Teoriile societăţii internaţionale
2
Teoriile societăţii internaţionale Autorii care teoretizează societatea internaţională consideră, spre deosebire de realişti şi liberali, că nu forţa, nici legile economice, nu ar trebuie să guverneze lumea internaţională. Dimpotrivă, moralitatea şi dreptul internaţional întemeiat pe moralitate trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state. Din această perspectivă, regulile convieţuirii internaţionale trebuie căutate în Europa medievală, care a căutat să constituie o „republică creştină”, sub autoritatea morală a Bisericii, care să respecte cele zece porunci biblice în organizarea ei internă şi în relaţiile dintre statele componente. Pentru creştinii europeni ai epocii, cruciadele şi războaiele misionare deveneau războaie drepte, justificate prin doctrina creştină. Reprezentativ pentru acest curent este Michael Waltzer, cu lucrarea Just and Unjust Wars (1977), în care propune o „paradigmă legalistă” pe care ar trebui să o respecte toate statele, în virtutea moralei şi dreptului internaţional: 1. există o societate internaţională formată din state suverane; 2. această societate internaţională are legi care stabilesc drepturile membrilor ei – mai presus de orice, drepturile de integritate teritorială şi suveranitate politică; 3. utilizarea în orice mod a forţei sau ameninţarea iminentă cu utilizarea forţei de un stat împotriva suveranităţii politice a altuia constituie agresiune şi reprezintă un act criminal; 4. agresiunea justifică două tipuri de ripostă violentă: un război de autoapărare din partea victimei şi un război de aplicare a legii de către victimă sau de către alt membru al societăţii internaţionale; 5. numai agresiunea poate justifica războiul şi nimic altceva; 6. după ce statul agresor a fost învins din punct de vedere militar, acesta poate fi şi pedepsit. Conform analizei lui Waltzer, regula a cincea este cel mai pretabil a fi încălcată. De aceea, un atac militar împotriva unui stat independent este legitim din punct de vedere moral în următoarele situaţii: susţinerea mişcărilor secesioniste care luptă pentru eliberare naţională; echilibrarea, ca o contraintervenţie, a intervenţiei altor state într-un război civil; salvarea populaţiilor ameninţate cu înrobirea sau exterminarea. În prezent, se conturează tot mai mult o diversitate de modele de analiză a relaţiilor internaţionale, care se constituie în şcoli de gândire, cu perspective noi asupra structurii şi funcţionării
Transcript of Teoriile societăţii internaţionale
Teoriile societăţii internaţionaleAutorii care teoretizează societatea internaţională consideră, spre deosebire de realişti şi liberali,
că nu forţa, nici legile economice, nu ar trebuie să guverneze lumea internaţională. Dimpotrivă, moralitatea şi dreptul internaţional întemeiat pe moralitate trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state.
Din această perspectivă, regulile convieţuirii internaţionale trebuie căutate în Europa medievală, care a căutat să constituie o „republică creştină”, sub autoritatea morală a Bisericii, care să respecte cele zece porunci biblice în organizarea ei internă şi în relaţiile dintre statele componente. Pentru creştinii europeni ai epocii, cruciadele şi războaiele misionare deveneau războaie drepte, justificate prin doctrina creştină.
Reprezentativ pentru acest curent este Michael Waltzer, cu lucrarea Just and Unjust Wars (1977), în care propune o „paradigmă legalistă” pe care ar trebui să o respecte toate statele, în virtutea moralei şi dreptului internaţional:
1. există o societate internaţională formată din state suverane;2. această societate internaţională are legi care stabilesc drepturile membrilor ei – mai presus de
orice, drepturile de integritate teritorială şi suveranitate politică;3. utilizarea în orice mod a forţei sau ameninţarea iminentă cu utilizarea forţei de un stat împotriva
suveranităţii politice a altuia constituie agresiune şi reprezintă un act criminal;4. agresiunea justifică două tipuri de ripostă violentă: un război de autoapărare din partea victimei şi
un război de aplicare a legii de către victimă sau de către alt membru al societăţii internaţionale;5. numai agresiunea poate justifica războiul şi nimic altceva;6. după ce statul agresor a fost învins din punct de vedere militar, acesta poate fi şi pedepsit.
Conform analizei lui Waltzer, regula a cincea este cel mai pretabil a fi încălcată. De aceea, un atac militar împotriva unui stat independent este legitim din punct de vedere moral în următoarele situaţii:
susţinerea mişcărilor secesioniste care luptă pentru eliberare naţională; echilibrarea, ca o contraintervenţie, a intervenţiei altor state într-un război civil; salvarea populaţiilor ameninţate cu înrobirea sau exterminarea.
În prezent, se conturează tot mai mult o diversitate de modele de analiză a relaţiilor internaţionale, care se constituie în şcoli de gândire, cu perspective noi asupra structurii şi funcţionării relaţiilor internaţionale. Postmoderniştii analizează lumea contemporană ca rezultat al progresului tehnic, al inovaţiilor tehnologice care creează şi un alt tip de conştiinţă socială, avantajele tehnologice fiind o raţiune fundamentală pentru care actorii internaţionali cooperează sau concurează. O categorie a postmodernismului, feminismul vede în genul feminin motorul şi fundamentul economic al societăţii contemporane, şi propune o mobilizare a femeilor pentru implicare în viaţa internaţională şi pentru obţinerea de drepturi specifice. Teoreticieni ai statului (Anthony Giddens, Immanuel Wallerstein) şi teoreticieni ai naţiunii (Ernest Gellner ş.a.) propun alte înţelegeri şi rezolvări ale problemelor internaţionale din alte perspective, care întregesc o varietate impresionantă de sisteme de idei puse la dispoziţia decidenţilor politici pe întreg mapamondul.
