif no tri sit fie nevoitT a alerga prinmulti §i prin codri depgrtati pentru ca sit '§i satisfaci1pasiunea.

Dintre animate mamifere se ggsescti cerbulg, cgpriora,capra negrg, mistretulu, ursulti, lupulu, vulpea, viezu-rele, vidra, pisica selbaticg, iepurele, veverita, nevgstuica,dihorulil, ariciulg, cgrtita, icirecile de campg i liliaculti.

Cerbulg §i cgpriora suntti venatulg de predilectiune 0venatorilorg munteni ; capra negrg , care s'a retrasg pecoltil cel mai neaccesibilT aT muntilorti, este vOnatubl pri-

vilegiatg all v'engtorilorg frunta§I. Ursulg este deja unitv-enatg rare chiarti in bungeturile cele mai bargne.

La campu iepurele, lupulg §i vulpea sunttl venaturileobicinuite. Cando iernele suntg grele sfiicio§ii iepurT de-ving pe alocurea prada ogarilorg. Acestg sistemil de re-ngtore atatt de intrebuintatu in vechime, devine din ce ince mai rara.

Cele mai multe paseri locuiescti in padurile din coline§i ctimpil; la munte singuratatea pgdurilorg este intre-taduAde prea patine specil.

- 37 -Dintre pasOrile de prada se gasesdi vulture( surf §i

mohoritl, ulil, eretl, bufnite §i Vulturil, Ospet1 o-

biclnuitT of muntiloril. , impuiaza, prin stancile cele maTprapastiOse ale Carpatiloril treca la campie atraf destkrvurile viteloril , unde nu se sfiesca a ritpi adeseachianti mieil. Intinsa campie a Baraganulul locuita de ne-num6rate turme de vite , atrage peste vary stolurl devulturi.

Cotofana, corbulil, stancuta, gaita, represintil, grupapas6rilora corace. Mai tote neofensive, aceste pas6rI a-duct serviciuri agriculturel nostre, pentru ca consumacuantitatl imense de insecte vatamAtOre. Cu tote acestea,corbil de aratura s'ati atatt l. de multil in unelelocalitati in dial a trebuitil sa se is dispositiunT pentrua'I distruge. In lipsa, de lirana navalescil peste semena,-tulle de gran §i de porumbtl, §i scotil din pamentil se'-menta. In unele judete porumbuille de abia dati in coptilvi devina prada acestoril corace.

FolositOrea §i desfatatorea grupa a pas6riloril canta-

tore este represintata, prin numerOse specil, §i a nume :merla negra , merla de apa, graurele, privighetOrea depadure §i privi,ghetOrea de apa, peptanu ttltI , pitulicea,ciocarlia de campil §i cea motata, codobatura,presura, sticletele, scatiula, vrabia, ritndu-neua, lastunulu §i allele.

Dintre acittatire avant' pupaza , prigoria , cucubl,gliionOla, torturOoa §i porumbelulti sabaticil.

Galinaceele suntil numerOse : coco§ulil de aninT sailseThaticil, gainu§a, irunca, potirnichea, prepelita, dropiamare §i cea mica sail sparcoica, locuiesdi in padurile sari

cueuviti.

pitigoiulti,botti- grosultl,

;

imnultiti

38

in campiile nostre. T6te aceste speciT sung vOnate in di-ferite epoce ale anului. Dropia atrage venttoril capitaleTpint in campiile Btritganului.

Din clasa piciorongaploril avemg : cocoruhi cenu§ig§i domni§ora, cocostArculg albg §i celil negru, bod6r1Oulg,

barza comunt §i barza cernitt, bttlanulg, buhaiulg, bt-thina§ulg, becata §i becatina , coco§arubl, gimp de a-pt, §.a.l.

Barza este paserea favoritt a pranului romilnil; ea '§Iface cuibulti pe case §i pe porumbare, uncle presinta seaeste consideratt ca augurlit. CocoriT =bit in turme inlocalitttile duntrene. Primtvara §i Minna aceste pase'riemigatOre strnatg -Ora in §irurT ca

Ca pase'rl acuatice avemil pelicanulg, lebtda , rata §igasca selbatict, leita, pescariuhl, cufundaciulU, califa-mill §i allele. Prunturile DuntriT suntil in totg-d' auna a-coperite de nenum6rate stolurT de pasai de apt.

Dintre animalele cu sangele rece se gilsescti : brOscatestosa §i cea comunt, brottceluli, §optlrla , gu§terele,

vipera, ntperca , §erpf auriT §i vineti. Vipera §i nripercasunti cele maT pericul6se dintre amfibiT. Serpif suntil nu-merqi ins6 neofensivi. Multi dintre toranii no§tri 'T portain sent l dupt ce 'I ail desccintatii §erpii auril said balauriT

sunttl respectati Candi" se gtsescil pe sub temelia caseloril,subil pretestil et suntil noroco0.

Incinst de Duntre , strnAtutt de WI multime de apecurgetore, posedaildil ele§taie intinse, tera nostril esteuna din cele mai bogate in pescT. Mal din virfulg. Car-patilorg §i pint la Duntre nu esistil localitate care sit nuproduct pesce in cttttimi mai marl sail maT mid ; ins6 ,

soldatii.

- 39 -intre tote judetele se deosibescti acele dupa prmuril ma-retulul nostru Dunarea, si in particulartlformate dintr'Onsa, alimentoza cu pesce introga Romainesi unu comerchl de esportatiune care se desvolteza pe antice trece. Sate intregI a§eclate pe linga balti traiesdi dinpescuitil. Pescariile de la marea Negri, alit carora centreeste Yilcovuld, contribuescil asemenea la productiunea pe-sceluT. Ele§taiele procure mai cu soma pesce prOsp6ta1.In apele curgetore traiescu speciT alese, darn productiuneaeste mica.

Speciile principale de pescT care se gasesctl in apelenOstre sunttl : mortmulil, nisetrulti, cega, crapulti, som-nulti, §tiuca, aliilllt, scumbria, cosaculti, in baltile Du-narif; In ele§taie se afla linulu , platica , caracudacarasulti, stiuca, ro§iOra , bibanultl, tiparultl ; in apelecurgetOre traiesdi somnulti , marea, scobariultl, lostrita,mihaltulti.; in apele de munte se gasesce pastravultl.

In baltile si ele§taiele nOstre se gasescil multime deracT §i scold. -Unit ca §i altele sunttl pretiOse pentru ali-mentatiunea publica. Crangurile sunttl pline de meld, a-limentti in postulti Pascilorti.

Anelidele utile sunttl represintate prin lipitorT caretraiescil in multe din apele nOstre.

Campiile §i colinele sunttl statiunele favorite ale in-sectelorti. Flora avail, clime temperata, suntil condititmlfavorabile pentru desvoltarea acestorti vietuitOre. De enprimavara pine ce dui bruma , cjina §i nOptea , lumea in-sectelorti se manifest6za prin musica §i prin stricaciunilece face. Padurile nOstre sufere adesea din causa omiqilortl;holdele, §i in specialti rapita , suntti. bitntuite. In mill

fluvif.

sail

cantata

40 -

citindil nAvitlescti locustele, recoltele peste care cadil suntilperdute. Tintaril neodihneseti locuitorif de pe IMO, ape.Mande este inamiculn animalelord domestice. MusceleinundOzil locuintele §i nu ne putema scitpa de densele de°Ail calla amortescti. Rtiajenil suntti de felurite specil,dintre care cele mai multe v6titmiltOre.

Dintre insectele productive aveinti albinele §i gtindacilde inetase, despre care se va vorbi aiurea. Cantaridele sailgitnaceil, se gilsescil in multe crfingtul uncle despOie fra-sinii Si alto esente de Mile lorti. Aceste insecte ocasio-nOza unit micu comerciil de esportatiune.

Clima temperatrt ; cAldurit mare vary ; zgpadA

iarna; reliefulti terenului in destulu de variatil; forma-tiuni" geologice felurite, suntti conditiunile care full caflora ronutina sit fie, una dintre cele mai bogate din Eu-ropa. Incependit de la flora alpinA,, se gitsescti in tern,nastrrt, mai tote plantele din Europa centrala, multe dinflora ineridionant, afaril, de unn num.6rn milrginitil carenu potti trece iarna.

Dintre cele trot' regiunf ale ttiref aceea a colineloril §ia muscelurilorn are flora cea mai variatA. Numal in tim-pull cOndti infloresctl fenetele pOte cineva set '§I fad, uttidee de acOstO, varietate; in acostit epoca muscelurile nepresinth ospectulti unorn tapeturi smitltate cu t6te culo_rile inchipuite; profumuln care se esalit din aceste imensebuchete imbillsOmesce atmosfera. Cine a avutil Ifericireasit petrecit cite -va quo in asemenea localitriti in timpuldcaudtt se cosescti fenetele, pitstrozi, suvenire ne§terse.

In numerOsele escursiunT ce amti filcutil In diferiteleale yrei, amti luatti nott de flora local; inset sco-

multil

part!

- 41 -pulti acestel lucrart fiindil de a presenta ua sehita despreproductele naturale ale pdmentulut, ne vomit margini acita familiile vegetale cele mat insemnate Si plantele ca-racteristice din fie-care dintr'ensele.

Din clasa Acotiledonatelorti se gaseseti plante din fa-milia Filiceeloril precunau suntti : feriga sail feregeoa,polyporlium; pe'rulti Maicet-Dommilni, asplenium ; nttyal-nicu, pteris; muccisa, cheilantes; feliuta, aspidium; laparita,botrychium; din familia Equisetaceelorti se afia : codacalulul, equtsetum; ima dintre Licopodiacee, licopodirt, ii-copodiunz.

Familille Muschilorti §i Cillpercilorti sung indestula debine represintate prin muschit de piatra i met de copaci,prin diferite ciuperei comestibile §i yeninOse, prin burett,sbirceogi, pastrilvi sail buretele fagulnl, urechia babel,allele.

Clasa Monocotiledonateloril este represintata prin matmulte familii prec.um : Orchideele, Amarilideele, Irideele,Juncaceele, Ciperaceele, Granul1eele, Tifaceele, Aroideele,

Naiadeele §i allele.Orchideele en florea capriciOsit, &Mesa' prin padurile

i fenetele 'Astro; mla§tinita, epipactis; moli§Ora, malaxis;garbita, timottorum; papucu DOmnef, Cyprepedium; cuibu-

neottta; suntil cele mat r6spandite dinteacesta, familie.

Primavilraticele Amarylidee precum suntti : ghioceii,galanthus; noduta, leucofunt; ghioceit de gradintt, narcitsus, inflorescu indatt ce se is zapada , §i dintre denseleehiarti subti neon.

Irideele suntil represintate prin generurtpreemn snail :sabiuta, gladiolus; stinjinii, iris; iara rudenia lorti, familia

porn,

pi

42

Liliaceelorit prin plante prectitu de plitcute pre atatil deutile; astil-felti suntu, laleoa, tulipa; crinulti, ilium; crinulfenuluT, hemerocalis; paiajenula, anthericum; usturoiulti,ahum ; pliscu pusurescu, ornithogalum ; zambila , hya-cinthus ; copa cloril, muscari ; sparanghelulg sail umbraepurelui, asparagus; milrgitritarta sail litcritmiore, conval-laria.

FrumOsa i disereta brAndu§A, colchicum; otilvitoreastirigoie, veratrum, , represinth familia Colehicaeeelora.Brilndu§a smaltezil tOmna en florile sale violete lima Si-retuluT §i fenetele fresce, iarti stirigOia cresce pe vlrfurilemuntilorti.

Dintre Juncacee ggsimti : iarba mlastinel sail rugina,juncus; luzula, luzula; iar t dintre ciperacee °resell in lo-curile mltistinOse rogozulti, carex; tiperigulu, scirpus; lit -

parita, eriophorum; cApriprulti, cyperus.Rustica familie a Gimineelorti, ale cilria sped): suntil

basa feneteloru, este represintatil prin. numerOse plantedintre care vomit cita : erbulntit, phalaris; barbosa, andro-pogon; cOda vulpel sail coding, alopecurus ; iarba glum-

crypsis; iarba luT Timofti, phleum; iarba vOntului,agrostis; trestia, calamagrostis; pg,nu§ita, stipa;trdicum, repens; iarba bitltei, aira; oleo, holcus; trestiade baltit, arundo; coda ctinelui, cynosorus; miirgica, melica; iarba albastril, molinia; roa ceruluT, yicena; tremu-rittOre, bryza; firuprulit,poa; clactylis; odosultl,

bromus; fe§tica, festuca; ussiga, peri§ori, elymus;cOda solsosA, aegliops; s. al.

Dintre Tifacee se affil in locurile ml tinose : papura,typha, i busduganal, sparganium.

- -

p6s1,,

pirulti,

dactilulti,klium;

- 43

Rodult pamentulul, Arum; coda smeului, calla; §i colmosu, acorus; represinta familia Aroideelora.

Clasa Dicotiledonatelort constituesce imensa majoritatea floret nOstre.

Din familia Ranunculaceelora aftama : curpenula, clematis; spe-nzillil, helleborus; brebenelula §i oita, anemone;dedeteil, anemone pulsatila; pictorulti cocoplut, ranuncu-lus; omegula, aconitum; negru§Ora de camp, nigello arven-sis; bujorulii, poenza officinalts ; ruscuta sau cocoplularadonis vernalis §i aestivalis ; nemti§orultii , delphiniumconsolida; caldaru§a, aquilegia vulgaris.

Dracila sail macri§a, berberis vulgaris, represintaBerberideeloril, mra nufarula galbenil, nuphar lu-

teum, nufarulti alba, nymphaea alba, pe aceea a Nimfea-ceelonl.

Familia Cariofilatelora este represintata prin unnat6-rele plante : ipsorita sau ipearigear, gypsophilla muralis;sapunarica sail odagaciulti, sappozz aria officinalis, garofita

de camp a, Dianthus Carthusianorum; gup porumbuluT,cucubalus baccifer; diferite silene, silena; oparta, lychnisdioica; neghina, agrostemma gitthago; rocotelula sau steluta fetes, stellaria graminea; arillarita, arenaria grami-nifolia; canarita sau cornutelulil, cerastium arvense; cut-ore, holosteuin umbelatum.

Utila familie a Malvaceelora este represintata prinnalba mica, malva rotundtfolia ; nalba selbatica, nzalvasylvestris; nalba mare, malva alcea.

Utila sunatOre, hypencum perforatum ; sunatOrea pa-rOsil h. hirsutum, represinta familia Hipericaceelonl.

Cruciferele, familie din cele mat utile Aga ca plante

-

§i

- 44 -cultivate, ULM §i ca speciT medicinale, sunturepresintatecuabundentil in flora nostril. Se gilsesce : rejnica sau scul-

cuculuT, cardamine; maT multe'speciT de brfincuta,sisymbrium, §i de barbu§Ork erysimum; mustarulu de

sinapis arvensis; ridichea selbatica, raphnistrumsegetum; cardamaniilil sail drolmorulfi, isatis tinctoria; cre-nitk lepidum campestre; maT multe specil de limbu§Org,tberis; to ca pastoruluf, thlaspi bursa pastoris ; §i t. ar-vensts; gtisc riot, arabis; dringea, cakile; disculetulil saualbita de stanca, alyssum saxattle; tartanulil tatitresckcrambe tatarica; urda vaceT, draba yenta; chelilrela, biscu-tella; crennlu comunk cochlearia armoriaca.

Din Violacee sa afla : viorica , tamuiora sau topora-plk viola odorata ; viorica tricolors, v. tricolor; vioricaalba, v. lactea.

Scumpia, ruhus coriaria, represinta familia terebenti-uaceelora; iarit leinnulfi canelui, rhamnus catharticus, peaceea a Ramneelorti.

Marea i utila familie a LeguminOselorti smilltezil totefOnetele ; speciile principale afiatore la noT smith : maTmulte spew* de trifoid, precumil : trifoitl de fOnete, albil,ibridti, de munte, trtfohum; sulfina melilotus officinalis§i sulfina alba, m. alba; visdeita, medicago sativa; vis-deiultl galbenil, medicago lupulina; sparceta, onobrychissativa; lottili I, lotus corniculatus; lintea pratuluT, latyrussativus; unghia gaieT, astragalus galegiforntis; ciumarea,galega officinalts; salcumulu, robinia pseudo-aeacia; °sariepurelui sail sud6rea calului, 0110112S spinosa ; mazaxichea

sad bobu§ortilil, de maT multe speciT, vwia; cununita, coro-aailla

patuld

varia.

campfi,

-- 45

Familia Rosaceelorti , care ne procura mai toti pomilroditorl, este represintata prin speciile urmatore : aglica,spiraea ulnutria; radichiOra, geum urbanum; fragula, fra-yaria vesca; scrintit6rea, potentila reptans ; scrintitoreaargintia , p. argentea ; resurulti rosa can ina, paducelula,crataequs oxyacantha ; cebariula , poteriuin sanguisorba;sangesorba, sanguisorba officinalts ; mina, rebus fruti-cosus; sorbulti pasaresca, sorbus aucuparia; cirepla selba-teca, cerasus avium; scorqult, mespillus germanica; merula paduretti, pyrus »talus; porumbarula, prunus spitzosa

Ombeliferele, una din fainiliile cele mai utile, este re_presintata in flora nOstra prin speciT numerOse, dintre careprincipalele sunta : cucuta de apt otravitore, cicuta virosa;urechia iepureluT, buplevrum tenuissimum; cucuta mare,conium maculatum; chimenula, carum carpi; patrunielula,petroselinum sativum; telina cultivata, apium graveolens;cositelula , sium sisarium ; patrunjelula sOlbatecti , pint-pinella magna; gioianulti §ofraja, wizanthe crocata ;rarulti, anethum graveolens; angelica, angelica silvestris;pastarnacula, pastinaca sativa ; cincT foT, sanicula euro-paea; britnca ursuluT sail crucea pameltului , heracleumsphonthlium; spata lath de codru, laserpitummorcovulu , thrums carota ; mandalacil , chcerophillum

bulbosunt ; asmatuia, scandix pecten ; piciorult capreT,cegopothum podagraria; tilanaiOra alba, libanotis vulgare;scaiuld draculul, eryngium campestre; alunele, buniumbulbocastanzrn, ; patrunjelula cainesca sate cucutacethusa cynapium; leqtena, levistwuna orficinale; maraarula ursului, meum, athamanticum; luplgea, feruta glauca;mararult1 porculuT, peucedanum austriacum; chimionul

mA-

silaifolium;

- 46 -de muute, siler aguilegifolium ; asnatuiuln mitgarulul,torilis anthriscus; pittrungelti de munte sat angere, se-linum carvifolium; coriandrulfi , coriandrum sativum ;

apeT, hydrocothyle vulgare; anisonuhi, feenicu-lum vulgare.

Familia HederaceelorLl este represintatA in cele maTmulte crilagurf prin edera, hedera helix; aceea a Loranta-ceelorti prin .176sen, viscum album; Primulaceele pringglbenele, lysimachia nummularia; laptele sthnceT, an-.drosace lactea; potira§ulti, saldanella alpina; napuln por-culuT , ciclamen europeum ; clobotica ursului , cortusamathiohi; clobotica cucului, primula veris; rocoina sailintita, anagallis ccerulea.

Patlaginele, plantago, represintil familia Plantagine-elorti;lemnuld cAnescil sati melinita, ligustrum vulgare;frasinultl, fraxinus excelsior; liliacuhl, syringa vulgare,represintil Oleaceele;cOrda ielelorti sau cununita, vincamayor minor, ne aduce amiute familia Apocineelorn;

fierea pilmOntnlut sail potroca, erythrea centaurium;intura sau ochinchela, gentiana lutea; trifoiuln amarti., me-nyantes trifoliata, pe aceea a G-entianeeloru.

Dintre Couvulvulacee aflamtl. : Cuscuta, cuscuta euro-_pea; rochita ronduneleT, convulvulus sepium; zorele, con-vulvulus tricolor.

Boragineele suntil represintate prin limba boulul, an--chusa officinalis; ochil lupuluT, lycopsis arvensis; nu-m6-ulta , inyosotis sylvatica §i alpestris ; meiul pitsitresc ,

lithospermum officinale ; latanosa , symphytum officinale;mierea ursuluT , pulmonaria officinalis; capulti vipereT,echium vulgare; ochiulil soreluT, heliotropium europceum;

buriculg

qi

iarit

47 -

limba e neluT, cynoglossum officinale ; otratelil onosmaechioides ; aspri§Orit, asperugo procumbens; lipiciulil, om-

phalodes scorpioides.Din posomorka familie a Solaneelorti afIging : papele

sag cire§a evreulul, physalis alkekengi; ngitra,guna, atropabelladona; laurulti, datura stramonium; masalarita, hyos-ciamus niger; tutunul nicotiana tabacum; ardeiultl sag pi-

perri§ul a, capsicum annuum;pAtlagelele ro§il, lycopersicumesculentum; patlagelele N inete; solanum esculentum; car-tofu, solanumtuberosum; vii a evreului, solmiumdukamara;citnepa draculul sag critina, lycium europiTunt.

Se gasesce din familia Personatelorg : luminArica saricoda vacet, verbascum, tapsus; degeta,riulg, digitalis lutea,ferruginea §i purpurea ; cresta cocoplui, rhinantuscristagalli; graulti prepelitel, melampyrum arvense; burn -nita, euphrasia officinalis ; scrofularia, scrophularia no-dosa i aquatica; linaria, linaria vulgaris; canarubllimosella aquatica.

Beritelulti, orabanche, diferitu §i muma pAdurel, lathreasquamaria, sunttl represintantele familiel Orobancheelord.

Suava §i multti utila familie a Labiatelorti ocupa, unitlocal de onore in flora ca",'mpiilorti §i in specialft a co-linelortl §i musceluriloril. Litre alte plante traiescU :

dumbravniculg , galeobdelon luteum ; minta salt ismamentha sylvestris, aquatica §i altele, busuioculg, ocimumbasilicum; ceovarnea, lycopus euro_pccus; salvia sail iarbasantului I6n, salvia sylvestris §i altele; sovervultl, origa-num vulgare; melisa, m,ellasa officinalis; catu§niculg, nepeta

cataria ; pOla Maicei-Domnului, nepeta pannonica; ismacalamintha officinalis, rotmijora sail pelungOsa,

-

balteI,

muntilord,

- 48 -glechoma hederaceum; mataciunea, dacorephalum molda-vica ; dobronieulii, melitis melissophylunt; urzica mOrta ,

lamium purpureum §i album; fata matei, galeopsis tet rahit§i ladanum; jalegt, staehts de maT multe speciT; vinerita,ajuga reptans ; voroniculil, marubium vulgare; dumbatulii,teucrium, maT multe speciT; solovirvita, phlo»tis tuberosa;catua, ballota nigra; busuioculil de amyl sail soparlita,prunella vulgaris; isopuhi hyssopus officinaits;tymus serpylum.

Intinsa famihe a Compositeeloril este represintata enmita abundenta in flora nostril; ne vomit niargini a men-tiona speciile principale si a nume : susaiulti sail laptucag soncus oleraceus ; papadia, taraxacum officinale;barba eaprei sail tita caprel, tragopogon, pratensis; spi-uula magaruluT, onoperdon acanthium; scaetele, carduusnutans ; unghia ursulul, carduus acanthoides; palamida,serratula centauroides ; smoculn, centaurea nigriscens;11.6rea graului, centaurea cyanus; scaiulil rotundil, echinops

spherocephalus ; c6da ioriceluluT, achileamu§etelulil salt romanita mica , matricaria chamomilla;romanita mare, anthemis altissima; chrisantulii sail ochinbabouluT, chrysanthemum leucanthemum; tarhenulti, anacy-clus pyrethrum; pelinita, artemisia vulgaris; pelinita dematurT, artemisia scoparia; lemnuhl lui Dumne4eil, arte-misia abrotanum; iarba mare, inula helenium; siminocn,gnaphalium luteo-album; laptuca vir6sa, lactuca virosa;cruciulita sail petimbrosa, senecio vulgaris; iarba capriOrel,doronicum longifolium; arnica muntena, arnica montana;v6zdaga, tagetes patula; carligioruhl , bidens triparttta ;-Urea sOreluT, helianthus annuus; napuhl porcescil , he-

cimbrulti,

millefolitort.;

-49-lianthus tuberoses; usturoiulil mirositoril sat dumbrav-

eupatorium cannabinum; podvalufil sari limbs ye-eine', tussilago farfara; captalanulti, petasites vulgaris;salata canelui , lapsana communis; ciarea , cichoriumintibus; iarba gaieT, picris hieraciioirles; brusturele sail

lappa communis; carthamus lan-atus; pelinulu, artemisia absyntium; saltitica iepurelui,prenanthes muralis ; barba lupuluT , crepis pukra ; vul-tur6nca, hieracium aurantiacum; plevaita, xeranthemumradiation; mortea puricelui, con yza squarrosa; pascuta sailbanuteif, bellis perennis.

Dintre Chenopodee vomil cita : diferite spesil de loboda,atriplex; spauaculii selbaticti, chenopodium album; fragatatarasca, blitum capitatum; maturica, cochia scoparia.

Dintre Rubiacee se atla roibia, rubia tinctorunt ; sin-ziene, gallium verism; muma paduref, asperula arvensis;din Valerianee, odobanulti, valeriana offic'nalis; dinDipsacee, muFatu draculul, scabiosa atropurpurea; vargaclobanului, dipsacus sylvestris; din Caprifoliacee , so-

sambuscus nigra; boziulu, sambuscus edulus ;viburnum opulus; dermocsult, viburnum lantana;

din Campaimlacee, maT multe speciT de clopotel, cam-panula; spinuta phyteuma orbiculare ; oglinda fetel ,

specularia speculum; din Aristolochee, cuctirbeticasail m6rulil lupulul, aristolochia clematitis; popivnicultl,asarum europeum;din Cueurbitacee, mutatOrea, bryoniadioica; din Verbenacee , verbina comuna, verbenaofficinalis.

Din Amarantacee se gasescil mai multe speciT de tiro§i mai cu sema tirulu comunil amarranthas sylvestris;

4

niculd,

lipanuld, tliofitnelula,

culti, eitli-

nuld,

50 -

troscotulil de campg, polycnemum arvense; motul curcann-cdosia cristata;din Poligonacee, stevia cu foia lata,

rumex pattentia; mitcriplg, runtex acetosella; iarba ro0e,polygonum bistorta ; iarba roOe piperita , polygonum hg-dropiyer ; troscotelubl, polygonum aviculare; dintre Ur-ticee, unlica mare, urtica dtoica; urc ica grecescg, urticaurens; pgretaria, parietaria officinalis;din Canabinee,cAnepa canabts saliva; hameiultl, humulus lupulus;dinMoree, dudulil sag agudulg, mores alba m. nigra;din Euforbiacee, laptele cucului sail ariorul, euphorbia la-thyris §i alte speciT; trepgdgtOrea, met-cunt-dig perenzzis;meriprulti, buxus sempervireus. Nuculn, )uglans regia,represintg familia Juglandeelorg; lam salciile, salix,plopulu, populus, din fie-care mai mull e speciT, represintgSalicineele; mestecilnult , betulus alba, i aninuld ,

alums glutinosa, Betulaceele.Puternica famihe a Cupuliferelorg este represintatg prin

castang, castanea vesca; mai multe speciT de stejarti, quer-cus ; fagil , fagus sylvatica; carping, carpinus betulus;alunti, corylus avellana.

Dintre Conifere gitsimg in muntiT no : bradulgabies alba; moliftulti, larix europwa; maT multe speciT deping sag ceting , panes; tisit , taxus baccata ; ienuperulg,juniperus communis.

Din plantele citate se pOte vedea cit flora nostril faceparte din flora EuropeT centrale i orientale, cea mai a-vutg din Europa. Imre'tatulg doctore F6tu a adunatti Ingrildina sa botanic din Ia0 principalele speciT din floraromfing.

Ping astacli nu posedgmg nicT unit studio complecttl a-

-lul,

kti

§i

alba,

- 51 --

supra GeologieT Romitniei i asupra substanteloril mine-rale ce se gitsesca in diferitele terenuri ; cu tote acestea,folosindu-ne de notitele publicate de DD. profesori Stefit-nescu Cobiticescu, ne vomit sili a da uil idee si asupraacestel pitrti atatil de interesantit a prel nostre.

PitmOntulil Romitniel cuprinde trel regiunl geologiceindestula de caracteristice.

Anteia regiune este unit basind imensfi care incepe de latermuril Dunitril si se intinde pinil, la polele Carpatilorti.Acestii regiune este formatit de care terenurile quaternariTsail clihtvium; se pota deosebi intee,nsa trel straturi,a nume : dauvium, venatu, depositti amestecatil cu Petrirostogolite, si in care se gasescfi multiple de r6mitsiturfde animale fosile; daluvium galbendi, compusil din argilitsilice6s6,, loess, caracterisatu prin concretiuni margOse.Acestil strata are nit grosime de 50 pinit la 100 metre lapalele muntiloru si fonnazit mare parte din colinele aco-perite cu vii. All treilea, strata este chluvium negru, nu-nail iu limbri, populara, pamentulii negru. Grosimea seanu trece peste unit metru coprinde materiT organice inc,itt4ime in destulti de mare pentru ca sit figureze intreterenurile cele mai fertile. Este de obserr attl cit acestu bo-gatil depositu esistil, numal intre muntil Urall i Carpati,intre marea Nagrit si muntiT Valdar.-

A doua regiune incepe de la palele muntiloril si seurea pinit aprope de yirfurile Carpatilora ; este formatade terenurile tertiare, represintate prin pliocent, miocenti,si numuliticu. Rocele din care este compusit acastit re-giune suntit : argile, marge, nisipurT, gresuri, calcarifi,gipsil, sire gemit lemnitei

pi

pi

fi

- 52 -A treia regiune coprinde virfurile Carpatilorti §i este

formats de terenurT secondare , primare si metamorfice.Rocele care se gasescil intr'ensa sung : marmora, calca-riulti compactil, lemnitult, antracitula, §istula lucitoril,§istulil ardosia, micaOstulii §i gnaisulii. Rocele eruptivesung fOrte putiml represintate.

S'a observatitl ca tote terenurile all Mt inclinatiune dela nordtl spre sudfi , se cufuncla in Dungre §i reaparu decea-l-alta, parte a fluviuluT, cu ug, inclinatiune in sensulilinversti, pima in virfurile Balcamlorti; acesta dispositiuneesplica formatiunea basinulul Dunarii.

Terenurile agricole ale Romania suntil dintre cele maTfertile, §i putemil afirma ca nu esista t Ora in Europa, a-fara de Rusia, unde sg, se gasosca, potrivitti cu suprafatatotals, ua intindere maT mare de pain'Onturi roditOre. Dupg

cercarile facute, multe din panfenturile nostre coprindade la 3 ping la 6 la Rita, substante organice. Acesta fer-tilitate naturala, esplica, abundentele recolte produse ne-precurmatit farg, ca agricultorii sa ingrase terinile.

MuntiT no§tri suntti dintre coT maT bogati In materia-luri pentru diferite industrii; din nenorocire ping asta-4Istall neesploatatT. In adeve'ru, sarea, petroleulti, varulti,patine petre de constructiune si de morn, stint" uniceleproducte ce estragemil din munti. OrT -cumil arts fi , sacercamti a presinta Mt nomenclatura despre substanteleminerale ce posedamii si despre industrille derivate.

Pietrile calcaril pentru constructiuni se gasescfi maiin tots natmtil Romaniei; cu tote acestea , din causa difi-cultatilorti transportului, acestti materialti este fOlte pu-tinfi intrebuintata in constructiile nOstre. In Bucuresci

- 53 -se lama temeliile cu Ora calcarie adusa din carierelede la Ciuta din judiftula Dambovita §i de la PetrOsa dinjudetula Buzel.

Unit monumentit, cela maT pretiosa din Cate avema ,

biserica de la Curtea de Argegt, este decorata cu sculp-turf esecutate in calearia numulitica , roca care se gase-sce in vecinatatea ora§iulul sail la Albesel Cu 'Lae cabiserica este zidita la 1520, totu0 sculpturile se 'Astro-za in cea maT bung, stare , ceea ce dovedesce cualitateapetrel in care sunta esecutate.

Marmura colorata, en nuante diferite se gasesce la 0-lanescl in judetula Valcea. Gipsultl se esploateza deja inmaT mule localitatl, depositele cele mai bogate se afla, in1VIuscela, Prahova, Sucova, etc.

Mal in -Lite judetele de munte se fabricoza vara dinpetrile calcaril tirite in albiile riurilora.

Pietre de moat §i de repita se fabriceza in judeteleG-orjiu, Dambovita, Buz66, Bun, Mmtu, Sucova; Inscele maT renumite sunta petrile de Barlett din judetula

Olaria gasesce pamenta escelenta pentru fabricatiuneavaselorti. In judetele Gorjiu §i Bacau esista fabric' defaienta §i de porcelana. Sticlaria se fabricoza la Grozesclin judetula Bacaa.

PuciOsa se gasesce nu numal in stare de combinatiunechimica in apele minerale , dara §i in starea nativa, simaT cn sema in judetele Prahova , Dambovita , Buz01,Itomnicu-ValceI, Putna §i Suceava.

Sarea gema se afla in cuantitatl marl. Straturile celemat bogate de sare se gasesca in colinele din judetele

ug

Iasi.

- 54 -Yelcea, Prahova, Buzen, Patna, Baal,§i Ndintu. In vecintatea depositelorti de sare si de jurnimprejuruln acestorn strafing, se all marga verde de di-ferite nuante, argila venittit compactil, gipsil, hulie, sisalmicaciosn, ocru §i

Mine le de sare esploatate suntil cele de la,Ocna din judetuln &can , de la Slitnicil §i Telega dinjudetulil Prahova §i Ocnele-Marl din judetuln relcea.

Suntemn avutT in minerale combustibile; specialists anconstatatil ca muntit no§tri si alte parti ale teritoriului ,

continn in abundenta hulie, antracitil, lemnita, petrolen,ozotherifit sail chit, de pamOntn, =bra sail chichlibarn§i altele. In mite localitati straturile de carbuni fosilIsuntil la suprafatit muntele LainicT este stfiThatutil deJul intre dou0 straturi marl de hulie §i de lemnitil.

In judetulil Dambovita s'a inceputil esploatatiunea car-bunelui fosile la Sotanga, Runcu t;iBezdadil. Hulieria dela Comitnesci din judetuld Bacitil, a aprovisionatiltimptl vaporele de la Galati. In judetulti Sucova se ga-sesen straturi bogate de hulie la §oldanesci si ForescY.

Petroleuhl se esploateza en succesn in judetele Dtimbo-vita §i Prahova, la Pacureti, la Draganesa, la Colibqi,§i in judetuln Bacilli, la Comrtnesci, la Ocna , la TetcanT.Afara de aceste localitati uncle esploatatiunea are nit im-portanta industrialit, se all puturf de petroleil maT intote judetele muntene.

Ambra s'a gitsitu pina astit-41 numai in muntele Sibi-cin din judetuln Buz6n; cubirea sa este brunt, cu diferitenuante care treed de la portocabil pint la negru vefiluid.Isvore de ape minerale curgil in diferite localitittl man.-

Romnieu-Sgratil,

astit-41

,

catty -va

nisiml.

- 55 -tene. Cele d'antein cercetgr1 asupra compositiunel ace-storn ape datezil de la 1814 ; la acestg epoch doctorelePlusque analisg apa ferOsg de la Borca. La 1833 ug co-misiune subt prepdinta doctorelui Zotta analisg apele dela Shinicn, de la Siaru-Dornei, de la Borca, de la Hangu§i de la Strunga. Mai pre la aceeasl epoch unti doctoreromhnil , Stefan Vasile Episcopescu , publica uh lucrareimpoitanth asupra apeloril minerale din RomAnia de dincOcl

de Milcovil. D-nu doctore atrhgAndil atentiunea compa-triotilorti set asupra virtutilorn curative ale apelorti n6-stre minerale, le clicea : «eh necunoscinta acestorti ape«face ca phtimasiT sa fie trimisT la baffle phmOnturiloril«streine uncle potti sh morgh en duiumuhl eel cu stare ph-«timasT , fe'mhindil eel MIT stare , cea mat mare parte a«norodulul phtimasn , in tanguialh, si patimh de m6rte,«WA mangaiere si miqlocil de mantuire.)

Apele de la BobocT erait cunoscute Inch din timpulildomnieT luT Grigorie Dimitrie Ghica ; mat pe urma s'al'tdescoperitti isvOrele minerale de la Breza , Te'rgovisce §i

Campu-Lungt.Judetele in care atatn doctorele Episcopescu in citlelo-

ria sa, catt §i altil dupa densuln, ail descoperitti deosebiteisvOre de ape minerale, sunta : ROmnicu-Saatti, Buzeuln,DamboYita, Prahova, Argesuln, Muscelulti, ROmnicu-Yel-

cel, Suceva, Mintu, Ia§iT , Vasluiull si in celedin urma Ilfovulti.

Inve"tatuln chimistn, doctorele Bernath, a supusn ana-lisei 41 de probe de ape provenite din Waite sorginti ;resultatele lucrgriloril sale an figuratti la Espositiunea U-niversals din Viena, pentru care a §i fostd recompensatu.

Bacaultl,

- 56 -Dup. judete, apele minerale suntit distribuite in mo-

dulo urmatora :In judetuln Prahova : Apele din YaleaRepovel, Schituln

Predeln, Cornu, Pacuretil, Caimpma, Breza , Milgureni

Slobozia. Natura apes este in cele d'autOin patru sorgintihalopagena idroiodata, jug, in cele alte sulfurosa.

In judetuld ROmnicu-Yelcei : Apele de in Olituescr, CA-limanesci, Caciulata §i Monastirea Cozia, -Lite de naturasulfurOsa, cu osebire de Calimanesci uncle se alb; §i sor-ginti furuginOse.

In judettai Dimbovita se atla cumoscutele bal de inPuciosa; in Buan, Mile de in Nifon; in Musceln, isvorelede la Bughia sulfurOse §i halopagene; in ROmnicu-Saratn,Balta-Alba a caruia apa este sailing, halopagena cu fernputimi sulfidrie t.

In judetele de peste Milcovn suntil mai renumite : Bailede in Borca, din judetulil Mugu; de la Slanict judetulnBacail; de in Ya3luta si de in Strunga, judetula Ia§i; dein Pungenn in judetuln Yasluin.

In anuln 1871 D. inginern Berthon a descoperitil a-pele feruginOse de in Yacaresci in copriusuln CapitaleT,analisate de doctorele Bernath.

Fart indoiala el, mai esista multe isvOre de ape minerale nedescoperite. Lucruld de capetenie este ea sa ingri-jimn mai bine pe acele care le avemn; sa le mnzestramucu instalatiuni cerute, §i atunci, nu numai ca patima§iise voru indemna a nu mai merge in Mile din prile straine,darn §i importatiunea de ape minerale, care se urea lasute de mil de lei, aril scadea. Acosta, cestiune merita dintote punctele de prrvire, ua deosebita solicitudine atatu

i

i

57

din partea corpului medicalti romana catil Si a guvernu-luT. In acosta, ca i in alte cestiuni, locuitorii unel PIAsuntu datorT sit se folosescil de aceea ce ati, §i numal lacash de lipsa, sit merga peste fruntaril.

Ne mat r6mane a dice cate-va cuvinte asupra metale-lora, pentru a incheia acesta parte a lacrarei nostre. Nuscimtl prin ce intimplare nenorocita pina asti141 nu s'afitcutti Rid uit cercetare seriOsit cu privire la metalurilepre' nostre; totil ce cunoscemti asupra acestul subiectilatattl de importantii, suntil observatiunT acute in trocatii.Ne vomit margini dart', a aminti ca, in muntiT nostri seafla auril, argintu, cupru, mercurti, fern, plumbit i co-

baltu. Cele mai multe riurT din Romania, §i mai cu glintOltu lti, Arge§ulti §i piraele ce curgti intr'Onsele , aducia

nisipil amestecatti cu auril. OdiniOra, candit tiganii eraftsclavi, aurani, adunati cu unelte primitive, praftl deaunt din aceste riurf, acestti venitti era de dreptia alitDomnitorilora. i astqf se mai afla aurarT care lucrezape sema lorti, insa nufOrulia lorti merge descrescendit.

Minereurile de atilt se gasescti in valea OltuluT, inmirth Arge§ului, Muscelulul, Dimbovitel, Bacitului, Nem-tulu1,si SucOvel. Presinta ferulul s'a constatattl in judetele

Prahova §i altele. R6m4ita de vechl es-ploatatitml de anima s'ati descoperitti la Baia-de-aramain judetulil Mehedinti, de aunu i de argintu, in muntildin Rtunnicu-Velcel. S'a gasita mercurn. lingil, ROmnictii Pitescl.

Acestea Klatt, dupil catu mutt pututti afla, productelenaturale ale te'rel nostre. Inteuit schita nu anti pututtiintra in amanunte; cu tote acestea, din putinulil ce amU

-

Buz60, Gorjid,

- 58 -arnatil, credemil cil fie-care se va convinge cil t4ra nostrileste forte avutil, in producte animale, vegetale i minerale.Avutil imense stall inchise in sinulli numtiloru nostri*eptilndii ca inteligenta ajutatit de capitalurl sti, le pumain esploatatiune.

V

Agncultura. Oc lure economicii. Intinderea teritoriului cultivatiiIntinderea proprietittii. Improprietlrirea te'rani loril dugs legea din1864 ValOrea venalg §i valorea locatid, a pamentului

In timpil de secoll agrieultura a fostil espresiunea ceamai a eulturel economice a popOreloru. Civilisatiunea

actualit if datoresce esistenta sa. Cu ltura pilmentului sieconomia vitelorti ata facutil sit disparil viata nomadic; atiadunatu omenif, au formatil comuna.

Stritmosif nostri ca si tote popOrele din vechime, onorailagrieultura mai pre sustl de ori-ce ramuril de activitate.NM romanif , descendentT al poporuluf rege, amts fostilsi suntemii pipit astitdi unit poporti de agricultori. Dispo-sitiunile nOstre inascute pentru cultura ptimentului sunttiatatti de im.adileinate cit, en totil progresulil timpulul,totusi Vranulii considera eft nu pate inzestreze

copiiT mai bine de catil tinOndu'l la cOrnele plugului si laingrijirea

Tem nostril, datoresce agriculture) nu numaT starea samaterialil darA esistenta sa si calitatile cele mai pretiOseale unlit bunts spiritulil de ordine si deprevedere, vigorea corporaht judecatanAtOsti, si mai pre susil de tote iubirea de patriti,. Nu se

Malta

sit 'St

vitelorti.

cetiltentt, adicitsi intelectualit, sit-

- 60

pOte nega et prin atatea transformatirmi prin care atrecutti Romania; dept, atatea nAvAlii barbare, care maide care cotropitOre i esterminttOre; dept, atatea asuprirl§i nevoi indurate in -Limp de secolT din partea(Tact ne-a mai re'mask datine §i moravui; dact mai

ptstratu traditinnile strAmopsci; dack mai avemd limbti nattonalitate; intermit cuventil dace maT suntemti ro-

maul, datorimit tote acestea acelei neinvinsa §i tenacepink la inditratnicie populatiune ruralt; acelorti viguro§iluptiltori prani care in tots timpiT Si la tote epocele n'atiincetatti ua singura di de a purta candti arma pentruaptrarea patriei, candit cOrnele plugului pentru a fecondaptmOntulit.

candti incepe a se descepta intre romani spi-ritult industrialt; candil interesele nOstre ne comandt cape linga cultura pamentului sit ne §i la meseriT

carat sit ne pktrundemt ca, fat % cu conditmnile in carene afttmti, industria nu se va intemeia de Wit candtiagricultura nationals va fi prospert; ca economia -Orel vafi temeinica numal atunci candik intre agricultura cu carene indeletnicimti de calla amit fostti adu§i in basinultiDun trii, §i industria care de abia incepe, va esista cea maTstranst, legAturit, tea mai de aprope solidaitate.

Astil-felts dart, interesele presente ca §i cele viitore,ne indatorOzt a ne pune tote puterile pentru a desvoltaagricultura, singurit bask temeinict a prosperitatil nOstreeconomice.

Imprejurari sciute de totT care cunoscil istoria toreTnOstre, ati contribuitti ca agricultura romant sit rtmaieinapoT in comparatiune eu agricultura altord terT inaintate.

stritinilord,sail

Astit41

aplicilmU .

- 61 -Cererile din afara, ne-ati indemnattl de cite -va anT incOcisit intindemil sem6naturile i sit introducemil cite -va in-strumente i ma§ini perfectionate; insa totit ce facutil

departe de a fi unit progresil in sellsulg ce se da acestulcuventa in agriculture moclerna, este unit pasuCa sit sem0;nanig mai multg ne-amil departattl de vechiulgsistemil de cultura practicatti in tare, cultura pastoralamicsta, adica, as combinatiune culturala folositOre atattipentru pastrarea fertilitatif pamOntului , catil si pentruproductiunea plantelorti §i a animalelortl, i aorta acoperitil

mai tote suprafata cultivabila cu cereale. Cerenclu-ni-segrail §i porumbit din afaia, nol, RITA sa, mai crutamil pa-mentulit, mug seinhatti aceste cereale ping, ce terineleobosite sleitti. In multe localitati ale tag conse-cintele acestul sistemil de cultura se traducg prin scadereaproductimmi, prin perderea cualitatil graulti, §i ceea ceeste mai tristg, prin imputinarea iutteua proportiune de MItreime a vitelorg. Productiune mai mica; cualitate inferiOra;imputinarea vitelorg, acestea suntu resultatele sleitorululsistemil de cultura practicatti cu atata invierpnare decati-va, anT incoci. Daca, s'a gasitil cati-va Omeni care0-au permisti sit atraga bagarea de soma asupra acestelculturf derapanatOre, §i all aratatti calea ce aril trebul sase urmeze in practica nOstrii, agricola, arendusif au suristi§i proprietariT 'I ati aprobattl. Nenorocire insa ca fapteleving astacli sa le dea dreptate.

Starea actuala a agriculturei nOstre nu mai corespundecu progresulti ce a filcutti acesta sciinta. Aceia care all

cele dou6 din urma Espositiuni universale, ati pututticonstata cattl suntemg de inferiori prin cualitatea produc

emit

Impel.

s'au

vi-

sitatfi

-- 62 -

telori i a ma§iniloril fatit cu Orile inaintate. Litsandtl lanit parte staturile cele bOtrilue ale Europel, este de ajunsila studia starea agriculture) iii Staturile-Unite ale AmericeTpentru a se convinge la ce resultate pOte sit ajungA nit t6rAcaud unesce sciinta cu capitalulti. Ackstil tort care lainceputulit veculul de ablyt avea nit populatiune de 5 mi-lione, are astAll peste 40 milione locuitorl. EsploatatiuneapiimentuluI se intindea in 1870 pe 220 milione pogone.Fermele represintati nit valke de 46 milione lei §i ma-terialulti agricolu valora 1 miliardil 685 milione. Statu-rile-Unite producearl 90 unlike kile cereale , aprope

100 miliOne ocale buinbacii si peste 100 miliOne ocaletutumi.

Animalele domestice din totit Uniunea americana va-loraa la 1870 suma de 7 miliarde 625 milione iaritproductele agricole peste 10 miliarde lei.

Desvoltarea economics, a Staturilorq-Unite este unictin analele omenirel; §i cu tOte acestea ca Omenl practici,arnericanii in local sit se inganfeze , lucroza cu uit perse-verintit nepomenitit pentru sporirea avutiel nationale.

Amti luatti de esemplu Staturile-Unite 5i multi nevolt lice cif, nu Ole fi comparatiune intre americans §inos. Asa este, recun6scemil cit din nefericire ne sunta su-periors intru dal privesce spiritula de intreprindere. SAfinal citAinti unti esemplu ; 'ite sit acesta ne va convingecit i nos, cu tOte imprejurArile care ne -all apitsatti, totu§lanul putea sit ne imbArbAtiniti astall Malt" suntemillitsati in pace ; voimu sit vorbimit de coloniile englesedin Australia. Actual ILA sutit de and Australia era necu-noscutil, acestA torit locuitit de nit populatiune de canibali,

- 63 -era unit loch de deportatiune pentru eel maT pericu-lqf criminall, nu mat departe de catti 35 anT. Astadf,en ajutorula colonilora laborio0 continentula australianaa devenitti urt colonie din cele maT avute. Populatiuneain timpti de 10 anT a ajunsti de la 1,166,000 locuitoiTla 1,917,000; a sporitil prin urmare in proportiuneanepomenitit de 64,3 la 100. Agricultura s'a desvoltatain acele§T proportiunf ca in Staturile-Unite. Graultl ocupiiat-malt-1 1,200,000 pogOne §i produce, anti de mijlocti ,

1,125,000 kile. Economia vitelorti s'a desvoltata in-ternal modal surprindOtora. AstildT Australia posedoza51,650,000 oi merinostl; esportoM peste183,700,000 E-yre Mn, valoranda 450 miliOne lef. Mail de of Austra-lia maT posedit 814,700 cal, 4,914,000 vite cornute752,000 pont

Pentru ca lectorula sit path, face comparatrunea if Aroma.

aminti cat Romania produce anti de mijloca peste 2 mi-Ham kilo graft, posedeza, de abia 4,786,217 of; esporteza,Mita pentru aprope 7 miliOne leT, §i total comerciulti nostrude esportatiune de abia se unit la 178 de milione leT,adidt nici la jumatate din suma ce agricultoril australianltraga numaT din esportatiunea laneT.

Aceste cifre au logica lore; lasiinill pe lectora sit me-diteze

In Europa amtl putea cita te'rf ea Bohemia, Moravia,parte din Belgia , undo agricultura a transfonnata ni-sipurile cele maT sterpe in locuri de culture de fintOiacualitate; ni se pare ins6 de prisosu a mai stArni in ainvedera cattl suntenni de inapol in comparatiune cu altostaturT. Acosta trelmesce sit ne imbitrbitteze §i maT

§i

asuprit-le.

- 64

multi; sit ne facit a ne indeci silintele pentru ca in ciltase va putea mat putina timpil sit putemil c(tiga timpuluperdutu.

Pentru a imbunittati agriculture nostril nu vedemil altemidlOce de car' acelea ce s'att intrelmintatil in conditinnianaloge in alte tart. Inainte de tOte proprietaril marl sitse consacreze pe deplinti imbunatatmlora agricole. Uitmare parte din teritoriulil Romaniet este in posesiunea lore,§i datoresca atata Caret egg §i iutereseloril proprii , ca

sit dea esemplula &Tit cuing la-aa data confiatif lorti dintOte t6rile inaintate. A cere panientului unit venita a-nualil .§1 a nu sacrifice nlci 11llg bang pentru im-

bunittitti , este unit fapta de ingratitudine cittre mumanOstrit a tutulorn. A strange veniturile i a le chatuiin orne sae in tail straine , este a lucra de bunit volela ruing proprie §i la vatamarea intereseloril generale.

Propitirea inve"tamentului profesionalil alit agricul-turei de tOte gradele , este unit alit douilea midlocil acaruia eficacitate este unanimit recunnoscuta in tOte tarileluminate. Este neaparatil ca aceia care se aplicit la pro-fesiunea de agrieultora, sit afle stabilimente uncle sit inveteacesta profesiune. A trecuta timpula candu era de ajunsitpentru a fi arenda§ii ca sit alba cine-va cu ce plitti cit§tiurile

§i de aci inainte a conta ca drepta capitalti numai pemunca taraniloril. Si nit dovadit pipititit despre acesta estecit mat tots arenda§ii se planga cit nu le lnal mergil afa-cerile dupit dorintit; §i cu tote acestea t6'ranula totu§Tcontinua a lucra §i mai multi ca in trecutti.

Incuragiarea agricultural grin tete midlecele de caredispune guvernula in sfera sa de activitate, este na ga-

alit

- 65 -rantie neaparata pentru prosperitatea agricultureT. Sta-turT a dirora agricultura a facutg deja progresurT insem-nate, preening suntg Anglia, Francia, Germania, Belgia,si totg gasescil ca nu se pOte Lisa progresulil agricolg numal

in sarcina initiativeT indiviclnale. Englitera, cu tote agricul-tura sa perfectionatg, cheltuesce slime insemnate pentruespositiunile agricole §i pentru incuragiarea tutuloril im-

bunatatirilori privitore la agricultura. Candil a fostil de-monstrata necesitatea drengril §i a irigatiunef Omen-tuluT , guvermilil britanicil s'a push in fruntea mi§caril.Francia cheltuesce miliOne nu numaT pentru espositiunT,dug, pentru intretinerea stabilimentelorg care producgrase de vite perfectionate.

Creditulil agricolg, inlesnirea de a se imprumuta cuprocente moderate §i pe termene maT lungl, este Tina dinacele institutiunT de care in pOte fi lipsita agricultura.TOte prile din Europa datorescfl ua parte insemnata dinprogresula ce a realisatti agricultura institutinailorg decreditu. Scotia, ua tera de stand §i storpg pine animauna suta anT, datoresce banciloril see prosperitatea ac-tuala a agriculturei.

Inmultirea cailoril de comunicatime vicinalg §i a cailoril

judetiane i nationale, canal i constructiunea die canalurT,

suntg lucrarT care, in totT timpiT tote nonmrile, ailfostil considerate intre cele d'antOig imbunatatirT ce re-clama agricultura.

In fine, pentru a incheia in patine cuyinte, hotgrireanestramutata din partea nOstra a tutulorti, guvernil §iparticularfl de a pone tote puterile de care dispunemil inserviciulg amelioratiunilorg agricole. NumaT astil-felil a-

5

Si la

- 66

gricultura romana va putea produce ceea ce suntemig indrepttl se *eptilmn de la ug tern atatti de generosll in-zestrata de nature; munat astil-felt economic generala, apref se va desvolta in raporttl cu conditiunile atatig depriinciOse in care se afla torn nostril; in fine, numat cu con-

ditiunea acosta putemn spera sa vedemil industria inplan-tandu-se in Romania.

Agricultura &Istria, se eserciteza pe ua intindere caretrece de 12 miliOne pogOne. Ann de mi4locu ac6sta su-prafata se imparte intro diferitele ennui.' in modula ur-mgtorn :

Rimenturi arate 4,442,924 pogoneGr Mini. de legumi §Si pomi 308,477Fen* 1,848,775 >>

Plsouni seti ima§uri 5,845,135 >>

Vii 191,307 >>

Intinderea destinatg pentru culturile de mat susti sesthimbit pe totil anulti; parte din pasciunt cliiarn dinfenete se aril,: graclinile de legumi se intindn; vii se plan-toza din non; paduri se destelineza i panfOntulu se punein culture.

Mara de suprafata supusa, culturef esista acumil calf-va ant 4,029,947 pogOne padurf §i 7,574,366 pogOnelocuri necultivate compose din munti, bald, locurt ripOse,drumurt, ocolele comunelorn i allele.

Inainte de aplicarea legit rurale din 1864, proprieta-tea teritoriala era inal concentrate de cat asta-41. Cu totece mopenit in Romania de dincOce de Milcovii §i raze§ilin Moldova posedati aprope 3 miliOne pogOne pgmOntn ;

»

pi

67

totqf proprietatea mare predomnea. In urma improprie-tarirel num6ruld proprietarilorU mid inmul-tindu-se , proprietatea mica s'a intinsd in atatil ca, adevenitil mat atatd de importanta ca proprietatea mare §icea midlocie. Acesta situatiune economics, a proprietatifeste cea mai fayorabila atatti pentru interesele politicecatty i pentru cele sociale.

Intinderea proprietatiloril este variabila; suntU mosia carora suprafata trece peste 20,000 pogOne i proprie-tatt mid care nu treed peste 3 pogline. Intru cath prive_see proprietatea mare credemil ca se 'Ate admite 1000ping la 3000 pogone ca intindere midlocie; iar pentruproprietatea medie de la 50 pina la 250 pogOne. Fie-care intelege ca aceste cifre variaza (MO judete, la munteproprietatile find mai mid ca la dimple.

PinA in ma 1861 te'ranit erati supu0 diva legiid-rile vecht la claca Fji dijma, 1n schimbulti carora se bu-cura de pamentuld trebninctosti atatil pentru aratura catil§i pentru intretinerea vitelorti. Prin decretuld din 14 Au-gustll 1864 ad fostd improprietaritt prin rescumparareaclacet, dijmel i alte insarcinari ce avead catre proprie-tart. Dupa cuprinderea acestul decrettl s'a datil Vrani-lord pamentti in proportiunile urmatOre, in judetele dedincoce de 11lilcovll : satenuluf cu patru bout ua vacs,,untl- spre -1ece pogone ; celui cu clout bout §i ua vacs,Opte pogone, noug-sere -dece prajini; celuT cu ua vacasate topora§iii, patru pogone §i cind-spre-clece prajint. Injudetele de dincolo de Milcovil s'a datti : satonului cu pa-tru bout §i ua vaca, cinci falcI, patru elect prajint; celuT,cu dont bout §i ua vaca, patru fad; celul cu ua vaca sail

tdranilord,

i

- 68 -done falcl patru-qed prgjini. In judetele de

peste Prutti t6ranil au priimitil : edit en patru hour §ina vaca, §ese fa1cT §i trei-clecT prgjini; celti cu dour boutsi nit vaca, patru Ala §i trel -IecT celil cu ua va-ca said palmait, done Mid si §Opte-4eci prgjini.

Pentru cast §i s'a datil fie-egruia sgtenti,in judetele de dincoei de Milcovil, patru sute stanjini pg-tratl la campt1 §i fret sute la munte; in judetele de din-colo de MileovU, 4ece pr1jinT falcescl; in judetele de pestsPrutil , 4ece prajinT kileescr pentru pAlma§iti; unti-spre-(Pee prgjinT pentru locuitorula cu dour boul ; do0-spre-41ece prgjini pentru locuitorulu Cu patru bout.

Rescumpgrarea clacer, a dijmer §i celorti-alte sareinT,desfiintate grin decretulti din 14 Augusta, s'ati decisti a,se face intfunti termenti de 15 ant, platindtl sittenir infie-care anti pentru dobanda amortismentil : celul en

patru hour §i ug vaca, lel vechr 133; cold en dour bouT §iug vaca, lei 100 parale 24; celti cu manele i ug vaca,lei 71 par. 20. Siitdnulti din satele de munte de peste1Iilcovt1, a fostu indatoratu sit plgtescii pe fie-care anti :celti cu patru hour §i ua vaca, ler 94 par. 10; celii cu dourhour §i ua vaca, ler 73 par. 2; celti cu unlade §i ug va-ca, ler 51 par. 36.

Calculandu-se WA se cuvine sa plgtoscg fie-care sg-tend in totalti, dupg categoria din care face parte, decre-tulU a specificath ca proprietariT de mo§il vorti aveaprinni in tofu : pentru sarcina sgtenului ce are pgmenttipentru patru hour §i nit vaca, lei 1521, par. 10; pentru a,celui cu dour bout vaca, lel 114S, parale 20; pentrua acelui cu manele §i ug vaca, lei 816. Pentru sgtenull.

piilma0d,

prajint

gritdinft

§i

a

§i ill

69

din sai;ele de munte de peste Milcovt, despagubirea vafi : pentru cells en patru bout 6S1 lla lima, de lel 1076;-pentru cell en dont bout §i ua vaca 1. 834, parale 1 12;pentru cella en manele §i Irma, 1. 592, parale 2. (1)

Pe aceste base s'a improprietaritti la 1864 in tOtaRomania- 406,898 familil Went pe ua suprafata, de2,993,014 pogOne, 3 prajini §i 38 2/4 stanjuif , sail incifre rotunde pe trot miliOne de pogone , adica pe a optaparte din intinderea totala a -Orel. Acesta supratata s'a

dupa categoric, in proportinnile urniatOre :

A. ROMANIA DE DINCOACI DE MILCOVU

SatenT cu patru bout , 61,592 , improprietaritt pe688,356 pogOne, 16 prajini §i 34 2/4 stanjint.

Sateni eu dont bout, 138,716 , improprietaritt pe1,022,700 pogOne, 12 prajini §i 41 2/4 stanjint.

&lent en bratele, 76,342, improprietaritt pe intin-dere de 326,789 pogOne, 14 §i 35 2/4 stanjinl.

Preste totti 279,684 sit-Lent, improprietruitt pe intin-dere de 2,037,846 pogOne, 20 prajini §i 3 2/4 stanjini.

B. ROMANIA DE DINCOLO DE MILCOVU

Sateni en patru bout, 7,516, improprietaritt pe intin-dere de 41,413 Rad, 45 prajini.

&tent en dour bout, 61,045, improprietaritT pe intin--dere de 244,073 fillet, 31 prajini §i 20 stanjinl.

(1) Nu este de prisosil -a aduce aminte ca pogonulii din judetele de.dincOci de Milcovii are 1296 stanjini Otrati; iara falcea de dincolo de11111cov6, 2880 stanjini pgtrati. IJA fake este egalg, cu 2 pogOne, 5 prK-jini §i 18 stanjini.

utt

prajinl

impartifil,

- 70 -SAtenT cu bratele, 58,653 , improprietAritl pe intin-

dere de 144,338 Ella, 26 prAjinl §i 25 stanjinT.Preste totil 127,214 sAteni, improprietAritT pe intin-

dere de 429,825 Aid, 23 priljini 17 stfinjini, sal955,167 pogone, 7 prtjin1 §i 35 stanjinl.

DespAgubirea anualA ce plAtescil sittenif improprietA-ritl este 37,766,966 lel vechT, sail 13,987,7651. noul.Din acesta soma plAtescl sAtenil din judetele de dinc6c1de Milcovil 26,783,808 leT vechT sal 9,919,929 1.nol;iara acel de dincolo de Milcovil 10,983,158 leT vechTsail leT noul 4,067,836.

Cu ocasiunea improprietArirel sAtenilorA, administra-tiunea a fostil IndatoratA sa face tml recensimentl pen-tru a constata numaull viteloril de jugil ce posedal

cacT, dupe cuing s'a basa improprietArirel

a fostil nume'rulA de vite ce area fie-care in inomentulitconstattriT. Cuuoscinta acestorti date statistice ni se parede cell mail mare interesti pentru viitorl ; cad plecandilde aci se va putea constata daca num6rulil vitelorti de'munca a sporitil sail a descrescutl de la 1864 inainte.Pentru acestl sfir itl, cu tote ca e§imu din cadrulit ace-stel lucrarl, credeml de folosil a estrage din situatiuneapublicatA in 1874 de care Ministerult Finantelorl, ci-frele relative la nume'rull de vite de jugl ce posedail in1864 te'ranil improprietAriti.

§i

tgraniI, ril4util,

71 -

TABELA DE NUMERULU VITELORti DE JUG CE POSEDAtTERANIT IINIPROPRIETARI TT LA 1864

INUMERULtJUDETELE

T,ERANILORt CU

PATRU BOUI DOI BOIJI BRATIELE

Meheding 1,963 11,586 8,548Gorja 521 5,241 4,624Valcea 1,844 4,317 4,895Arge§ii 1,498 8,175 3,995Muscat' 1,258 4,071 2,430Dambovata 4,215 9,954 6,094Prahova 6,401 8,617 8,506Buzea 4,616 4,883 3,586Romnicu-Sai atti . 4,759 4,330 2,826Braila 4.145 810 469Ialomita 7,029 3,752 1,500Efovil 6,550 14,750 4,832V1a§ca 4,520 10,792 2,873Teleormatut . . . 5,799 12,202 4,337Oltu 1,363 6,963 3,152Romany 2,822 11,04 3,910Doljia 5,291 16,849 7,765Putna 1,007 3,305 1,688Bacail 1,034 5,847 7,695Ndintu 409 5,445 7,234Suceava 532 5,561 6,761Dorohoit 257 5,260 8,027Botoani 117 4,920 7,439Iassi 110 6,307 5,044Vasluia 126 4,559 3,009Mit 304 3,910 1,776Romania 30 5,018 4,880Tutova 499 2,796 1,813Tecuciti 881 3,730 2,388Covurluia 1,237 2,201 295Ca hula 913 2,186 644

ITotalti . . . . 72,108 199,791 134,995

.

. .

- 72 -Din aceste cifre resullit ca in 1861 teranil impro-

prietaritT posedail 688,014 bout de jugil, dintre care535,860 bouT in judetele de dinc6c1 de Milcovil i

152,154 bouT in judetele de dincolo de Milcovtl.Acumil ca cunOscemtl num6rulu bouilortl ce posedail

teraml, ni se pare interesanta a puce in vederea ceti-torului raportulti ce esista la 1864 intre num6rulabouilord de jugti aflati in tOta -Ora i acel posedati de te-raniT improprietariti. Dupa datele statistice culese la 1860se aflati in -WO, tern 1,361,450 bouT i bivoll de jugil(bivoli 10,047). Din acosta suma 784,079 s'a constatattiin Romania de dincoci de MilcovA §i 577,371 in Romaniade dincolo de 11111covti. Este probabila ca pina in 1864numaulti vitelorti n'a sporitil; ba, din contra, pOte cas'a mai micpratil. Astir -felti fiincbi, raportandil num6rultivitelorti ce posedati teraniT improprietaritT la suma totalaaflatore in toll, vedema ca in Romania de dinc6c1 deMilcovu teraniT posedati aprope trel patriml din totalulilvitelorti de jugti; iara teranil de dincolo de Milcovti deabia posedatl ce-va mai multtl de nit patrime. Acosta starede inferioritate se pOte vedea chiarti din simpla inspectiune

a tabloului de mai susil. In adeve'ril, pe candil in Romaniade dincoci de Milcovu nu se afla jade-till, gall de Gorki,uncle nume'rulti teranilorti cu patru bouT sa nu treca peste1000 i in tole mai multe judete acesta nume'rq sit varieze

de la 1000 pina la 7000, in judetele de dincolo de Milcovu de, abia in trei se afla mai multil de 1000 teranTca patru bouT, iara in tole -alto num6rillil loril varia dela 30 pina la 500. Prinde pe ori-tine mirarea veTendilca in localitati agricole ca judetele Romano sit se afle de

- 73 -abia 30 terani cu patru bout, in Dorohoia 257, in Bo-to§ant 117, in Fa kid 304, adica, mat putinl ca in ju-detuld Gorjia, judetil cu totula muntosa. Daea art' fi lipsitavitele de juga la acea epocit, lucru s'aril 'Area firesed;

relativa en populatiunea se afla, in judetele de dincolode Mileovil mat aceli0 numara de vite ca §i in acele dedineaci. Esplicatinnea acestut fapta nu o putema afla deefita in starea, de neavere a teraniloru. POte ca esista

i alte cause; insa, in a§teptare ca studif mat intinseasupra acestel materit sit ni le fad, cunoscute, ne mar-ginima a inregistra resultatele ce ne daft cifrele statistice.

Pentru a incheia acestti eapitola ne ritmane a da Mtiidee despre valOrea venala §i valOrea locativa a pitmen-tulut

ValOrea venala a pamOntuluf variaza de la ua loca-Mate la alta. In condi-01ml de egalitate intru pri-vesce cualitatea, imprejurarile economice in care se alladiferitele proprietati, contribuiesca a face ea valorea safie mai mare sail mat mica. Asta-felti, suntti proprietittl invecinatatea citilord ferate sari in apropiere de porturtcare se pretuesce en 150 lei .pogonulti, iara altele caresuntti isolate nu treed peste 70 lei. De aceea tinendti inMina deosebitele cireumstante, credendi ca se 'Ate admitecifra de 100 let ca prettt until pogontl de pa-mOnta. Calculanda pe acestit basa, pamentulti Romanietart' represinta und capitala de aprope done" utiliarde sijumatate let.

Valorea locativa variaza asemeuea diva localititti.Sunta mqii a carora arenda revive la 15 let pogonulti;§i allele care nu treed peste tret patru let Gandimil cacifra de §ose lei pogonuld s'ar putea lua ca me4ie.

insft,

eittd

media alti

§i

74 -

Este de observata ca valOrea venala a pamentulul s'aurcatil inteuna moda forte simtitorti de 40 ant %cod.Mo 01 care valoraf la acea epoca 30 lei pogonulti sevendtt astagI cu 120 pina la 150 lel. Inmultirea popu-latiuneT, inlesnirea comunicatiunilorti, introducerea ame-lioratiunilora agricole, volt contribui ca pretula sa seurce progresivil pint va annige Ca in Francia alte tortnude pogonula se vinde, termin mecliii, cu SOO lei.

Yenitula fondiaril sporinda treptattl, este interesautti acunOsce la ce suma se urea in anula 1861, epoca cfindaoficiulti statisticil a publioatti in acosta privinta lucrarepre citttl s'a pututa de temelnica, inset numal pentru Ro-mania de dinclicI de Milcovil. Venitulti totalii ala acesteipartl a torei se urea in epoca, aceea la 55,654,806 lelnuoi pentru 10,653,300 pogOne, ceea ce da 5 lel depogonti.

In aceea0 epoca teranil cultivail 4,330,567 pogone,compuse din vii, gradinl, semanaturi, feltete §i pasciune.Venitula totala alu acestul pamentil a fosta pretuita34,020,025 lel, ceea ce dtt aprOpe S lel venitti pentruunit pogonti.

-

§i

nil

VI

Sistemele de cultara. Sistemele de cultuia,' care esista in RomaniaAsolamentele §i rotatiunile.Reptirtirea. cultinilor Productiunea,Inqie a plantelor cultivate Productulii brutii alit agliculturei ro-mane.Puterile luciiitOre in agriculturit

Sistemulti de cultura practicatti inteua localitate re-sulta din conditiunile climatice i telurice cunlu §i dincerintele economice §i gradulti de civilisatiune alu popu--latiunel. Cu acela0 grad de civilisatiune, sistemele decultura variaza in aceea§1 teat dupa, imprejurarile locale..Agricultorultt de la campie nit 'Ate imita pe celti dincoline, precumil §i acesta nu. pOte practica ca celti de lamunte. Acesta admisa, vomit cauta a schita siste,mele de culture practica in tern nostril, §i tutu de nada-tilta aritta in trecatta amelioratiumle ce creclenA ca s'artiputea introduce in acesta parte de capetenie a agricultu --reT romane.

Considerate din punctulti de vedere generalti, tote sistemele de culture practicate in Romania apartintl sistemului estensivu, sistemti care consistit in a cultiva cumi416ce restranse, cu capitalii de esploatatiune forte re-

Acestu sistemti este resultatulti conditiuniloril eco

finds

dna

76

nomice in care s'a aflatti tera piny asta41. In adeve'rti, euuni teritoriil agricolil forte intinsu; cu populatiunea micain raportil en intinderea; cu capitalurl putine; cu lipsade cal de comunieatie pint', mai in anii trecuti; en rela-tiuni comerciale marginte, cu asemenea conditiunl siste-mulU intensivil nu se putea

Intr'unti mode specialti se deosibesefi in tOta tora maimulte sisteme de eultura. Celt primitive este siste-multi forestierti care domineza esclusivti in tott muntii §iin acele localitati urine esploatatiunea padurilorti i e-

sploatatiunea a cate-va industriT forestiare oferescti maimulte folOse. In Carpati acestti sistemil este impusti printopografia locului §i prin natura climei; la campie, dincontra, china §i pamOntult aru permite sa se cultiveze enplant° agricole locnrile padurite; insa, intinderea Omen-tului pe de ua parte, iarit pe de alta folOsele ce aduceesploatatiunea pudnriloru pentru lemne de arsIl de con-

structiune, se vede di este mai profitabilti pentru proprie-tarl. Cu tote acestea de eati-va anT pasiunea de a da WA sepOte mai mare intindere culturei, §i saracirea locurilorticultivate, aft contribuitti ca sic se scOtil forte marl intin-deri de phut In acosta, ea §i in on -care alit intreprin-dere omenesca, abusulti este in totti-do-una vatilmatoritNoT credemli cit amti mersti prey departe en desfiintarea

deja suntema pedepsitl pentru acosta pro-cedare neehibzuita. &Intl terenurf a caroril compositiunechimiea Si situatiune ne impune conservarea pc dltl'11or11.Suntl asemenea positiuni economice care ne comma a'Astra padurile pentru ea esploatatiunea loril este rela-tivil mai folositore de catil eultura plantelorti agricole. A

mal

§i

staloli.

padurilorn, Ii

77

taut padurile scOte buttirugile dupa costiprile din ve-cinatatea muntilorti, este a se espune de buna-voie la per-derea proprietatii§i a contribui la sporirea inundatiunilorilcare pustiescil carnpiile.

Alaturi cu sistemulit forestierti esista pe vOrfitrile §ipe pOlele muntilorti noOri sistemulti pastorali", sistemilcare consista in esploatarea pasciumlorti prin crescereasi intretinerea vitelorit Natura locului Si a climel faceca acestti sistemti sit fie uniculti ce se se pote practica pegolurile munition-I. In adevtl,rti, daca vomit lea de esem-pin judetulti Prahova, vomit vedea ca de la Lespe4I insustl nici na planta nu mai reurscee; prin urmare loon-torii suntti nevoiti a cosi fenetele pentru iarna §i a intre-tine vitele in munte peste vara. Acesta este sistemulti decultura, celti mai simplu din ate esista in tera nOstra.

Ace last sistemil de cultura se practiceza in intinsa cam-pie a Baragnnului, uncle vitele pasol pe suhaturl de cumda iarba i pina da zapada. 1VIulte din frumOsele colineale MoldoveT smith asemeni consacrate pentru pasciuneavitelorit.

AWE treilea sistema, sistemulti pastoralti-micstti, sepracticeza pe ua mare intindere a prei. Caracterulti seeeste de a cultiva alternative pamOntult1 cu cereale §i a-poi alti lasa cati-va an' ca islazu sett imaOti. In lipsa dealto sistemti amelioratorti , sisteniulil pastoralti-micsttieste singurulu prin care se mai pastreza i se mai impro-spelOza puterea i fertilitatea pitm6ntului. Resultatele bo-nificatOre ce produce are fi Mal insemnate canda in loctide a lasa mirktile ca sa cresca iarba de la sine, s'arUsem'e'na in cea din urma cereala cultivate seminte de

si

-7$-Plante de nutrettl. Cu modulti acesta aril ca tiga vitele §iin acelki fertilitatea pitmentului.

Sistemuld cereald putt, care consistil in a cultiva maimeprecurmatd pgmentulti cu grane, a inceputg a se prac-flea pe nit intindere mare nurnai de veri-uit dou6-ycl andin ace. Lacomia de a semiTha egg se pate mai multggrail a filcutd pe agricultorT sit pia* din vedere cit prinacestil sistemil de culturit se murditreseti §i se sitritcescilterinile. Cu ideea cit pitmentulg nostru este bogatti s'aabusattl in uncle localititti atititil de multil de cultura ce-

cit terenurile reputate cele mai fertile at ajunsit sitproducit grail pitting i upril la bobt, ca insecte sit ata-ce sem6nAturile de tOmng, §i sit le facd sit piarit.

Acestd sistemil este aplicatil mai cu sand de cittre a-rendatorii din intinsele §i mrinOsele citimpil ale Dunitril,precumg suntg cele din judetele Teleormanti,Romanati §i altele.

Scimg cit productiucea cerealelorti este astgqi basa fon-damentalit a Economiel nOstre male; insit, pentru a pro-duce cereale nu este nevoie ca sit se sitritcescitsit se escontey viitorulti pentru a multumi trebuintelepresentului. Putemg ajunge la acelai scope; putemtl do-bendi resultate mai favorabile, a,meliorlindil in acelkitimpg pamOntulti, practicandu ung sistemil de culturit mai.rationale. Sciinta §i practica agriculture) moderne all do-veditg cit, chiarti vechiulti sisteing romang, care consistain a sem6na true unit ant §i a litsa pitmOntuld sit se o-dihnOscit angle urmittorti, este vitiosil §i aplicarea sa faceca cu timpuld sit producit puting; apol dad, acestil-sistemg este vitiosd, cuing trebue sit numimg sistemulg

tint

sealit,

Plaice,

tdrinile,

grata

79

urmata la not Este recunoseutn ca cerealele sgracesenpgmentulti; fteestti faptti positive a segpatti din vedereagricultorilorti nostri , c numai astil-feln ne putemtiesplica stgruinta in sistemuln atatti de derapangtorti cese pfacticoza.

Intre campiile Dunarii si regiunea muntilorn inflorescein fie-care anti mai multti sisteniulti de culturg, arbustivti.Acestti sistemn este represintatti la noi prin culturavier §i a pometurilorti, ug trOmbg de culturf care incingetera de la unti capOttti la altulti. Cultura arbustivg preWA este de pitorescg, pre atatti este de folositOre. Natiuniinaintate iu agriculture bug.' folOse insemnate din es-ploatatiunea pomilortl. In alit despre vii, esemplulti Fran-

Spaniel, Austria' este de ajunsti pentru a neincredinta despre bogatia acestei productiunl. Agrieulto-ril romans in interesulti propriti datoreseti ug particularssolicitudine acestui sistemti de culturg. Stu nu erute niciunn sacrificiti pentru a perfectiona rig cultura pling deviitorn pentru -Ora nOstra, its cultura care a inavutitilatfttea localitati din Europa.

Acestea suntil sistemele de cultura ce ame pututn con-stata in -Ora mishit. In catti despre asolamentele practica-te, done' suntil mai respandite : asolamentulti trienalti siasolamentulg bienalil. Celn d'anthia compusti din jaceril,(ogoru), grad, porumlni, este cola mai respandittl. Obici-

nuitti Winne se imparai in trei tarlale; intr'una se se-m6ng porumbn, in alta gran §i a treia se lass storpg sise aril pe varg pentru gran. Porumbi§tele se lass ogortt,iarg miri§tile se punts cu porumbti §i in multe localitatien or4ti sati en ovqg on en meiti. De la introducerea ra-

- -

ciel, Italiel,

- 80 -pitel, porubula este adesea inlocuitil de care agricultorileel marl cu acesta planta §i in casuhi acesta asolamen-thla coprinde jacerit, rapita,

Ori-care anti fi combinatiunea acestui asolamenta, esteinvederatil ca suracesce §i murdaresce parnentulit Rapi-ta, porumbulti §i graulti Siillttl plante care absorbtl maitota hrana lord din panienta. In lipsa de gunoia care sitrestituiascit pamentului elementele ce perde in fie-care anti,resulta ca pe anti ce trece cultura nostra saracesce.

fiindti-cit interesele nOstre ne comanda ca nu numal sit nune saracimil mo§iile, dart', sa le inbunittatimil, cauta ca,sail sit incepemil a gunoi pamentulil en gunoiti de vite oncu plante ingropate -Ray, sari sa schimbamil sistemulade cultura adoptanda cultura pitstoralit-micsta perfectio-natit.

Asolamentulil bienala compusa din porumbtl i or4asail ove'dil on grail de primavOra; sail din jaceraeste mai pitting respandita ca cela trienala. Cu tote a-cestea se Oa multe domenii intinse uncle rotatiunea jace-nit, grail, este practicata fang, intrerupere.

Se mai practiceza la not unit asolamentil ruinatoril carene este propriti, singurula sistemil care de bung, semi stOr-

ce -Ott avutia pamOntului. Acesttl asolamentii consista ina cultiva cinci §i chiara cote qece anT de a randula grailpe acelqi loeti, farit a lasa pitmentala sit ritsufle. De tibias'a ridicata tingle de pe campil Vii, daca timpulti permite,se intorcil miri§tile; in Septembre se tug din noel §i sesOm6na cu gran. Intervalulti de la seceratti §i pinit la se-manatil este atata de mica ca miri§tile n'ati timptl nici sitputreqesca. Citnd se intorctl locurile se aduca la suprafata

grad.

'HI ti

§i grad,

81

paiele mucede si in acesta amestecaturg de pale muc4tesi pgin6ntti se aruncg sem'Onta de grail. Trebue sa marturi-shnil ca inamicil eel mai inversunatl ai prosperitateinOstrenu ne-aril putea recomanda mill sistemti mai derapanatortipentru mo iile nOstre. Nu ne-amti pututti esplica nici-odatacumti particularif i Statulti potil ingadui pe arendatorica sg, abuseze ping la asa gradti de forty productiva, a pg-m'entului. Suntti patru-spre-clece anT de canda ne silima acombate acesta sistemti de cultura detestabilti, i en toteacestea ping, asta-cy ilU vedPmti aplicattl. Faptele ce se pe-

trecti de cati-va anT in agricultura mistra, pOte cg, voltdesehide ochil celorU interesati. Pam-entulti a inceputti sitproduca in multe localitati recolte atatil de slabe ca, numai platescu nici arenda pgmentului. G-reutatea grauluinostru a sei4uttl in atatil ca a fostil observatti, in maimulte din pietele EuropeT. Dacg asemenea fapte nu nevoril destepta, apoT negresitil ca cue bung, voie dorimilmina agriculturei nationale.

In cultura mica afarg, de plantele mentionate mai sustica intrandu in combinatiunea asolamenteloril nOstre, sealterneza granele cll fasole, linte, carton, inti, canepg,tutung, mazariche i mein.

Sistemele de cultura si asolementele suntti aplicate peug, intindere de 16,807,545 pogOne clescompuse aprocsi-mativti in modulti Ermatoril :

Gnat 1,119,119 pogOneSecant 221,547

453,928Ovtst 259,860Porumbil. 2,069,510

6

Si

Orp *

*

- 82 -Meth

Plante diverse252,860 pogOne204,080

Gradnif §i pometuri 308,477 »

Fenete 1,848,775 »

Pasciuni 5,845,135 »

Vii 191,307 »

Paduri 4,029,947 »

Totalti. . 16,804,545 pogone

Restulii teritoriului pi na la 24,240,931 pogone, suntapam"enturf necultivate, drumuri, ape §i altele.

Suprafata ocupata de care diferitele plante cultivatefiindil de 4,442,924 pogOne, proportiunea la suta de po-gOne pentru fie-care planta este :

Grati 35,19 pogoneSeema 4.99 »

Ordil 10,22Ovesti 2,75Porumbti 46,55Moir' 5,68Plante diverse 4,59

100 pogOne

Porumbula ocupa aprOpe jum6tate din fin suprafatacultivata, graulu peste treime or4ula ua lecune.

Productiunea variaza dupa tunptI. Recoltele maximasmith indestulti de rani.; treca de la cincT pina la opta anTpica ulna agricultoriT sa pOta dice ca atl avutil unit milbung. Obicfnuita, recolta medic in tOta tent este :

Grati . 2,217,343 kileSecara 363,436 »

.

nit §i

»

»

»

»

»

- 83 -Orgt 1,169,243 kileOvesti 258,640 »

Porumbil 2,984,059 »

Meiti. 368,816 »

Faso le §i hate 12,806,502 ocaleCanepa. 1,628,361 »

Ina 633,754 »

Tale' 1,480,660 »

Cartoft 9,247,943 »

'int 4,108,704 vedreRaclin:1. 7,624,230

In anil de seceta recolta este in multe localitati fortemica; astir -felt graulil de tibia produce opttl banitl la po-igonil ti porumbulil mai atatit

Productiunea planteloril i a animalelora constituesceproductulii brutil alil agricultureT. Estimatiunea produc-tulul brute este in destulii de dificila. In aclev'e'rcl, cbiariiin Vrile cele maT inaintate, lucrarile statistice contimlgrepll invederate; ne cumil la noT uncle, din nenorocire,scopulil sciintel statistice este atatil de putinii intelesti,ca aceia cari suntil insiircinatT a culege datele se achitOzade acesta datorie fara nici-uil consciinta. Orl-cumii aril fi,luandfi de temeiti productiunea megie i preturile &Ad-m.-cite, iata care aril fi valorea amnia a productiuneT agn-cole rOIM1110.

PRODUCTE VEGETALE

G1 fiti . 221,734,300 leiSecala . . 18,171,800 »

Orft 46,769,720 »

Ove' Al 775,920 »

Torun-in 149,202,950 »

0

........ .

84

Mehl 11,064,980 leiFaso le si linte 3,844,950 »

Canepa , 1,162,836 »

Ina 823,980 »

Tutuila (inainte de monopola). 4,441,980 »

Cartofi 462,397 »

Fenn 30,000,000 »

Vin a 48,000,000 »

Emilia 30,000,000 »

Producte forestiere 94,000,000 »

Grading 20,000,000 »

Totalil. . 680,455,813 lei

PRODUCTE ANIMALE

Cal, asini si catarIBoni si vaci : came, lapte, until,

12,000,000 lei

peT, animale esportate 89,000,000 »

Lana, matase si peril de animale. 10,000,000 »

Pesce si venatil. 24,000,000 »

Matase, gogosi, sernenta de gall-dad, miere, cera si altele . . . 3,500,000 »

PaserT si oug 12,000,000Totalg . . . 150,500,000 lei

Adicg 830,955,813 lei, productg brag alit agricul--turd romane, sail cifrg de miglocil pentru 23,440,931 po-gone, deducendu-se 800 mil pogone ocupate cu drumuri,riurl, orate, etc., untl productg bruttl de 3510 pe pogong.(1)

Ceea ce atrage maT multi" atentiunea compardndg pro-ductiunea animalg cu acea yegetalg, este disproportiunea

(1) In Francia productulli broth este 50 lei, iarg. in Englitera 100 lei.in Scotia, Irlanda, 50 lei, in Belgia 90 lei.

»

.

- 85 -mare se esisti intre densele. In adev6ril, productele ve-getale formeza trei ptitrimi din totala productiune agricolgi productele animale nici utt patrime. Acesta dovedesce

cg, cultura nOstrg, este sargcitOre, cad in alte tenT undecultura este amelioratOre, precumti in Englitera, produc-tele animale se apropie de acele vegetale. i sit nu nescape din vedere cg in totalil pamOntultt nostru este ne-tomparabilti mai buntl ca alai Engliterel §i alit Belgief,alts Franciei i alts altorti staturl. Nu ca wait pretindeca agricultura nOstra sa producti catty a Belgiei sail aLombardieT, insg, totuf suntemil in dreptil a a0epta maimultil de cat(' 35 lei de la unto pogoml, arti fide inferiOre mijlocele nostre de esploatatiune.

Inferioritatea productitmel nOstre se pOte demonstra§i prin stared populatiunei. In adeve'rd, Englitera nutresceunit individil pe done' pogOne, Francia unit individil pe treipogline, iara Romania unit individu pe cinci pogOne. Catty-Limp §i cata mutt ne mai trebue ca sit ajungenni anutri in tera nOstrg, 12 milione de locuitori, adicti, unitlocuitoril pe done pogOne. i cu tote acestea acolo tre-buesce sa tintimti , cad numat astil-felil Romania vadeveni avuta §i puternica, §i nemulti romanescit '§I vaputea indeplini cu marire misiunea ce il este prescrisgde provedintg.

Productele agricole se dobendescil cu ajutorulg pute-rilorti in agriculture. Puterea de capetenie carede vista agriculture) roman este laborea tgranilorilnostri. Tag familia, de la ptirinte ping, la copiluhl de§dse ant, lucrozg, cu nit staruinta neobosita de cumil se.desprimilvOreza i ping da zapada; framenta pgm'entulil

ori-ciltu

lucratore

- 86 -cu bratele; flu intOrce neprecurmatti en plugultl; ilt1 s6-m6na, intretine culturile pint ce vine timpulti recoltel.-recolta de la care aOeptit resplatirea ostenelilorti sale.

A trebuitu ca cine -va sir traiasea iutre tOrani; ur-mAreca in tote momentele aetivitiltil lord, pentru ca sitpout apretui en cata nepregetare ace§t1 muncitorl neobo-sitl lueroza pentru ca sa'§i pota intempina prey mnitliinarginitele lorn trebnintl, §i a respunde indatoririlorti lorecatre Statti, ciltre judettl catre comuna.

Puterea §i inteligenta omuluT este ajutata de minimvitelorn. In tora nostril se intrebuinteza pentru luerarileagricole, bouln, ealulu §i bivoluln; insa, animaluln de ea-petenie este boulil. S'artt a§tepta cine-va, §i en multi drep-tate, ca agricultura nOstril, sit posedeze bout multi bunt;din nenorocire nu este a§a. Imprejurtirt de totti felulti,economice, agricole administrative ati contribuitil ca nunumal sil degenereze bouln de Meru, daril sit se §i impu-tineze nume'rulti animaleloril de mud,. In adeve-rti, dapilstatistics de in 1860 se afla in tOta tern : Cal 542,786,boui 1,351,403 §i bivoll 10,047. In 1873, dupa estima-tiunile ce anrtl pututn face, esista 346,685 cal, de tibianun inilionit de bouI i peste 10 mil bivoll de lueru. Nugarauttimil absoluta esactitate a acestorti cifre; insa la-sanda cifrele in WI parte , este invederatil ca a seNutilnum6ruln vitelorti de mug,. Acesta stare de lucrurl esteamerintatOre pentru agricultura nostril, cad, mutt', sit neconvingemtl cu toff, ea nu pote esista agricultura info--raft, fAra vite multe i bane; i de vreme ce vitele se im-putinOza §i degeneroza, este semnti positivtl ca in 1°61 sit

mergemtl inainte mergemn inapol.

§i

§i

§i

- 87 -Masinile si instrumentele agricole perfectionate se in-

multesca in tote anulti. Din cercetarile statistice facutein 1873 resulta, ca se afla in tota, tera 223,496 pluguri,cliutre care 37,661 plugurl perfectionate si 185,835 plu-guri locale. Afara de acestea agricultura mistra mal p0-seda 470 masini de seceratti st 989 de masini de treenail cu abura.

In acesta privinta progresulti este invederata. Suntacinci-spre-clece ani de canda masinele de treerata cu a-lma erati min luau cu totula not" pentru agricultoriinostril ; canda de tibia se cunoscea, marina de secerata.Astacli marina de treenail a devenitti accesoriti indispen-sabila mosil de Ere -care importanta. Chiarplugula en abura, cea din urma espresiune a progresu-lui mecanicei agricole, s'a introdusa in tera nOstra.

Judetele care posedkit cele mal multe pluguri sunta celeproducOtore de cereale; astti -feltl suntil Ilfovulu, Doljula,Ialomita, Teleormanula, Romanatii, Ylasca, Botosanii,Romani'. st allele. Illasinile de treerata en abura suntarespandite in aceeasl proportinne; asta-fold Ilfovula po-sedeza 96, Teleormanula 77, Doljulti 72, Ylasea 64,Dorohoitl 60, Roman* 55, Ialomita 51, Buzau 44, Bo-tosanit si Tutova eke 41, Braila 36, Romaml 2S, Te-cucia 27, Yasluia 25. Judetele de mute nu posedeza decata de la una punt, la trei masini; ingustimea culturiloresplica faptulu acesta.

Nu socotima de prisost a adaoga ca la aceeasi epocas'a constatata in tota -Ora 372 mori cu aburl si 4578 moripe apa. Cele mai multe mori en abura se afla in judetelegranifere ; asta-felts Romanatif are 36 mori, Teleorma-

aid oil -caria

-- 88 -

nulti 2S, Ilfovulil 27, Dorohoiulti 26, Do ljulti 24, Yla§cai Covurluiti cite 19, Boto§anif 16. MorT pe apa, sunta in

Mehedintr 418, in Yitleea 365, in Gorjil 336, in Ba-eau 315, in Nem tu 286, in Prahova 270, in Muscel 182,in Thimbovita 177, in Suceva 175. De uncle resulta, lu-au Rite naturala, ea in judetele de munte se afia cele maTmulte moil pe apt. Abundekta apelortl, isolarea satelortinecesitoza constructiunT de morT multe §i eftine emailsmith facaele.

Asttl -feltl dara introducerea ma§inelort perfectionatesporesce in fie -cafe anti. In acesta privinta suntemti ala-turl en staturi a earoril agriculture este maT inaintata caa nostril. cata mina ca§tiga candn amelioratiunile cul-turale aril merge in raportti cu introducerea ma§inelora.Se cede ins' ca, data ma§inile perfectionate s'au intro-dull, indemnulti n'a fostil progresula agriculturel, ci lipsabratelorti i trebuinta de a treera in cate-va s6pteManTtotti gratal recoltatti in tent. Alta-felts s'artl fi amehorattiin acelqi timpa sistemulti de culture, uneltele agricolecumtl §i ecouomia vitelorti.

VII

Animalele domestice. Folosulu vitelorti pentru agnculturg. CatVite cornute seu vite albe §i capre.Porci.

Albme. Gandaci de nie'tase

In Romania se gig aceleqi animale domestice ca incele-alte staturl din Europa : Calor", asinuln, cattirultl,care derivezg din cele done specif; boubl. ,capra i porcultl. Paserile domestice, porumbeil, albinele§i gandacil de mettse intrg tau in acOstg categoric.

In agricultura modern% este admisti ca ug, acsiomg cg,cu etitu torg posed vite mai multe, cu atilt pgmentultieste lucratti mai bine i. produce mai multu. Animaleledomestice nu numal ea, indestulezit trebuintele alimenta-titmel publice, dart suntit agentii cei mai de cgpetenieal muncel agricole, In acela§1 timpti gunoiulti vitelorti in-tretine i sporesce fertilitatea pgmentului. De aceea na-funile cele mai inaintate in agriculturg, au §i vitele celemai fumOse §i mai numerOse in raporttl en suprafata cul-tivata. Englesii, Francesil , Belgianil, Olandesil i altenemuri, se fglesca cu drepttl euventh et posedOza raselecele maT frumose de vite. In espositimffle lord, agricultorilse intrecti care mai de care eu cail, boil, §i oile lortt.Cheltuell insemnate s'ati facutti atatt de cttre Statti catil

Asmi.CatariFas6ri.

bivolult, din,

uit

00

90

si de catre particulars pentru a perfectiona Si speciaAisarasele.

Amfl fi doritfl ca in acesta ramura a productinnii a-gricole sit putema pune -Ora nestra in re'nda en Ile&tOri care merge pe calea progresulul; din nefericire fap-tele suntit mat puternice ca dorinta nostril. In adev'Orti,Romania uadiniera vestita pentru frumnsetea vitelora salede tote speciile, se afla astacy alatul en torile inapoiate.Afara de 01, a carorti rasa se mentine en tote 6nsusirilesale pretiese, cail si vitele cornute ati degeneratti potri-vita en ceea ce erati en verf-na einci-elect ant in urma.(-Tea ce este mat trista este ca, nu numai rasele all per -dutil din eualitatile lord, (Tara in acelasl timpa num6rulavitelora in loco sit sporesca a mersti descreseenal. Dupacumfl V0111 araa pentru fie-care specie in parte, de la 1860pina in 1874 min rula viteloril de tote speciile a seaclutti.Acestfl fapta va avea nil inriurire vatamOtere asupra a-

eulturei nostre. Nu este aid loeula ca sit cereetainacare sunta causele carora se pOte atribui imputinarea vi-telorti nostre; totti ce se pate lice este ea nu avem timptide perdutti; trebue a ne pune tote silintele pentru ca sitsporima nmOrulti si sit imbunatatimil rasele de vite; viito-rula agricultureI nostre depinde de hotitrarea ce vomit lnafn acesta

In luerarile de Economie rurala s'a admisa impartireavitelora dupa talia lore in vite marl i vite marunte; ineategoria finteia intrit calulfl, asinulil, catarulu, boultibivolulti; iara in a data oia, copra si poreula. In deserip-tinnea vltelorli nostre lie voma tine de acesta clasificatiune.

Romania poseda in 1860 unti nun,ra de 506,104 cal

pritintit.

si

Si

- 91

cle tote yftstele; iara in 1873 numal 426,859. Dintre-a c e§ti a 73,434 manzi; 6737 armasarT pentru ;

16,563 armasarI de lucru, 177,605 cal jugani; era restulde 152,220 iepe.

Intro tote judetele, Doljulti posedeza mai multi eal ,

adiert 35,683; dupe acesta vine Ilfovulti eu 35,618, Te-leormanulit eu 27,187; Ialomita en 26,710; Bolgraduliten 21,180, Braila en 20,244, Romanatii en 19,316.In cele-alte Wet° numOrula eailorit vartaza intre 14,330si 7000; judetele Ismailfi §i Museelfi ail, celfi d'iinteift

3751 cal iara cella de alit douilea 3578.CaiT romrmescl smith de rasa orientala; all eualitittile

si defoctele rasel suntfi mid de statura, scurti deemit, vinol, 1141, neohositl, eumpOtati la trait!, insa nupotti trage la poveri marl. CeI de la eampie simttt maieorpolentl ca eel de la mute.

diniorit call no§tri insu06 atatea eualitatt Nine incatti fama lorti ajunsese pint in Europa occidentals. Pro-fesorele Piehard in scrierile stile tratandit despre mitaenglesti spune ea s'atl introdusfi In Danemarca epe moldo --venesel pentru a fi Tntrebuintate la amelioratiunea rasel.Regele Dammarcei a trimisti pentru acestil scopti inMoldova pe unit specialistfi Nilsen; acesta a introdusfi inerghelia din Zelanda nu numal epele moldovenesel ci §iregimulti nOstre.

Era mei timpa candil tureil, polonii i unguril cutreie-rau si erghelitle mistre pentru a etnp6ra cal.Istorieulti Moldovei Cantemirti se rostesce in modulo ur-matorii despre Gail moldovenesei : «Call moldovenescl inpartea muntelni suntii mid la faptura asemenea eelorrt.

-

lora;

Utl

etgheliilottl

tergurile

Si

- 92 -rusescl, insa fOrte vOrto§T i trainici la munca, i la co-pita aka de tart in cite nu ail trebuinta de a fi potcovitimilcard de §i at a merge orl la ce drumuri grele.

tiara in partea campului suntil tail mai marl §i maifrumo§1 la friptura, potriviti la ciolane , mai grabniclmai trainici, i nn suntil iubiti numai de le§i §i de un-guri, ci §i de turd, care au §i paremie : Agent dtberibogdant bargiri ntelhardir, adica : unit tenerit persianii0, unit ealtt inoldovenescti suntu totii ce pote fi mai slavitit .)

B6tranil notri au apucattl acele timpuri candd partedin vestita cavalerie otomana se remonta cu cal cumpe'ratidin Romania. Una trecutil atatil de mandril pentru raselenostre de cal ne intristezil, cu atatil mai multi ca asta-41,nu numai ea nu se mai cauta de catre straini call roma-nescl, darn not en 0-ne suntemil nevoiti sa alergamil inAustria §i Rusin, pentru a ne procura cail de lucru i decavalerie.

Mai multi proprietaii marl intro carT vomit vita peDD.111oruzi, Ventura, T. Ghica, BOO, TeodorilBratianu,au facutil cheltuell insemnate pentru a ameliora rasele decal; lucrarile lorti au fostil incununate cu succesil; neno-rocire rasa ca vestitele loril erghelif ad mai disparutt.

Incredintarea ca conditiunile agricole climatice dintern mistra suntil favorabile pentru producerea de calbunt, trebue sa ne indemne §i sa ne imbarbateze a ne punepe lucru cu staruinta, astir -felii ca dupil dou6-cleci de anTde mama sa putemil reiinprospiAa vechia reputatiunecailorii romanesci.

Regimulii ergheliilorii romane este primitivd; cail pascii

pe campii intinse ping, ce cade zapada; dupa aceea se dual

§i

§i

a,

- 93 -adtposturf sell saivane undo se nutrescti cu "Nit i paie.

Cando timpult este frumost" se seotti §i iarna la paseutt;caii tragti zilpada cu piciOrele ping, daft de iarbn. Acestilregimil de libertate face ca caii din ergheliile nostre sitfie selbaticl; nimeni nu se pOte apropia de d6nOT, §i pen-tru a'l prinde ergheligii intrebuintezn, mill felt de lathnumitt areant. Aceste animale puse la grajdu tremurAcandil se apropie cine-va de densele pine ce incept a se

Judetele de peste Mi leovn §i maT cu soma acele dinMoldova superiOril product caii eel mai ale§i. In judetelede dincoee de MI 'col/ erghehile din Ialomita sunttl re-numite.

Intrebuintarea dilorti la lucrilrile agricole incepe a selitti; pin't acumal aceste animale an servith maT en semn,pentru transports. Treeratulti cu cal, unicult miqloeilintrebuintatti ukliniOrg, pentru a scOte griluntele din spi-cele de cereale, a perdutti forte multn din importanta seade candy s'a introdusii ma§inile de treeratti en abut.pranii, in llpsi de ma§,ini simple en manejt, treera ce-realele tat cu caii. In localitiltile muntase caii inek-cati de sad en fructe, cu sore si alto obiecte inlesnescildesfacerea productelort.

Unit animalt de care agriculture nOstr nu scie sa sefolosesen, este asinulti. In alto terT, precumli in Francia,nu esistit departamentt" uncle acestt pretiost animals salipsescA,; elt transporta, producte pre mmitii eel maT re-pe41; iara la eampie inlocuiesce calult §i boult pentrucultivatorif saraci. In tern nostril singurulti servicid ceindeplinesee asinulti este de a purta poverile dupn, tur-mele cu oi.

la

imbhin4i.

91

Cattirult este si mai putinti intrebuintatti ca asinulg.Putinil Gatti.): ce se produce se esportOza in Turcia.

In MO, tom se afla 6128 asini si 606 catart Jude-tele in care se afla oT multe all asini mai multi; astg-felil Teleormanulg posedeza 1291 mini; Vlasca 743, Ia-lomita 556 , Doljiultl 433. Judetele din Basarabia allasemenea asini multi, iara acele din Moldova fOrte putini.

Aritele cormite tine ring locg insemnatti in Economianostril rurala. Prin insemnatele serviciuri ce aducti atattica animale de munca cats i ca animale de math , bouil

i vacile merita utt deosebita atentiune din partea aceloracare se intereseza de prOsperitate% agriculturei mistre. Instarea in care se affil economia vitelorg la nol, en canenOstre de comunicatiune, cele maT multe Inca in stare na-turala, calulti nu aril putea tnloeui boulg ca animalg demunca, dupa cumg parti a crede aceia care suntil strainide lucrarile agricole.

La 1860 s'ati aflatti in tOtit Romania 2,751,168 ca-Tete de vite, marl' cu mid; ill acestti num6rti se cuprin-dea si 91,079 bivoli. In 1573 recensimentulg a gasitti1,886,990 capete, via diferinta in mai putmg de 864,17Scapete. Nu scimg ce sit credemil in fata acestorg are,Doca recensimentulti din 1S73 s'a facutti cu ore -care in-

grijire, preening si acelti din 1860, apoi este invederatilca amit dacti prey multg inapoi. In Bolgia dupe 20 antnum6rulti vitelorti cornute a sporittl en ua treime; la noiin timpti de trei-spre-clece anT s'arti fi imputinatg cu maimultg de na treime. Ca a scaclutti num6rulti vitelorti iuRomania, nu este indomala; tots aceia care locuiescti prinsate ag pututg constata ca multi dintre tcrani an per-

- -.

i

95

dna( vitele de munca. Ca epizootia a Meath sit pimamulte animale, este forte adevOratti ; insa imputinareaeste atatit de mare ca trebuie sa ne inspire nit deosebitaingrijire pentiu viitoinlit agricultmei (Asir°. Unit studiofacutu de omens speciali pate singurn sit ne faca automat(adeye'ruln, causele reale care an factan sa piara atitea vitein tdra rostra.

Din cele 1,886,990 capete de vite aflate in 1873sunttt 24,865 tauri , S35,735 .bout, 555,060 vaci.350,101 jund si junince, 77,025 vitei si vitele. La a-ceste sumo se mai adauzi1 1S,S71 bivoli ;;;i 25,333 bi-Yolite.

Judetele de camp suntti cele mai avute in vite cor-mite; in capulil lorti se afla Doljulit en 110,495 capete;iinu apt' Ialomita en 98,546 capete ; Moving cu91,540; Pralioya en S9,274; Teleormanulti en S3,602;Nebeilintt en 76,754 ; Vlasca cu 76,017 ; Braila en71,213 ; R omanati en 69,267. In eele-alte kid* nu-mOruln vitelorn variant intro 66 de mil si 33 de mit ;singurti judetulti Ismaili( are numaT S054 capete.

Cei 44,204 bivoll si biyolite se gasescit Mai CU somain judetele margmase ale Dimarit; astir -felts Teleorma-nulti are S582 luvoli; Ylasca 7767; Ilfovulti 7,233;Romanati 6971; Doljuilti 3702 si Ialomita 2194. Injudetele de peste 11111covil si in acele de ninnte se atlaputini bivoll; in judetele Bolgradn nu se alla

Rasele nostre de vite cornute se deosibeseti in rase demunte, comprise din vite mat mid, pdriihl suriti, comaesubtirY si aseutite, sprintene, destepte; si in rase de cant-

nia-unulitIsmailu si

- 96 -pie compuse din vite corpulente alti carora pgril §i formaearnelorn varieza; cilutatura lore nu este semeta ca a vi-teloril de munte; temperamentulti lorn este domoln, um-bletulit potolitn.

Tipurile cele frumOse ale raselorti romanesci se ga-sescit mai en soma, in judetubl Falciului, in Moldova desusu §i 111 judetubl Ialomita. In aceste localitati, cu

deosebire in cele done' d'6nteirt se afla turme de vite decare se urea ping, la doug mti de capete. Talia

conformatiunea ca animale de munch , aptituclmea

de a se ingra§a, le punt' intro vitele cele mai frumOse dinEuropa. Aceia care art calatoritn in judetele Mein, Do-rohoiU, Botqani , an pututti admira acele numerOse tur-me de vite frumOse care acopere eolinele. Din timpulti luiCantemir era vestite vitele din tinutulil Falciului. Mol-dova era atatn de avuta in vite ea pe la ineeputultt ye-cului trecutit espedia poste patru-cleci mii de boul ping,la Dantign. Nu numal numriruln, darit §i rasa era vestita.Pina astaqi cele mai frumose tipurl de vite cornute le a-limn in Moldova; §i dad, veri-nadata ne vomit decide casa amelioramit rasele pe uncle all degeneratt , reproduc-

torii treble aducem din acea parte a prii.diniOra traia in muntui Moldovel Zimbrulti, bouln

selbaticti care, dupa Cantemirti cla marime se asemanezaeu boulti domesticti, insa capult1 lul este mai mien, gru-mazulii lungaretti, pantecele vitio au i mai inaltil la cio-lane (piciOre), cornele subtiri, crescute dreptil in susti SivOrfurile lore cele fOrte aseutrte suntn pitting intOrse inafara. U fittra selbatica §i grabnica i asemenea ea §i ca-

priOrele se pOte urea pe stancile cele Ole; pentru aceea

§i

pr;isilic

lord,

Pd

- 97 -Cu gret1 se 'Ate prinde en alttl ehiptl ftlra numal cu pus-ca. §i acesta este fiara alts caruia eapti l'aa luattl sterna

Dragosa Yoevala Domnulti celti d'antOitl Mol-

dovet)Vitele cornute se thin pentru munca, , came si lapte.

In terile unde animalele s'atl specialisatil dupa predom-nirea uneea din aceste trel aptitudini, elasificatiunea ra-selora sa face dupa aptitudinea 'predomnitore astil-fehlrasa de Durham se cauta mai en soma pentru came; rasaolandesa pentru lapte. In tera nOstra conditiunile mitt-rale, starea progresulul agrieolti, n'ail permisti

ca sa intretdna rase speciale pentru fie-care dincele trei aptitudini mentionate mai susti. Rasele nOstre,fie de la munte, fie de la campie, se intretinff mai en se-ma pentru mutat si in acelasi timpti ele indeplineseil sirolulil raseloril de came si de lapte. De aceea si confor-matiunea lord este aceea care caraeteriseza vitele demunca. Cu tote acestea rasele de campil, cu tote aptitu-dinele lord pentru munca, sunttl mai dispuse pentru adeveni vite de lapte sail de came de catfi acele de munte;astil-fela vacile intretinute pentru producerea lapteluT incapita% si alte orase marl, a jungti la don6 sail treT generatiunl sa nasea vitele en cele mai pretiose cualitati lap-tifere. §i nu este indouiala ca daca s'artl alege tipuricaracteristice si s'aril urinari cu ingrijire ficsarea carac-terilortl, amtl ajunge sa posedamil rase laptifere localetotal atatil de bune ca si cele din alte -011.

Subil numele de tamaslacurf se intretiml mai cu soma.in Moldova si in sate -vajudete de camptl, preening suntilIalomita si Braila, turme de vacT de prasila destinate a

7

Idea alit

;

agricul-toriloril

98

produce NM de munca i vaci. Sun-tit proprietarl marlcare posedaza pima la dou6 mil capete de vite. Candy jun-earth se facil de trel anT stint" condu§1 la tergurT cu car-durile.

Vitele slabe oil barane se string" primavara de ne-gutatoril numitT eirezarl §i se conduce in e,ampiile celeintinse unde se intretinil pentrn a se ingrka pini tOmna;la acesta epoca se dud la zalhanale spre Were. Deulna s'ati inlesnittl micllOcele de transport", zalhanalele

ineeputtt sit disparit agrienitoriT gasesefi matmulti folosil ca sit espedieze vitele `rase la Viola sailairea de ULU slit le taie.

Se maT ingra0, mile vite en borhotulti de la pover-nile de rachiti. In judetele din Moldova acesta specula-tiuue se face pe uit Rana mare. Cardurl de sute bouT gratesosescti in tOrgulu Vienel. In timpulti EspositinneT de laViena din 1873, inspectorula terguluT de vite ne-a deck-ratti ea inteua singura cll sosise peste opt" sate de bola'din tera nostrA. Acesti comerciti oferesce agnicultorilortinotdri una clintre speculatitmile cele mat folositore atatadin punetula de vedere ale profituluI cat" §i imbuna-

tatireT agrieulturetRegimulti viteloril nOstre este fOrte simple : pasciune

de primitvara ping, eade zapada, fen" pale ill timpuliierneT. Acestii regime, en toot simplitatea sea, ail fi deawns" canal aril fi indestulatora; cauta inset sit marturi-sunti ctt maioritatea eultvatorilora mid nutreseti vitelemat ell sema in timpulti erneT, cu coceni de porumbtipaie, alimente pre cat" de neplaeute pre atatil de putintikanitire. Slit ca chianti in timpulti verii vitele

-

att , cane

sit

si

si

Willa

- 99

suntu in multe condemnate a smulge iarba dinnisce islazuri sea image arse de sore. Introducerea fene-telord artificiale, a nutretelorti anuale i a radacinaord,voila scapa vitele de acestil regimd care a contribuitti maTmulti" de dad se crede la degenerarea raselord §i la im-putinarea vitelorti.

Avemil rase pretiose de vite; paschmile bogate nu nelipsescd; panfOntuld nostru produce tote nutreturile seine"-nate care se cultiveza in Europa; ce ne lipsesce darit ca saputemd rivalisa cu cele maT inaintate tell in ceea ce pri-vesce munOrulti si bunaatea raselord multa durerede inima pentru interesele nostre §i patrunderea, ca nupOte esista agriculturit infloritil, farit vite multe Si bune.

Oaia este una din concuistele cele maT utile din ctitea Mead omulti asupra nature"; §i in adevail, orl ctital demare este importanta caluluT i a boulul, totu§l aceste a-nimale nu procura omuluT attitea elemeute pentru viata detote qilele ca Cia. Lapte, branza, came, MBA, pTel pentruvestminte de &nit, Oia, produce tote acestea.

Prin statura sea cea mica; prin inlesnirea de a o intre-tine, Oia este animaluld celui maT modestu cultivatorti,dara iu acelaT timpd pOte deveni obiectu de speculatiuneprofitabila pentru proprietatile cele maT intinse. In teranostril, gasimil oile clise de cotetil, intretinute prin celemai inguste locurl; insa in acela§I timpit turme frumOsede mil §i clecl de mil de capete acopere ctimpiile §i pits-ciunile de pe v6rfurile muntilord.

DOM rasele nOstre de cal ad degeneratu; dOca vitelealbe s'ad pipernicita in uncle localitatl , celd putiniloile §l-ad pnstratti tote cualitatile carora datorescd ye-

localittp

l Mal

-100-chin lore reputatiune nu numal in tOrile invecinate ci intOtit Europa. Oaia tigaie, rasA, adoptata de rust pentrucreatiunea merinosului , este , intre rasele de randy , cea

d'anteia in Europa. Lana sea este cilutata pentru fineta§i elasticitatea firului; carnea sea era odiniOrA singurapreferita, de care Sultanit din Constantinopole ; iara caproducetere de lapte, nu are pereche. Inlitturanda ore -ceamora propriti pentru ale nOstre, recunescemil cif ne pu-temtl fali cu acestit pretitisl rasa.

Rasele predomnitore in tora nOstra sunlit rasa tigaie§i rasa turcanit; avema oT btirsane, fumurii §i putine ofmerinese. Intre tight se deosibesca oile albe §i oile negre;cele d'anteia suntil multi mat prasite pentru ctt lavaeste mai cantata,. In unele localitittf se gasesce si unitfell de tigttT roOT a carera lftna, se intrebuinteza pentrufabricatiunea §aiacului, 'ma postavil purtatti mai cu som5de care ctilugari.

Merinesele s'atl introdusti pentru finteia Orft in Moldovade susti, Inca de pe la 1835; cu tote acestea nume'rulalore n'a sporitt.

Cantemirti dupa ce arata ca, in Moldova se atilt fretsoiurT de oi, acele de munte, acele de Soroca acele sel-batice, descrie rasa din uring, in modulo urmittora : cbuzalorti cea de d'asupra spanqurit in josti de done degitemarl, pentru aceea sunta nevoite ca sea pasca mergendaindttratil. Grumazulti lora este tepang Wit de incheeturkpentru aceea nu potty intorcit capula Ind in drepta,Did in staliga. PiciOrele lore swift" scurte, inset, atattl desprinteue, in catty nice canil candtl le gonesca mat nu potasit le ajungti Adulmecarea lord este atattl de aspra, in

lord

i

WO

-101-catil de la mile nemtesca departe adulmeca pe venittorn,son pe fiara care vine cu ventulit asupra lorn; iara candnmergt asupra lorti in potriva, ventulul nu potti adul-niece pina candn le prindn, Probabiln ca Cantemirna scristi dupa auclite, cad nu esista i nu potti esista o1 cugrumazif fara de incheeturT; in Mtn despre forma buze-lorti, lucre este probabilit, insa intru can ne privesce nuavemil culloscinta despre uft asemenea rasa de 01. Pentrucele clise de asela0 istoricti in privinta cualitatiloilortl mistre, este fOrte adev6ratn; chiarti pina asta-cliberbecil batutl suntti cautati pentru Turcia. Tata, cum seesprima istoriculn Moldovei : Pentru aceea beilicciil duct'la Tarigradn pre tau anuta oT de acestea, care le numescilin link' turcesca Ktvirdik; pentru eft carnea lord se so-cotesce de turd mai nmltti de eatil tag, alta came, atatti-pentru gustuln el, catn si pentru u§nrinta mistuittiluf.

In 1860 se MIA in Romania 4,819,900 0l, mid enmarl; iara in 1 S73 num6rulti lorti a seaclutil la 4,786,317,adica cu 33,583 mai putinti. Intro acestea 34,119 sunttiof de rasa merinorti iara restuln of de tern.

Cele 4,752,11S of de rase locale stinttl Impartite inpatru categoril dupa, etate Si secstl, §i a nume : 793,420miel; 3,477,840 ol; 294,687 berbecl i 186,171 ber-bed bittuti snit intorsl.

Judetele care ati campit intinse pentru pAsciunatt ,

posed6za Si cele mar multe 01; in frunte se alb, Ialomita cu

396,582 capete; vine apoi Cahulula cu 280,824; Britila-en 277,004; Doljita cu 270,828; Teleorrnanulil cu267,354; Bolgradultl cu 234,953; Ilfovula cu 227,387,Vlara cu 223,567 : Cele-alte judete an de la dou6 sute

enrnil

- 102-

de mif in josh 0116 la 47,009, num'ail afittorn in jude-tulu Musee

Dupit uit trecere de patru-spre-qece ant a§teptamil capopulatiunea ovint sit se fi inmultitit in t6ra nostril; dinnenorocire i in acostit importantit ramurit a agriculture'se constant unit scitym'entil. Se pretinde et ingu-stattl locurile din causa arilturilorit i acesta aril fi cansa imputinitrif oilorii. Trebue inset sit nu scitpilmil dinvedere et, admitandit unit numail de cincf miliOne de ofpentru 12 miliOne de ectare de intindere a Vref, §i compa-randune cu Francis, aril trebui sit intretinennl pe acestitsuprafata aprOpe 8 miliOne de of, jut in raportti en En-glitara aprope 24 unlike.

Regimulil Corti este rasticti ca §i rasele. Afarit de lu-nile in care ztpada acopere ctimpiile , oile start tott(pita la pitsciune, ba incit in Ialomita §i alto localittttfse duct la citimpit chiarit pe zapada. Iernaticulti kat secompune din paie i fenu. Cultivatorit cu ingrijire daftspre primilvOrit °Hort" filtittOre uruialit de porumbit sailalte gram*.

Primitvera, incepOndu de la maid, turme imense de oftrecit de la citimpu la munte uncle se tine la pitsciunepint, pe la jumdtatea lnl augustti. Niultumitit acestoril a-nimale, pitseiunile de pe vOrfurile Carpatiloril aducil fo-lOse insemnate proprietariloril loril. Viata pitstoriloril esteasprit in aceste regiuni inane; in adev6r11, nu numal etau sit lupte cu dificultAtile meseriei lore, dart i en fia-role selbatice, i mai cu ging, en ursulii care pandeseetote minutele favorabile pentru a inhitta oile.aeostit emigratinne periodiett de la camp" la munte estefOrte priinciosit stnittittil animalelora.

s'ati

Altd-felts

- 103 -

Tratandfi despre inch-Milne nOstre, vomu arfita folOsele

ce tragemil din diferitele productirmi ale °Horn.Era mil timpt candfi caprele °mail unit loco inde-

stulii de importantfi in Economia nOstrA ruralA. TurmenumerOse acoperea locurile sterpe §i pAdurile distillate ase pane in culturil. Nuinerulti lore se mieprezA pe antice trece. De uncle in 1860 se aflati 423,077 capete, in1873 de tibia s'a constatatfi 305,316, on alte cuvinteunit seAymOntil de 117,761 capete. Si cu tote acesteacapra, plitesce cu interesti in destulfi de urcatfi hrana cei se dot, prin laptele, pOrulfi, carnea i pelea sa. Laptelede capra este superiorti celui de die; in call despre piele,Rid se 'Ate face comparatiune. Pentru aceste cuvinte arilfi de clorit ea, cultivatorii eel midi cArora capra le tinelocti de vacs, sit nu renunte la crescerea until animaltiatatfi de pretiosfi.

Caprele nOstre suntfi de rasa forte bung; producfi lapteS'a introdusit in Ialomita §i Arge0 renumita rasa

de capre de Angora; pina asta-ell' numerulfi lore n'a

Pentru a completa enumeratiunea animalelorfi dome-stice a carorti intretinere constituesce speculatinni de-ore-care importanta , vomit adaogi in cifrele precedentenulOrulti de 836,944 porei, marl' cu mid. SA nothingca in 1860 s'a constatatti 1,088,737 capete;in 1873 se Oa unit scaymentit de 251,703 capete. J11-detulti intretine celti mar mare numfiril din acesteanimale, adicA 69,487; iara judetulti Ismailfi numaI 3574.

ScAderea numt,"Tului porcilorfi este Mt perdere insemna-

ta pentru agricultura nostra, cad intre speculatinnile

multti.spo-

rail.

asta-felts

Dolja

- 104 -

animale ingraprea ramatorilora este una din cele careaduco folOse mai multe. Afarit de acosta numai prin intre-tinere de porcT putema trage Ore-care folOse din Olinda sijirult padurilorn nostre.

Se all, in Romania diferitele speciT de pasal domesticeprecuma curcanT, gasce, rate, bibilicl (pikiri). La1860 s' a constatat it 13,683,360 pilsOri in tOta -Ora.

Rase le nostre suntit din cele tnaT bune §i in acelasitimpti din cele mai rustice. Intretinerea lord este atatade simply si de putiml costisitore ca este de mirare cumflcultivatoril nostril* nu prasesctl mai multe pasari. In altet6r1 comerciula de esportatiune all pase'rilora ingril§ate siall oualorit se cifrazil cu tlecile de milione, pe candtl lanoT nu avemil de ajunsa nici pentru indestularea nostril.

A fostil anti timpit canda crescerea albineloril era 1.-sptinditil, in tota, tora; candii Romania esporta cora simiere de prima calitate. Se vede ca cultivatoril .006 a-tail de multil la aceste folositOre insecte, ca dupa emitne spune Cantenura docuitoril aril avea si mai mare do-lAndil, de la dOnsele, calla aril cuteza sa -Vila pre toll*roil care roescii ele in top anif, ins6 in pravila yrei estepoprita ca o1T si cine sit nu tie mai multi stupT de cattlsufera locula ca nu cuma-va multimea lora sit za-Masa, pe megia§b. NoT ceOia de astqf amts apucattiprisact insemnate compuse din sate de stupi, amtsnegutatoril turd mnblandu prin sate ca sa strangit miere.In qioa de astatli nu numal ca, nu se mai esporteza mierei cora, darn se importa. Pe'cata ca sa se parasesca cre-terea albinelora; caci flora pret este atatil de variata

in catil patine t6ri products inhere care sit se pita com-

glint,

sett,

ve4util

105

para en a nOstrit. Mail de acesta intretinerea albinelortinu cere mal nici nit cheltueln; ele recoltezil singurehrana si n'an nevoe de catit de ulee nude inmagazinezepentru folosuln nostru mierea si cora.

S'a constatatti la 1860 in tOtit Ora 301,615 stupl:iarit in 1873 numaulli lore era de 305,316, adieu, nunspore neinsemnatt de 3701 stupT. Productiunea lortl a-nuala trece peste 600 mil oca miere si aprOpe 60 miT oca

Judetulti Ylasca nutresce cell mai mare num6rn destupl, adica 19,470; in cele-alto judete se gilsescti de in3500 pine la 14 miT; singure judetele Bolgradude abia posedeaza cell d'antOtit 418 stupl si cell dedouilea 181. Yasluinlii, a cumin miere s'a bucurattl illtote-de-una de unit remune particularn, intretme !Mat15 miT stupT.

aril fi, eautn sit rectmoscellai cit litsandn sitpiarit ua speculatiune atattl de folositore ea a albineloril,dovedimn en nu scimti sit profititmtl de darnicia naturel.Avemil dreptulu sit speritmn, eu tote acestea, cit in fatit endorinta de a face ea agricultura sn prospere, not vomit in-griji nisce insecte care ne procurit producte MO, a ne coremal nieT unit sacrificiti.

De in albino sit trecemn in gtindaciT de niOtase.Nu se sem calla s'a introdusu arborele de aura, adieus

dudulft, in Romania; ceea ce cunoscemn este cit, earnde regiunile nude temperatura este asprit, acestii arborecresce in trite judetele t6reT; cit, de in most de in strilmosicrescerea gundaciloril a trecutt din generatiune in gene-ratiune; romancele an purtatu de candu se tine minte

- -

'slsit

edit.

si Inlandalit

Orl-ennui

cit,

100

tzi marame de borangicti; et itele lord au fOStli sitsuntti pint astitch ornate cu cusitturi de mOtase.

China trirei nostre este din cele mai priinciose ROMpentru vegetatiunea cludului ctitti si pentrn crescereadacilorti. Poseditma pint astqf nit rasa localt de On-(lad, rasit robustt, rustict, cu tote cit inelasea ce producenu este de antOia cuahtate.

Principe le Barba Stirbeiti in timpulti domnioT sale aintrodusit rasa de gilndaci numitt milanezt; a fondatit pe-piniera de ducli din Panteleimomi, a filcutti sit se distribuie

pul de dudfl tsi out de gandaci. -Deja acostt biinasit ramurta agriculture) lease Ore-care avantil, candit bola incepusesit bantuiasca gandacii In Francia si Italia. NevoitTetuta out de gtindaci stn6tose, educatoril francesl siitalienl venirt in Romania si detert prin cererile lorti utltputernict impulsinne crescerei giindacilorti. Pe la 1860pretultl ocalel de out de gandaci se urease la SOO leTnouT. Profitulti acestei speculatiuni de§teptase nu numaipe cultivatori ci si pe omenil eel mai avutf. SalOnele seprefitcusert in unele casurl in magnanerit Piata Bucuresci-Torii devenise unit mare depositti de gogqi de metase;Tara suburbille erati pline de mid' magnanerit Se vindeafruncla until dudti mare pint la 25 leT soul. Nenorocireahist urintria acestil frumosti inceputtl. Speculantil strilinlctutandil a se folosi de urcarea preturilorti, introduseritpe subti mint out de gandacT atinse de Mt st dupt douitrel anT avutulti edificiri care se inAltase prin crescereagandacilorti se ditriimit; asta-felil pe la 1865 nicT se maivorbia de gandaci; totulil se reintOrsera la stareativit.

caniika

grin-

a

primi-

- 107

Nu se pote mat mare perdere pentru agriculture ro-mina. In adevilra, inteunit spatili de timpit atatu descurtil, de unde nu esportamit mei gogo§i nid mit de gan-dacl, in 1863 amfi esportatti pentru suma de aprOpe4 miliOne lei nouT. In 1862 se esporta de abia pentru1,372,600 lei.

Judetele care s'ag deosebitti mai multi in acestit banOsaindustrie suet : Ilfovttlit, Teleormanuhi, ROmniculti-Saratti

Din causa neingrijirel nOstie ante valuta uri industriecare aduce ItalioT §i Franciei cu sutele de unlike vemturi,pentru care Germania, Prusia, Austria, chieltuiescti sumeinsemnate ca sit o aclimata. Calpa este a nostril,numal a nostril,. Lasandti trecutulfi, cautit sit nu ne-gligemil vlitol nl it. Industria gandaciloril de miStase este

industrie romana; rat industrie care Tit deveni, dacevomit voi, unit isvorti de avutie pentru torn nostril. Ca sariajungemit la acesta scoptl, trelme sa cautamti a desvoltaproducerea mOtasei atatit pentru a alimenta mica nOstraindustrig, catti §i pentru esportatiune. Ceea ce s'a pe-trecuttt de la 1860 ping, la 1865 a fosttl unit lucruintenplatorti; uric industrie nu se pote inrilacina grin ase-menea procedgri. Trebuie sg, scimit ca bOla nu are sit fieyecinicil in Francia i Italia, i ca, prlll urmare nu putemilconta numaT pe esportatinnea onalorti de gandaci, ci maicu soma pe productiunea maasei.

Candfi s'a fondatti Scala de agricultura de la Fere'strafiamfi propusfi oficialti ca pepiniera de du41 de la Pan -tilimontl se prefaca scold speciala de sericulturri§i de filature a miltasei. Copilele din asilurile publice putou

-

Si Buzi5ulti.

path §i

Insil

nit

sit Intend

- 108 -

invOta in acesth scOlil, nil profesiune din cele mat produc-tive. Nu s'a dattl ascultare propunerel nOstre; Si astg-feltsne astitql unde ne aflatml inainte de 1860, adieuzit se produce inOtase nuinaT pentru marginitele trebuintlMe terancelorti nOstre §i fOrte pntinii pentru comerciit.

Candt1 a tent are norocire ca esploata nit in-dustrie atatti de bitnosi't §i nu face nici unti sacrificiti pen--tru a fonda acestit industrie, este ut probil necontestabililde cea trial culpaliilit indiferintit pentru prosperitatea sa.

ailittutt

sit petit

VII

Padunle. Supiafata Distributiune. Specific de arbori, Productmne. Industni forestiele. Fenete si Misemnl. Intinderea. F6netele .q1 pAseiumle de earnme, de cohne si de munte.

Tera nestra a fostu una dintre cele mal padurOse dinEuropa; darn neingrijirea emeniloril pe de ua parte, spo-rirea locuriloru cultivate pe de alto, , all contribuiti lasterpirea unel party insemnate din acesta untie a Ro-maniet Cu tete acestea, °Marti astaqr 'Muffle la noT a-copert ua a Sesea parte din suprafata totala a te'rel,4,029,947 de pogOne. In comparatiune cu intindereapaduriloril din alte staturi, tera rostra trece mire celepadurose.

Judetele de munte sunta cele maT padurese; in fie-caredinteensele se afla 'Marl ca §i vergure, mole securean'a patrunsil nici ua data. Copacl de sute de anl le da uamajestate care impure admiratiunea. Multe dintre dOnseleau istoria lorti plina de legende religiose , resbelnice i

chiartl politice. In imprejurtrile cele maT gele , atunctcalla navaleau ordele de barbarl peste tern, 'Muffle aufostu bulevardulA nationalitatiI nestre. A fostu timpurTcandft stram41 no§tri erail neveiti sa adune bucatelede pe campti In fuga mare §i sit alerge a se ascunde Innestrabatutele padurl ale Carpatilorit.

110

La eampie padurile smith mat rani; suntit cu -kite a-,cestea judete care posedoza 'Inca padurt dintre cele maTfrumOse §i mat intinse.

Localitatile de pe marginea mita cele maisarace de pailurt; i intre arestea judetele Ialomita ,

, Covurluiulti rl Callltllilil ocupit cela.d'anteia locti. In Ialomita, spre exempla, calatorula stre-bate imensa campie a Baraganulta in timpa de §ese pintla opta ore, fara ca slit intalnesca in cale mitt singurii co-paeia sub care sa se umbri. Lipsite de adaposturi,aceste campit intinse ctitii 'Ate °multi -vedea en °chit,sunta espuse la venturile cele mat violente i uscate. Adesea se intampla ca furtuna neintalninda nice uit pedica,sa tarasca pint in ban turme intregt de vite.

Interesulti nostril ne impune datoria ca WA matneintarcliatil sit impadurima aceste ctimpif imense. Agri-cultura clima se Vora folosi de ua potriva din acestatransformare.

Nemurile de copaci, snit esentele , dupa euma le nu-mesca silvieultorif, care se gasesea in padurile nostre,yariaza dupa configuratiunea pamOntului. Pe pale mun-tilora se intinse fagula amestecatti pe aloeurea en putinapaltinil. Urcandti spre verfa intalnima maiestosula brada,copacia dintre eel mai folositorl din cati se afla in padu-rile nOstre; eltt vegeteza elt vigore ping, la cele mat marlinaltimt. Pe verfurile cele mat selbatice cresce pe alocu-rea moliftula §i ill unele par0 ale -Orel pinlllti. Tisa,arbore pre dal de frumosa pe atata de dila, de tibia semat gasesee pe unele verfuri. Una copacia dintre eel maimandri prin portula sea, mestedinula cu coja alba ca

DundriT

Braila,

pita,

i

111

nen, se amesteca in mulle paduri militate cu esenteleresniOse. Pe alocurea formOza elu enstitst paduri indestalnde intinse.

Ca copaci de mai patina importanta se gitsesca iumuntii nostri sorbula, mojdreanula , cirepla amara ,

ghimposula ienupera care cresce in locurile cele maipetrOse.

In pildunle de (161E10 si de campie, se gasesca stejarula,

ulmu la, frasinalti, artarula, jugastrula, carpinahl, sor-built si temla. Printre acestia cresol adesea copticet caalunula, comula, sangerula , salba mole,catina, darmoesula, porumbarula, resurala sl perciotina,tote acestea inghirlandate en vita selbateca §i curpenulaen florile falgOse.

Pe marginea apelora si in locurile smarcOse, cresca inzavOie animi, salciile, plopii si richita. In petriprile celemai sterile tintaula §i argintia dracila i§i infige ritdacinilesole; pluta0i o saluta en placere cad fructele sole le haotetubi.

Do la unit timpa nick° marl arbore pe carelti datornnaAmericei, salcamnia, tune a fi sitdltll soft semiluata pen-tru a forma padurl. Impregiurula Bolgradului §i alte pArtiale Basarabiel esista deja ptidurici frumn§ele With minaen acesta esenta pretiosa.

Una arbore d mare folosit atatti ca lemnil de luaucata si pentru fructele sole, castanula, se gsesce numaipe linga monastirea Tismana din judetala Gorjului.gOrea cu care vegetezit in acesta localitate area fi unit in-demna destula de puternica pentru propil0rea unei esenteatata de pretiOsa.

- -

VI-

pridneehtlfi,

112

Romania posedaza padurT de stejarti, de bradil (le

fagil indestulil de intinse §i de frumOse pentru a nu in-vidia pe alte staturT; en tote acestea cauta sa recunoscemil

esploatatil adesea en niultit nesocotinta acestaavutie. Locum destinate de natura a fi vecinicll padurite,all fosttt pustiite de mana omulul; asta-felti ea asta-dIdealurT care alta-data emit acoperite de cele mai mandre

s'att prefacutti in rape care nu numal ca, nu aducalllcl unil folosll, darn eontribuesetl la sporirea

Acumn ca esperienta §i sciinta dovedita cal,

amts greOtti, cauta sa ne grabimil a repara reulu prinplautatitmea §i semanarea tutuloril locuriloril care nu sepota folosi de agrieultura. Negre§ita cit Statulil care po-sedil 1,281,927 pogone de padurl, va intra cella d'anteiape acesta cale de amelioratiune.

Pina asta4T lemnele esploatate din padurile, nastreservesea maT multil pentru consumatiunea locala. Lemnelede incalditti §i carbunil intrebnintatT anti valorezaaprOpe 100 miliane lel. Fara indoiala ea lemnele de con-sin-144111e trebuie sa, represinte nit valOre analaga. Lem-nele esportate valoreza mat multa de unit miliona. &Minhne cent maT cu soma lemne de bradtl de dimensiuni marl §ilemne de stejarti. Pitdurile din judetula NamtuluT se im-partapsce inteua proportiune insemnatit din comerciultide esportatiune. Lemnele de bran din acesta localitatevinil tote pe apit facute plate. Portulil Galati este centrulaacestuT comerchl.

Esploatatiunea padurilorg da nascere la mat multeindustrif precuma suntil ferestraele, fabricatia §indrileT,a §itel, a vaseloril, a hambarelorti, a lopetilorli, a obiec-

§i

ea anal

padurl,

ne -ati

intermit

Inecaciuni-

lore.

- 113 -

telortl de rudArie §i altele. UA populatiune numerOsA deluerAtOri sateni umple muntit InclatA ce se inv6rOza, §inu'l pArAsescA de WA uAdatA cu pornirea turmeloril de pevOrfuri. SuntA multi care lucrozA §i iarna.

Dintre aceste industrii cea mai importantA este aferAstraelorti, adicA a fabricatiuneT scAnduriloril. Fere-straele suntA instalate la pdlele muntilorti pe margineaapeloril. Cana lipsesce apa curg6tOre unit isvorti bogatilproduce indestulA apa pentru a pune in mi§care unit fe-r6strAA.

Afar de lemne pAdurile product' fructe intrebuintatepentru a nutri animalele; fagulu produce jiril

i stejaru liighinda,ambele consumate de rimAtori. &artade stejaru ca i rAnsa sail fructulil aninuluT suntil in-trebuintate pentru tAbAcirea peiloril. Fructe ca smeura,cire§ele amarl, afinele, score ele suntil Mutate de cofe-tarl pentru preparatinnea dulcetelorA §i a siropuriloru.

Esploatatiunea pAdurilord §i industriile forestiere allmare viitorti in fora nOstrA. Ca §i in alto staturi, va venitimpulti candil muntiT no§tri voril resuna de sgomotultiusinelorti; candu tipittnitf ma§inelorti de aburA va insciintape citletorI cif strabate localitAtile inzestrate cu fabric'bogate; insa pentru ca sA nu a§teptilmti prey multil, §i

acesta cu dauna avutiel nationale, cautA ca state §i par-ticular' sit coopereze pentru a da impulsiime desvoltAritind.ustriilorA nAscOnde din pAdurile Carpatiloril.

Fenetele sail liveclile de Putt se intinda pe RA supra-fatA de 1,848,775 de pogone. Ele suntti tompuse dintote felulil de plante , insa gra'nineele §i legmninOselepredomneseq. ObicTnuittl se cosese4 °data pe anti; iarA In

8

astil-fell

- 114 -

anit ploiqi se mat face u recoltg de fella pe la incepu-tula tomnet numita dual.

Pala astacy predonmesca in agriculture nostril, fene-tele naturale; de abia pe alocurea se sonatrat visdeia orttrifoia. Cu tote acestea intinderea mare a araturilort ,

spargerea treptata a fenetelora, yora nevoi pe agriculto-rit no§tri ca sit introduca in comiinatiunile lord culturalefenetele artificiale. Acosta ino-yatiune va fi una progresareal care va produce resultate fericite alga pentru ye-naula catil qi pentru imbunatatirea pamentulta.

Fenetele nOstre sunta amestecate cu araturile in celemat multe localitatt; cu tote acestea sunta situatiuniatata de favorabile yegetatiunel plantelora de fen*,in cata sunta lasate name pentru acesta scopa.

Dupti situatiullea lorti fenetele se pota deosebi infenete de lunca, acelea care se aft. pe §esurile de pemarginea apeloril curgatOre, fenete de campie care suntalocurt ca §i cele de aratura, insa se reservezg pentru aproduce fena ; Pirate de coline dupe alma sunta mareparte in unele judete ale Moldova"; in fine muscelurile,adieu fenetele de pe ranuficatiunile cele din urmit alemuntilora. Cualitatile fentilut se resimte de felula fene-tet;,in adeire'ra, buna este fenula de camptl, de lunch,inset nu se pate potriyi en acelti fentl mittasosa qi profit-mata recoltata de pe mita pitorescile nostre musceltutCui entula este u§iora de intelesa : flora, adieu felurimeaplantelora ce cresca pe muscelurt, nu numat ca este forte

dera §i alesa ; plante din familiele gramineeloru,leguminOselora, labiatelora, cariofilatelorti §i altele, seintreca care mat de care sit facit din muscelurile inflorite

arutit,

115

tapeturile cele maT vitt §i maT variatti colorate. Ctite-vaserf petrecute prin aceste locurT in timpulil cosituluT, inlana Jul Augustil, lash impresiunl nevterse; chl6torulil nuva putea uTta nicr-uhdath acelii deliciosti profumu pe carepraniT numescil mirosti de ferric. Animalele domesticesal a pretui attitit de multil acestil plAcutil §i nutritorilMitt , ca in ieslele undo li se pune nu r6mtine urmh deogrinjl.

In mil de seceth afarg, de fenetele de lunch §i de mu-sceluri , cele-l-alte product" prea putintl. In lipsh denutreth te'ranif suntu nevoitil a vincle vitele cu preturT forte

schclute. §i en tote acestea Menial:1A avema in-

trebuinthmti. In adeve'ra, putine te'r1 din Europa suntil.str(ThAtute de ape numerOse §i abundente ca Via nOstrh;pentru ce darg, in loch sg, lashmit aceste isvOre de bogh-tie sh se perqh, nu le mil intrebuinta spre a da viattfeneteloro etimpurilor4 nOstre in nit ulna arOtatropicalh a sOrelui le parlesee ping, face sh piarh orl-cevegetatiune Interesurile cele mai vitele ale agricultureine impune a nu inttir4ia introducerea unortl amelioratiunTcare inavutesce attitea localithtl dill Europa.

nnetele care nu se cosescil Si sunttl lhsate ca sh fiephscute de vite se numescti ixisctuni. Intinderea lorti estede 5,845,135 pogOne. Dintre acestea uh, parte suntll §ilocurl shrace care nu art' putea deveni fenete de cositt" ;In totti easulti in tern, ntistrh necunoscute aeelepitsciunT sterpe, phmOnturf ca §i deserte care acoperil su-prafete imense, cu miliOnele de pogOne, duph cumil

pustele Ungariei.Impregiululil sail in vecinhtatea satelorti a esistatil

- -

iltl

i nu '1h

§i

suntil

suntil

- 116 -

de nu se tine munte ua intindere de pilmenta destinattipentru pasciunea vitelorti ; aceste ptsciunl, numite dupalocalitati islazuri §i imar, disparti pe fie-care anti, mgcu semi de la 1864 de canda s'ati improprietarita satenil.Pentru pasciunarea vitelora Wanil se invoescti cu pro -prietaril sail arendatoriT mo§ielora; iar t locurile lora leara pe de plinti.

Ca i fenetele, pasciunile sunta de lunch, , de cam*,de coline §i de munte; cu deosebire ca pe verfurile Carpa-tilora esista tia anume regiune agricola, aceea a pasciu-niloril de vara, unde iarba dent §i matasosa nu crescenisi uadata la inaltime ca sa fie cosita. Pascitmile §esepredomenesca in judetele de dincOce de Milcova; in acelede dincolo pasciunile de pe coline se tine lanttt piny lahotarula

Nu esista localitate in Romania care sa, nu'§i alba pa-seiunile sale, §i acesta pentru ca pascerea este unti regimtipredomnitorti in agricultura mistra; cu tote acestea multijudete unde intinderea ocupata de pasciuni este imensa;asta-felts in judetula Ialomita care are na intindere de1,106,851 pogOne, pasciunile acopera 744,804 pogOne;in judetula Braila din 752,699 pogOne 'Mindere totala,pItsciunile ocupa 498,317 de pogOne. Aceste imense§esuri acoperite cu iarba constituesca aceea ce se numesce«impia Dirdganului, stepa nesfer§ita care incepe in ye-cmatatea Oltenitel §i se intinde pina la Braila. Araturileintinclendu-se pe fie-care ante, eampia Baraganulul seingustoza, §i negrqirt'i ca va veni nntl timpa canda vaesista numaT cu numele.

Pamentula din Baragana este mai peste tota de cualitate

t6rel.

- 117 -

buna; adilogandil pe ling t acesta ingr4area produsa grinpasciunare, urmezit ca acOsta campie va deveni una dincele mat fertile din toil. Pote ca piny asti141 art( fi dispa-rutti inaintea plugulul aceste esurT; insa lipsa de apaa departatil populatiunea de densele. In adevOrn, apa segasesce la adanciml forte mail in Baritgantl, pastoril casa adape vitele o scotn din puturl cu bordur-fase de cal.

Padnrile lipsescn cu totulti; Rid unn adapostil nu allomuln §i vitele pe aceste intinse campil. Iernele suntnpericulOse pe Barggant, cad fortunile violente,tarasce adesea ping, in balta turme §i pastori. Calugurilcernicarl, proprietarl marl in acOsta localitate,an senAnatti na padure de stejarn pe mo0a, Copuzn. Dinnenorocire esemplulti data de d6n§il n'a fostnpina astitql Bitrilganuln oferesce monotunult §i obositoruln

aspectil ahl unel campiT imense fara unn stufti de m6-pentru umbritg.

Pasciunile Bargganulni suntil acoperite de cumn seivesce primavara Si ping, in iarna de nenumarate turmede vite marl §i mitrunte, cire41 de bouT i vacl, hergheliide cal, turme de M. Dupa obiceiulti loculul diferitele mo§ilse impartil in sohaturi potrivitn cu num6rubl vitelorti.Negutittorif de vite, macelaril, strange primavara viteleslabe §i le duct sg, se ingrar in sohaturile BaritganulutTomna cire4T intregl de vite prase umple zalhanalele nudecarnea lort este prefilcutit in pastramit i seulti push inburdufl. AcOstit speculatiune dateza din vechime; i pro-ducea folOse insemnate fiindn singuruln pentrua da nit valore pitsciunilorn. Asti* insa candt mi4lOcelede transportil ctt drumuln de fern permite a se esporta

viscolula,

uadiniOrit

imitate,

riteine

miclloca

si

-118 -

eu mare inlesnire in strainatate, zalhanalele incepil a fidesfiintate i vitele nostre grase se ducil la Viena, Pesta

pinil la Dantig.Campia Bilrilganului en pamOutulil seta cell bumf §i

u§ioril de luerattl aril deveni unta isvortl de mare avutiepentru torn e lndta anti eanalil sati mal mite lil-aril stra-bate. Pe ling% folosulil de a procura apa trebuinclosil,canalurile aril servi ca cal de comunicatiune §i ca marlcanalurl de irigatiune. Opera aril fi mare §i de natureispiti ambititmea until barbatil de statti romant, dupacumtl opere analOge ata ispititta omens ca Colbert, Sully,Cavour, §i altil.

Intro pasciunile din tOta Romania pasciunile Carpa-flora ocupg loculti d'Anteitl prin cualitatile nutritiveale planteloril care le smilltezil. De la null eape'til all-Orel pima la celti-altil, v6rfurile muntilortl nostri sunttiacoperite de pascinnl bogate. Nenum6rate turme de vite,de 0I mal en semi, din toil din Transilvania, populozavOrfurile singuratiee de la mitt §i pima la Santa Marie.Productele lorfi, mai cu soma branza de burdufil, urda§i earavalubl, aprovisionOza tote ora§ele fOrei.

Ca §i la campie, cualitatea paseiuniloril variaza dupalocalitati. Suntil multi ea aceia al Penteleului §i ea mun-tele Craditi din judetufil Nenitului a carora iarba in-supsce cualitatl atatti de superiOre ca branzeturile lortise bucura de reputa,tiune necontestata in ton, -Ora. Istori-cull Cantemirtl luCtudti de norinn povestile locale arata indescriptiunea Moldavia vorbindtl despre munti, ca «lo-1«cuitoril culegu roa care eade pe frunqele burianilortl,«mal inainte de a resilri sOrele i puindtl -o intr'unti

i

a

§i

Intl,

- 119

«gilsescil pe d'asupra apel plutindu celti maT frumosil«until, care nicT la mirostl, nicT la flOre, lid la gustti,«nu are osebire de untulil dell nu este prestetottl anulti , ci numaT intre aceste treT lunf, martie,

«aprilie §i maid. Untulil acesta are in sine atfita pulere«cle hrana, in daft candil sine oile la munte, intru acea,«vreme se inadupsca de multi grasime. Pentru aceea,«pilstorit care scitl, ist popresctt turmele loril in lunile«acelea Ramat la polele muntelui.» Nu se 'Ate vorbimat lamuritri despre bunatatea pasciuniloril de munte sidespre cualitatile prin care se deosibescti unele din acestepasciunt

Pasciunile nOstre alpestre fiindu attltil de superiOre,n'avemil de daft srb inv6tamil a le pretui mai bine, a nefolosi de densele maT cu sciinta, pentru ca productelestanelortl din Carpati sal ne scutosca, de a maT rOvni la,brkzeturile din Elvetia §i alte t6rT.

-

cell -haltfi;

VIII

Culturile. Cei eale. Intinderea eultivatg. Grail. SecaiX.

Grp. ovesu Porumbil. Mpg. Alte plante cul-tivate. Legumi Giadmi de legumi. Legumile cultivate.Pomi roditori.

Cerealele, ave.ndti in frunte green §i portunbulti, suntitfondamentulil agriculturel romane. Clima temperate, za-

pada multa iarna, plot de primavara care favorizeza cre-scerea planteloril , campif intinse , §esuri din cele maifertile, pitmentil argilo-nisiposti on argilo-calcarosu bogattiin inateril organice, in fine uit sum.A de conditiuni climatice,

topografice §i geologice, Romania, multamita darniciei Pro-

videntel, 'ensursce la celA maT inalte grade conditiunelepriinciase pentru cultura cerealelorg. Afara, de locurile ri-pose, de Vthfurile §i de cOstele muntilorti, nu esista locali-tate unde sit nu se cultive aceste plante alimentare. AprOpecincl miliane pogOne se semamit anualti cu plante cereale.

Din dna miliOne pogone de pitmentil arattl, graulasingurti ocupa peste und milionq de pogone. Yarietatilecultivate se impartil in granri de primitvarit §i in grauride tOmna,, divisiune fondatit pe epoca sem6natulul acestelcereale. Dintre acestea unele ae spicele cu mustati, iara

bleiu.

121

allele suntil tense; Rule albil, altele ro§cata.Grail lil de Wilma se semana mai multi la ample, iara

cell de primavara spre munte Si in locurile colinOse ale1lloldovel. Yarietatea d'anteiti este cea mai impr4tiatil.

Se semen multe soiurl de grail; ins cele mai en-noscute i prin urmare mai respandite, suntti graull ro-manescti albs i ro§u, varietate pretiosa, cu griluntelebobonatil §i de bung, cualitate; ghirca, grata de &mail,Sandomirca §i arnautulti. Avemtl grauri tarT sail sticlOse,superiOre pentru fabricatiunea pastelorti alimentare ,

grflurf fragede.

Unit nomii de grail cultivat in cate-va localitatl muntene

este alaculil (triticum spelta), alit caruia bobil este imbra-catti. Acestiti grail era forte apretuitit de catre stramo§ii no-stri romanT; fain sa era considerata de anteia cualitate.

Cultura grauluf se intinde pe fie-care ant ; in acela§itiinpit s6menta este mai bine alesa §i varietatile superiOremai cautate. Acesta cereala fiinda basa comerciulul nostrilde esportatiune, trebue sit ne punemil tote silintile nunumaT pentru a'T intinde, ci mai cu sema pentru a'Tameliora cultura.

Porunmbultl sail papupiulti, ocupa peste dou'e" iiiihonede pogone. Acosta Planta bine-cuventata este nit untienepretuita pentru agricultura nostril, atatit ca plantit decomerciii, §i ca pinta alimentarit. pranifde la Dimare pint la ultimele locuinti din Carpatl senutresctl cu maanaligit. In acela§1 timpu grituntele depoi-mail se intrebtfinteza pentru hrana animalelorit do-mestice. Faina de porumbil sail malaiull se maT intre-buintozit pentru fabricatiunea alcooluluT.

-ail bobuln

catit nqtrif

si

- 122 -

Se eultiveza in Romania dour; varietatl de porumbil :scorumnicula, varietate cu grauntele mica §i indesata, §iporumbula en bObele marl. Ambele reupsell ca inalta tera din Europa. America, patria acestel pinto, nuproduce porumba maT frumosti ca alit nostril.

Dupa grail 1 porumbil, orqula este cereala care ocupanip intindere mai mare, se semana anualit aprOpe 500 miT

pogOne.

Or4ula se intrebuintOza mai en skint, pentru fabrica-tinnea bereT 51 alimentatiunea cailora. Specia11st1T sustina

ca orclula nostru este de anteia cualitate pentru fabri-catiunea bereT.

DIn anil canda nu se face porumbulit , Vranil maeinaorclil §i 'la amesteca cu

Ove'sula, varietatea en bobulil albii, se cultiveza pe253 miT pogOne. S'a introdusil in uncle localitati dinMoldova ov6sula negru, varietate escelenta ca productiunesi ca greutate. Giauntele de ove'sti se intrebnintoza pentrn Paiele sale ca §i ale orijuluf suntautilisate ca nutreta.

Secara se seimTha pentru fabricatiunea alcoolulul; in-tinderea cultivate trece poste 120 miT pogone. Acestaplanta aril merita mai multi, atentiune din partea agri-eultorilora nqtri; in aces ertl, sunta nitsipistT, local sarace,uncle cultura graului nu aduce nicT Milli folosti; secara, in

asemenea conditiunT, este preferabilit.Meiula, caruia se consaereza 252 miT pogOne, se cul-

tiveza mai multa ca nutretu pentru vitele cornute. Cu toteaceste suntil localitati pe marginea Dunarii unde se con-sumOza mamaliga de mein. In ora§e se fabriceza din Mina

niel-na

malaiule.

hrana cailora.

- 123

acestel Plante b6trtura cunoscuta sub ntunele de bragg...In cite -va judete din Moldova, si in particularti in jude-

tulii Iasi, se semang, rise. Acesa planta se cultivkadepartamentele sarace din Francia ca planta alimen-targ, pentru (Smut; la not, unde reusescil tote cerealelerrisca nu va deveni tta cultura importanta.

Afara de plantele alimentare, se cultiveza dintre plan-tele inclustriale rapita7 multi, canepa, tutunulg , anisonulitsi coriandrulti.

De abta, suntfi dou6-dect de ant de candy s'a introdusitrapita in cultura nOstra, Pamentulit fiindfi grasii; clima,fiindu'I indestula de priinciosa, ac6sta planta s'a impusAagricultorilorti nostri prin beneficiurile co raporta culturasa. De unde la incept-tat se sdm6na cell multfi dece pinsla cincl-spre-dece mil pogOne, astadt intinderea cultivatase apropie de 200 mil pogOne. Comerciulti de esportatiu-ne aid seminteT de rapitg, a luta asemenea unit aventitmare; astir -fell acum lece anT de tibia se esporta rapitapentru 740 mil lei ; iara in 1871 s'a esportatg pentruaprope 11 miliOne lel. Cultura rapitel a fostti si este atattlde profitabila ca, in anil eel bunt, multi agricultorl s'atiinstgritil din vindarea sementeT. TOte aceste imprejuritrtaru trebui sa ne indemne a intiude cultura acestel plantreuleiOse, si ceea ce este mai multi, a imbunatati modulode a o cultiva. Cultivatoril eel mid s'arit folosi prin intro-ducerea rapitel in cultura lord; nenorocire inse', acestabanOsa cultura este ping, astadt unit monopolu alts agri-cultorilorit marl.

Inuth si canepa se cultiva uadiniOrg, in tote jirdetelepentru ca taanit purtati albiturt de panze fabricate

-

in,

Orel,

- 124

din aceste tecstile. De la introducerea pandef de bumbacti,Virancele au renuntatil in cele mai multe localitatt lastramo§esca industrie a tesutulul; in satele nostre nu semat aude ca [Lila data sgomotulti resboialul §i cant--rile femeilorn lucrandn in argele. Nu avenati nimicn deIistl contra introducerel bumbaculuT, inset nu ne pare matputinn re'n ca dou6 cniturl atatn de importante all matdispgrutu din agricultura nostril. Ne vomit cunOsce gre-

vomn cultiva din non multi §i canepa, cad acesteasuntll plante care raporteza beneficiurl marl in tOrile celemaT inaintate in agricultura; aril fi de doritn instil ca sane ingrijimti mat din vreme de acesta, pentru ca nu cumti-va tree-011M timpn multft, sit patimil cu industria domestics

tecstila, ceea ce amll patitia cu alte industril care deprinseserg radacing in tern a dispgrutn fart a lasa urine.

Ua cultura care se latise fOrte multi in Ora 'Astra,

este a tutunului. Folosele ce raportg cultura acestel planteatatil in comerciuln locals can pentru esportatiune,indemnarg pe agricultorl a o ingriji fOrte de airOpe. Multidintre denOT nu s' ail multumita sa aduca s6mentil, din Tur-

cia, darn chiar cultivatorT locahpentra a tractaplanta dupacumti se face la locn. Cultura mergea prosperandil §i puteadeveni us ramurti din cele mat productive ale agriculture)nOstre; ansn, fisculti a socotitll de cuviinta ca sa concesio-neze cultura §i ven4area tutunuluT unel companif ; acestaa fostti us lovitura de mOrte pentru cultura tutunuluT. Dela monopoln juke maT totT proprietaril all abandonattlcultura; pranit o fact) de nevoie, ins6 pe intinderT mici;astil-felts ca regia importg tutunn. Iata darn unde amid.ajunstl; de unde Romania trebue sa fi us tars produce"-

gala;

§i

si

125 -

tare de tutunil, ea s'a fileuta el ienta UngarieT, Turcieli a altoril VA. De buns soma legitime vorti fi interesele

fisculut; ins6, in cestiunea tutunulul avemtl convinctinneea putea sit se lase cultura i comerciula libera i statulilprin imposite sa se folosesea mai multti, fora ea sit se pri-veze agricultura -Orel de una din cele mai importanteeulturi. Airea se cauta a se introduce in agrieulturitcatil mai multe plante, §i in specialty plante industriale.noT, ca cumil venT mill genal reti ne -arty de-abia

vecleinti nit cultura ca prinde rad6eini §i facemil ce fa-cennl ca sa o inabusimil. Acesta nu este calea ce ne co-manda sit interesele nastre agricole. Inainte dea omori ua cultura importanta cauta sa cugetamtl; sa nesilimii a gasi airea venituri, c6c1 introducerea unel plantenu se pate face de astit-41 pins mftine. Dovada este ca deani ne trudimtl a introduce cite -va plante a earora uti-litate este demonstrata §i totu0 cultivatoril paril ca nicTnu vorti sit, dea soma despre folasele ce artt dobOndivariindil plantele cultivate.

Se cultivit mai cu Mina in judetele din sustifil Moldovelanisonulti pentru aromatisarea rachiului de bucate. Corian-

nit alts plantil, aromatics, se seinitnit imprejurulaa catoril-ya ora§e. Ua planta care ren§esce in tOra nostril,este hameiula. Fabricantil de bere ne -an marturisesaeil, bine cultivate, hameinhl din Romania este de cualitatesuperiors. §i en tote acestea , acesta pretiosit pinta cucare natura a hitrazitti tote crangurile nastre, nu figurazaintre plantele cultivate la noT. De abTa s'a Mouth cite -vacercari de culturil, §i aci s'a marginitti tote. Acosta cul-tura merita ua deosebita atentiune, en atatil mad multil

urmilmtl

'0

drulil ,

pote deveni ca §i rapita um) obiecta de esportatiune.Sfecla de zacaril cultivata la Kola de agricultura ,

rodusil resultate fOrte multumitore. Analisa facutit a.gasitti aprepe 12 la 100 zacant

Acestea suntti plantele industriale cultivate la nol.Selma cat s'a cercatti pe alocrrea cultura roibiel; ins6suprafata ce s'a consacratti acestel plante este AMU deneinsenmata in dal se putea considera ca nit lucrareesperimentalit.

Conyinsi ca agricultura unei tort en atatil se folose-see mai multil en call are ennui mai variate, amil can-tattt Inca de la 1864 a face unit camp de esperimentela Saila de Agricultura. Diva, desfiintarea ScOlet dinPanteleimonti, canda s'a fundatil sedla de Agricultura dela Ferestral in 1869, amit infiintatti din noU campulude cercitri; si astti-felti culturile esperimentale se conti-nua ping, astaqi. Resultatula acestonl 4ece anT de cerearieste ea, nn esistit nit plantit in agricultura Europel caresit nu reu§osca in Lora nOstra, afarit de dou6 trel plantecultivate in partea cea mai meridionalit a continentului;plante alimentare, plante de nutretu, plante industrialede tote categoriile, au vegetatil §i vegetka iii cdmpult1de esperiente alu stalmlimentului, in conditioni care neautoriseza a recomanda cultura celoril mai insemnate din-tre densele. Speramti ca resultatele folositdre ce a pro-dusil introducerea rapitel in cultura nostril, va indemnape agricultorii ncOri a introduce si alte plante carortiagricultura europeana dator4za in mare parte starea sa deprosperitate.

NOT teranil in particularti, suntemti din pune-

-126

caa

romanit,

- 127 -

told de vedere ahmentarti, mid nemti legumistt , adieu,

mare Mbitorti de legumT. Natura clime" pe de ut parte,posturile prescrise de refigiunea nOstra, pc de alta, esplietpredonmirea regimului vegetalti in alimentatinnea nOstra.Trebuinta dart ne-a indemnatt a da ore -care importauta,culture" legumilort.

Gradinile de legumi ocupt ua intindere care trece pesto300 mil pogoue; intro acestea intro i pometurile.

Clima natura painOntului ii distributmnea ape-suntt pre cat!" se pOte de primciOse gradmariel. Nu

esista legume cultivate ehiarti in taile eele ma" metidio-uale ale Europei, care std nu reu0sct in t Ora nOstta.

De cati-ya mil cultura legumilort a facutt progrestmare, ma" cu soma impregigult ornelort marl. Nu numalcut procedtrile de culture s'at perfectionatt , dart nu-mOrult legumilorti cultivate, deja indestult de mare, s'asporitt prin introducerea de plante noul i de varietal'superiOre prin cualitatile lore. In acesta privinta grMinilecare aproyisioneza capitala tore" se pott cita ca modelt.Cautt inst sea recunOscemt ca ceea ce s'a fiteutt pentrudesvoltarea gradintriel este putina, potrivitt en dal maine-a r6mast de facutil. AcOstil arta, atatti de folositOre,a ajunsil in uncle stator" din Europa §i particalart inFrancia, la unit gradt de peTfectiune ca trebue sit ne punemttote silintele pentru a ne potrivi cu. densele.

Gradivaria se practiceza in Romania de catre specialist"care fact comercni cu legumile de dare te'rani. Acestiacultiyeza in grading& lort fOrte putine leguml; dartpentru speculatiuni art pogOne intregi cu fasole, linte,maztre, castraveti i alto plante. populatiune numerOst

pre!,loi ti,

§i

Uit

-128 -

de gradinarl bulgarl traiesce in Romania din culturalegumilortl; el villa primavdra §i sedti in tern ping candildesfacil legumile de hung,. Cu ltura lorti destula de in-grijita ca esecutiune, a eastigatil insa prin venirea lord intort, cad trebuintele romaniloril i-ati indemnatil a culticamultime de plante a carora cultura le era necunoscuta.

Dintre legumile farinose se cultiva, fasolea, lintea ,

mazurea, bobulti si nautula. Cultura fasolel se desvoltain fie-care anti nu numal pentru indestularea populatiunelbrit si pentru esportatiune. Cultura lintel urmdza aceeaslcake. Se produce in tOtit tern aprOpe 13 miliOne de ocaledin aceste done. leguminOse.

Legumile radacinOse, precumtl suntit cartofuhi, sfecla,morcovil, guliile, Celina, pastarnaciI, patrunjelult , ridi-chile, hrenultl, cepa, usttlroiulll, prazultl, se cultiveza intote gradinile din tell.

Varna, conopidele, spanaculti, laptucile, patlagelelevinete si rosil, bamiile , ardeiuba , sparanghelultt se pro-ducu in catatiml insemnate.

Cucurbitaceele , adeca pepenil vercll si cei galbenI ,

castravetil si dovleceil, se cultiveza relativamente maImulti de Wit in orl-care alta torn din Europa. Consu-matiunea lorti este atattl de mare ca se cultiva nu ingradinl ci in cultura mare. In catil despre cualitateauu credema sa esiste torn iu Europa unde pepenil vercysa fie superiorl bosariloril nostri.

Totl strainil care ail visitatu pietele nostre de leguml,si cu osebire piata Bucurescilortl, recunoscil cg printatile si varietatea lord, verdeturile nostre de totti felulfipotti concura cn cele mat renumite din Europa.

lord,

mall-

- 129 -

Floricultura este ug, dispositiune traditional la romantNu credemti a fi desmintiti afirmandti cit, nu esista case,nu esista bordein sat' i colibit in tOtit t6ra, uncle fetele sg, nu

cultiveze florT. Busuiocial, gglbenelele, calonfiril, lemnultlDumneleil, isma, trandafirulti, suntil florile favorite ale

Vrancelora nOstre. Prin ora§e colectiunile suntil maibogate. In cea maT modesty cgsclOrg, se ve'dil pe ferostramu Cate, indripimu, vanilie, trandafiri, micsandre, lamaitamaghiraml, verbine, meripril. Nu esista grading, in carepe lingil, trandafirii albT i roil sit nu se cultiveze varytotti felulg- de florl. Unit arbustit pre catil de eleganttlpre atatil de frumosti, oleandrulti, rant ping maT acumrtcatl-va anl, a ajunsil sg, impodob6scil tote

Gustulti floricultureT a p6"trunsil de catti -va timptipentru OmeniT avutl. Asta41T gradinile de ornamentil atidevenitti nnti accesorial indispensabilil alit orl-cgril case.Cel maT cu mkilOce intretinil florgril pline cu colectianTbogate. In Bucurescl, Ia T i alte orate marl esista unitnum6ril insemnatil de gradinarl care realiska beneficiurTmultamitOre din floriculture.

Nu numal ora§ele marl, dare §i cele midi, ati infiintattigradinl publice, dintre care unele, precum este aceea dela Romanft, facts onOre municipalitgtilorti.

Belranil noOri tineil atatti de multil la grgdinile deornamental, ca pe la tote mo§iile avOil asemenea gradini.Ara fi de doritti ca descendent' lord sa'l imiteze ; acestait va atrage maT multil catre viata de torit, iT va face sit,se ocupe maT en placere de intinsele loft domenil. Terain generalt §i desvoltarea agriculturei in .specialil, voltbeneficia din acesta §i plitcutg deprindere.

9

luT

gradinele.§i

utill

IX

Vide Ochire econonneit Distiibutiunea vuloru in RomaniaDelun le renumite Vanetati de struguri Productiunea vmun-

- Olnati Ile D. liveclile de pruni pomi rodiuni.

Nu esista crangt in tora nostril, in care aguridarubli(vita selbaticg) sg: nu infit§ure cu ghirlandele sale artarif ,

frasiniT i plopii. Vara unit profumil de tAmuiOril, ;

inceputu ILA tOmna ciorchine cu bObele negre ; iarA pe

sfirOttl frunde ro it ca para focului, ne spunti la fie-ite pant ce facemti prin crfingurile nOstre cg, suntemil

'Atria vita naturale. Esistenta acestuT arbusttl; vigO-ca care vegeteza §i profumultl ce esalezA florile sale,

semne sigure cat ne afttimti in regiunea cea maiuciosA pentru cultura via. Ori-tine va arunca

pe a carVI a EuropeT §i va observa positiunea geo-ficit a localitttilorti celorit mai renumite prin viile

se va incredinta ca ceea ce spunemtl este uml fapttl,t se pote contesta. Trecutulii nostru economicti Siobi ne-a litsatl probele cele mai temeinice in acestAta. In adev6rti, suntll secole de Ganda vinurile no-u dobOnditu unit renume mare peste hotarele t6rei.

Ia Ida Cantemirti, care cunoscea atata de bine Europa,

Lnd. §i alp

11.11I,

i

1

i

i it

'§I

i

- 131-

nu se sfiesce a (lice vorbindil despre vinula de la Cotnari:«Tara eti fail de aceia indrasnesca a'lti socoti a fi call«mai bunts de cata tote cele-alte vinurT ale Europa, Inca«0 insti0 de catty Gehl de Tocahl. i mai la vale : t A-

ccese podgoriT nu slujesca numai pentru trebuinta lo-cuitoriloril, ci Inca pretula cell mica all vinulul trage

«la sine ,i pre negutatoril rusescl, lepsci, cozacesci §i4 ardelenesci. z Baca astacy nu mai puteint afirma ensiguranta lui Cantemiril ea vinurile nostre sunta dintreeel.. d'antoitt din Europa, cansa este ca 11. calfilca viiloril,;:.i mai Cu semis in arta pastrarii vinuriloril, pe anda altenOinuri ail mersti inainte, noT, ca sa nn dicil ca am datainapoi, arm's statti pe loch. Cauta insa sa marturisimil caastadi, ca si in timpult ilustrului istoricti alts Moldovei,sung viticultori care '4 canta viile en mita SC111.10 0'§1 pastrezil vinurile m cele mai priinciiise conaitiiiiii.

Via cresce si strugurii se cocci in Romania de la bu-nitre ping la polele muntiloril; Clara adeve'rata regiune aviilorti, adica localitatile unde priiesce mai multit a cestelpla,nte, este acea treniba de coliue sail de delta i, celedin urma trepte ale Carpatilora , care incepe la Orevitain judetulil .Mehedinti §i se terming, la Cotnarl in jude-tulti Ia0. Pentru a'0 face orl -cine tia, idee mai lamuritildespre acOsta frumOsa §i avuta regiune, intinqa ua earth a-Orel inaintea sa §i impreune printr'ua linie localitatileurmatOre : Orevita, Dragapni, Pitescl, Ploesci, Urlatf ,

Buz6a, Odobesci, Nicoresci, Hu0, Ia0 si Cotnarl. Inchi-puindu-ne acOsta linie trecenda prin coma colinelora ,

vale ocupa regiunea despre Dungre §i Prutti §i vegetOzaping, in termurile acestora ape. Cu cavil insa se dPparteza.

132 -

cine-va de coline, cu atata vinurile suntil mat comune.in alto tort suntil vii renumite , §i in uncle mat re-

numite ca ale nostre ; insg, in mare parte dinteenselelocalitatile vinicole sunttl marginite, presarate ief 0 colea;in Romania generosa Provide* a tinutu sa ineununezeolinele en ghirlande de vita de la unil capaa ahl prei

piny la cehl-altti.Yule acopera in tera nOstrit, to intindere de aprOpe

200 mil pogone; dintre acestea peste 30 mit erati pro-prietate a Statuluf, iara cele-alte apartina particularilorti.Statubl neputenthl ingriji de vine sale s'a desfacuttl matde tote.

Judetele cele mat avute in vii suntti Prahova, Buzai,ROmnieu-Yelcei, Putna, Tecucitl, Hu0 §i IV. In fie-caredin aceste judete sunta vii vestite insa renumirea acordacu drepta cuventil locula d'anteia dOurilortt urmatOre :Delu mare in judetulu Prahova; Draykani, in judetuluROmnicu-Veleit; Odobesci in judetulu Putna §i Cotnariin judetulu IV. Ca vii de mina a doua se socotescti 0-r6vita in judetulu Mehedinti; Delulg Slatinel ; Muhl.Piteseilora; viile de la Sarata din judetulii Buail; Kico-reset din judetulti Tecuciti ; Multi IluOlorg ; Grecii §iCostescif din judetulu Tutova; Socola de linga IV.

In viile nostre se gasesol nomurile de struguri celemat vestite, precumu sunta intro strugurii negri si ro01,neyru mole, negru vertosic si braghina; jail intro eelalbl, besicata, timpuria, verdunca, yordtnulyi teinutiosa,mischetulu si alto soiuri.

Ville din Prahova product vinuri albe §i ro01, insa, aceste

din urma in cantitate mat mica ; cele din Drilga§ani datt

-

§i

- 133

yin albil de finteia calitate; vine din Odobescl se deosibesctt

prin vinulil rop, iarn Cotnaril merits loculil de onOrepentru vinurile albe veNtn. Putinn cunoscutele vil dinOrevita producil vino ro§u de calitate care pOte rivalisacanal suntil bine preparate §i conservate, cu semenilelore din viile cele mat renumite. Muhl Nicorescilornare vil care rivalisezn cu cele mai bune din Odobesci. Si-tuatiunea viilorn face ca valOrea loll sit varieze fortemulti; astil-feln in acelnil doia pe candn viile de la polesail de pe §esil, harvele duo cumn le (lien in Prahova, sepola cumpnra §i cu 300 lei pogonuln, vole renumite seurc la 1500 de lel. Yinuln urmezn aceea§f deosebire; inanil obicinuiti yinuln de pe pOle se desface cu duol leivadra, iarn cell de calitate superiorit cu patru §i cincl lelcandil este non. Vinurile de pole nu tine maT multi dedual ant; nun, cele de pe locurile inalte cu catil se inve-chescil ca§tiga in calitate si ajungil sit se vOncln cLndtsmith de trel ant cu 15 §i 20 lel vadra.

Productinnea vinulul pe pogonit variazit asemenea dupitpositiunea viilorn ; pe °Midi' cele de pe pole producil inanil eel Null pina la 400 de vedre la pogonn, cele si-tuate pe verfuri ,,i pe caste daft 100 pipit la 150 vedre.Luanda anil unulil peste altulil §i tinendii in Mina, acci-dentele climatice precumil suntil grindina §i degeratuln,viile din totn -Ora producil pint la 10 milione vedre vino;darn suntn anT unde acestil cantitate se reduce la jumntate,i de tibia ajunge pentru consumatiunea localit.

In vecinntatea viilorn i pe alocurea, prin obratiT, sealb plantatiunt intinse de prunl. Pomula acesta este cul-tivatil mat cu shin pentru fabricatiunea bnuturel numitn

-131-Mal rusticil de call via, Oil se apropie maT

de munte. Yarietittile de prunl tomnaticT suntil cele mairespandite; primil v6ratici sunta maT rani. Culese pe lainceputufil tomnel, prunele se pitstrozg, in a,nume vase incare ferini, i iarna se estrage rachiulii dinteensele. Candt1fabricatinnea este filcutg, cu ingrijire §i tulca este conser-Tata maT multi anT, acestt dobendesce lilt frumOsA

culore gAlbuie, mill gusts t Si unit buchetti deosebittl.Prunulti cresce in locuri care nu se pail ocupa avan-

tagiosil nicT cu vie nicl cu plaute agricole; acOstu, impre-giurare aril trebui sit ne indemne a spori plantatiunile.

Ua deprindere traditionalit face pe viticultoril nostrica sg, planteze prin vii §i in obratil totil felulti de pomlroditori; intro acestia cireplti §i nucultit in nude localitittl,m6rulg §i Wald in altele, sunttl preferrtl. Scoruplil, antipomti seThatien, este favoritulti multorti proprietarT de viT.

Persiculti, gutuiultl, pe a locurea migdalulti, contribuesila face §i maT pitoresctii aspectult1 viilortl nOstre.

Totti in circonscriptitmea viilorU se gig, intinsede merT, perT §i nucl cu ale carora fructe se alimentezitoraple §i satele. Precupetil din ora§ele marl cutreieriltomna localitittile arboricole pentru a'§I face provisiunlde fructe pentru iarg, in ample mid §i prin sate,muntenil nostril se preumblil cu saciT cu fructe incgrcatlpe cal. Cana recolta este abundentg, perele §i merele sensud, la sore §i in acOstA stare sunliT debitate sub numede pOnte. Prunele animate orl oparite sporesctit veniturilein destulti de modeste ale arboricultorilorti nostri.

Cultura arborilorti fructiferl se intinde in fie-care antimaT multtl. Multumitil climel cu totulti favorabilA acestel

itika. multi

betturit

lived!

iarnit ;

- 135 -

productiunr §i striruintei arboricultoriloru, va veni unittimpit ulna( fructele nostre volt rivalisa cu cele mai re-numite din alte tcri iiaintate; dna acostA productiuneva putea alimenta §i comerciulil de esportatiune. Pentrua ajunge la acesta resultatil s'a infiintatil in anulti acesta

specials de orticultuit pe lingA sc011t de agri-culturil de la Ferestreti. Sper Mtul cg, acosth nou6 sectiunea scOlei de agriculturA, va inzestra -Ora cu gritdinari di-bad, speciali§ti care ne lipseseti en totulti astqi.

ii scab,

X

Industria. Oc lure economics. Populatiunea industrialg. Indu-striI derivate din vegetale.Industrii derivate din pioducte animale.

Industut derivate din nunerale.

Romania este una dintre prile cele mal inapoiate inindustrie. Impregiurgrl nu numal economice, dark politicei sociale, all contribuitu in mare parte pentru a mtrgini

activitatea nOstrg economic g, la esploatatiunea pgmentulut

i esercitarea a cite -va industrif mid. Industria mare,aceea care prin puterea capitalurilonl §i a inteligenteitransformezg productele agricole §i miniere in obiecte ma-nufacturate; acea industrie care nu numaT cg indestulezg,trebuintele locale, darfl alimentozg, §i comerciubl de espor-

tatiune, nu esistg, inct In tera nostrg. Scimti cg esistentaindustries inteug, toil presupune unit grada inaintath decultura; c ping, astgli nos romanif n'amil fgcutu progrestiin acestg directiune; cu tote acestea sunttl Staturi vecinealit cgrora gradil de culturg genera% nu este maT pre susca alit nostru, §i totqi all Mt industrie indestultt de inain-tatg. As-tit-reiit vomit cita Rusia unde inasa populatiunelnu este mal cultivath de catil populatiunea romang, i care

in dou6 Espositiunl universals, la Paris i la Viena, aatrasil admiratiunea lumen prin starea infloritore a manu-

137 -

facturilora §i industrilloril sale metalurgice. In Austriamat multe din provinciile imperiulul forte inapoiate dinpunctulii de vedere ally instructinnel, posedezil, fabricT

de tote felubl, care de §i nu potty sit se compare cu simi-larele lora din Englitera §i Francia , totu§I intOmpintI

trebuintele locale i in acela0 timpti esporteg. Si ca sitnu mergemil mal departe , n'avemil de call a trece inTran§ilvania §i voiml gasi fabricT de cartie, de sticlri, detesitturi, de friinghierie, de chibriturl, industriT metalurgice.

Turcia, cu toot inapoierea in care zace, posedezA usinemetalurgice i manufactuil de stofe de niLltase, de land side atit. Grecia, care nu pretinde la veri-nit superioritatecultural asupra nostril, nu numaT cii fabricezil, multe ar-ticole industriale pentru trebuintele sale, darii, ne inca10§i pe noT cu peile fabricate la Sira.

Asta-felti fitra a mic§ora catu§i: de putinti strati-sa legitturA, ce eslstii intre industrie §i starea culturalit aunuT poporti, este invederatu ea, in -Ora nostril nu se pOteatribui lipsa ullef industriT de Ore-care important numai

sta,rii de inapoierea culturel, dara, §i la alte cause. Malanteiti cautil sit recumiscemti cit guvernele nOstre dupetimpti n'atl loath nicT nit dispositiune pentru a provocacreatiunea unel industriT indigene; §i Mit putiirii pentruEuropa, nu cunoscemti Statti uncle industria sit se fie treat§i intemeiatil numaT prin silintele individuals. Initiativaindividualit care ni se pune inainte onT §i ciindti se cereca guyernubl sit is canna in cestiunile de economie na-tionalit, n'a fondatfl numai prin propriele el forte lid

industrie acolo uncle nu esista; a trebuittl pretutindenii preste totti local , ca guyernulti sil facia sacrificiT, sa

-

dart,

utt

stimuleze pe particularT, siti le vie in ajutoril prin protec-titmea;vamalit ;i prin alto miellOce incuragiittOre. Istoriaeconomics a diferiteloril popOre europene este de fatspentru a dovedi cit afirmatiunile nostre sunttl intewiatepe fapte.

De alts parte, u§urinta cu care s'a priimittl §i propa-pat la not" principiile economice ale scOlei domnitOre inEnglitera §i Francia, n'a contribuiti puting pentru a facepe romilni credit cg, tent brit trebue ss fie numaiagricola; ca atare nu trebue sit se ocupe de industrie;cg, industria se va intemeia de sine canclti va sosi timpulti.Aceste idol false §i ruingtOre pentru economia unutpoporu, strecurattl in legislattunea §i administratiu-nea nostril, economics §i producd pinit astilky fataleleconseeinte nedespArtite de densele. A trebuiti sg, trocit

sit se &ea, lltt propaganda elilnics, pentru ca sit sepots inspira, cola putmti generatiuniloril tinere, ides maisitatOse in privinta intereselorq nostre economice. Multa-mitt acestei propagande, ideile de economia nationalit at(Mutt ore-care progresti; necesitatea uneT industria indigene

incepe sit fie simtitit. Acosta stare a spiriteloru ne incura-giazil pentru viitoru, ne indemns a spera cat nu va trecemulti fillip si Romania va avea fericirea ca sit posedezenit industrie proprie. Materif prime avernii; dibitcia roma-nilorti este proverbialit ; ce ne lipsesce pentru a vedearidicrindu-se usinele fabricile de postavil, de stofe deinCltase, de MO §i de 40 Vointa mai multi durereade inimil pentru interesele economice ale Pref nostre.

Dad, ne lipsesce industria cea mare, edit putiml avemindustria cea mica, mai tote meseriile can producil obiecte

- 138 -

sit

ri

Waft

an!,

tii

§i

- 139 -

de anthia necesitate. Din nenorocire concurenta straina a inceputt s lovesea §i in acestea. Clobotarl, croitorl, tabacT,ealdarari, lacatu§1, se plangt ca nu mal pott lupta; multidintre den§il lasa meseria ce au imbratiOzaocupatiunT care le inlesnescil miglOcele de vietuire.

Acestil faptt economicti este in destulu de importantt.pentru a merita, deosebita atentiune din partea guver-nulul §i puterilort leginitOre ale t6reT.

Regimult industriel este Ebert in Romania ca si in cele.alte staturi. Corporatiunile sail starostiile, care avert atatainfluirita pina acumt einci-spre-clece ani, esista numal ett.numele. Noviciatult sail ucenicia esista, cad nu se pOtedesfiinta; insa ierarchia de calf t, de me§tert, prin care tre--buia st trod, tott meseriaplit inainte de a putea clesehidepravalie, a disparutti. Mara de industriile reglementate,pOte fie -tine sa imbratipze ort-ce meserie, deschida.

stabilimente supuindu-se regulamentelort administrative..De la 1859 nu s'a mat facutt nisi anti recensimentil;.

de aceea suntemt nevoitT a ne servi en datele de atundpentru statistica industriel nOstre. La acea epoca se aft&in OM, tera 83,061 meseriV ; dintre acestia 59,869erat patronl §i 23,192 lueratorT. In acest num'e'rti nu s'a,socotitt teraniI meseria§T care, de si agricultorT, eserci-tOza meseria de dulgherT, rotarl, rogojinarT, funierf ; nisimultimea de rudarT, co§urari, dogarl §i altil.

Num6rult stabilimentelort industriale, mart cuse urea la 12,867 in anult 1860. Progresulti a fosttsimtitort de la 1830 incOcT. In adev6rt,_ de la 1830piny la 1840 s'a infiintattl 2986 stabilimente; de la 1840,putt la 1850, 2032; iaril de la 1850 pina, la 1860.

inqtatil §i

tia

sit

mkt,

190

nuiOrulti loiii s'a urcatfi la 7849. Astit-di numOrtilil

Ittelierelonl attitu domestice catil §i industriale trebue sitfie maT mare. In alit din unlit s'ai'l fondatig maT multefabricl de stipunig, de lumingri steriace, de filing, de uleill;de paste alimeutaril, ateliere pentru fabricatia ma§iniloril§1 instrumenteloru §i altele.

Cu ocasiunea recensimentului s'a constatatti §i natio-nalitatea industrialilorl. Dupt documentele publicate seaflaa : 12,171 romani, 17 francesT, 4 italianT, 19 en-slog, 91 ru§1, 33 germani , 20S austriaci , 7 olandesi ,

95 otomanT, §i 222 grecT. Nu este indouiala ca de atunci§i pina §i mai cu ging, de la infiiutarea cailortiferate, nume'rulti industrialiloril atatti romani catti §i streini

a sporitu. Nu avemil de egg sil, observainti ceea ce sepetrece in BucurescT §i in orasele cele marl, pentru a neincredinta despre ac6sta. In Bucuresci nu trece anti fgra

sosesca multime de meseriag unguri §i nemti; aseme-nea §i in Ia§T, Craiova, Galati, Braila.

Pentru a da ug idee despre industria nOstra sib intramtiin Ore-care amanunte.

Dupa origina substanteloru prime intrebuintate in fa-bricatiune, industriile se pot grupa in trel divisiunl prin-cipale : industriT derivate din vegetale, industrii derivatedin animale, industril derivate din minerale.

INDUS1RIi DERIVATE DIN VEGETALE

In acesta categoric, industriile alimentarii, moritria §ibrutaria, ocupg, locullt d'anteitl.

In tota tera se an 6,771 mori conduse de 9170

sit

astescli,

In-

- 141 -

crtitori. Mat tOte suntti pe apa. In uncle localitati,precumti Braila, Galati, BArladti , se Ail most de A01ULMorile cu vaporil se inmultescti in tan anal; la 1860fonctionan 40. Intre acestea merits nit mentiune part-cularit stabilimentulti de la Braila alt DD. Gerbolini §iBorghetti , celit mai importantii din -LIRA Romania. Aco-sta fabrica lucrezit nu numal pentru teat, darn §i pentruesportatiune. Fainurile sole se desfacti mai cu semi laConstantinopole.

Brutitriile, in numerti de 378, §i simigiriile, in numilrilde 212, ocupa 2350 lucrittori. Se aflit brutaril flume inora§e; in sate t6ranii consinnandil milm'Oligit fact pane decate-va on pe anti si atunci subti forma, de azima. Panedospita cOpta in coptorn sett in testi se fabricezit in fa-miliile mai cu avere.

De cats -va ant a inceputti sit se fabrice paste alimenta-ril. Farina 'Astra, insupsce tOte cualitatile cerute pentrupastele de anteia cualitate. La espositiunea de la Parisdin 1867, juriuln internationaltt a medaliatil paste espuse.

Utt industrie care a Wat mare desvoltare, este fabri-catiunea alcoolului de cereale. Cele mai multe reunite setpoverni se afla in judetele de poste Milcovti; in cele dedincoci fabricatiunea rachiului de prune §i de tescovinaindestuleza Inca, trebuintele populatiunei. Cu tOte acesteafiind-ca prunele nu se fun in tote anii, a inceputn sa sedebiteze sub numele de basamacii, nil amestecatura, otrit-vitore de alcooln apa, §i cine scie ce alte ingrediente.

In tOta torn fonctionan 1687 poverni, marl cuservite de 5644 lucratori.

Fabricatiunea beret, necunoscuta de baritnil no§tri ,

§i

mid,,

- 142 -

sporesce mai cu some in oraple mail. Cele 72 beraril din-tore ocupail 312 lucratorl. Negrqitil cs productiuneatrebue sa se fi indouittl de vreme ce in &mesa s'ad in-fiintattl mai multe stabilimente importante.

Sub numele de brags se consume in °rap ue Nuturafermentata acidulate, a caria fabricatiune ocupa 322 lu-.tratori in 100 bragagirii.

Ua industrie plina, de viitord este a Ferestraielord.Ferestraiele, in numOiti de 608, se Oa apclate de a lun-gold muntilot ti pe marginea apelortl. Leinnele de bradacrrimpeiate §i subd numele de buOent, se taie i se cobOra

din munti in timpuld iernel.Tesutuld Ouzel este WI industrie domestics; pine aqi

nu posedamti nicT Ile filatur i mecanict. Terancele ndstresuntil lucratOre dibace panza de hill, de clinepa §i debumbacu tesuta de densele se pole compara cu produc-tele analuge din terile cele mai inaintate.

Fabricatiunea, uleiurilorti, a celul de sementa de rapitti intl se desvolta in tail anulu; cu tote acestea piny

astacy totti ni se tranite uleia de mu din Eliglitera §ialts

INDUSTRII DERIVATE DIN PRODUCTE ANDIALE

Industriile cele mai importante care intrebuinteza camaterii prime diferite substage animale suntd : sitpuna-

huninararia i zalbanalele.Dupe cercetarile facute, s'a constatatu in tail, tera

145 stabilimente in care se fabriceza luminarile i sapu-nuld de dare 418 lucratori. Valdrea materialilord intro-buintate pentru fabricatiune s'a pretuitti dou6 miliOne lei;

:

tars.

ria,

- 143 --

iarit productele fabricelorti, adicitpapunii si lnmin rT, aprope

trei milione lel.Cele mai multe huninari consumate ill teia smith de

sea. Fabricatiunea lore s'a perfectionata de cati-va anTRepausatulti Nicolae Bit Leann a fosta cela d'iln-

Vela care a fondatil iii fabrica de huninarl stearice in Ora.Acosta, fabrica, ale curia produse concuraa cu cele de an-taia cualitate din strainittate, (WO lilt activitate de maimulti anT, s'a inchisa. Una francesti, Faulquier Blanc, afondatil nit asemenea fabrica la Galati. Productele sole,

sapuna, ail atrasti atentiunea juriului Esposi-tiunel de in Paris din LS67. in momentula de Nta acestaeste unica fabrica care mai functioneza. NoT continuainaca §i in trecutil a aduce huninitri din Austria fabricatemai adese oil cu seula esportatil din tent nostril.

Industria zalhanaleloni , uildiniorit prospera, incepedeclina de ckti-va an.l. Causele scutderel smith done: pe deuit parte imputinarea vitelorU, ally douilea inlesnirea dea se esporta animale viol en caile ferate. Or cum ails fiin anula 1860 lucrat in Romania 70 zalliaiiale en a-prOpe 3000 lucratorl. Cheltuielele i veniturile acestorastabilimente eraa ace14§i ea ale industriel precedente.

Productele zalhanalelora sunttl pastrama, south, peile,cOrnele i matele. Osele aruncate in grameql §i nesocotitein mai acuma catT -va anT, sunta Mutate asti41 pentruesportatiune. Parte din peT se cumpaiit de tabaci, se facilopine!, iara parte treat in Austria de undo ni se inapoiescasubil forma de peT lucrate pentru incaltilminte.

Uu industrie care merita deosebitil atentiune din parteanostril este a tabacariel. Nicolae Buleanu, ollta Oita de

Mead.

lumbar)

a

si

144

simttl industrialti, infiintase la una din mo§iile sole nitfabrics perfectionatit pentru tabacitti peile. Lipsa de in-curagiare pe de uit parte, incetarea sa din viatil pe dealta, contribuitti la incliiderea acestuT stabilimentil.

peilorti ocupit in Romania 233 de tabilcitrifin care lucrezA peste 500 lucrittori.

Pentru fabricatiunea postavuriloril s'ati infiintattl sta-bilimente de Ore-care importanta la Nenitu de dareD. M. Cogillniconu, la Dragomiresci de D. N. Meant' §iin Bucuresci de D. Dimitrie Simu. TOte prosperati; inslipsa de incuragiare concurenta din afarit contri-

buittl ca done din aceste fabricl se inceteze rilmftindtt inactivitate numai a D -luT Coglniceanu.

CalugariT cernicitf §i cilldriru§enent infiintasera aseme-nea dou6 fabricl pentru trebuintele chinoviiloril respective;ambele nu mai' fonctionkil.

Fabricatiunea domestics a postavuluT ntunitti dimiesail aba, este unica manufacture care se mentine, multa-mita deprindereT teranilor4 de a purta vestminte confec-tionate din acestil stofe. Terancele torch Mna, tesa dimia§i apoT o trimite la derste §i pive pentru scOte peril.

Suntti in tell 412 pive care lucr6zA anti peste anti (limitpentru aprope unit milionti.

Ca industrii domestics mat putemil cita tesutulti cergi-lora , scOrtelort1 §i chilimuriloril de lfinit,.pre§urile depelt' de caprit §i alte stofe. In tOte aceste obiecte mann-facturate terancele desvgescil unti gusts §i ua dibacieparticularit. Cu tOte aceste tesaturile in care gustulti §imaestria terancelorti romaine este unica, sunttl acele stofede mOtase care, subti numirea de marame, ati atrasti

- -

adTablicituld

§i ail

a'l

- 145 -

admiratiunea strainilorti la Espositiunile din Paris si

Viena.

Cit lugitritele nostre se deosibesen in lucritrile de -OM-tuff de lAnit si melase, de covOre alese, citntate de totsstritinil care visitozg, Vra nOstrn.

TotT aceia care an studiatil particulara aptitudine cean femeile romane in generaltl, iarit prancele in particu-

pentru arta tesutului, suntn convinsT cif, in niclteat din Europa nu se afla poporil mai bine inzestrattica ttlu nostru pentru industria filatures si a tesutuluT;si en tOte acestea trecti anii si noT stamti unde ne afiamilla ineeputuln vecului, adicn, ca sit posedilmit nieT not

industrie manufacture. Alaturi en noT suntti popOre maiputinti inzestrate, mat inapoiate in gradulti de culturitsi totusT fabrieezit stofe nu numaT de bumbacil si claret

si de maase amesteeatil cu fire. §i noT asteptitinn minunilepromise de partisaniT libertittif comercinlui!

Prefacerea lapteluT in britnzit si caFavalulti este nitindustriit importantit a muntiloru. In totit -Ora esistA,

peste 220 ciisitril in care luerezit aprOpe 1000 lucrittori.Branzeturile cele mat cunoscute la noT sunttl brilnza de

branza de burdufil, caseavaluln, branza de cosi:L-i* si altele. Intre tOte caseavaluln fabricatti in muntilPenteleuluT se bucurit de unit renume meritatn. Cascava-lune uscate si afmnate care se luerezit in muntil Gory i linsi DitmboviteT, att asemenea Ore-care reputatiune.

Avemn putinti de iny6tatti de la strains in arta fabrica-tiuneT briinzeturilorn; tta ramura in care suntemtl inapoiatT

este fabricatiunea untulul. Untu lit nostru arli fi de cualitate

superithl ulna ne-amil da ostenelit lucra en maT10

'aril, nit

fart

art,

putint,

wits

-- 146 -

multa ingriiire. Era unn timpfl pe candil noT esportamncatatinil mail de until in Turcia §i airea; astaiji nu numaTca nu se mai esporta, dark ni se trimite until din Elvetia.Austria , Germania ping, §i din Siberia. Faptubl acestadovedesce catty de putiml ne indeletnicimn clliartl cu aceleindustril care smith alipite de agriculture.

INDUSTRII DERIVATE DIN MINERALE

Intre diferitele industril carora staturile inaintate dinEuropa datorescti prosperitatea lore, industriile derivatedin regnuln minerals ocupa loeuln d'antehl. Engliteradatoresce manufacturilorti sale, insa fondamentulaprosperitatil sale economice a fostii §i suntn ping asti141industria metalurgica i esploatatiunea carbuniloit fosilT.Rusia, a caria industrie dateza de ierl, se inavutesce prinusinele sale metalurgice. Suedia i Norvegia traiescil dinesploatatiunea minereurilorn de fern.

NoT, cauta sit martunsimn cu multi durere, nu pose-damn ca industril derivate din minerale de Mtn esploata-tiunea sariT i a petroleulni. Cu munti avuti in minereuride totti felul, noT pine in qiva de asta4f nu posedamilnicT ua using metalurgica; romanulti nu s'a invrednicitnInca sit lucreze eu unelte fabricate en fern estrasn dmCarpatT. i en tote acestea r6m4ifele de la Baia-de-Arama §i de la Baia-de-Fern sunta same positive cauadiniOra ,era acesta producea fern i arami. In acestaprivinta amtl lesatn se ne apuce inainte poporuln Geld maiputinn industrials din lume, poporulti turd. In adevN ii,Turcia posedka multime de usine i ferule s6i1 este pre-ferittl la not ori-carul OM din Europa. As-tit-felt"

mild

flindu,

- 147

credemil ea a mat a0epta este a dovedi nit inertie, uaindiferinta pentru creatiunea industriet nationale Mraasem6nare in lumea intrega.

Acestea qise sa aruncamil uit privire repede asuprat sploatatiunei petroleului si a saril.

Petroleuld este cunoseutu din vechime. Ua parte dinGrecia, era alimentata cu petroleulA estrasil din insulaZante; iara cell de la Agrigente se ardea in lampi subilnumele cle uleitl de Sicilia. In secoluld trecutil ora§ultiGenova cra iluminatti cu uleiti de petrold estrasti de laAmiano, localitate vecina en Parma. In Romania se in-trelminteza pacura pentru unsil ()silk caralorg de nu setine minte. Ori-cumu arti fi insa, petroleull a dobOnditti uaimportanta considerabila ca uleiu pentru luminata numai-de la 1859, si intrebuintarea sa merge desvoltandu-sein totti anultl. Dintre substantele ce apropriatil

pentru trebuintele sale nu suntil multe care sa, se fiintrodusu intr'unti timptl atatil de scurttl 111 tote claselesocietatii. In America, wide industria petroleuluf s'a des-voltittfl in diti-va ant cumti nil s'a ve'duttl esemplu pintiastadi, esportatitinea acestei substante ocupa Tutu locti-din cele mat importante in comerciult1 esteriorti.

Esista mai multe opininni In privinta formatiung pe-lroleuluT; una din cele mat acreditate este urmatoiea :isvOrele de petroletl, isvOrele sarate §i degagiarea nAtu-Tala de gazurf combustibile ad intre densele ua relatiuneintima, relatiune care s'a esplicattl admitendu-se ca inpamentil esista deposite de sare gema, care, dupa observa--tiunele lilt Dumas, H. Rose si Bunsen, contine idrogenticarbonatil in stare comprimata; acOsta sare fiindti topita

-

VT-a ci-

multi

- 148 -

de apele subterane, gazuld r6milne liberd §i nil partsdinteensuld se degage in stare gazosg,se condensezil, in urma compresiuneT la care este supusilsi curge subd forma de nafti'I. Acestil asociatiune, dupd,cuind dice chimistuld Vagner, intre petroled, sare gemssi gazurI combustibile esistd, mai in tote localitittile dinEuropa §i America unde se gilsesce petroled in ctailtimemare. Intru catd privesce -Ora 'Astra, este cunoscutilca isvorele de petroled suntai fn localitatile unde se atlAsare i unde pe alocurea se degagezd gazuri inflamabileprecumti la Baicoiu.

In Romania industria petroleulul a luatd ore-care des-voltare de la 1860 incoci. De la acestil epocit ad in-ceputti sA se fondeze stabilimeute de estractiune i depurificatiune in mai multe judete, dard, mai cu semi inPrahova Si Bacilli. Asti judetele unde se estrage petroledsuntd : Dambovita, Prahova, Buzau, Reunicu-Sgratu siBad laid.

In Dambovita centruld cell maT importantd de esploata-

tiune este la ColibaA comunit din plasa Ialomita. In patruvaT principals §i a nume : valea GloduluT, a Furnicaplui,a Pticurei §i a Paiagenului se afla deschise peste 200de puturi. Adencimea puturilortl merge pine la 60 stan-jent Productiunea lord variazil, a..std-felti cAndti isvoruldde petroled este abundentil produce in cele d'anteiti chilepiny la 800 vedre pe fie-care 4i. Productiunea de midloctia puturilorg este 100 vedre.

Productiunea totala a ColibaOlortt a yariatti de la 1857ping la 1873 intre 5000 §i 200,000 vedre petroleti. Inanil 1868, 1869 i 1870 productiunea s'a urcattt ht350 mil vedre.

Sara ceftel-alta

- 149 -

In judetula Prahova una din localitatile principalepentru estractiunea petroleulul este comuna Pacuretii;(lupg, care vino Baicoiula, Tintea, Matita, Campina, Apo -stolache, Magureni, §i allele.

Mite esploatatiunile din Prahova afara de Apostolacheaft produsa, cifra micllocie, de la 1857 ping, la 1870,de in 20,000 piny la in 100 mil vedre ; in 1868 pro-ductiunea a fosta de 150 mil vedre; iarg, la Apostolacheputurile aa data de in 160 mil ping, la 250 mil vedrelute un a anti.

In Judetulti BuzOti suntti mal multe centrurT de esploa-tatiune; localitatea Fundula Saratil este cea mat impor-tanta. Productiunea putarilora deschise a variata de in1870 piny in 1873 de in 500 mil piny la 800 mil devedre petrolet.

Itemnicula-Saratil posedoza doug, centrurt de esploata-tatiune : in Modrenl i la Yalea-Rea.

In judetula Bacita se afig, mat multe localitatt unde seestrage petrolea; Clary cele mat multe de abia produce dela 3000 piny la 7000 vedre pe fie-care anti. Esploatatiuneatea mat importanta este la Moinescl unde productiuneaanuala a trecutil peste 40 de mil vedre in anil 1868 §i1869. Pupa Moinesci 1711111Ludicesel unde productiuneas'a apropiatti de 10 mil vedre in anil 1870 i 1871.

In anula 1873 productumea totala a petroleulul incele patru judete a fosta 1,392,322 vedre; i pentru aputea apretui desvoltarea acestel industrit vomit adaugatg, in 1864 s'a produsil 301,300 vedre.

Comerciiihl de esportatitme altl petroleulul a mersitcrescenda in propoqiune cu productiunea. In adev6rti, de

- 150 -unde in 1861 de tibia s'a esportatil petrolet1 pentru apr&-pe 300 mil lei, in 1868 s'a espediatu peste fruntariTpentru mai multi" de unit milionu. CAtAtimea esportatilaril fi sporitil mai daca industria americana, n'artlfi inundatil Europa cu petroleurile sale. Lucru de mirare!petroleuth americanil se aduce §i la noT. Acesta dovedescecat procedItrile nOstre de estractiune §i de purificatiunesnntu inapoiate, i prin unnare eostulu de productiune estemare in comparatiune cu alu americaniloril.

OrT -cumtl aru fi, unu lucru este invederatil industriapetroleuluT a prinst radacinT in tora nOstra,, §i cu Ere -care

stArtfintA din parte-ne va deveni titt ramurA din cele maiinsemnate de venitil.

SA trecemil acumil la uA industrie a curia importantAeste multi" mai mare ca a petroleuluT; acesta este esploa-tatiunea sarif.

Intru catil privesce bogatia depositeloril de sare alet6rei nostre, suntil putine staturi care sti fi fostu impar-ta§ite cu atata liberalitate ca Romania. Straturile de sareaparil mai en semi in regiunea colinelorti din judeteleVelcea, Prahova, Bnzeu, ROmnicu-&lratil, §i Nem-

tu. Intinderea Mitt este necunoscuta, cad piny astil-cy nus'a intreprinsfi cereetari geoloiee pentru a se determinaspa-011M ce ocupA sarea in tatty Romania. In tau casulit,tinOndit semi" de imensele deposite cunoscute in localita-tile esploatate, se pate afirma en sigurantit cA relativeintinderea teritoruluT, Romania figurezA intre staturilecele mai mute in sare.

Studiile filcute de ingineruM romanil D. Drutghicenune permita a comunica eetitorilortt notiunT pretiOse in

militia

Banal

cta

- 151

privinta constitutinnel geologice a terenurilorti salifere,a esploatatiunei salinelorti §i a conditiunilorti economiceale acesteT industriT.

Forma ce are la noT stanca de sare este aceea a untilmunte. Straturile merga canda urcandu-se, calla coboran-du-se in uncle localitatT se afla chiarti la suprafaopamentului. La Doftana i Slanica sarea d'abia este aco-perita cu ua patura de pamentitl gross, de 9 metre. Cu tOteacestea suntil localitatf uncle nu s'a data de sare pia la90 metre. Din documentele relative la cercetarile filcutein vechime pentru deschidere de ocne resulta ca adanci-mea, medie la care se alit sarea este intre 30 §i 40 demetre.

Natura stratuiloril de pamentit care acopere sareavariaza dupa adancimea la care se afla acesta substanta.D. Draghicenu a constatatti la Ocnele-marl, cu ocasinneadeschidereT unel saline, anti-spre-dece straturi pine la uaadencime de 27 metre uncle se afla stanca de sare; acestestraturi era compuse cele mai mite din argilit, altelede marga §i num' unula de nisiptl.

Formatiunea salifera a ocnelortl nostre consista in sare,argila salifera, gipsil ordinaril §i anidiitti. Sarea este deculore alba §i venota; acesta din urma predomina la Oc-nele-Mari, Telega §i TOrgit-Ocna. La Ocnele -Vechl §i laSlanicit sarea este alba stralticitOre. Sarea vene'ta sariinultil mai bine ca cea, alba; cu tOte acestea pentru ali-mentatinnea populatiuneT cea alba este preferita.

Sarea se presinta in mai multe starT in Salinele nostre;darn masa cea mare este in straturi regulate pittrunse devine de argila fOnelit §i de nodule de gipsti. Impregiurulti

§i

152

salinelorfl vecla se vede unti pietriVt formatil din nodulede gipsd , care nodule ail remasil acolo dupa ce sareafostil topita de apa.

Se gasescil argile salifere in care sarea este ameste-cata cu argila bite unti modil atattt de intimil ea nu semai pate deosebi cu ochit.

Sarea se gasesce in stare de disolutiune, adica subilforma de apa sarata, de a lungulil Carpatilort. IsvOrele§i piraele sarate, precumd suntti ROmniculii,

Slaniculti §i Ocna, suuttl invederatil formate de dare apade ploe care infiltrandu-se in straturile de pamentil saliferti,disolvit sarea ce intalnesce in calea sa. Pate ca tutu infil-tratiunilorti subterane se pate atribui formatiunea lacurilorusarate din judetulti ItOmnicu-SaratU precumil este Balta-AIM i Balta-amara, a carora apa sarata §i camti amaras'a recunoscutti ca insuesce cualitatI medicale.

Argila, care se gasesce in tote salinele nOstre, se pre-sinta subil dou6 forme : argila curata i argilit cu sare.CulOrea lore este diferita; argila, curata este veleta, sari

cennie, jug, cea sarata este nOgra ven6tit, grasilmirOse a 'Acura. In ambele straturi se gasesce gipsu subforma de nodule sari de vine alternante cu argila cenu§ie.

Gipsultl, care insocesce pretutindeni sarea, se presintamai multi in starea ordinara, cu tote acestea obser-

vatil inteua colina de la Slitnicil i gipstl zacaroidti.In MU despre formatiunea terenurilorti salifere in Ro-

mania, tots observatorif o atribues,cil apelorti de mare carefiindu isolate s'ati evaporate lasandtl deposite de sare.Acesta, formatiune s'a efectuatti in epoca miocena, dupace se formasera depositele de calcarti §i de gresti eocenti,

a

Cricoyuld,

s'a

gi

- 153 -

Sarea a =pinta tote depresiunile remase in aceste dinunna terenurT.

Minele de sare din Romania suntti esploatate din tint-pil eel maT yeclif. Sarea scosa din ocne a fostu si esteping asta-41 transportata de carau§1 in diferitele parti aleterei. NoT, ca §i stramqii no§tri rontani, ainti numitt dru-multi Orli, via salaria calea pe care umblit carale cu sare.

Minele de sare aflate asta-4i in esploatatiune suntaOcna, judetulil S/anicu §i Telega, judetulti Pra-hova, si Ocnele-Mari din judetulti Velcea. In ocnele dola Slanica se gasesce sarea cea maT curata si oea maTalba. Sarea de la Omit este tare si stralucitore, cea de laTelega este veneta negri§ora; iara cea de la Ocnele-Marieste adesea amestecata cu

Salinele de la Ocna ski de la Tergu-Ocna, din judo-tulti Bacati smith situate in valea Valcica in apropiere deoraplulti Tergu-Ocna. In acestg centru de esploatatiune seafla done mine de sare : cea mai mare are nit adancimede 105 metre, ua lungime la basa de 100 metre §i ttalatime de 60 metre; iarit cea mica are Mt adancime de90 metre §i unit diametru de 53 metre la suprafata. Celedone mine comunica intre densele printeua galerie cuscari de sare; distauta intre densele este de 70 metre.

In ambele saline esista §ese puturi prin care se scotesarea. Sarea este debitatit in droburl de 270 kilograme.Dupit ce multi sco§i afaril din omit se impartti in bucatide aprope 90 kilograme.

Sarea se scOte cu manejuri puse in mi§care cu cal. Decurendil s'a introdusa la aceste saline estractiunea prinforta vaporuluT.

Media;

argilit.

154

Salina de la Slanica este situata, in valea Slaniculta. Inacesta localitate se atla a§a numita sauna sistematica cudone puturt de estractiune. Dupa aratarile D-lut Draghi-(Tann, sarea estrasa coprinde atata argil' ca consumatoriTnu voesctl sit o cumpere.

Afara de sauna sistematica esista salinele cele vechtcare sunta in esploatatinne.

Interta, colina situata pe termula stanga alit piriulutDoftana se aftit situata saliva de la Telega. Acosta saunaare dou6 puturf de estractiune. Adencimea la care se atlasarea este de 60 metre. Sarea este debitata ill droburI deiitte 120 kilogram.

Salina de la Ocnele-Mart se afla situata in valea Su-ha§ulut in apropiere de oraplula Ocnita. In acesta vale,pe nit intindere de fret kilom. se aft' deposite insemnatede sire la ua adencime care variaza intre 20 §i 40 de

metre. Inaltimea saline! este de 40 metre. Pentru estrac-tmnea sarit esista done puturl. Sarea este debitata indroburi de 60 kilograme.

Afaril, de sarea gema se mat esploateza in Romania inlacurile sarate ale 'Brit Negre sarea de mare. Lacurileesploatate suntii : Sasicula, Saganulti, Ali-Beia §i Bur-na-Sola. Sarea estrasa se consumOza Mai cu soma inBasarab!a i in pescariile de la Vilcovtt.

Sarea se esploatoza de lucratort Ebert si de arestantl.Pe la 1860 literati in tote salinele 1071 lucratori dintrecare 280 arestantt i 791 lucrittort Ebert; iarit in 1873

nuaulrula totala alit lucratorilora s'a urcata la 1829.

Din informatiunile ce amts pututtl culege la Telega,resultit ca lucratorit se imparta, dupa destinatiune, in Cio-

- 155

canag, Cioplifori, liltiglasi, Stolari, Gurat, si Thevalmi,Clocana01 suntil lueratorii care taie sarea en clocanula

si o debiteza in drobl. In tail ocna se aflau 200 cloca-nasi dintre care 90 erati vinovati. CioplitoriT suntu aceiacare cioplescil si reguloza paretil ocnei ; magla01 se nu-mescti lucratoril care estragii sarea; stolarl aceia care des-chithi tavanulil ocnel; gurail, lucratorit care ingrijescitmanejurile; in fine duvalmil Slltltll argatil instircinati cuingrijirea cailora.

In salinele de la Slanica si Urgu-Ocna se intrebuin-tha minuet lucrltorT liberi; la Doftana pe linga lucratoriiliberf se alb. arestantl ; iarri la Ocnele-Mari lacratorilsmith numal arestantl.

Catatimea de sare esploatata in cele patru saline aleVrel a variatfi de la 1862 pine la 1873 inclnsivti inire 36 si aprOpe 66 miliOne ocale pe fie-care anti. In 1873etitittimele estrase din diferitele saline ail fosta :

Telega 17,877,477 ocaleSlAnieu 24,144,868Tergu -Ocna 10,893,804Ocnele -Mari 12,997,644

Slaniculil a produsti dark, mai mita sare. Acestil fapttinu este coristanta ; dupa anT, produce canda ull salina,canda alta catatiml mai marl de sare. Astil-felti in 1865Tergulti-Ocnel a produsa peste 17 milione ocale, cat1ti-me aprope induoita, de cata in 1873.

Costula de productiune alti Orel este obicinuitil de 1 left0 30 banT suta de kilograme; in 1873 a fostti 140 bane. In acelasi timptl, ne spune d. Draghicdnu, in Pru

-

.

led qi

sn

s

- 156 -

sia cheltuielele de productiune de abia se urca la 76 banipentru suta de kilograme. De undo urineza clt pe noT necosta induoittl mai scumptt estractiunea sarii, faptti carenu este magulitoril pentru nostru de administra-tiune.

Pre-VIM mentti ale sttriI variazIt dupit localitati de la 10ping, la 32 lei suta de ocale. Preturile cele mai urcateesista la Ismail, Severin si Calitra§i; iari1 tole mai midla Giurgiu.

Pentru esportatiune in Turcia sarea s'a yendutti pcloctl, adica in curtea ocnelorti, in anuld 1874 cu pretuldde 5 lei si 60 bani suta de ocale, sarea de la Slanicti siTelega; 4 lei si 30 haul sarea de la Ocnele-Mari siTergu-Ocna. Sarea destinata a se esporta in Serbia s'avendutil la tote salinele cu 4 lei.

Catatimea de sare venduta pentru consumatitmea lo-calg, a variatil intre 21 si 41 miliOne ocale pe fie-careanti, de la 1862 ping, la 1873 inclusive. Pretulti suteide ocale a oscilafil intro 7 si 13 lei. Pentru aceea,§T pe-rioda de timpa catatimea de sare destinata esportatiuneia variatii intro 11 §i 23 de milione ocale, cu pre-0 de 5 leisi 34 bani ping, la 11 lei si 80 bani suta de ocale.

Beneficiultl realisatil de catre State din esploatatiuneasalinelonl a variata de la 1862 ping, la 1873 intre2,462,578 si 4,995,400 lei. Acosta din urma ifra seraporteza la audit 1872. In 1873 beneficiulti realisattide abia s'a urcatti la done milione si jumatate lei, faptilcare nu este incuragiatorn pentru desvoltarea salinelordnOstre. In adeverfi, de la 1867 beneficiulti n'a cgslutnmai josh de trei milione; in 1872 se apropie de cincT mi-

modulo

- 157 -

lione §i in 1873 se reduce la jum6tate. Causa acesteldescresceri nu 'Ate fi de WA concurinta activit ce ne facesarea de provenintil, austriacii, in Turcia i mai cu serial,in Serbia, precumil i cheltuelile de administratiune caresuntu multi mai maxi ca in alte staturT. Ori-cumti aril fi,interesulti nostril reclamt sil nu crutamil nici unt sa-crificit pentru a pane salinele nOstre in positiune ca S.Oil concura cu cele austriace, Si acesta pentru 01, es-ploatatiunea striT pOte deveni una din cele mai importanteramurl de venita ale statului.

Xi

le de comunicatiune. Fobe1e nationals, jacletiane vicinaleDrumenle de ferti Posta §1

Cli1e de comunicatiune una din ramurile eelsimportante ale activitgtii productive dinteug ton.

Staturile avute datorescu miqloceloril de transports thtparte insemnatg din prosprietatea lorti. Fgrg cal de comu-nicatiune desvoltarea economic este imposibilg. T6rilecare suntil astkli" in capulti productiunei agiicole §i indu-striale smith in acelat. i timpti inzestrate cu mai multeciti de comunicatiune.

Romania, rehasa in tirmil intru cat' privesce desvolta-rea sa economicg, datoresce in parte starea sa de inapoerelipsel de midloce tie transportd. Ping mai acumtiani nil posedamn t;osele , intre orarle deore-care importantg. oselele care legan capitala t6reien oraele de porturT esistati in stare de crampeie pinaacunnt (jece ant Uncle dinteensele nu suntd sit-verOtecliiarii ping astiljt.

In acestg directiune ca si in allele , amti Metall mareprogresti de clece anT incOci. In adev6rii , nu ntunal cgmulte dintre cgile nationale completatii , dart s'a

fitelegafuth

smithmai

(Earnniel

sail

-159-coiistruitil si nit intindere insemnatit de tosele comunale.Afarg, de acesta constructinnea unel retele atittiil de in-tinsg, de citi ferate este unit progrest a carnia importantanu pote s,r scape nimenul din vedere.

Unit midlocil de comunicatie forte folositorti din tOtepuntele de vedere, a fostti neingrijith in -Ora nostril. :

navigatiunea flnviala si constructiunea canaluriloril navi-gabile. Este adev6ratil cit nu se pntea intreprinde totil de nitdata.; cu tote acestea credemti cit s'arit fi pututil face unilinceputil si in acesta directiune. Bune sunlit drumurilede felt , ins este invederattI cit. nu V0111i1 putea sit con-

struimil Finn' in tOte directiunile. Astti -felii fiindit , inte-resele nOstre reclamrb ca in acele locatltti nude lucruhlva fi cu putintit, sit constrminti ca,naluri prin micjloculticitrora sit, se puie in comunicatiune cele niai isolate pilrtiale tolei cu citile ferate snit eu porturile. Cana lurile pe11110 folOsele ce VOlti produce pentru transportarea pro-ductelorg celoal mai grele cu preturile cele mat recluse ,

vorii servi in acelasi timpil pentru udarea ifinetelorti siplanteloril cultivate care all atata nevoie de apit in nullde seceta. In acestg, privintit alte staturt ne potti seni deesemplu; si este de ajunsti sit citilmil Francia si Italia.In relit d'ant6iti din aceste staturi s'a cheltuitti SOO mi-liOne lei cu constructiunea canalurilinii , si 215 milione,numal de trei-deci si chid' de alai incoci pentru amena-giarea riurilora in intecesulii nayigatiunel. Italia, pe lin-gg, sacrificiile insemnate ce a filcutd de seculi pentruconscructiunea canalurilorti, numat de la 1860 incOci acheltuit6 peste 25 miliOne let pentru lucrulri idraulice.Acumti ill timpulil nostril s'a constrint6 vestitulti Cana lu

- 160 -

Cavur, derivatti din Po, pe lungime de SO kilometre.Menne lite acute pentru acesta importanta lucrare i-drauliea ati trecutti peste 64 miliOne lei.

OrT cum aril fi , credema cat astitdi candt amts termi-natti reteoa nOstra de cal ferate ; candy construetiuneasoselelorrt inaintOza pe fie-care anti, a sositti timpult ca

damil ore -care atenfune luerarilort idrauliee.Folosindu-ne de Situatiunea M4nisterului agricultu-

rei, conterciului lucra)ilorzi publice, in 1874, publi-cata de Ministerult respectivt, vomit intra in Ore-careamenunte asupra starii Mihail de comunicatinne..

Caile de transportt pe uscatti coprindt caile nationale,judetiane §i vicinale, §i drumurile de fern.

Caile nationale smith acelea care dupa legea generalaa drumurilorti suntil construite §i intre-tinute en eheltuialaStatulul. Dupa elasificatiunea adoptata esista 37 de caTsail §osele nationale. Lungimea retelel complete este de3,300 kilometre, din care se aflat date In circulatiune1867 kilometre la incheierea anului 1874. In acelaianti se Oat pe cale de esecutare Inca, 123 kilometre.Asti-felt mal ramane de esecutatil 1308 kilometre de§osele pentru ca sit se completeze reteoa cailoril natio-nale Incepute piny astitd,i. Socotindu-se ate 30,000 leipentru constructiunea unul kilometru , averat darn samai cheltnimil apr6pe 40 miliOne lei ca terminamil

ceea ce amts croitti.Pentru trecerea peste apele marl s'a construitil 22 IA-

dui de fern pe lungime de 4457 metre; aceste poduriati costatil 23,234,734 lel, platibill cu Incepere dela 1865 prin anuitati de 1,443,274 lei pe fie-care ant.

u l

sit

:

rude

sit

utt

0,

- 161 -

Chile judetene §i vicinale care dup6 legea din an-nulti 1868 se construieseti cu Bile de prestatiune, ail dejaith intindere de 3300 kilometre. Astil-felt s'a construitttermenti mecli11, cftte 660 kilometre pe fie-care anti.

In cursula anuluT 1874 s'a intrebuintatil pentru lu-crArile de §osele judetene §i vicinale 1,898,830 chile enmanele §i cu carulh. Afara de Vele intrebuintate s'acheltuitti §i 537,483 lei din fonduhl prestatiunet Din4ilele intrebuintate In luertirile de §.osele 1,121,990 ailfostil cu manele §i 776,840 cu multi.

Mahe Bile, atath cu carulh ellth i en manele, rhmanhneintrebuintate pe fie-care anti.

Ret6oa chilorti ferate romftne este imphrtith intre donecompanil concesionare §i statu.

Prin legile votate de corpurile legiuitore in 1868 s'aconcesh constructinnea §i esploatatiunea acestoril chT So-ciethtil Lemberg-Cernhuti represintath de chtre agentulils011 Ofenheim §i DoctoruluT Strusberg in numele sai §i aaltorh asociati. CompanieT Ofenheim s'a acordath liniilede la Suceva in Romani cu ramurile Ph§eani-Ia§if §i -VI-resci-Botopni, iarh companieT Strusberg liniile Romantl-Galati-Britila-Bucuresci-Pitesci-Craiova-Severind in Yer-ciorova, cu ramurile Tecueiti-Btirladil §i acele din porturileGalati §i Braila, ellinti §i linia de legatura intre gareleTergovisce §i Filaretl.

Statulti are pe soma sa linia Bucurescl- Giurgiu §ilinia Ia§I-ThighenT.

Linia Suceava-Romanti-Ia§T a ineeputil a fi esploatatape garantia Stahl int de la 1 septembre 1870 pe inn-gime de 22 kilometre.

11

- 162 -

Yeniturile §i cheltuielile acestel liniT, dupl, rectifica-tiunile Monte de guvernq compturilorit presintate de coin-panie, ail fostil :

1870 1871 1872

Venituri . . 352,8661e1; 1,6198831e1; 2,325,769 leiCheltueli. . 454,609 1,522,475 1,996,878

Defie. on esced. 101,743 lei 97,4081e1 328,891 lei

De la deschiderea acestel linit ping la 31 oct. 1874,miparea sa a mersil sporindt. In acesttl intervala aucalt3"toritil 994,581 individe; s'a transportatil 5,709,329

atone de bagage §i marfurl accelerate; 426,423,404 toneing,rfurt ordinariT; 94,759,880 tone obiecte ale Regiei.Totalulti incaMriloril a fostu 9,548,967 lei din care4,678,050 lei pentru bilete de calnori, 366,526 letpentru bagage §i mArfuri accelerate, 4,504,390 let pen-tilt mArfuri ordinare.

Pentru ca lectorta sii, aibil, MI, idee despre mipareaanuala a acestel huh vonill comunica datele relative laanultl 1873. In anultl acela ani dtletoritil 269,967 in-divide; s'a transportattl 1,441,450 tone de bagage i

marfurT accelerate, 143,183,450 tone de mArfuri or-dinare §i 59,183,200 tonne obiecte ale Regiel.

Materialuln mirittorti de pe acesti linie la finitulilhi 1874 consista in 22 locomotive §i 520 vagOne dediferite categoril.

Concesiunea acordatit doctorelul Strusberg, s'a resiliattiIn 24 decembre 1871 §i s'a transmisn unel Societ41anonime formatti, de cittre posesoriT obligatiunilortl emisede compania Strusberg. Transmisiunea s'a fAcutA prinlegea de la 2 februariti 1872 prin care s'a ficsatti ter-

- 163 -

minarea qi predarea luahrilort pentru hula, Romanti-Pitesci pe ug, lungime de 642 kilometre; pentru linia deleghturh, intre garele Tergovisce §i Filaretti 6 kilometrei pentru line Pitesci-VArciorova 271 kilometre. Cea

d anteit linia s'a, terminatti la 1 septembre 1872; adoua la 1 decembre 1872 §i a treia la 24 decembre 1874.

Veniturile Ethel ferate Romaml-Bucuresci-Pitesci inintervalult de la 1 Septembre 1872 §i pint la 31 De-cembre aceluia§i anti at fostti 2,572,323 lei; iara chel-tuelile 2,105,649 lei; resulth darh, unti escedentti de466,674 let

In anult 1873 veniturile aceliag linil s'ati urcatti la9,092,259 lei, §i cheltuelele la 7,153,186 ; escedentil

1,939,073 lei.Pentru a da ILA idee de mi§carea acesteT linii voint re-

produce datele din anult 1873. In anulti acela a circu-latt 647,944 inclivide, 5,160,720 tone de bagage §imhrfuri accelerate, 367,938,572 tone mArfuri ordinariii 48,339,185 tone obiecte ale Itegiel.

Totalulti incashrilort din acela§i ant in suma de9,092,259 lei, provine din 4,169,519 lei phttitT decill6torT, 289,178 lei pilitit pentru bagage §i nntrfuriaccelerate §i 4,612,774 plAtiti pentru mhrfuri ordinare.

A treia linie de cale ferath, Bucuresci-Giurgiu, lungilde 70 kilometre, a fostti push in esploatare la 1 Octombre1869 in comptulti statuluT. De la acea epoch i ping,la incheierea anulai 1873, veniturile esploatatiunel atifostti de 4,450,202 lei, jug, chieltuelile 3,319,839 lei.Anualt veniturile au trecutti peste unt milionu lei, iarhcheltuielele all variatt intre 700 §i 900 miT lei; lush de la,

- 164 -

1873, data candil s'a Inceputg ug esploatatiune regulatga liniel BucurescT-Brgila-G-alati, veniturile liniel Giurgiuall inceputtl sit sca4g, pentru cg ug parte din marfurl cartping atuncl tree it pe la Giurgiu sosescti astg4Tprin linia,Bucurescl-Britila-Galati. Se spera ca data se va construiunit podu peste Dunare care sa lege liniile nostre cu aleTurciel, atund linia Bucuresci-Giurgiu va lucra mat multgca ping astg41.

In 1873 all circulattl pe acestg linie 110,248 cg16-tort ; 665,200 tone de bagage marfurT accelerate ;55,951,725 tone mgrfurf ordin are.

Cea din urma lithe Ia0-UnghenT , care legg Ia it cufruntaria rusescg, are ua lungime de 20 kilometre §i ju-maate. In virtutea legiT din marte 1874 ac6sti1 linie esteesploatata in contuhl statuluT cuincepere de la 9 iulitl 1874.

Linia Ia§T-UnghenT are sa fie legata cu drumurile defert. ale Rusiel printeuml podg care se va construi pestePrutg cu cheltuiala ambelorti staturl limitrofe.

Acestea suntli liniile de caT ferate construite ping a-stgcli. Candg ne gandimtt cri, ping la 1869 nu esista ungcrampeill de drumil de feril , §i cg in intervalg de Ose

anT posedgmti deja peste 1233 kilometre, cauta sa recu-noscemil cg constructiunea cailorti ferate romane a mersttin destubl de repede. Pote ca arg fi fostil preferabilti saconstruimg maT incetu §i in alte conditiunT; insg astgllcgndu faptulg este indeplinitn, sa fimu multumiti ca celtiputintt dupa atata sacrificitt posedgmti ua retea de caTferate in destuhl de completg.

Se mat aftg proiecte preggtite sag se studiaza i con-structiunea altortl ramure de caT ferate; acestea suntli :

si

165

de la Ploescl la Predeld; de la Adjudil la Ocna; de la Bar-bo§1 la Galati; de la Filia§l la Yulcand; de la Pitesci laTurnu-Ro§u; de la Galati , Tecucid sail IV la MareaNegro; de la Buzdd la Mararscl §i de la Peri§d la Ter-govisce.

Nu se pate tdgadui ca Inmultirea mi4lOcelord de trans-portal este nil bine-facere pentru economic unel insaauta sil ne patrundemii ca nu este totuld a avea cal fe-

rate, dart a avea §i ce transports cu ansele. Astd-felilfiindtl, dupil pirerea nOstra, nu and trebui ca sa abusamilde constructiunT de drumurT de fern neingrijindu alte a-melioratiunT fail care chile ferate nu arg fi de nice -unit

Agricultura nOstra este inapoiata ; industria, insensuld moderntl add cuventuluT, nu esista; nu aril fi dardmai practicd cant, parte din cheltuelile ce facemil cu lucrarlpublice 0, fie intrebuintati pentru desvoltarea acestorddoud fontanT de avutie Supunemd acestd cestiune persd-nelord in 'liana cirora se afla puterea de a decide cumnarid fi maT bine de facutil.

Cal navigabile nu posedhmtl nicl-una afara de Dunare.Este adeveratil ea se facil Ore-care transporturT pe Pruth;ca lemnele si chianti bucate vintl pe Bistrita §i Siretupint Ia Galati; insil orT -ce aind 'lice nu avemil Inca a-ceea ce se numesce ui navigatiune fluviali §i canaluri.Selma ca in 1872 s'a concesionatd regularea riulul Jiui stabilirea unul servicid de navigatiune pe partea de la

Bechetil la Jitianu; darn lucrarile fosttl terminate laterming s'a maT acordatd concesionarulul uit pitsuireping, la 10 aprilie 1875.

Si trecemd la serviciuld postal 1. Celil mai vechid do-

folosii.

n'ail

-1Crl;

gi

166 -

cumentil relativil la organisatiunea postelorti in Romaniaeste hrisovulg luT Alesandru 'Ong. Ipsilante Voevalti dinanulg 1775. Dupg cite -va cuvinte prin care Ipsilantu de-clarg, di, numal dorinta pentru binele publicti ilil indemng,ca sit is mesurI pentru a organisa serviciulti postalti intern, urmeza, doue-lecl articole prin care se prescrie cutote amenuntele infiintarea §i functionarea postelorti.

Marti de putine modificatiunl datorite timpulul, posta,naming a functionatti ping maT acuing 4ece anT dupg re-gularea facuta de Ipsilant. Nisce cgruciOre in a caroraconstruction nu intra nicT unti cuig de fern, compuse dinpatru rote §i unti driculetti de nuiele; cal maT pretutin-denT slabT; surugil, cart nu sciati de egg sg, mane cu WIiutela putinciOsa, racnindtt de a lungulil drumuluT a§aCa trecerea olaculul era spaTma ca,16torilorg ; ast-felts eraposta might. De la unirea principateloril s'a simptti Ore-care imbung,tiltire; s'a infiintatti cite -va diligente §i pealocurea cgruciOre construite cu ore -care ingriiire. Acesttiserviciti importantg a mersti imbungtiltindu-se treptattipiny astit-41. De unde inainte vreme nu esista nicT uil,administratiune pasta% proprig aalisit ; Dicl unit servicigregulatg pentru espeditiunea serisorilorti §i altorg obiecte,astg-41 aveing biurouri telegrafo-postale in tote orarletgreT, §i de catti-va timptl functionezA §i posta rurala.Mu ltumilit imbungtatirel until servicig publicti de anteiatrebuintg, activitatea intelectualg §i materialg a natiuneTs'ar'i resimtitg. Corespondinta epistolarit , imprascierea4iarelorg, desvoltarea atatorti relatitml imposibile in lipsg,de servicitl postalg, suntil dovada cea maT pipAita.

PinA, la 1869 posta r. manic facea numal serviciulU in-

- 167 -

teriorh; iara posta internationals era in manele consula.,-teloril Austria §i Rusiel. Cu tots staruinta depusti, inaintede acesta epoch ca Romania sa fad insg,'§I serviciula po-sta internationale, cele douh staturl nu se indurall sa re-nunte la acosta ingerinth, in afacerile nOstre. In fine duphmulth, staruinta diplomatica insocita de revendicarea untildrepttl alts nostru, la 1 aprilit an. 1869 s'a desfiintattiposta strains din -VIA §i a inceputil sa functioneze postanationals atatil pentru serviciultl interiora cath i pentrucorespondinta internationals. Temerea ce aveati aceia careail de principitt a ne contesta ori-ce capacitate economicsi administrativa, cumti ca posta nu va functiona regulatll,

speramll ca a disparuth. Posta romans, face serviciulll cuaceeW regularitate ca Si in alte staturi; §i este chiarti demirare ch, inteuml timpti a§a, de scurtti a pututti sa seorganiseze atatii de completh.

Candti functiona Inca posta cea veche francarea seri-soriloril se lamb cu banT sunatori fara nicl us tarifaregulata. In Moldova s'a introdush timbrurile sill mhrcilepostale in multi 1854; iart in Muntenia n'az'i esistatilping, la 1862 dud introdusti timbrurile postale pentruposta Romania.

Pentru inlesnirea corespondintef s'a introdusil in a-nulh 1873 a§a, numitele carp postale, mi4loch practicheftinll pentru corespondinta comercialh, Si chiara familiars.

Serviciulti postalti coprinde espeditiunea scrisoriloril ,

a imprimatelorti §i probelorti, §i a mesageriilorti.In anulh 1874 s'a presintatil la tote biurourile po-

stale din t era 2,921,673 scrisorl de tote categoriile ;1,495,857 imprimate §i probe, 773,910 plicurl §i scri-

§i

side

§i

- 168 -

soft oficiale interne §i esterne. In acostg, espeditiune core-spondinta privata pentru interiorulti prei a fostil compusgdin 1,354,871 imprimate §i probe; 1,377,951 scrisorlfrancate; 560,298 scrisorT cu porto ; 117,700 scrisorTrecomandate i 136,355 scrisorl locale, adicg de ora§fi ;peke totti 3,547,175 de bucati. Restuld de 1,644,265scrisorI, imprimate §i probe s'a espediatil in diferite sta-turT ale EuropeT, din care aprOpe a patra parte in Austro-Ungaria. Dupg Austria -Ora cu care aveinti maT multerelatiuni este Francia, dupg care urmOzg, Germania, Turcia,

Italia, Anglia §.c.l. Potrivit4 cu populatiunea §i stareade desvoltare a afacerilonl, espeditiunea nOstra postalgeste in destult'i de activg in comparatiune cu aceea, ce eraacumil catT -va ant

Relatiunile postale ale t641onl strgine cu Romania ase-menea ati sporitti inteumt`i modtl simtitonl. In 1874 a sosittidin strgingtate in Romania 653,547 imprimate §i probe;864,956 scrisorl de tote categoriile §i 10,966 plicuricu corespondintg oficialg; preste tail 1,529,499 bucati.Din acesta, corespondintg jum6tate a sositti din Austria,aprOpe a opta parte din Francia §i a dou6-spie-q.ecea partedin Germania. Dupg aceste staturT vinti Turcia, Italia,Grecia, §.c.l.

De cata-va timpti Lora nostrg a inceputtl sit alba ugcorespondintg de ore-care importantg §i cu -Odle estra-europene. In adev6rit, in anulti 1874 s'a pornitti din Ro-mania pentru staturile ultra-mare 4,284 scrisorT §i probe§i ati sositti in tent din acele staturT 10,499 bucati.

Mesageriile, care coprindil gropurile §i pachetele, atiuntl afentd mare. Din informatiunile ce amfi dobOn-luatil

- 169 -

dith de la directiunea posteloru §i telegrafeloru, result ca

in anulti 1874 s'a espediatii gropurT i pachete in interio-rulti prei valordndil 208,343,942 lel, §i afarA din tart74,140,315 lei; preste tote 282,484,257 lei. Din sumade 74 miliOne care represinth, espedithmile filcute pentrustrilinAtate, aprope 46 milione lei s'a espediatti in Austro-agaria, peste 10 miliOne in Germania, aprOpe 9 miliOnein Francia, 3 miliOne in Belgia §i Olanda, 2 miliOne inTurcia, §i restuhl in diferite alte staturT.

Corespondinta oficialg, figurezl la mesageril pentru140,192,876 lel, din care aprope 500 mit lel pentrucorespondinta esternit.

Iu acela§1 anu a sositil in Romania gropurl i pachetepretuite 51,176,101 lei §i a trecutti prin tern pentruaprOpe cincl miliOne.

Serviciuhl telegraficil functionOza in Romania din a-milli 1854. De la organisarea sa i piny acosta

ramura a in4lOceloril de comunicatiune s'a desvoltatiltreptatti. De uncle la inceputti comimicatiunile telegraficeesistad numai intre BucurescT Si cftte-va crap capitaledin judete, ast41 nu maT esista tergt fart statiune tele-graficil; maT multe repdinte de sub-prefecturl suntil inze-strate cu biurourl telegrafice.

Corespondinta cu str6ine"tatea s'a desvoltatil ca §i ceainterna. Astql , afaril, de prile estra-europene cu careschimb6mil putine telegrame, serviciulq nostru telegraficueste in corespondintil, cu tote staturile din Europa. Con-ventiunea ce s'a incheiatA cu tote statele din Europa cattli din cele-l-alte pArti ale lima civilisate, regulozA, tote ce

este relative la relatiunile de serviciu ce avemil cu dOnsele.

astilll

170

Reteoa intrega a liniilortl n6stre telegrafice are ua lun-gime de 3420 kilometre; iara firele conduc6tOre as iladesvoltare de 6089 kilometre. ServiciulU se face in 73.debiurourT dintre care 38 cu servicig pennanentil, 7 en ser-Vida de cling, complett, §i 28 cu servieiti de cliva limitatg.Aceste diferite statiuni suntg inzestrate cu 168 aparatede sistemulti Morse, afara de aprope 100 biurourT tele-grafice, care dupa conventiunile incheiate, mitt deschisepubliculul la tote statiile drumulul de fern in exploatatie.

Persona lulg Directiunel generale a telegrafelonl §i po-stelorti este cornpusti din 1089 impiegatl, din care 41constitueseg personalulil superiors §i altl administratiuneTcentrale; 488 impiegatl al binrourilorg §i 560 personalssubalternti.

Din informatiunile ce amti dobenditti de la Directiuneagenerala resulta ca in 1874 s'ail presintattl §i au sositilin Romania 903,993 telegram din care 711,533 tele-grame interne 192,460 telegrame es tern.

Din cele 711,533 telegrame interne 569,842 ail fosttldepe0 private, iara 141,691 depe§I oflciale.

Dintre telegramele esterne s'ati presintatti 91,425 de-pe0 private i 2028 oficiale, i au sositti 88,041 depe§Iprivate i 3522 depeT oficiale.

In acela§l anti ail transitatti prin Romania 7444 tele-grame.

Corespondinta telegrafica esterna fiindg de mare inte-resg pentru mirarea nOstra economica., eredeing detrebuinta a supine la cunoscinta lectorilorti starea rela-tiunilorg nostre telegrafice en diferitele staturl.

i

--

-171--

STATURILENUMERIJIAT TELEGRA-

MELORti ESTERNE

PRESINTthEIN ROMANIA

BOSITE INROMANIA

1. Austro-Ungaria. 48,333 48,5742. Turcia 13,860 13,6793. Francia 8,591 7,4644. Anglia 5,143 4,8685. Rusia 4,826 4,7146. Germania 4,239 4,3237. Italia 2,663 2,6748. Serbia 1,802 1,6839. Grecia 1,457 1,026

10. Belgia 1,153 1,13511. Elvetia 998 94312. Olanda 195 29513. Suedia §1 Norvegia 75 7514. Spania 42 3415. Danemarca 10 4

16. Portugalia 5 8

17. Teri estra-europene 65 64Totalil 93,457 91,563

Astii-felts darg mai mnitil de jume'tate din corespondinta

astra esterna se face cu Austro-Ungaria. Faptula seesplicg Muth" vomu aminti ca relatinnile mistre comercialesmitll in aceeag proportiune en acestfi stall. Afar de

acesta nicT ug terg din Europa nu are atati supu§i inRomania ca Austro-Ungaria.

Ca sit'§i fact cine-va lig idee despre progresulti ce afacutil in -Ora nostril, corespondinta telegraficg, voni. facecunoscut cg, ping is 18,67, nu se expedieti de cat 296,65 2.

172 -

telegrame intr' mill anti, din care 210,027 depeg interne§i 86,625 esterne. In num6rulif depe§eloril interne par-ticularil figurezg pentru 147,101 telegrame. In 1874presintandu-se 569,842 depeT private, resultg uml sport'sde 422,741 telegrame in maT putinti de 4ece anT.

AducOndu-ne aminte ca la infiintarea acestul importantttserviciti se pretindea de r6t-voitorii no ca romanilnu'ltt volt. putea conduce cu tOtg esactitatea cerutg, §ia aril trebui sit se incredinteze la oficiantT strainf, suntenulr6sbunatT de acostg calomnig prin starea infloritOre incare se gig serviciulli nostru telegraficti.

XII

Comerciuhi Ochire economics. Comercinhi interiorit Comer-esteriorii. Esportatiunile importatiunile. Specificarea

obiecteloril din care se compnne comerciulii esteriorti; repartitiuneadupl proveninti.

ComerciulU unlit statt nu se p6te desvolta de catt inraportt cu progresult ce face productiunea agricolit §iindustrials. In adev6rii, scopulti acestel ramure de activitatea omului fiindt de a transporta §i de a Imparti productedinteuit tern Intealtele §i vice-versa, urmeza ca nu pot&esista comerciti prospert pre calll timpt agricultura §iindustria sunttl Inapoiate. Baca Englitera este asta4IIn fruntea comerciulul lumii, causa este ca pe lingadispositiunea inascuta a locuitorilort de a se aplica lanegott , acesta t,6ra are In acelag timpt industria ceamai inaintata. Marina sa comerciala, cea d'antOid inEuropa, datoresce In mare parte starea sa de inflorireacelel puternice industril ale caria producte ail ajunsti saIndestuleze trebuintele pins §i celoril mai barbare popu-latiunl de pe globt.

Se admira, §i cu mults dreptate, repelliciunea cu cares'a desvoltatil comerciult Staturilort-Unite ale Americel,causa Insil a nu scapa din vedere ca comerciult Uniunel

¢ieielq

174

-anieficane este unit resultatti forte naturalti ale prosperi-tatit agricole §i industriale.

Comerciula imensulirl imperitt ale Rusiel se desvolt6za.pe fie-care alit cu atata repeliciune ca staturi dejabarane in cultura invidiaza acesta tern care pint matacuma catl-va ant nu figura intro staturile cu ore -careinseinnetate economics. A§a este; 1110, Rusia recunoscen-du'§T starea de inapoiere, s'a push pe lucre pentru a'§idesvolta agricultura §i industria §i a facutil atatea sacii-ficiurT, ctt asta41 nu nnmat agricultura, darit §i cite -va dinindustriile sale , all ajunsti sit rivaliseze cu llldllstrlllesimilaril din staturile cele mat inaintate.

Mica, darn laboriOsa §i econOma Belgia, tine pepticEngleterei, Franciel §i altora staturl mart; comerciula sell.este mat inflorita de cite alit Franciei ; este cu.superiors comerciulut germanil; inset in acela§T timpaagricultura §i industria sa smith intro cele d'anteitl dinfume.

Alte staturl mai bine conditionate intru cite privescenatura pamentului, clima, topografia, positiunea geogra-fica, alit unit comereia neinsemnattl; de tibia traiesca deasta41 piny mane; esporta numai atuncl calla pamentula§i clima se indurn a le darui net recoltil bung, ; sufere

aware canda din nefericire se intempla ca timpulil sa fiesecetosil mat multi ant de a rendula. A§a este; insa a cuteste culpa dad, in asemenea staturi locuitoril, §i mat cusOma aceia carora este ineredintata carmuirea interese-lora generale, in loca de a se indeletnici en mi416celecele mat practice pentru a desvolta productiunea agTicola.§i in.dustrialn, , fad. chieltuelt zadarnice , n'ati nice uit

- -

mita

- 175 -

cump6tare, §i nu iati nief na, me'sura, pentru a da activitittifVirel nit directiune corespumytOre cu nevoile sale e-

conomice? In comerciil, ca §i iii orl-care altit ramura deactivitate , omull culeg,e aceea ce a sem6natii.

rOmane ca fie-care -Ora dupat iniqlOce §i impregiurarl

sit'g puny tots silinta pentru a'§f desvolta productiunea.Tera nostril, nu avemil a ne plange, este inzestrata cu

tote elementele trebuinciOse pentru a avea ua agricultura§i ua industrie bine conditionate, si ca consecinta untcomercift prospect. De alts parte, suntemil ulna dinpop6rele cele vechf ale Europe', descedenti al unul pe-port caruia lumea datoresce civilisatiunea sa; a§a darns'arA parea ca, de vreme ce amt." avutil §i con-ditiunile fisice favoribile, art fi trebuitti sa figuramil intrepopOrele fruntap prin starea lord economics. Asa artfi trebuitti sa fie, §i a§a, aril fi fostt data Romania nuera pinit mai de unitdi prada barbariloril §i a strainilorii;data acesta multi cercata, -Ora n'aril fi fostil nevoitit sitlupte DIM pregetil nu pentru a se desvolta economicesce,darn pentru a'0 pastra esistenta, pentru a se scapa debarbarif cotropitori si nesittio§I. De abia scilpaserAmA defuria selbatecil a veciniloril §i a altortl nemurf semi-bar-bare, §i a navitlitil peste noT acele orde din Fanaril carede bunit soma, ail causatil Romaniei pre putinil atfiteaneajunsuri ca si eel ma' nesatio§i dintre barbarifUa adunatura de omen' fara casa si fart mass, de Omen'fara tars, fanariotil at c Anti peste manOsa Romanieintocmai ca licnitile locuste peste holdele de bucate. Innesatiulil lord nu s'aii multumitil cu pritdarea terel intregT,cu insu§irea, tutuloril demnitatiloril statulul, data, procleti

Astd-fellfiindtt,

timpuld

nitvd,litorl.

- 176 -

ingrati, ne-aa falsificata institutiunile , au Inveninatta

sangele cella putt alts romanilora cu sangele spurcatildin Tarigradii; ne-ail smulsa limba, ne-ail inchisa sc6leleroman §i all mersti pint acolo cu cinismula ca nu ne-ailpermisa nits pe Dumnegea rugama in liMba stramo-Olortl nostri. A trebuita Ca eroula oltentl, nemuritorulaTudortl Vladimirescu, sa se punt in fruntea pandurilorti

pentru ca de abia in 4ilele nOstre st putema scapascaunult -Orel din ghiarele fanariotilorti.

Asta-fela darn, pe candid agriculture §i industriaajunsesert la unit grada insemnatil de perfectiune in maimulte din staturile EuropeT occidentale, romanii eraanevoitt st lupte pentru nationalitatea lord. De bunt somact aria fi nedrepta §i nerationala a se pretinde ca Inasemenea imprejuritri sit fi prosperattl economiaDad, cela putina dept ce ne-amts sckpattl de fonariotiamts fi fostil lasati in pace; dace de la 1830 pink hi 1857n'ama fi fostil nevoiti st luptanna contra machinatiunilorilde tota felula urzite contra -Orel, atatt din intru eta §idin afart, negre§ita et agricultura, industria i comerciula

nostru aria fi fosttl multi mai inaintate. De abia sunttlins tints-spre-4ece anT de canda respiramil mai Ebert',de dada mi§carea spre progresa nu mai intampinit pedicide tool felula la fie-care pasts, §i cauta st recunOscemilct amtl mersti inainte. Dupe cuma se va vedea mai joshcomerciula nostru de esportatiune s'a inpiltrita in raportacu ce era la 1840. Agricultura Vrei a luatli ut maredesvoltare in ceea ce privesce suprafaca cultivate ; §i

dace industria nOstrit, on teal de mica a fosta, in loch dea merge inainte a data inapoi, causa sunta impre-giurarile

sk'14

seT

- 177 -

despre care amti tratatti la partea acestel lucritrI consacratgindustries nationale. Ca tote ca trebue st ne parit rat detimpula perduta in lupte fara folosa pentru desvoltareanOstrg, economics; insg lgsAnda trecutula istorieT i reco-mandAndu'la la cea mal de aprOpe atentiune a generatiuni-lora presente §i viitOre pentru a le servi de invelgmAnta,cautg, sa ne imbgrbgtilina, sa ne punema pe lucru cumase cuvine popOrelorti libere din vecultt in care trgima.Nenorocirile prin care a trecuta Romania ne vorti inttrimaT multti in mitntuithrea datorie ce avemil de a pastraa face prosperit uittorg pe care amtt ndat -o cu sangele §isudorile nOstre de la sosirea coloniiloru romane in Daciasi ping in timpil no§tri.

Tom §I-a impusti sacrificil imense pentru a construical ferate i §osele; lucrgrl de amelioratiune pentru por-turile §i riurile nOstre sunta unele proiectate allele petale de esecutare; simtula economics s'a desvoltatil inpopulatiunea nOstrg; inve'tgm'entula specialti se propagg;OnsRima darn unele din conditdunile cerute pentru unitcomercia prospera. Sg nu se Rape din vedere insg ca pentrua putea alimenta comerciulti trebue st producemil, en altocuvinte sa desvoltitmil agricultura §i industria nationals.In acOsta stil, tote viitorula nostru economica, §i depindede la nos ca sa devenima uil, natiune prosperg sail sitoferimil tristula esemplu alit unel tern care, de esteinzestratg cu mulls darnicie de naturg, remane stationarydin causa indgrittniciel fillora yes. Intru daft ne privesce,avema adftinca convictiune ca ultima alternative nu se vaindeplini; ca, din contra , nu va trece mnitu. timpil §inatiunea romans va ocupa unit locti cuviinciosit intrestaturile Europa. 12

i

gi

gi

178

Comerciulil interiora neilinda supusu nicT unel restric-tiuni gall de accisula ce platescil unele producte laintroducerea lora in orate, este cu neputintl ca sa, sepOtg, pretui; p6te insa cine-va sit'g fact ug idee despreimportanta sa cugetandil la inultiplele trebuintT ale uneipopulatiunT de 5 miliOne locuitorl.

Productele destmate cornerciuluT interionl se desfacasea in magasiile din orate sea in tergurile ce se fact intote localitatile la diferitele epoce ale anuluT. Nu esistgplasg in care sa, nu se fact tergtl Watt sail de maT multeorl pe anti. Afara de acesta in tote septentanele se tintstOrgtiri in oraN de uncle se aprovisionezg populatiunearurala. Inlesnirea comunicatiunilorti va face sa, incetezeasemenea intrunirl ; cu tote aceste va trece time. pingcanda locuitoril din tote comunele WeT sa, path, a'§i" pro-cura, obiectele trebuincose de a dreptula din orate. Introtergurile cele maT importante se pote num6ra tergulti cese face la FalticenT in luna 1111 iuliti §i acela de la Ria-ren1 in septembre; tergurile de la Campil-Lunga, Ca§intl,Slobozia, lgo§il la BucurescT §i altele.

Comerciult esteriorti alts Romanief merge desvoltandu-se

pe fie-care anti. Staturile cu care averml daraverT maiimportante stmtti, dupg, insemnatatea afaceriloni : Austria,

Turcia, Francia, Anglia, Rusia, Italia i Germania.Ptirendu-ni-se interesantti pentru lectora ca st cunesca

care a fostti comerciubl nostru de esportatiune §i de im-portatiune in diferite epoce, anal cifrele de Dial josti cuincepere de la 1840 :

- -

- 179-

ANI1 ESPORTU IMPORT

1840 35,413,299 lei 19,673,176 lei

1850 47,151,889 » 28,262,614 »

1851 47,868,397 » 29,257,014 »

1852 62,032,711 » 30,163,842 »

1853 63,963,440 » 31,773,663 »

1854 57,188,601 » 29,863,990 »

1855 126,102,275 » 55,492,705 »

1856 85,610,526 » 62,754,827 »

1857 62,103,948 >> 58,272,656 »

1858 78,932,224 » 42,792,196 »

1859 91,788,172 » 50,398,948 »

1860 116,166,407 » 62,718,263 »

1861 101,334,675 » 66,403,973 »

1862 11,399,163 » 64,786,617 »

1863 120,546,577 » 64,731,547 »

1864 163,335,484 » 78,782,065 »

1865 111,735,602 » 68,039,120 »

1866 116,500,033 » 71,429,268 »

1867 110,481,120 » 70,562,000 »

1868 198,025,684 » 90,789,519 »

1869 154,216,703 » 83,011,564 »

1870 158,264,114 » 71,502,506 »

1871 170,062,019 » 84,799,882 »

- 180 -

Un simply aruncaturn de ochid asupra acestorA cifrene incredintezn tit comerciulii nostru esteriorq, earn devariatiunile naturale, a mersil desvoltandu-se' treptatil.Credela insn en nu este de ajunsn ca sit cunOscit tine -vanumal suma totaln a esportatiunilora §i importatiunilorildarn i staturile cu care avemti relatiunt comerciale ,obiectele ce esportnnal §i importninti i valOrea acestorilobiecte. Pentru acestil sfirOtil vomil intra in Ere -care am6-nunte asupra comerciului nostru esteriorti din anul 1871.

1. ESPORTAT1UNILE

Comerciulil de esportatiune al4 Romaniei se face enproducte agricole §i in specialil cu cereale. In adeve'ru,din suma totaln de 177,682,783 lel care represintA va-lOrea obiectelorti esportate In 1871, partea cuvenitA ce-realeloril trece peste 133 miliOne. Dupg, cereale articolulcelu mal important) suntil animalele §i producte sail fa-bricate din animale a drora cifiA de esportatiune trecepeste 26 milione lei.

Tabloulti urmAtora va da ul idee mal clad, despre par-tea cuvenitn fie-citreea grupe de obiecte in comerciulq no-stru de esportatiune.

- 181 -

ESPORTATIIINEA IN 1871

SPECIFICATIUNEA OBIEC-

TELORUVALOREA IN LEI

TOTALURI DUPA

GRUPE

1. Materif animate.

Anima le 13,548,528

Productele animalelorti. . 10,770,39026,418,717

Fabricate din producte a-

nimale 2,099,799

2. Matera vegetale.

Cereale 133,127,640

Semente §i alte producte

vegetale 11,770,282

Fabricate din vegetale . . 667,762

Verdeturi §i legumi . . 126,223147,781,351

Fructe 203,946

Fabricate din fructe . . 111,403

Lemne 1,447,774

Lemne lucrate §1 fabricate

din teiti §i papurti. . . . 326,321

3. .711aterii minerale.

Minerale brute 1,212,914910 537

Fabricate din minerale . . 697,623

Totalt 176,110,605

- 182 -

La suma de 176,110,605 lei se maT adaugl Ina'1;572,178 lel valorea productelort aduse din strAinAtate§i esportate de la noT in prile vecine, multi i patine o-biecte de fabricatiune indigenit. InsumAndt cele don6 tifreaflamtl cifra totaltt a esportatiuniloril 177,682,783 lei.

SA intrAmt acumt in ore-care ani6nunte pentru fie-carecele trel grupe de obiecte.

Animale.Animalele esportate sunttl : bouT, porcl, of§i berbecl. In suma totalA a esportatiunel animalelorttbouil figurezA pentru aprOpe 3 miliOne §i jumkate lei ;porch pentru aprope 7 miliOne, oile §i berbecil pontrumaT multi" de unit miliont i jumOtate. Restulti sumel seimparte duptt importantil intre cal, pesce, lipitorl, capre§i altele.

DupA VII partea cuvenitA fie-cAria este :

Austria 12,524,003 leiTurcia 719,364 »

Rusia. 260,253 »

Francia. 2,600 »

Germania 1,200 »

Alte OA' 41,108 »

Totalii. . . 13,548,528 lei

Productele artimalelori . In atostA categorie intra car-nea, peile crude, osele,ltina, gogo§ile de mkase i alte pro-dude orl rAmA§ite de animale.Ldna ocupA loculti d'antOiti

§i dupa Unsa yint. peile. Din valOrea totalA de 10,770,390'lel, lana represintA 6,702,435 lei i peile 3,172,788 lel.In aceeaT categorie p6rultt de porch represintit suma de442,146 lel.

183

Aral Orea tot alit a productelorti animale se subil-dividedupit 01, in modulil urmittorft. :

Austria 9,216,834 leiRusia 710,472 »Turcia 538,836Francia 166,332 »Anglia. 99,476 »Germania 29,237Italia 6,120 »Alte ter1 3,083

Totalii . 10,770,390 lei

Din aceste cifre resultg cit materiile prime de naturaanimalg trecil mai tote in Austria, de unde ni se inapoozgsubft forma de obiecte manufacturate.

Fabricate (lin preclude animale. Subil acestg de-numire se intelege producte precumil suntft seultl, untulu,branza, ceara, metasea §i altele. Articolele cele maT im-portante din acesta categorie suntft capavalulft care re-presinta uit valOre de 830,703 leT; cerviplft din care seesportg pentru 290,334 lel; seulft untulu de vacg careabia insumeazg impreung suma de 350 mil lel. Cele maTmulte din aceste producte trecil in Turcia §i in Austria.In adev6rn , in swim de 2,099,709 lel , valorea totalga fabricateloril de producte animale , partea Turcieleste 1,434,429 lel §i a AustrieT 580,455 let

Ugdiniorg candil se producea cu abundantg until, seil,cervi§t, miere §i cent, aceste obiecte erail -anti articolftde comercift importanttl. Astg4I amtt ajunsti din neingri-rea nostrg ca sit importitmtl until §i cerg.

Cereale. In acestg categorie intrit graulft, secara,

»

»

»

i

.

184-,

or4ulti, ov6suld, porumbulu, meiulti i 1iri§ca2. In 1871esportatiunea cerealelorti este represintata Fin sumade 133,127,640 lel distribuita dupa cumti urin6zit :

Grail 68,897,229 leiSecara 8,992,392 »Or0 §i ovesil. 13,826,454 »Porumbli 40,332,652 »Meit 1,059,449 »Mira. 19,464 »

Total . . . 133,127,640 0

Partea cuvenitti, diferitelorti yri in acestti comerciti este :

Turcia 32,868,831 leiFrancia 30,528,981 »Anglia 27,196,085 »Austria 17,866,071 »Italia 2,149,212 »Germania 1,269,869 »Rusia 1,162,960 »Alte tell , 20,085,631 »

Totalil. . . . 133,127,640 »

Acosta proportiune esistit mai in toti aniT, afara detimpl esceptionali candti recolta este superiOra in yrilecarora expediamti cerealele n6stre.

Seinentbe industriale i alte producte agricole. Ra-pita este produetuln principalll din acesta categorie; re-stulti, precum sunttl fasolea, lintea, bobulti, s6mOnta deiml, tutunulti, all ua important cu totubl secundara. Inadeve'rti, in suma de 11,770,282 lei val6rea acestordproducte, rapita intrt pentru 10,955,004 lei. Din ne-norocire acesta bogatit cultura nu reupsce in tots sail;

. . .

185 -

orl-cumil aril fi, merits, ug deosebitt consideratiune dinpartea agricultorilorti.

Ug culturg care aducea deja folOse insemnate, datecare astql este mai pgrgsitg, este tutunulti.

Cea maT mare cgtgtime de rapith se esporth in Austria;partea sa in valOrea totalg a s6rOnteloril industrials §ialte producte agricole se urcg la 7,685,202 lei; dupg dOnsavine Francia cu 1,202,101 lel si Turcia on 717,196 lei;restulti se imparte intre alte -Oft.

Fabricate din vegetale. In ac6stg categorie repre-sintatg la esportatdune prin 667,762 lei, productubl celtimai important este faina de grail care figureza pentru sumade 494,633 lel. Mai tota fgina se espediaza in Turcia.

Verdeturi ,si legumi. Esportatiunea -verdeturilortl§i a legumelonl este fOrte neinsemnatg. Din suma de126,223 lei, valOrea lord totalg, se esport6zil in Turciapentru 92,972 let i in Austria pentru 29,103 let

Fructe. Fructe esportillml patine in raportil cuinsemngtatea ce aril trebui sa aibil acestg ramurg decomerciti. Din 203,946 lel valOrea totalg a atittimilorilesportate , partea Turciel este 73,234 lei §i a Austkiel97,676. In suma totalg merele i nucile figurezil pentru149,758 lei i prunele afumate pentru 21,331 let

Fabricate din fructe.YalOrea obiecteloril din acestacategorie fiindi1111,403 lel, vinulti represintg 92,240 lei.Intr'uI tern atatil de bine conditionatg pentru produc-tiunea vinulul, aceste ifre vorbescil de sine.

Lemne. Esportgmil lemne pentru 1,447,774 lel,din care suing partea Turciel este 1,179,674 lel; restulase imparte intre Austria i Rusia.

- 186 -

L01111C lucrate fabricate de teili s4, papua.Esportatiunea acestoril obiecte se urea la 326,321 lel,in care comerciuM rogojinilorti infra singura cu peste205,870 let Acestti articola trece maT cu sema, in Turcia.

Minerale brute. In ac6sta categorie intra sarea §i'Acura, ambele articole pentru 1,212,914 lei. Parteaeuvenita pacuril este 1,197,078 let Sare nu s'a esportatiiin 1871 de catil pentru 15,656 lel. Obicinuith valoreasaril esportate trece peste

Fabricate din minerale. Acosta categorie de obiecteeste represintath In comereiulti nostru de esportatiuneprin petroleti; in adev6rti, in 697,623 lei, valOrea totalaa fabricatelorti minerale , petroleulil figureza pentru669,260 let

Acestea sunttt obiectele cele mai importante din carese compune comerciuM nostru de esportatiune.

ValOrea totala a acestorti obiecte se imparte dupa td-rile pentru care sunttl destinate in modulo urmittoril :

Austria 49,635,217 leiTurcia 39,586,637 »

Francia 31,951,541 »

Anglia 27,395,260 »

Rnsia 3,415,634 »

Italia 2,155,478 »

Germania 1,588,598 »

Alte teri 21,954,418 »

Totalti . . 177,682,783 lei.

Suntil an! dad se esporta pentru Francia tea atatilca pentru Austria i candu Turcia figureza in fruntea

pentru care se esporta.

urni. miliont.

§:i

.

- 187 -

2. IMPORTATIUNELE

Comerciulit nostru de importatiune consistit mat cusemg, in obiecte fabricate. Din suma de 82,927,228 letvalOrea obiectelorti importate , 53,271,616 let repre --sinth valOrea materiiloril fabricate §i a materiiloril prime;iara, restulil, obiecte de consumatiune, animale, materilvegetale §i minerale.

Din cercetarea tabloulul de maT josti, in care se arattidiferitele obiecte ce importhmil, fie -tine se va convingeca, dacA, s'artt incuragia industria nationals, amts puteast ne procuritmit On0-ne mune dintre ansele.

188

IMPORTATIUNEA IN 1871

SPECIFICATIUNEAOBIECTELORt

YALOAREA

IN LEITOTALURI

DUPA GRUPE

I Obiecte de consumatiuneAnima leFructe,Aromafe&mei*TutunuriMedicamente.BeuturiOsebite articole

IL Materti prone §i obtecte fabricateBumbacuriMaterirde ata §i. bumbact.Materii de lavaMelasariiVestmintePeiObiecte de pieleArticole diverseChartie §i carpMobilePlanteSpongiiMetaleAliageFerarieTrasuri (echipage)Instrumente sciintifice.Marini .Fabricate din metale pretiOseAparate de iluminatil . . .

MineraleVitrificatiuniMaterii animaleMaterii vegetaleMineraleMaterii fulminante §1 resinose

Totala generalti. . . .

405,9264,197,067

282,87589,383

2,928,782433,514

1,525,7787,656,558

2,866,52110,825,6966,637,6952,390,5774,548,7411,255,7373,182,2685,924,7451,228,990

499,248158,72724,233

3,512,595407,684

5,034,443704,639191,859

1,531,178697,744121,370609,872917,084

17,519,883 1.

153,271,646 1.

6,603,470 lei4,480,108 »1,032,500 »

19,621 »82,927,228 lei

I I

. . ..

189 -

Ore-care amtinunte asupra diferitelora grupe din carese compune tabloultl precedenttl, sunttl de trebuintg, pen-tru ca lectoruhl sg'sl facg ug idee despre obiectele ce seimportti in tora nOstrg.

Anima le.In acesta categorie statistica din 1871 nu-MOrg pescele, paserile vii, crustaceele si venatulu. Pescelede mare represintg singurtl ug, valOre de 364,537 lel,rgmaindti restulti ping, la 405,926 leT pentru cele-l-altearticole. Turcia si dupg densa Austria si Francia neprocura pescele.

Fructe.--Subii numirea de fructe se coprindg maslinele,orezulti, cafeua, stafidele, portocalele, 16,11-lane si alte pro-

ducte de felulti acesta din prile sudice. Din suina totalade 4,197,067, se importeza masline pentru 484,529 lel,orezil. pentru 1,170,039, cafea pentru 897,866, mig-dale pentru 230,286 lel , curmale pentru 270,016 lei ,

portocale pentru 198,721 leT si IgmaI pentru 169,470 lel.Aceste obiecte de consumatiune ni se trimitil din Turciapentru 1,651,623 lel; din Anglia pentru 813,134 lel ;din Italia pentru 763,862 lel, din Francia pentru171,738 lel.

Aromate. Intre aromate figurezg, piperulti, cuis6-rele, scortisOrele, vanilla si allele. YalOrea totalit a acestuiarticolti este 167,659 lel. MaT tote aceste coloniale nevinti din Anglia.

Semente. Acesttl articolti neinsemnatil este represin-tatil prin anisonil, susanti, si s6ffentg de emit. Din su-rna de 89,383 lei, partea anisonulul este 76,400; ni setrimite mar muitti din Turcia.

Tutunuri.In importatiunea acestul articola, a cgruia

- 190 -

-Ira lore este de 2,928,782, partea Turciel se urcg, la2,889,289 lel.

Medicamente. Medicamentele ni se trimittl maT totedin Austria.

Muturi. In acestg, categorie intrg, vinurile, romu-rile, apele minerale §i rachiurile. Vinurl importgantipentru 314,462 leT din Francia si Austria; romurT pen-tru 787,395 lei, din care suing, partea Ang lieT este de528,400 leT, a FrancieT §i a AustrieT peste 100 miT leTpentru fie-care. Ape minerale aducemfi din afar pentru154,172, cele mat multe din Austria; rachiurT pentru269,749 leT, aduse mai cu somg, din Francia §i Austria.

Osebite articole.In acesta denumire statistica nOstra,"mile obiecte de Mcitnie. In suma totalg, de 7,656,558 leT,valOrea acestuT articolil, zacarulti intrg, pentru 5,663,517lel, din care 3,472,293 partea Austriel §i 1,907,990partea Franciel.

Uleitl de masline importamil maT cu somA din Turcia;in adey6ril, din 1,128,647 lel valOrea acestul articoltl,partea Turciel este 821,373 lei.

Bumbacuri. Importgml bumbacurf torso §i netorsepentru 2,866,521 lei; din acestg, sum partea AnglieTeste 1,968,965 lel; a AustrieT 446,175 lei §i a Tur-clef 322,162 lel.

Materii rle ata bumbacti. In acestg, categorieintrg, tote ptinzeturile de atg, i de bumbact. Suma de10,825,696 lei, valOrea acestuT importantfi articolti, seimparte in proportiunile urmatOre : Anglia 5,074,871 lei;Austria 2,913,039; Francia 1,401,351 let §i Germa-nia 1,303,729 lei; restulfi intre alte pit

T

vi

- 191

1lIaterii de land. Cele maT multe materil de Mugne vinil din Austria §i dupg densa din Germania §i En-glitera. Din 6,637,695 leT valorea materiilortl de Lingimportate, partea Austriel este 3,205,968 lei; a AnglieT1,009,518 lei; a Germania 1,097,520 leT §i a Fran -ciel 968,928 lei; restulq se imparte intre cele-l-alte sta-turl cu care avemil relatiunT comerciale.

111eldsdra. Stofele i alte obiecte de mkase le a-ducemn mai cu sold din Francia. In suma de 2,390,577leT , valOrea acestul articolti , Fraucia figurdzil, peutru1,397,703 lei, Austria pentru 506,472 lel, Germaniapentru 418,552 lel i Anglia pentru 163,634 lei.

Vestminte. Yestmintele ni se trimitti maT tote didAustria. Din 4,548,741 leT, valOrea acestuT articolti,figurez1 pe sema Austriel 3,466,447 lel ; pe semaFranciel 454,516 lel §i pe sema Germania 487,561 lei.Anglia de abia ne trimite vestminte pentru 112,628 let

Pei. Pliltimil strginiloril 1,255,437 lei pentru peT, dincare suing partea cuvenitg Austriel se urcg la 777,651 lei.

Obiecte de pele. In acestg categorie intrgingnuOle, curelAria §i alte asemenea articole. Cele

mai multe obiecte de pele ne vintl din Austria; in adev6ru,partea acestul statti in suma de 3,182,268 leT valOreaacestoni obiecte, este 2,729,787 leT. Numal incilltgmintene trimite Austria pentru 2 milione lel. Partea celoril-altepri este fOrte neinsemnatg; astti-felti Fraucia de abia neespediazg pentru 229,275 lei.

Aritcole diverse. In acostg, categorie represintatgprinted, valOre de 5,924,745 lei, intra totti felulti dearticole de mercerie §i de profumerie. Yalorea principa-

incalta-mintea,

-192-lelorti articole importate este : sforil 900 miT leT; chibri-turl 563,936 leT; profumerie 344,321 lei ; marchittinie600,642 leT; milruntiprl felurite 972,302 leT; juarif120,609 leT. Mai tote aceste obiecte vine din Austria ;partea sa in acestti comercia se urea la 4,360,845 leT;Francia is 686,432 leT si Germania, 520,565 leT; re-stulti se imparte intro cele-l-alte t6rT.

Chilrtie importlinti pentru 1,228,990 leTdin care partea Austria se urea, la 1,079,070 lei §i aFranciel la 93,24S leT.

Plante. Saba acestil numire statistica intelege ba-canuln, ctIrmfizula, ciuinula, erba mare §i alte erburf. DinvalOrea lore totala, partea Austria este 97,260 adiddoua treimi.

Tota in acestit rubrid are fi pututti figura i spongiilesail buretiT de mare; ace§tia ni se trilmita din Turcia.

Din 499,248 leT, valOrea mobilelorti, a ra-masil pe senia Austria 400,654 leT; restulti se imparteintro Francia §i Germania.

In acesta categoric intra metalele pretiose,ferule, arama, cositorulti §i plumbult. Importama fernpentru 1,806,731 leT; arama pentru 1,042,303 leT §icositora pentru 615,360 lel. Restula pinAla 3,512,595 leT,vabirea totalA a metalelorti importate, se imparte intrecele-l-alte metale intre care plumbula figuroza, cu ua stung,de peste 36,801 leT.

Anglia §i Austria i§1 imparte aceste comercia ; cea

d'Antcia figuroza cu 1,427,493 leT §i cea de a doua cu1,506,925 leT. Hai suma de 309,534 lel figureza, in con-tula Tumid §i 152,799 in ale FrancieT.

Clartie.

Mobile.

Metale.

193

Bronzultl, tinicheoa ni se tramitta mat ensoma din Anglia. Din suma de 407,684 lei, partea ace=stet VII este 312,725 lei.

Ferarie. Numirea de feririe coprinde tote obiec-tele de fern lucrata. Din 5,034,443 lei, valarea acestuTarticolfi, partea Austriel est%,0,171,883 lei; a Angliel858,813 lei; a FrancieT 57 it0281i lei. Restuld se cuvinealtora tett

Trdsurde. Din 704,639 de lei valOrea trasurilorilimportate, partea AustrieT este 644,219 lei ; restultiimparte intre Francia §i Rusia.

Instrumentele sciintzfice. In acesta categorie intr'atote instrtunentele §i aparatele de inginerie, medicinalmusica , telegrafie §i altele. Mai tote ni se tramitti dinAustria.

11/lainile, care figuroza la importatiunepentru 1,531,178 lei, le priimimil .din Austria a driftparte este 1,219,954 let; restulfi se cuvine AnglieT, §isume neinsemnate Irranciei si Germaniel.

Fabricate din metale pretiose. Obiectele de argin-tarie §i de bijuterie figureza pentru 697,774 lei, parteabijuterieT fiindit 492,957 lei. AprOpe jum6tate din Ya1O-rea totala se cuvine FrancieT dupe care vino Austria §iGermania,

Aparate de lunzinatii. Ni se trimitil cele mai mitedin Austria Germania.

Mineral. In acesta categoric s'a trecutti in tablou-rile statistice §i obiecte care nu facie parte din aceStil.grupa, precumll suntil canforia, gumi-arabicti,§i altele. Ori-cumu aril fi, petraria, catranulti, puelOsa,

13

-zinnia i

Se

Ma.,inT.

i

smirna,

- 194 -

smaltuln suntit articolele principale. Acestil comereiti seimparte intre Anglia si Austria, si uit treime din sumatotalit intre cele-l-alte

Vitrificqiuni. Vitrificatiunile coprindtl obiectele desticlgrie. Din suma de 917,084 lei, partea Austria in a-cestu comereill este 646,75 lel si a Anglia 149,661 lei.Francia si Germania isi impartil restulti.

Tote categoriile de obiecte mentionate ping aci valo-r6zg 70,791,529 let La acestg suing, se maT adauga12,135,699 lei care figurOza totil la importil, insg sepa-ratl de suma precedentil, pentru cit el represintg obiecteleimportate care au similaril in terit, si s'a gitsitil de cu-viintit ca in tablourile statistice sit se &deg separatti ace-ste obiecte.

YalOrea totalg a obiecteloru importate in 1871, adieg82,927,228 lel, se repiirtesce dupe locurile de prove-ninta in modulti uringtorit :

Austria 37,028,629 leiAnglia 14,390,820 »Turcia 10,476,460 »Francia 9,819,459 »Germania 5,569,767 »Rusia 3,267,273Italia 1,182,784 DAlte erT 1,192,036

Toter' 82,927,228 lei

YalOrea totalt a esportatiunilorg fiindtl 177,682,783de lel jail a importatiumloril 82,927,228 lei, result g,ug diferinta de 94,755,555 lei in favOrea comerciululnostru de esportatiune.

tIrt

»

.

n

XIII

:Navigatiunea comereialI a Dunrail. Bastimentele inti ate §i e§ite fnpfincipalcle porturi ale tdrel. Capacitatea in tonne a acestorilbastimente.Pietele de comerent Porturile §i pietele de comerciddin intrulii terei. Institutiuni financiare mdustriale.

Pentru a completa espunerea ce anal faeutil despre-comereiulii de importatiune si esportatiune alli Romaniei,vomti presinta cate-va date statistice relative la miscareanavigattunel comerciale; §i pentru ca lectorulii sa '§I pdtiIface Wt idee despre desvoltarea navigatiunel pe Dunkeyowl incepe en anulti 1863 §i yowl termina cuarea navtgatiunei in anulti 1871.

Bastimentele care vintl In porturile Dunaril se impartitin bastimente de mare §i in bastimente fluviale. Inanulti 1863 ati intratti in cele cineT porturl : Giurgiu,Oltenita, CillAra01, Braila, Galati si Ismaili" 175 debastimente de mare romtine represintlindti 19,718 tonnede capacitate, cu unA personalti de 977 individe, si 3,732bastimente striline represintandd 545,846 tonne en antipersonalti de 35,793 individe.

In acela0 anti ail e§itti din porturile mai susti men-lionate 176 vase romane, represintandti 20,241 tonneAle capacitate, cu anti personalti de 1,042 individe, si

tii.

mir

196

3860 base striiine de nil, capacitate de 643,749 tonin-cu unit echipagiii de 36,135 amenT,

Preste tett daril an intratit 3,907 bastimente de marede Mt capacitate de 565,564 tonne, §i ati e§itit 4,036 debastimente represintfindil nil capacitate de 663,990 tonne.

In comparatune cu anul't 1862 s'a eonstatatnsporg de 309 bastimente iiifrate §i 405 bastimente elite_

Loculit de provenintit alit vaselorn intrate a fostn :din porturile TurcieT 2,276 bastimente; din Italia 284.;din Francia 149; din Englitera 148; din Rusia 114; dinGrecia S3, din Austria 56; din Insulile lonice 11; dinBelgia 11, din Olanda, 8; din insula Samos 3 i din Spa-nia 3; in totalu 3,148 bastimente. Aditogindli 759 vasecare an cireulatude la unit portal aln tact la altulii, aivemnKlima, de 3,007 bastimente.

Bastimentele elite din porturT s'an indreptatit 1,552spre porturile Turciel; 1,067 in ale RomanieT; 235Italia; 397 in Francia; 358 in Englitera; 88 in Rusifr,206 in Austria; 26 in Grecia; 79 In insulele Ionice; 2 in,Belgia; 23 in Olanda §i 1 in Germania.

Sit treeenni la bastimentele fluviale. In 1863 au intratiin patru-spre-4ece porturl ale t6reT 1,711 vase roman,representandn 293,284 tonne, en unit echipagin de 7,987Omni, i 5,600 vase stritine deem capacitate de 798,3351tonne, en unit personaln de 35,392 amenr, preste totii7311 vase de nit capacitate de 1,091,691 tonne.

In aceliql intervall an e§itit 4,988 bastimente romanqde nit capacitate de 675,281 tonne, Cu and personalsdq, 29,530 individe; §i 1,884 bastimentq straine, re-t

presintandn un capacitate de 351380 tonne cu nnq

unto

III

-197 -

'personalit eompusa din 8,517 omens; in total 6872 vasebite de tia capacitate de 1,026,661 tonne.

In raportd cu miFarea navigatiunel flaviale in 1862-se eonstata mid sports de 2,478 vase la intrare si 2,152vase la e§tre.

Din acele 7,311 bastimente intrate, 4,838 ati pornitddin porturile Romaniet, 1,832 din ale Turciei; 538 din-ale Austria §i 103 din ale Serbiel; iara din 6,872 basti-ntente eOte 4,353 s'ad indreptatti spre porturile Ro-mania; 2,113 spre ale Turciel; 309 spre ale Austrieft7i 77 spre porturile Serbiei.

Bastimentele straine intrate ail purtatd 2,S20 paviliond,ototnand ; 2,143 austriacti; 320 greed ; 121 ionicil;101 serbd; 57 bavarestl; 26 englesd; 21 germand siS rasa.

Din datele de mai susti resulta ea in annul 1863 anintrattl in porturile Romaniel 11,218 vase de mare §i deflttviti represintandd na capacitate de 1,657,183 tonne t;iad 4.4110,908 vase, de MI capacitate de 1,690,65 ltonne.

Sa trecemil la mi§carea navigatiunef maritime §i fluviale

in 1871. In cursuld acelul anti ad intratil in porturileGiUrgiu, Oltenita, Calara6 Braila, Galati, Ismaild 93 debastimente de mare romane, avendtl lilt capacitate de 11,036

tonne en 546 persOne de echipagid, si 2967 vase strainePenchi ua capacitate de 631,108 tonne si tints echipagidde 28,600 persOne. f

r In acelf0 and ad eOttl din porturile mentionate 95 vasromane avOndil tilt capacitate de 11,118 tonne cu 566 perksone echipagid, si 2865 bastimenta straine de 614,493 to-ne Capacitate cu 27,911 pers6ne echipagiti.

,

- 198 -

AA intratil darn, bastimente de mare nationale §1strnine 3,060 avendA un capacitate de 642,141 tonne-i 30,046 persOne echipa,giA, §i au plecatA 2,960 ba-

stimente de 625,611 tonne capacitate cu 28,477 per-Mite echipagiA.

LoculA de provenintn alu vaselorti intrate a fosttl : dinporturile romaine 1,236 bastimente; din Turcia 1008; dinEnglitera 350; din Rusia 102; din Italia 131; din Fran-cia 47; din Grecia 102; din Austria 59; din Nordvegia 5;din Spania 4; din Germania 7; din Olanda 3 i din Serbia 6..

Vase le plecate din porturi s'au indreptatii 1179 spreporturl romaine; 1005 spre ale Turciel; 309 spre Eng li-tera; 101 sera Rusia; 127 spre Italia; 47 spre Francia;100 spre Grecia; 57 spre Austria; 6 spre Nordvegia;5 spre Spania; 7 spre Germania; 9 spre Insulele Ionice ;2 spre Olanda §i 6 spre Serbia.

Acosta este mi§carea vaselorn de mare. Sn trecemii lami§carea navigatiunei fluviale. In 1871 au intratAporturile Turnu-Severin, Calafatti , Bechett , GiurgiuOltenita, Cithirag , Braila, Galati §i Ismailti 997 basti-mente nationale de 177,709 tonne capacitate cu 3670 per-sOne echipagiA, i 9310 vase strnine, avendA 1,323,396tonne capacitate §i 74,373 persOne echipagiti.

In acelag intervalA ati plecatt din porturile mentionate940 bastimentele nationale, avOndA 164,530 tonne ca-pacitate cu 3368 persOne echipagiA §i 9,144 bastimentestrnine avendA un capacitate de 1,289,435 tonne73,203 persOne echipagit.

Au intratil darn, in porturile nostre 10,307 bastimeteavOndu un capacitate de 1,501,105 tonne cu 78,043.

in,

si

- 199

persOne echipagill t4i ail pornitil din acelea§T porturi10084 bastimente avendti 1,453,965 tonne capacitate §i76,571 persOne echipagiti.

Dintre bastimentele intrate 7437 ail venitii din por-turile romane , 2158 din Turcia, 574 din Austria §i138 din Serbia.

Destinatiunea bastimentelora pornite a fostil pentruporturile romaine 7256 vase, pentru Turcia 2133, pentruAustria 564 §i pentru Serbia 131.

Bastimentele straine filiviale purtail 3449 pavilionultiotomantl 2849 austriact, 2437 grecil, 19 rusil, 132 en-glesii, 212 serbg, 39 Italianil, 3 ungartl, 3 ionicil si2 samioticil.

Recapitulandil Mint" ca in anulll 1871 ail intratil inportutile Romaniel 13,367 bastimente de mare §i fluvitiavendit ua capacitate totala de 2,143,249 tonne §i ailpornita din porturile te'rel 13,044 bastimente avendii2,079,576 tonne capacitate.

Din comparatiunea miscaril navigatiuneT in 18631871, resultit ca in 1871 au intrata 2,149 vase marmulth represintandu 486,066 tonne capacitate; §i art por-nail 2,136 vase mai multu, represintandil 388,925 tonnecapacitate.

Consecintele ce putemll deduce din aceste date sunttlfavorabile mi§caril navigatiunei; darn este de observatnca, partea nOstra este forte mica in acosta mi§care; probaca n'avemii marina comercialit. Mal tag, navigatiunea seface de catre bastimentele straine. In fata cu sacrificiilece au facutti alte staturT pentru desvoltarea §i incuragia-rea mariner comerciale, intre altele Austria, speramil ca

si

7

-- 200 -

ne vomit decide pa data a face sacrificiti pentru a esi dinstarea de inferioritate in care De ditty& Cando lla -Oraare norocirea sa fie termurita de celg mai mare Ravindin Europa; sa fie strabatuta de atatea riuri care potadeveni Davigabile, nu'T este permistt a neingTiji unula dinmi4lOcele de transporttl care a contribuittl mai multi' laprosperitatea economics a tutulorg staturilorti.

Navigatinnea maritima si fluviala a fosta pina la In-fiintarea cailorti ferate singurulg miqloca de transport)prin care Troductele Romania erati esportate si pro-ductele strame importate. Amu avuta si avemti pinaasta-4i una comercia de esportatinne si de importatiunepe uscatg prin diferitele trecetori care conduce in Austria,insa impoitanta acestorti transactinni a fostg mica in ra-porta cu miscarea comerciala facuta pe Dunare si pe mare.

Navigatiunea comerciala, a data nascere mai multortiorase situate de a lungula DanariT pina la gurile acestulfluvin. Uncle vechl, altele fondate in lilele nostre, tOteau mersg desvoltandu-se treptatg.

Esista de la Verciorova pina la Mama Neagra, adicade la unti capela a,lu te'rei pina la mare, patru-cleci pietede comerciti sea porturi, dintre care cele mai importantesuntg Galati), Brtitla, Oltenita si Giurgiu. Aceste porturlsunta distribuite intre none judete termurase ale Dunarii.In Mehedinti se alb, porturile Turnu-Severi4 rerciorova,,Ostrovulg Corbovi st Mora lul Nestor; in Do ljitl : Ce-

tatea, Calafatu, Maglavitu,. Gighera , Bechetu Bistretu ,

Rastulu, si Ciaperceuil.; in RomanatT : Islazu §i Co-rabia; in Teleormana : Turnu-Magurel& si Zimnicea ;

ii Ylasca, : Giurgiu si Petrosanir; in Ilfovtl 01--fre- :

- -201

Wita in Ialomita : Citlitrat;i , Cocargia , Dechiseni ,

Socariciu, Petroni, Burdu§ani, Giurgeni, Facrtieni, PioaLPetri, Dudesci, Fetesci, Tonea , Rosetti Volua.51,

i Stelnica; in judetulti Braila, portal i1 Braila; in Co-vurluiti portulti Galati' ; in Ismailu : Ismailu, Reni,

relcovu,Cu -kith importanta, ce ati porturile cele marl pentru

.comerciulti aceste piete de comerchl art fostil fOrteneingrijite; de abia de cat' -va an' a inceputh sa se facA,lucrfiri de amelioratitme. In portuhl Galati este pe calede esecutare unit quell pe u'L lungime de 650 metre ; laBraila asemenea se lucrezit unit quell pe 1140 metre §ila Giurgiu pe 430 metre.

Corpurile legiuitOre pentru a inlesni comunelorti Das-pective mi4lOcele de imbunalatirea porturilorti i queuri-lorti, au Yotatii in 1863 ua, lege prin care tote porturilede a lungulti Dunitril sun u autorisate a percepe WS, tacsitde u5, Jumiitate la sutA din valdrea productelorti esportate§i importate.. De atund pia, in anulti trecuttl tacsa s'aperceputa si fondurile an fostu intrebuintate in mare partede crttre comune pentru inte'mpinarea altorti trebuinte.Acestit crticare a legii a determinatti pe guvernti cit in1874 stt presinte nrt lege, Care a: fostii vofatg, de ciltre

cOxpurile legiuitOre prin care se pune in sarcinasterului Agriculture', Comerciului §i Lucritrilorti publiceprivegherea asupra intrelmintitrii fondului de jumelate laqutg, destinatti pentru imbunittittirea porturilortl. Legeaprescrie ca fondurile adunate sit se depunA la casa de de-puneri Si consemnatiuni de mule nu se yorti putea rldtcade, data pentru aprobate de Ministerula respectiyti.

-r

Gidail,

,Chilia

tad,

§i

tii

Mini-

literati

202 -

Pink la incheerea anulul 1873 s'a depusil la casa dedepunerl §i consemnatiuni 1,6S1,009 lel; iarri asupra Co-inunelork se aflk 1,419,306 lei.

In annul 1874 fondulti porturilork s'a urcatil la sumade 1,183,169 let Astil-felil sum totals a fondulul se tuckla incheerea lui 18741a 4,283,484 let In acela§i anti s'achelluitti pentru lucrArf de amehoratiune 2,011,722 letPorturile Galati, Braila si Giurgiu ail cele mai mart ye-nituri din acestk facsk, in celk d'anteiti s'a perceputil in1874 suma de 328,611 lei; in alti douilea 242,500 leii in alts treilea 209,142 let Porturile din Ialomita, a-

fait de Calkra§i, raportezil nil stunk fOrte neinsemnatil.In interiorulti tkrei pietele cele mai insemnate de co-

mercik suntk Bucuresci, Ia§i, Ploesci, Boto§ani si Craiova.Duple cell' din urink recensimentti, principalele mistre

piete de comerciti, aveil populatiunea urinktOre :

Bucuresci 121,754 locuitoriIasi 90,236 »

Botosani 37,594 »

Galati 36,107 »

Ploesci 26,468 »

Brgi la 25,767 n

Craiova 21,521 »

Fkril indouialk ck in intervalultl de patru-spre-deceani populatiunea acestorti ora§e a sporitil cell putintl cua patra parte.

In pietele cele marl de comerchl se aflil re§edinta maimultortl societati financiare §i industriale despre caresuntema datori a dice cate-va cuvinte.

De tibia suntil cati-va ani de ulna spiritulti de aso-

- 208 -

ciatiune s'a indreptata In tera care creatiunile'financiare §i industriale. Acesta nu trebue sa surprin4ape nimenT. Sunta staturl carora imprejurarile politice §isociale nu le-ail stata impotriva cumil ail state te'retmistre §i cu tote acestea in acesta privinta nu suit multilmai inaintate de eatil noT. Se vede ca progresulu in institutiunile economise, ca si in orT -care alta rainura deactivitate sociala, nu se pote comanda; are legile sale invirtutea carora se nasce §i se desvolteza cant conditiunile IT sunta favorabile. In totil casulti astadT canda pareea ne -anvil convinsil eu totiT ea asociatiunile financiareindustriale sunta ua cestiune de viata pentru prosperita-tea nestra econoinica, suntema datorl a ne purse bitesilintele pentru a face ca agriculture, industria i comer-

child nationala sit se folosesca de puterea creditului,facelala in acela§T timpil sit fructifice cele maT micT eco-nomii. Suntfl economil in tora mistra Thal mina de catuamil crede. Rominula din firea sa este stningetora; cautasca din ceea ce c4tiga sit pule la ua parte ill suing, orleata art fi de mica. In lipsa de institutiunT seriOse caresa stranga aceste economil, posesorif lora at fost nevoitTa le incredinta adesea aceloril miserabili, care usurpandilnumele de OmenT one§ti, at ruinatil familil intregl. Estetimpil de a face apelil §i la capitalurile cele micT, la e-conomiile ve'duvel, ale cultivatorulul ale nieseria§ului;este timpil ca asociatiunt seriOse sit conving6 pe romanica economia este ua virtute. Incerearile Mute pina asti141,oil-cad art fi de marginite , totql potil sa ne incredin-teze ca institutiunile de credita prindil rildacintin pamentut

manosti alt Romaniel.

gi

:nostril

pi

- 204

Intro societhtile financiare fondate in ace01. din urinit,lanl, trel atragi maT en osebire atentiunea; acestea suntftSocietatea financial-a, a Ronuiniei, Societatea de asigurareDacia bi Creditzdit fondiarit. Cate treT aceste institutiuntail mesil desvoltandu-se , inspirallclu in acela§t timptiincrederea care este temeiulti asociatiuni seri6se.

Ca societlitT de creditn popularti cunOscemil pina, asticll

Societatea _Economia din Bucure'scl §i treI assemeneasocietal in Ia T, Piatra §i ROmnicu-Sftatil. SocietateaEconomia din Bucuresci este cea d'ftnteiil asociatimie deereditti popularti fondatli in Romania. Creatiunea sa da-tezit de la 1870. Dupli uli perioda de chid ani a ajunsil

numere peste 700 societari. Statutele sale ail servitilde tipil pentru infiintarea celortl-l-alte societitti de Multiacesta.

Societatea Coloniald din Bolgradn , fondatit cu scoinde a inlesni capitalulti agriculturel si industriet locale, esteasemenea nIt institutiune care aduce serviciuri insemnate.Esisia negresitil si alto asociatiunl, insit care prin carac-teruln lore cu totti private §i sfera de actiune forte limi-tatit, ne mitt necunoscute.

-

orT -c%riT

sit

XIV

Consumatiunea Difeute producte consumate Producte din to iiProducte stritine. Valorea obiectelorii consumate

Suma de obiecte consumate intena pentrualimentatiune ctitti §i pentru intampinarea altoin trebninte,este unit elementti din cele maT sigure pentru a judecadespre starea economics socials a locuitorilonl. In a-devOrti, -este admisit in Economia publics cs , en °Oil natera, este maT inaintata in eivilisatiune cu attittl traiulltpopulatiunei este mat bunti , trebuintele corpuluf a1

spirltulnT suntu satisfacute intena proportitme mai mare!Tinend4 sema de proveninta obiedelorit consumate in

tern nastra, le vomit imparti in don6 dwisiuni principalsI. Produdele din fora; 2. Productele straine.

1. PRODUCTE DIN TERA

Cereale. Cerealele sunlit basa alimentatitmel mistre.Loeuitorii din ome consumeza mat mulirb pane de gran;iara teranif milmagit de porumbil i de meitl. IlEtrnOligade ineiu se consuma in cate-va judete de pe margineaDunAriT. Suntii localifatt uncle se face pane .de secarg. In

portunbubl este stumpy, te'ranif faeti mameligade faina de orzti,

toad, gain

Si

pi

P

snit clindii

- 206 -

Cantitatile de diferite cereale consmnate in nil deinidloctt suntil :

Grail 712,000 kilePorumb6. . . 1,657,500 »

Meiti 356,383 »

Totalti. 2,725,883 kile;

50,074,074 lei67,527,777 »9,239,599 »

126,841,450 lei

Secara, ordu1t1 si ovt'zulti se intrebuinteA, pentru con-sumatiunea vitelorft si pentru fabricatiuni in proportiunile.urmatore :

Secara 306,841 kile 13,637,377 leiOrp §i ovezti. . 1,236,847 » 41,228,233

Tota lti. . . 1,543,688 kile 54,865,610 lei

Num6rulti sufietelorti din tota -tera fiindti 4,424,961,iara suma kilelonl de cereale consumate 2,725,883, re-sulta c consumatiunea pe individa este de 246 oca §iAlt frac-thine, sali aprOpe trei ectolitri §i jumetate de cerale.

Came. Se intrebuinteza pentru consumatiuneaurmiltore :

Bout . 104,424 7,735,111 leiVaci. . 148,155 6,584,666 »

3,042 225,333Vit' . 10,038 223,066OT 303,808 4,500,859Miei §i ieclI 576,803 2,563,568Capre . . . 105,651 1,565,200 »

PoreT. . . 351,136 10,404,770 »

Paseri. . . 6,000,000 4,444,444 »

.Pesce (oc.) 20,000,000 7,407,407 »

Totalu. . . 45,654,424 lei

. .

»

vitele

»

»

»

Io-

ta%

. .

. .

Thvoll . . 8

. .

- 207 -

Din aceste vice s'a consumatti in comunele urbanepentru suma de 17,127,519 lei i in cele rurale pen-tru 28,536,905 let

In raportu cu nufOrula sufleteloril s'a cbeltuitg 10 leide individa si pe anti, ceea ce represintil,valOrea aprocsi-mativit a 18 ocale came.

Este de notatti ca cea mai multa came se consumil inorate, tarami nostri gatesca came numai la s6rbittori,obicinuitil se uutrescil cu pesce sitratti, outs, lapturt pa-stramit i legumf.

LegumT. Este fOrte anevoie sit se constate catitti-mea de legumi consumate inteuit tern, caci, in sate maicu semi, fie-care are gradina sa ; cu tote acestea, iataconstathrile ce s'aU pututfl face :

Fasole, linte, bobil 13,000,000 ocale 2,370,370 leiCartofi 9,247,943 » 428,123

Totalii. . . 22,247,943 ocale 2,798,493 lei

Sare. S'a consumatil in tail, Ora in timpil de "mganti 14,608,770 ocale, care valordza, 2,705,331 lei.Consumatiunea individuala revine la 3 ocale §i 120 dra-murl.

Be'uturi. BeUturile obicinuite in tdra, suntfl vinultl§i rachiulti; in oraple marl a inceputil sit se consumezesi bere. Din bauturile produse in VIA s'a consumata de

, dare locuitorl :

Vinti 4,108,704 vedre 9,130,453 leiRachili de cereale . 654,865 7,276,277 »

Rachril de prune. . 6,969,365 >) 20,649,970 »Totalli. . . 11,732,934 vedre 37,056,700 lei

i

*

I.

- 208

Raportandu-ne la cifra populatiunei, aflliintI ca con-samatiunea individuals este de 9 I/4 ocale vino si 17 1/2ocale rachiti. Se consumn rachitl ; insa trebue no-tatt tuica este untl rachiil forte slabti ; asemenea §irachiulti de bucate amestecatti en apii, i debitatti sub nu-mele de basamacii. In tan casulti cantitatea do rachiiionstimatil in tern sporesee pe fie-care anti; acestn sporireste ua adeveratii nenorocire din punctulti de vedere alit

igienei. depiin§i a observa au pututti constataen populatiunea perde forte multti din calitntile sale fi-sice §i morale in tete localitntile uncle se constunOzn ben-turf spirtose in crittitimi malt Basamactilil, inventiunediabolien, a devenitti mitt flagelti pentru snitgatea popula-tiunel.

Tutu)/ In 1863 cnndti cultara tutunulul era Menliberil, s'a consumatti 1,130,310 ocale tutuntl, ceea ceface unit litra de indiv4ii. Valerea acestel cantititti s'aestimate 2,093,166 lei.

Coinbetsatli. Catittimea de lenine si alto substantecombustibile co so consumezn in tern, este anevoie deoonstatatil; in aclev6ril, t6ranii aducti lemne de in padureCu carttlii, , buturagi fnrn ca sa se constate decatre cine-va cuantitatea. Ill tool casulti comisiunileestimative ail constatattl en s'a consumatti in Mtn fora2,589,926 stanjinl lemne si 1,720,600 ocale cArbunTvalorandil in totalil 101,875,525 lei, iara in parte101,811,800 lei lemnele §i 63,725 lei carbuniT.

In judeteleunde lipsescti pacltlrile precumu snail Ia-lomita, Braila i allele, se arde tizieu, adica gunoiti veehiilcare se debitezn in forma de cArninifl,1 §i se usuca van.

-

cii,

0311toeii

s

- 209 -Materii tecstile. Plante le tecstile cultivate in Ro-

mania sung multi canepa. Catatimele consumate smith :

Canepa . . . 1,626,761 ocale 1,205,008 leiInt 633,000 370,000Lana,

Totalti1,000,000 1,481,4813,259.761 ocale 3,056,489 lei

Ati fosttl null fillip °audit se cultiva mai multa intlsi canepit , pentru cit totit populatiunea rurala partapandeturi tesute in casa din aceste dou6 tecstile. De laintroducerea panljel de bumbacti cultura plantelora tecstilea scitclutil. Consumatiunea bumbacului se urea la sums, de3,356,063 lei.

Nutrquri. Comisiunile statistice ail constatatti cal,se consuma 1,838,800 care de m'e'sura de fella valoranda27,241,481 let Ne indoimil fOrte multa despre esactitateaacestorti cifre, i acesta cu atata mai multil ca suntafOrte anevoie de constatatti.

2. PRODUCTE STRAINE

In lipsit de industrie indigena este fOrte naturalti casit importama din stritinatate maioritatea obiectelorti fa-bricate.

Dupit constatitrile Mute s'a importatil anti de mijloca,obiectele urm6tore :

A. Obiecte de consunzatiune

Animale 421,969 leiFructe 3,247,301Aromate 215,824

14

si

.

- 210

Serif* 83,304Tutunil 1,573,210Medicamente 347,057Benturi spirtose 717,353Articole coloniale 5,019,094

Totalti . . . . 11,624,112 lei

B. Obiecte trebu?tore industro,

Pei 2,263,693 leiPlante 92,283Bumbadi 3,356,063Minerale 251,767Meta le 2,887,525Vopseli 275,114Articole diverse 141,240

. . . 9,267,685 lei

C. Obiecte fabricate

Pei 2,180,260 leiMaterii de metase 3,255,274Materii de lan5, 5,424,848Materii de at §i bumbacil 10,984,504Vestimente 4,397,052artie §i eartonil 898,646Mobile 551,712TrAsuri 1,035,258Instrumente 204,325Ma§ini 2,104,525Eijuterie 558,849Sticlthie 1,473,702Fergrie §i alaingrie 3,436,968Articole diverse 2,705,144

Totalti . 38,211,047 lei

Totalit

.

- 211 -

D. Matera anwtale

:Animale diferite 4,113,759 leiPioducte de animale 113,835'Fabricatie de producte animale . 3,048,439

. . . 7,276,033 lei

E. Matent vegetale

'Cereale 2,165,240 leiSeminte diverse 165,295Fabricatiuni din seminte 384,432

legumi 276,868Fructe 115,224Fabricatiuni din fructe 184,772IemnArie 521,294'Fabricate din lenme 254,838

Totalti . 4,066,963 lei

F. illatera inenerate

Minerale ....... 85,854 lel"Fabricate din minerale 253,220

339,074 lei

Recapitulandii valorile diferitelorfl producte consumateaflilmn cg, s'a consumatti.

Producte din tell pentru. . . . 407,544,732 leiProducte stfa'ine pentru . . . . 70,784,914

Totalii . . . 478,329,646

La acestil totalil se Fite aditoga 'nab urt pittrime pen-tru productele costimate i neconstatate.

Totalu

.

.

--

.

.

.

XV

Organisatiunea politiert economics a Romitmei.Administratiunea.lnveliimentulti publicil. Stabilimonte de bine-fuel e

Guvernulg Romania este constitutiunalg, §i puterilese esercitez6 in virtutea ConstitutiuneT votath de Aduna-rea nationala §i sanctionata de Domnitorg in iunig 1866.Constitutiunea garanteza romanilorg egalitatea inaintea,legit §i libertatea de consciinta, a instructiunil, a preseT§i a intrunirilorg.

Puterea legiuitore apartine Domnitorung §i represen-tatiuneT rationale, compusa din Senatti §i Adunarea,

deputatilorti.Persdna Domnitorulig este inviolabila; ministril

suntg respunytori catre sine §i catre representatiunea,nationala.

Legile sunta pregatite de catre diferitele departamenteministeriale, discutate in consiliulg ministrilora i apoY

inaintate printeung mesagig domnescg in deliberatiuneacorpuriloru legiuitdre.

Regulamentele de administratiune publics suntu ela-borate in Ministerele respective; supuse la cercetarea,Consiliuhil ministrilora i apol decretate de care Domnti.

qi

sal

-213 -

Budgetele se voteza numaT de care Aclunarea deputa-Von) i se supunil sanctiunel Domnitorului.

Administratiunea se esercitka de care diferitele de-partamente ministeriale care sunta urmatOrele : Mini-

sterula de interne, Ministerultt financeloit, Ministerultcultelortl §i invelamOntulut publicil, Ministerult de resbela,Ministerult agriculturel, comerciuluT §i lacrarilorg publice,Ministerult de esterne.

Fie-care judetti este administratti de um) prefectil; fie-care plant de unt sail-prefect') §i fie-care comuna deunit primait.

Tot') judetulti are unit consiliti general') Ott comunauna municipal').

Diferitele ramurT de servicit care se raporteza laproductiunea i la circulatiunea avutiei smith maT cusemi', in atributiunile Ministeruluf agriculturel, comerciu-1111 §i lucrarilorti publice. Cu tote acestea, alte serviciurlanaloge depindti i de alte ministere; serviciultstatisticeT generale a Romaniei este in atributiunile Mini-steruluT de interne ; serviciult fabricatiuneamoneteloit, depindil de ministerult fmanceloril; admini-stratiunea padurilorti §i a domenielorti statulul suntil inatributiunile unel administratiunT speciale. Cele-l-altedepartamente ministeriale contribuiescti §i ansele intr'untlmod') direct') sail indirect') la productiunea national.

Inv6tamOntulii public'), basa fondamentala a orf-diriiprosperitatT, merge progesandt in Romania. In compa-ratiune cu starea de inapoiere in care se afla instructiuneapublica ping, maT acumil treT qed de anT, putemti sa nefelicitamt de resultatele ce amil dobanditil. NegreOtt

si

consiliti

astd-feld

salinelord,

- 214 -

c s'ara fi pututa face mai multi; insa nu trebue std n6-scape din vedere ca pina maT de una-41 11u erama stapintInd pe scOlele nostre. Ua priveghiere ascunsa; ua influintal°culla, paralisa maT tote incercarile ce se Weil pentrulumina n6mulil romfmesca. Nu santtl de Wit patru-4ecicinci de anT de dinda fanariotil spuneti, cuT voia sit'l as-culte, ca sciintele nu se pota preda in limba roman,.Asti -qi canda nu maT intOmpinaina nici-ua pedica; can&suntema domnT in tOra nOstra, dace nu vomtl da totaimpulsiunea ce merita respendirei luminelora, vina va fia nOstra.

InvetaniOntul superiora este predata in dou6 Universi-tap, una in Bucuresci §i alta in Ia0. Universitatea dinBucuresci este compusa din patru facultati, §i a nume :Facultatea de drepta, facultatea de litere, facultatea desciinte §i facultatea de medicina. Done scolt speciale,.Kola de farmacie §i aceea de veterinarie sunta alipite pelinga cea din urma facultate.

Universitatea din Ia0 cuprinde tree facultati, §i

nume : facultatea de drepta, facultatea de sciinte si fa-cultatea de litere.

La finele anului scolara 1872-1873 se aflaa in Uni-versitatea din Bucure cT 304 studentl, din care 143 lafacultatea de drepta, 14 la facultatea de litere, 23 lafacultatea de sciinte §i 124 la facultatea, de medicine..ScOla de farmacie era urmata de 91 elevl i scOla vete-rinara de 22 elevi.

La aceeaT epoca Universitatea din Ia0 avea 155 de,students, din care 90 la facultatea de drepta , 36 la fa-cultatea de sciinte i 29 la facultatea de litere..

9i

a

- 215

La ambele Universitati cursurile ere" incredintate la61 profesorl.

Cauta sit marturisima cit num&ula studentilora esteprea mica, mai en soma, in facultatile de litere.si sciinte.Causa nu 'Ate fi alta de Wu putina, inbraOsare ce s'aacordata junilorti care ad imbracisata aceste specialitatf.

Inv6tam'entula secondara este represintata prin patru-spre-dece ginmasii, septe licee, opta seminaril, trel scOlecentrale de fete si trei esternate secundare de fete.

Gimnasiile se atilt trel in Bucuresci, done in Iasi, sicite unu in orasele Pitesci, Bacilli, Buz6a, Galati, Piatra,Ploescl, Focsani, Falticeni si Giurgiu.

Licee se afla done in Bucuresci si cite nun in IasT,BotosanT, Craiova, Berlada si Bolgrada.

Cate unit seminary se afla in Bucuresci, Iasi, Curtea-de-Argesa, Buzn, Husl, Ismailu, Romani, si ROmnicu.

ScOle centrale de fete esista ciao una in Bucuresci, Iasisi Craiova; iara esternate secundare de fete in Bucuresci,Iasi si

In tote gimnasiele din tera se afla 1,145 elevi ; inlicee 1,734, in seminaril 2,038, in soilele centrale defete 291 eleve si in esternatele secundare 185 ; prestetau 5,393 elevT. Diferitele cu surf er' predate in t6teinstitutiunile de invetitMenta secundare de catre 303 pro-.fesorl si 14 profesore dintre care 86 la gimnasiT,113 la licee, 83 in seminarii, 24 in scolele centrale defete si 13 la esternatele secundare.

Invatam8ntula primarit din comunele rte ale se predain 1891 scOle pentru MeV si 84 scOle pentru fete. Dinaceste sc6le 1707 scOle de baeti si 63 de fete eraa in-

gi

- 216 -

tretinute de guvernti; 176 Rae de bketi §i 22 de fete,intretinute de comune si numai 8 scole de bketi era in-

tretinute de particulari.Pentru scolele de MeV erak 1831 invetAtori si pentru

acele de fete 78 invetittOre.Populatiunea scOlelorA primare rurale se compunea

din 55,982 individe, din care 51,727 MeV si 4258 defete, ceea ce face, torment' me4iti, 1567 elevl si 129 defete pentru fie-care judetk.

Numerulk scOledork din fie-care judetil varioza intre20 §i 154; iark numerulti elevilork de la 508 pink la3419. In scOlele din judetulk Doljiii se aflk eel maimulti elevi, §i eel mai putini in Putna.

Scalele primare urbane se aflail in totk tera 136 pen-tru si 110 pentru fete. Guvernulk intretinea 122scole de bileti si 102 pentru fete; iark comunele numai14 scole de bketi si 8 de fete. In tote aceste scOle fonc-tionak 355 institutor) §i 216 institutOre.

Populatiunea scolark se compunea din 18,682 bketi§i 7478 fete.

Pentru a forma invetAtori esista §opte scOle normaleprimare, din care done in Bucurescl, §i cafe una in Iasi,Ploescl, Foc.§ani, Craiova , Tergu-Jiu §i Berladk. Perso-nalulu se compunea, din 66 profesorl; iarkpopulatiunea scolark se urea la 367 elevl.

Invqkmentulk militarti se predk in dale sc6le specia-le, una la Int, alta la Bucurescl.

Invetkinentulti profesionalk are patru mile de commer-elk, in Bucurescl, Galan, BrAila si Ismailk cu 29 profesorl si uA populatiune de 302 elevi;trel scole de meseril

bets

invelltoril

217 -

In BucurescT, IasT si Craiova cu 24 profesorT si maestrisi 114 elevf; ug scald tecnieg pentru constructiunileagricole in Iasi cu 50 elevT.

Pentru inv6taniOntulil agrieolg si silvieil se afli scolade agriculture si silviculturg de la Fer6streg , compusit

din treT sectiunT si anume : Sectiuuea de agriculture sisilviculturg cu 60 elevl ; sectiunea mecanicg cu 50 elevlsi sectiunea de orticulturg cu 15 elevl. Persona1u11 in-vOtatoril se compune din sese-spre-4ece profesorl, seff deserviciti si maestri.

Pentru musicg a-venni dou6 scale la BucurescT si IttsIcu 78 elevl cu 16 profesorl. Belele-arte se invatt in don6scale speciale aseqate in acelesT orate av'endg none" pro-fesorT si 52 elevT.

Profesiunea de inginerti se invata in scola de podurlsi sosele din Bucuresci, institutinne create de curendg sipling de viitoril.

Afar de scalele intretinute cu spesele statuluT se maTgig in 'WM, tam 180 scale private din care 103 scalede biteti si 77 scale de fete, cu ung personalg inve'tatorilcompust1 din 569 profesorT si 286 profesore. Populatu-nea scolara a acestorti scale era de 5973 bietT si 3905 fete.

Unele judete, preening suntu Prahova si Buzeulil, agfondatrscale de meseriT; allele sunttl pe cale de a in-fiinta asemenea institutiuni.

Eforia spitalelorti civile din Bucuresci, anteia dintreinstitutiunile filantropice din Romania , intretine don6scale : Asilulti Elena , fondatg de principesa Elena pen-tru crescerea si inv6tatura fetelorti fgrg micllace, si Orfe-linatulti de biley din Panteleimon forrlatil de Eforie.

-

-218 -

Administratiunea fondatiunel Doinnei Bhla§a din MI-curesci intretine asemenea scOlit primarh.

Stabilimentele de bine-facere, §i in specialti spitalele,smith intretinute de Statil , de Eforia spitalelortl civiledin Bucuresci , de Epitropia Santului-Spiridon din Iasi,de administratiunea principesei Briincovenu in Bucuresci,si de Judete. Terminh mediil se ingrijesce nimbi peste40 mil bolnavi in trite spitalele din terh si se dah medi-camente gratuith la unti numhrh egalii de bolnavi.

Sarcina Statului a fosth fOrte 111uItU qiurath in ceeace privesce spitalele grin donatiunile facute cu atata li-

beralitate de chtre fondatoril a§eclumintelorh de bine-fa-eere mentionate mai sush.

Pentru intempinarea trebuintelorti celorit lipsiti de

midlOce se all in Bucuresci societatea de bine-facereElisabeta-DOmna push sub pationagiulti Muriel SaleDOmnel. Diferite asociatiani private itiureza pre cath lesth in putinth suferintele nenorocitilorit.

Avutil clin trecath si aceia care, de §i cu avere modesth,au fostil inspirati de simtiminte filantropice, 0-ah fitcutitcu prisosh datoria chtre tent ; rhintine acuani ca urma0lord sl ne inthresch in convictiunea ctt simtimintele debine-facere smith ereditare in natiunea romanii; ch nu s'astinsh aced nobilh rash de omeni care '§1 'Asa averilepentru a ii aura suferintele acelora dintre compatriotiilora carora favdrea sOrtei nu le-a zimbith , sad care dinfelurite imprejurhri all citc,luth in nenorocire.

ud,

XVI

Vemtunle qi cheltuelele Statului Repartitumea cheltueleloril intre.difentelellluustere Vemtunle. Imposite diteete qi, inclirecte

Cheltuelele necesitate de dare servicille publice suntaIntempinate prin diferite veniturt, adunate cele maT multesub forma de imposite. In 1875 cheltuielele Statulut s'a_urcatti la 97,149,551 lei, impartitt intre diferitele Mini-stere : dupti, cum urmeztt :

Consiliulil Ministriloril . . 44,048 leiMinisteriulti de Interne 7,749,149 »

» Esterne 724,017 »

» Justitie 3,896,832 »

» Culte si Instruc-tiune publicg 8,729,929 »

Ministeriulti de Resbelti 18,375,674 »

» Agriculturg, corn-inerciti si lucrgri publice . . . 5,100,356 >>

Ministeriulli de Finance. 52,029,544 »

Fondg pentru deschidere de cre-dite suplimentare si estraoidin. 1,000,000 »

Totahi 97,149,551 »

Acesta sunlit repartith intre 4,500,000 locuitori reline la 21 lei 58 banT de fie-care individtl. Trebuesce sl.

. . .

-- 220

se mai adaoge la acosiii, sumil, perceptiumle impose deatre judete i comune ca sil, se cuncisc, suma intregg, ceplitesce pentru impositele publice fie-care individa.

Veniturile trebuinciOse pentru a intempina aceste chiel-tueli suntil implinite prin dotO felurT de imposite : impo-site directe §i imposite indirecte. Impositele directe carecoprindt contributiunile numite personals, §osele, patente,fondiarit , transmitere §i licente asupra Wuturilorti spir-Use, producrt 29,082,017 lei.

Fie-care din aceste ditri raportkil, specialt :

Contributiunea, personals 10,097,849Soselele 3,399,416Patentele. 1,462,435Contubutiunea fondiara 6,059,316Trausmiterea. 363,000Licente asupra beutunloril spirtose. 7,700,000

Impositele indirecte, compuse din vilmi, saline, b6u-tart , tutuntl , timbru §i inregistrare , amen41 judiciare ,

products 32,201,000, imphtite in moduli' urmiltorti :

Vgmi 9,980,000Saline 5,000,000Beuturi , 3,911,000Tutung (arenda monopolt) 8,010,000Timbru §i inregistrare. 5,000,000Amen0 judiciare 150,000

In venitulu vilmilorti drepturile de importif figurezg,pentru 7,800,000, §i cele de esportn pentru 1,700,000.,Salinele producti 3,400,000 din vin4area sitril pentru

-221-consumatiunea interns i 1,500,000 din vinclarea sicritpentru esportatitme. Saline le de mare de alma raportezil100,000 leT. Din arendarea bOuturiloril spirtOse se in-casozit 3,900,000 let

Afara de aceste dou6 isvore mart de venitti, Domeniileraportezil 19,075,132 leT, dintre care 15,777,388 leTaren4I de mo01, 1,200,000 din pitduri §i 991,250 dindomeniile Braila, Giurgiu §i Turnu.

Veniturile posteloril , telegrafelorti Wei ferateBucuresci-Giurgiu produca 3,500,000, i a mime : po-stele 1,300,000, telegrafele 1,200,000 i drumulii defern 1,000,000 leT.

Produsurile diverse aducii 4,833,454 leT; din acestasuml 3 miliOne se incasozit din escendentulfi de veniturTde la caile ferate concedate.

Bunurile vindute raportoza din rate 1,877,313 leT §i60,000 embaticurl §i rescumpe'riiri.

In fine, din veniturf estraordinare se incaseM suma de812,500 leT.

Peste tool veniturile se urea la 91,441,418 leT. Alaturtindtl acostA cifra de aceea a cheltuelelortl, resultit untldeficitil de 5,708,133 let

Acuma fiind-ca amil intratil in ore-care amehunte pen-tru veniturl, gtindimu ca este utilti a ne opri §i asuprachieltuelelorn fie-citruia servichl

Cheltuielele Ministerulul de interne se urea la sumade 7,749,149 leT §i smith repArtite intre diferitele ra-murl de servichl in modulo urmittoril :

Administratiunea central, 224,750 leiAdministratMnea judetelorti . . . 1,917,176 >>

i ala

publics.

- 222

Po litia Capita lei 273,981 leiTelegrafele §1 postele. 3,208,000 »

Penitenciarele 830,820 >>

Serviciula sanitara 603,790 »

Tipografia Statulul §i 31onitontlit 404,050 »

Cheltueli estraordinare 286,581 »

Intre aceste serviciuri trel suntft care aducti veniturT,adicA telegrafele §i postele, penitenciarele i tipografia cuMonitorulti. Este de observatu insa ca nici una din acesteramurT nu aducti beneficiuri.

Departanikntulii Afacerilor0 &Mine costit 7 24,017, re-partiti in modulii urmatorA :

Administratiunf a centrals 128,549 leiServiciult porturilorti 41,647Indemnisari de druma §i altele. . . 15,000 »

Cheltuelile diplomatice 150,000 »

Comisiunea internationals a Prutului 10,800 »

Agentiile terei in strainatate 378,021 »

Ministerulti Justitiei cheltuesce 3,896,832 lei pentruserviciile urinatOre :

Administratiunea centrals 119,000 leiMaterialti generala 164,000 »

Curtea de Casatiune 442,044 »

Curtile de Apela 813,324 »

Tribunalele. 1,997,964 »

Judecatonile de ocale §i pla§I . 360,500 »

Pentru Ministeriulti Cultelorti i InstructiuneT publiceeste alocata suma de 8,329,929 lel, din care se cheltuesce

»

- 223 -4,530,136 leipentru instructiunea publicit, 2,168,01410pentru culte, 1,320,669 lei pentru administratiunea cen-tralit i serviciult generalti all culteloril i instructitineLi 311,010 pentru serviciuln estraordinarti.

Alocatitmea scolelonl este repartita omit urniezg, :

Sc6le comunale rurale» primare urbane» speciale» secundare de fete

816,000 lei1,343,856

377,685 /,

207,180 1,Licee si gimnasie 759,071 »

Seminariele 422,501 »

Universitgtile 422,798 »

Stabilimente si deposite de cultura 90,926 >>

Ai chivc le StatuluI 56,711 »

Teat' ele. 93,408

Deosebitele rainuf ale serviciuluT cultelvii suntii im-part4ite in proportiunile urmatOre :

Eparchiele 417,974Chinoviile de monachi si monache. . . 986,856Monastirele 101,276Bisericele 661,908

Arunctindu-ne privirea asupra distributiunel acestuibudgeta, nu ne putemil opri de a observa cg, 11.1,001On-tuhl primary rurahi este forte putinil incuragiatti. Micasumg, de 816,000 lei se impArtesce intro 2000 de in-v6tator1, dintre care 400 priimesctl cate 600 leT pe antiiarg, 1600 numaT ate 360. In acela§i timpti pentru in-v6titmentula primary din ()rap se Mod, nit suing, aprOpe

*

»

.

- 224 -

indouita. Nu este nimica de list ; aril trebui sa se aloce§i mai multu; dara ne putema face intrebarea : pentru ceore ora§ele sit fie mai favorisate de cata satele ? Acestaeste ua nedreptate cu atata mai mare cu cattl populatiu-ilea rurala formeza cele treT pittrimi din populatiunea Ro-maniel; ca suma cea mare a impositeloril se platesce decare agrieultura.

Inv6tamentala profesionalil, represintata printeua singura scola de meserif i doua scole de comerciti, este slabti

impartil0til; in adevera, de abia i se da 98 ma lei. 'MI,suma atatil de mica pentru inve"tamentula de care se simteatata nevoie in torn nostril, dovedesce patina prevedere,patina ingriiire pentru progresulti tecnicti ala prei.

Cheltuelile 11Lnisterulta de resbela se urea la sumade 18,275,674 let Din ace§tia aprope §epte miliOne sechieltuesca pentru soldit i accesorii, 4,709,385 pentruarmata teritoriala; 1,169,145 pentru echipamenttl iimbracaminte §i 352,121 pentru scoli.

Celli mai importanta din puntulu de vedere alit des-voltaril economics, Ministerula agriculturel, comercialui§i lucrilrilorti publice nu are de cata 5,100,356, dincare 3,479,136 pentru budgetula ordinara 0 1,621,220pentru budgetulti estraordinaril.

Budgetulti ordinaril este impartita intre diferitele ra-muri de servicia in modula urmatoril :

Administratiunea centialA 207,660 leiServiciulii esteriorti de poduri §i §osele. 329,500 DTransportil §1 diurne 70,000 »Serviciulil de controlu §i politia cai-

lorit ferate 155,232 x.

StudilServiciull de agriculturil §i industrie.Stipend pentru studiI in strain M ate.Lucrari publice in orate §i subven-

tiunI mumcipaleIntretinerea cailorti nationale . .

225 -6 5,000 lei

192,140 »14,740 »

218,5551,571,000 >>

Esploatarea in regie a calei ferateBucurescI-Giurgin 700,000 >

Lucrari de aphare contra inundatiu-nilorti 9,730 »

Cheltuiell diverse 5,579 »

Budgetulil estraordinarfi este consacrata pentru lueritride podurT §i §osele eontractate pe chile nationale emu

i pentru Maar' a se infiinta din noti.Lucrarile publice tau smith imparta0te 1naT en dar-

nide; insa. agricultura, comerciulti 1 industria suntil caultate. In adevifrii, trebuesce observatti ca din mica surnade 192 mil lei, 180 mit leT se cbieltuesce pentru

profesionalt1 , adica pentru scOla centrala de a-griculture i silviculture de la Fer6strat §i pentru scOlatecnica din Ia0. Aceste don6 scOle suntii bine imparta0te;ins' ce se p6te face en 10 mit lei pentru incuragiareaagricultureT §i industriel! Pentra respectulii ce datorimaagriculture]: §i industriei nationale aru fi de doritti ca siacesta stunulita sit se §tergit.

S'a alocatti pentru MinisteriulA Financeloru soma de52,029,544, impartita intre serviciurile dependinte deacestil departamentil dupa cam urmeza :

Datoria paha, 43,867,461 leiLista civil', dotatiunile 91 chel-

tuielele puteriloru legiudOre. . 1,787,462 »15

*

§i

invela-mOntult1

226

Curtea de Compturi 301,955 leiServiciuld general"). alt Financelord 2,009,295 »

Administratiunea DomeniilordOdurilorti statului 2,053,398 »

Cheltuieli de regie, de percepOunesi esploatarra venitunlord pu-bhce 1,660,472 0

Cheltuleli de ordure 14,500 »

Cheltuieli estraordmate pentru es-ploatarea veniturilord publjce . 335,000 »

Din suma alocata, datorief publice se platesce peste25 miliOne pentru anuitatT §i procente garantate citilorflferate; 8 milione fonda pentru dobemil §i amortismentula imprumutulu de 78 milione alu obligatiunilora dome-niale.

Administratiunea domenielorti cheltuiesce pentru per-sonalubt serviciuluT esteriorti 1,127,198 let, din care373,200 numai pentru retributiunea advocatilorti.

Cu tote ca domeniile raporteza 25 milione arenda, nuse vede figurandii in budgetit nici ua sunlit destinata pen-tru amelioratiunea bunurilortt Fie-ne ertatti a spume ea,a Incasa- unit venitl atata de mare Sl a nu sacrifice unitMulti pentru a face sa sporOsca acesta venitii, nu este aadministra economicesce.

si

VIYFORULTJ

Ne-aniti silita, pre clan ne-a fostri en putinta, a pre-sinta in capitolele preeedente unn tabloti de puterileeconomice ale te'rel nOstre. Lectoruln a pututtl sa seconvingit e Romania insursce tote elementele primor-diale pentru a deveni economicesce unit static de frunte.Ca nil intindere teritorialit de aprOpe 25 miliOne pogOne;en nit clima priinciOsa pentru tote plantele §i animalelecare at inavutitti agricultura europona, en tint pitmOntqdin cele mai fertile §i maT favorabilil dispuse pentruagricultura ; en ape abundente; eu ua populatiune de5 mili6ne, inteligenta §i laboriosit, de nit potriva aplicatala agricultura, industrie i comereiti , inzestrata cumileste cu atatea conditiunT favorabile, ce lipsesce t6relnOstre pentru a deveni ua a doua Lombardie? Done cua-litatl : vointa luminatit i stitruinta in alegerea scopului.

Alte statur1 lipsite de cele mai multe din avantagelede care se bucura torn 'Astra, ati ajunsti la celti maiinaltti gradti de prosperitate economicti, prin starnintalocuitorilorti respectivi. MuntOsa Elvetia; Olanda, pustiita,in atatea randuri de inundatiunT; Belgia en pamentulasaracil §i ingustil; Danimarca, nit bucatil de painentil, dincare prea putintl de antaia militate; Suedia xi Norvegia,

228

care all luptatil §i lupta contra asprimel climel §i a sa-racief pamOntului; atatea staturi mid din Germania a§e4atepe nisipurf still pe locuri calcar6se; tote aceste staturi encare se Alone Europa economics, ail ajunsil la stareaactuala de inflorire numai printeua munca de tad: qioa,printeua lupta contra tutuloril dificultatilorn, printeuastaruinta §i na fenacitate infleesibile.

Si nol amli lucratil, neobositifno§tri Omni all udattide ajunsil terinele eu sudorile lent; meseria§ii romanf allluptatil in destuhl contra concurentel straine; comerciantilall tinutti peptil rivalilorn loril; insa imprejurarl nenorocite,intrigi urzite pentru peirea nOstra, ne -all push piny matacumil cati-va ani ua stavila permanenta la tote incer-carile facute pentru a pd§i inainte. lla mans nev6otit;unil pint inbitei nOstre t6r1, ne-a inchisil in-tr'ua mroja din care de tibia anvil pututll ie§i. Astaccanclll putemil respira mai liberu; Niacin neperitorulil po-porti romann 1§1 aduna puterile pentru a ca§tiga timpultperdutti, reilyoitoril nostril se incerea a ne opri in acestemamtuitora avenlil care progresh. Aceia dintre not careurmarescti cu -kith atentiunea ce merita apucaturile r6t-voitoriloril nostri, s'ail pututd incredinta ca orl-ce incercareseriOsit ce facemil pe terenulti economieti, intempina dinparte-le unn obstacolii. Concluita lord se esplica; intere-sole lore le comanda ea sit lucreze in sensulil acesta. Careeste ins datoria nostril, in asemenea imprejuritri? Datorianostra de eetateni roindni este de a ne pune la luau entOta activitatea de care suntemti capallili; de a studia enmaturitate nevoile wistre economice; de a nu tine semiin Intrepriuderile nostre de can de interesele t6'rei nOstre;

Oa all

- 229 -

cle a nu ceda, subil nicl unti pretecstfl, esigentilorii dinafar, in cestiunile economice de care depinde viitorultinostru; in fine, de a lima pe aceea§1 cale care a condustila fericire atatea natiunl din Europa. Amagitorif cle pro -fesiune vorrt lucra din tote partile ca sa ne facil a neabate din calea cea drepta; se vortl sili a ne convinge cats'ati schimbatti vechile ideT economice; ca ltunea de asta41nu pOte triii fiiri deplina libertate a cotnerciului interna-tionala; ca noT sunteniii unit poportt agricohl, si caatare sit nu ne ocupilmil de industrie; iii fine, nu volt crutalid unit sacrificitl pentru a ne mentine in stare de colo-nie; noT insa dad, voinnt sa esistrtmtl St sit ajungemaface din Romania nit tortt inflorita, trebue sa flmti nein-duplecatT candu volt ,fl in cestiune interesele nostre.Ast-felti, §i numaT astir -fell putemil spera ca in catd-va-Limp acesta frumosa §i cu atata abundenta inclestratittOra, sit devie una din stemele cele maT pretiOse ale co-rona EuropeT; ca poporulil romanig sa '§I indeplinescacu succesil misiunea ce are pe acestil pitmentit

a

Jek-41, /derv.da-47-r6t-e

°/f

oez.ineeLa,e.-

0.--f_et3) ez,XL J24-7

/0-g-t-tt- e-44g4 t 7--s-r

Y7Aa 7/z ei

Zt.t_ot:

."

TABLA DE MATERIE

Pagina

PREP ATIA,

TRODUCT1 UNE IX

I Teritoriii. Positiune geografic5.Munti Riuri. Lacuri Divisiunea admmistrativ5 I

II. Populatiune, Ochireeconomic5 Nationalitatea si hm-ba Nume'rulil spodrea populatlunei Populatlu-nea dup5 secsu, dup5. profesiuni, dup5' religiuneMiscarea populatmnei 10

III Clima Chma Rom5.rnei Meteorologia Regiuni-le chmatice i agricole Accidente climatice . 26

IV. Productele naturale ale pamentului. AnimaleAmfibii Pesci. Plante. Formatnmea geo-

logica. Minerale. Ape mmerale. Metale 35V. Aglicultula. Ochire economics Intinderea tentorm-

lui cultivatil Intinderea prop riet5titi Impropi lesea te'ramloni dupa legea dm 1864. Valorea venal5valorea, locativ5' a piimentului

VI. Sistemele de cultnla. Sisteruele de culturA case eslstain Romania. Asolamentele gi rotatianile. Rep5rtlreacultuidoi Pioductiunea me4') e plantelorii Pultivate.Pioductul5 brut5 allil agriculturci roman. Puterilecrgtore in aglicultur5

VII Ammalele domestice. Folosuln Vitelorti pentru agrieul-tura'. Cai. Asmi. Catari The cornute see vileal be. OI cap're. Peril. Pase'ri.Albine.Gandacide imitase 89,

VIII. Pgduille Suprafata Distrdnitiune. Speciile de'arbori Productmue Industrii forestiere. Fenete

Vlj

Limite.Intindere

s7

7

si'19

'In-

wi

,

Po-sgri.

--

Pu,gina

§iigsciant Intinderea Venetele si pa'sciunele de cam -pie, de coline si de munte 109

IX. Culturile Cereale. Intinderea cultivate. GrailPorumbii.Risca. Al-

to Plante cultivate, -- Legumi. Grildini de legumi.Legumile cultivate. Pomi roditori 120

X Ville. Ochire economics. Distributiunea, viilorii in Ro-mania. Delunle renumite. Vaiietati de struguriProductiunea vinunlorii Obratule live4ile de Prunisi alai pomi roditori 130

XI. Industria. Ochire economics Populatiunea industria-16. Industrii derivate din vegetate. Industrii derivatedm producte animate. Industrii derivate din minerale. 136

XII. Calle de comunicatiune §osele nationale, judetiane $ivicinale. Diumunle de fern. Posta si telegrafulii. . . 158

XIII. Comerciulii Ochire economics Comerciulii interior.Comerciulil esterioril.Espoitatiunile yi iniportatiunileSpecificarea obiecteloiii din case se compune comerciuliiestelioni, iepartitiune dupe pioveni* 173

XIV. Nangatiunea cornercialii a Dunani. Bastimentele in-trate i elite In principalele porturi ale Old. Capacita-tea in tonne a acestoril bastimente Pietele de cornerciiiPortunle si pietele de comeicill din intrula terei. Insti-tutiuni financiare si industnale 195

XV. Consumatiunea. Diferite pioducte consumate. Pro-ducte din terg. Producte shame Valelea obiecteloiuconsumate 205

XVI Oiganisatiunea politics si economics a Romaniei Ad-nunistratiunea. InviVinentubi publics. Stabilimentede bine-facere 212

XVII. Venitunle,Si cheltuelile StatuluI Repaititiunea chel-tueleloni intro diferitele Ministere Veniturile. Im-posite directe §9i indnecte 219

VIITORULII 227

FINE.

Rama 046.Ovesii.Meiii

-