TEORII PRIVIND MOTIVAIA NVRII LA COLARITeoriile comprtamentiste postuleaz existena unui factor primar care orienteaz i confer energie comportamentelor. n condiionarea responsiv (clasic), acesta este reacia biologic natural a organismului la stimuli specifici(naturali). Factorul primar n condiionarea operant este consecina cmportamentului : recompenarea lui l stimuleaz i l fixeaz, n vreme ce pedepsirea l descurajeaza i i diminueaz frecvena. Motivaia este o stare intern , care nu intr n categoria exteriorizrilor comportamentale, observabile si msurabile, cercetate de majoritatea psihologilor comportamentiti, de aceea ei nu s-au ocupat de elaborarea unei teorii a motivaiei.O contribuie interesant si util, legat de modalitile n care se poate produce la un copil inhibiia asociativ a unr comportamente (dezvul), a rmas de la psihologul Edwin Guthrie(1907-1959). Mai degraba este vorba de demotivare, de modul n care educatorul il poate determina pe copil s renune la anumite comportamente indezirabile.Desfurrarea repetat a comportamentului vechi( nedorit) in contiii care produc repulsie este prima modalitate .A doua modalitate ar putea fi numita tehnica suprasturrii(). Dac vrem s dezvm pe cineva sa faca ceea ce ii place mai mult, atunci trebuie s-l obligm s fac acest lucru pan la epuizare, dezgustndu-l, alungndu-I orice poft pentru fructul poftit(I.Negre-Dobridor,2005,p.37)Obinuirea treptat a copilului cu noul comportament(iniial neplcut), dup principiul pailor mici , fr a ise solicita , de la bun nceut , s renune total la vechiul obicei, ci doar de a se adapta lent la un nou mod de a proceda ce l va inlocui progresiv pe cel nedorit reprezint a treia modalitate.Cognitivismul. Exist mai multe teorii ale motivatiei care sunt de natura cognitivist. Toate acestea pun accentul pe modul in care individul prelucreaz mintal, interpreteaz si ulilizeaz informaiile primite, pentru a identifica diferite, gnduri, emoii ,dispoziii, legate de o activitate pe care urmeaza sa o desfoare.n practica predrii disciplinelor colare metoda care const n crearea de ctre profesor a unui conflict cognitiv, pentru a trezi curiozitatea elevilor despre un lucru, este cunoscut sub numele de metoda problematizrii. Aceast metoda a fost elaborat de Leon Festinger (1957) drept Teoria disonani cognitive care a constantat ca atunci cand individul sesizeazo discrepan ntre o convigere i o aciuneel are tendina de a ntreprinde ceva pentru a rezolva conflictul i de a nltura discrepena.Teoria atribuirilor ( Heider, 1958; Weiner, 1974) pune accentul pe modul n care fiecare individ ncearc s-i explice succesele ori insuccesele personale(sau ale altora) prin invocarea unor anumite categorii de cauze. Unii au tendina de a explica totul prin cauze (atribute) care tin de lucruri ce pot fi inute sub control de ctre subiectul nsui( de exemplu, efortul depus, dificultatea sarcinilor primite), alii supraestimeaz importana atributelor care nu in de controlul personal ( de exemplu, talentul, norocul/ansa). Profesorii ar trebuie s le induc elevilor convingerea c succesul n nvare este legat de eforul depus. Atunci cnd elevii au tendina de a explica succesul/insuccesul prin prezena sau absena unor inclinatii native (precum talentul) exist pericolul ca la apariia unor dificulti in activitatea lor de nvare , s apar descurajarea i s scad perseverena , iar ei s ii spun ca nu sunt buni activitatea respectiv. Exista si cazuri in care elevii prefera sa atribuie cauzele succeselor sau insucceselor lor colare unor facoti pe care ii pot controla: efortul insuficient pe care l-au depus s nvee mai bine, lipsa unor deprinderi importante pe care trebuia s i le fi format anteriorEste important ca profesorii sa identifice care sunt credinele elevilor cu privire la cauzele performanelor colare pe care le-au obinut i s i ajute s le perceapa corect. Elevii apreciaz diferit importana unuia sau altuia dintre acesti patru factori, n funcie de vrsta pe care o au: efortul, talentul, dificultatea sarcinii, ansa. colarii mici sunt nclinai s spun c succesul pe care care il obtin se datoreaz eforului pe care l-au depus , in vreme ce adolescenilor le place ca succesele lor sa fie atribuite talentului, abilitilor personale de care dispun. In funie de clasele la care lucreaz, profesorul trebuie s abordeze diferit problema. In cazul scolarilor mici profesorul trebuie s le aprecieze efortul prin afirmaii precum ai muncit intr-adevr mult, iar n cazul adolescentilor trebuie sa fac referire la abilitate i talent, de exemplu esti ntr-adevr foarte bun cnd faci acest lucru).Teoria ateptrilor personale (Vrom, 1964) susine c pentru a se produce motivaia nvrii unui lucru este nevoie de trei facori: convingerea individului ca poate sa obtin succesul(expectana), ateptarea c succesul obtinut va fi recompensat (intrumentalitatea), preuirea scopului de atins (preuirea).Motivaia elevului va fi minim daca el nu crede c poate obine succesul ntr-o anumit activitate in care este implicat , sau nu inelege modul in care realizarea respectivei activiti cu succes l va ajuta pe el personal cu ceva sau dac scopurile care i se propun nu prezint pentru el valori care merit s depuna efort. Putem ntlni dou modaliti de percepere a scopurilor invrii de ctre elevi : Primul, acela c scopul invarii este neles de unii elevi ca satisfacerea nevoii de s nelege anumite lucruri si fiind legat de dezvoltarea propriei persoane Al doilea, scopul nvrii reprezint pentru ali elevi , modul de a demonstra altora c posed anumite abiliti i cunotinePoate fi considerat o realizare pozitiv a educatiei faptul c elevii percep scopul invrii ca fiind legat de progresul propriei personae , iar din acest motiv, profesorii incearca prin diverse mijloace educative s o induc elevilor.Tot n categoria teoriilor de natur cognitivist ar putea fi inclus teoria optimului motivaional, deoarece are la baz modul specific n care subiectul proceseaz informaiile despre natura activitii de desfurat sidificultatea obstacolelor pe care le are de depit. Pentru a influena benefic nvarea, profesorii susin c trebuie sa creeze un optimum motivational. Urmtoarele fenomene stau la baza spijinirii elevilor pentru a ajunge la optimul motivational: In cazul sarcinilor simple de nvare cu un grad mare de automatizare, creterea motivaiei produce creterea performanei, pn la un an anumit prag,dincolo de care performana nu mai crete, orict de intens ar fi motivaia n cazul sarcinilor complexe, influena motivaiei depinde de ct de rezistent este persoana la tensiunea psihic si de inclinaia individului spre subaprecierea dificultii sarcfinilor care ii stau fa. Este benefic sa ii supramotivm pe cei nclinai sa subaprecieze dificultatea sarcinilor care le revin. De exemplu dac este vorba de subaprecierea dificultii unui examen , li se poate atrage atentia c subiectele date au necesitat un ndelungat exerciiu din partea candidailor, c in anii precedeni au existat numeroi elevi care nu l-au trecut. n scchimb, pentru persoanele predispose s supraaprecieze dificultatea unor sarcini care le stau in fa este de recomandat s se intervin pentru reducerea tensiunii psihice pe care o triesc i a temerii c nu vor reui s o ndeplineasc.

Psihologia umanistPsihologul american A. Maslow (1970) a realizat o Sintez a cercetrilor ntreprinse n domeniul motivaiei umane, care, pn la el,ncercaser s o explice, fie prin aciunea unor factori biologici, fie prin nvare,ori prin dorina de putere etc. Prin sinteza realizat, el a conturat un tablou al motivelor care pot sta la baza conduitelor omului, tablou cunoscut sub numele de piramida motivelor umane.(figura 6)