TEORIE LOGICA –PARTEA I

Definiţi conceptul de propoziţie categorică. 4 punctePropoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie ce reflectă un singur aspect al unui raport dintre doi termeni.(S si P)

Definiţi conceptul de propoziţie categorică. 4 punctePropoziţia categorică este cea mai simplă propoziţie care exprimă un singur aspect al raporturilor dintre termeni.

Definiţi conceptul de subiect logic. 4 puncteSubiect logic (S) -termenul despre care se enunţă ceva într-o propoziţie;

Definiţi conceptul de predicat logic. 4 punctePredicatul logic (P) este termenul prin care se enunţă ceva despre subiectul logic (S).

Enumeraţi două tipuri de forme logice. 6 puncte Termenul, propoziţia sau inferenţa

Definiţi conceptul de termen. 4 puncteTermenul reprezintă o noţiune împreună cu numele acesteia

Definiţi conceptul de termen logic. 4 puncteTermenul logic – este un cuvânt sau un grup de cuvinte prin care se exprimă o noţiune, respectiv înţelesul termenului şi care se referă la unul sau mai multe obiecte despre care se afirmă noţiunea în cauză.

Enumeraţi cele trei componente ale termenului. 6 puncte componentele termenului sunt: 1.componenta lingvistică: cuvântul sau grupul de cuvinte; 2.componenta cognitivă: noţiunea; 3.componenta ontologică: mulţimea de obiecte.

Enumeraţi cele trei componente din structura unui termen. 6 puncte lingvistică; cognitivă; ontologică ;

Enumeraţi cele două elemente corelative din structura unui termen. 6 puncte Extensiunea şi intensiunea.

Precizaţi cele două elemente ale unui termen care se află într-un raport de dualitate.Extensiunea şi intensiunea

Definiţi conceptul de intensiune. 4 puncteIntensiunea unui termen reprezintă totalitatea proprietăţilor ce caracterizează elementele care alcătuiesc extensiunea.

Definiţi conceptul de intensiune. 4 puncteIntensiunea unui termen este constituită din proprietăţile obiectelor care formează extensiunea termenului.

Definiţi conceptul de extensiune. 4 puncteExtensiunea termenului reprezintă totalitatea elementelor care se caracterizează prin proprietaţile ce alcătuiesc intensiunea termenului.

Definiţi conceptul de extensiune. 4 puncteExtensiunea unui termen este formată din totalitatea obiectelor ale căror proprietăţi constituie intensiunea termenului.

Enumeraţi două tipuri de operaţii logice cu termeni. 6 puncte Definiţia şi clasificarea

Numiţi două operaţii logice cu termeni. 6 puncteDefiniţia; Clasificarea

Precizaţi două operaţii logice cu termeni. 6 puncteDefinirea şi clasificarea

Precizaţi două tipuri de propoziţii, în logică. 6 puncte Propoziţii categorice şi propoziţii compuse.

Enumeraţi două tipuri de propoziţii logice. 6 punctePropoziţii categorice şi propoziţii compuse.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii categorice. 6 puncteAgumentele deductive cu propoziţii categorice pot fi: imediate (conversiunea sau obversiunea) sau mediate (silogismul).

Definiţi conceptul de argument. 4 puncteArgumentul este temeiul adus în favoarea sau defavoarea tezei.

Menţionaţi cele două componente din structura unui argument. 6 punctetemei; teză

Definiţi conceptul de teză. 4 puncteTeza (concluzia) este propoziţia care rezultă pe baza temeiurilor (premiselor) unui argument (raţionament); propoziţia care se susţine sau se respinge.

Definiţi conceptul de argumentare. 4 puncteArgumentarea este o construcţie logică formată din propoziţii numite temeiuri, care sunt utilizate pentru demonstrarea unei alte propoziţii numită teză în baza relaţiilor logice şi faptice ce se stabilesc între temeiuri şi teză.

Definiţi conceptul de argumentare. 4 puncteArgumentarea este o construcţie raţională formată din propoziţii numite argumente, premise sau temeiuri pe baza cărora se demonstrează sau se susţine o teză sau concluzie printr-un demers logic.

Enumeraţi două tipuri de elemente prin care argumentarea este înţeleasă ca relaţie. 6p Argumentarea este o relaţie între două persoane dintre care una argumentează (locutor) şi cealaltă este persoana pentru care se argumentează (interlocutor).

Enumeraţi două tipuri de argumentare, în funcţie de numărul de raţionamente conţinute. 6 puncte

Silogism şi polisilogism

Enumeraţi două elemente din structura unei contraargumentări. 6 puncte Contraargumentarea conţine:

1.o teză sau concluzie care se combate sau se respinge, formulându-se o nouă teză;2. temeiurile care se aduc în defavoarea tezei iniţiale, formulându-se noi temeiuri pentru a

susţine o nouă teză.

Enumeraţi două proprietăţi ale argumentelor inductive . 6 puncte a) Concluzia are un caracter amplificator în raport cu premisele din care a fost obţinută. b)

Caracterul probabil al concluziei este determinat de faptul că premisele nu reprezintă un temei suficient pentru aceasta.

Enumeraţi două tipuri de elemente structurale ale argumentării 6 puncte Teza şi temeiurile

Enumeraţi cele trei elemente pe care le presupune orice argumentare. 6 puncte Temeiul, teza, indicatorii argumentării

Definiţi conceptul de evaluare a argumentelor. 4 puncteEvaluarea argumentelor are în vedere stabilirea corectitudinii logice a argumentelor. In urma diferitelor metode de evaluare se va stabili validitatea sau nevaliditatea argumentelor.

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive. 6 puncteAgumentele deductive pot fi: a)- imediate sau mediate; b)-valide sau nevalide

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive. 6 puncte Inferenţe deductive mediate sau imediate; inferenţe valide sau nevalide.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive, după numărul premiselor din care seobţine concluzia. 6 puncte

Inferenţe imediate şi inferenţe mediate.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe mediate, după felul premiselor 6 puncte Inferenţe ipotetico-categorice şi inferenţe disjunctivo-categorice

Enumeraţi două tipuri de argumente inductive. 6 puncte Inducţie completă, şi inducţie incompletă (amplificatoare)

Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive. 6 puncte

Argumentele nedeductive pot fi: -analogia sau inducţia-argumente tari sau argumente slabe.

Definiţi conceptul de argument nedeductiv tare. 4 puncteArgumentul nedeductiv tare este un argument nedeductiv în care din premise adevărate se obţine o concluzie cu o mare probabilitate de a fi adevărată.

Definiţi conceptul de argument nedeductiv slab. 4 puncteArgumentul nedeductiv este un argument în care deşi se porneşte de la premise adevărate se ajunge la o concluzie cu un grad foarte scăzut de probabilitate. Deci, concluzia nu poate fi adevărată, ci probabilă

Menţionaţi două proprietăţi ale argumentelor nedeductive. 6 punctea) Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută b) Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive, după gradul de probabilitate al concluziei. 6 puncte

Argumente tari şi argumente slabe.

Definiţi conceptul de inferenţă. 4 puncteInferenţa este forma logică în cadrul căreia, pe baza unor propoziţii, numite premise se obţine o nouă propoziţie, numită concluzie.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. 4 puncteInferenţa deductivă este inferenţa în care concluzia este mai generală sau are acelaşi grad de generalitate cu premisele.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă. 4 puncteInferenţa deductivă este acea inferenţă în care, dintr-un număr de premise, este derivată o concluzie care este la fel de generală sau mai puţin generală decât premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă. 4 puncteInferenţa inductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă tare. 4 puncteInferenţa inductivă tare este aceea în care premisele sunt adevărate, iar concluzia are mare probabilitate să fie adevărată.

Definiţi conceptul de inferenţă inductivă slabă. 4 puncteInferenţa inductivă slabă este aceea în care premisele sunt adevărate şi concluzia are o mică probabilitate să fie adevărată.

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive. 6 puncte Argumente deductive imediate şi mediate.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă mediată. 4 puncteinferenţă deductivă este mediată atunci când concluzia este derivată din mai mult de o premisă.

Definiţi conceptul de inferenţă mediată. 4 puncte Inferenţa mediată este acea inferenţă în care concluzia este derivată din mai mult de o premisă.

Definiţi conceptul de inferenţă nedeductivă. 4 puncteInferenţa nedeductivă este acea inferenţă în care concluzia este mai generală decât premisele şi, prin urmare, chiar dacă premisele sunt adevărate, concluzia nu poate fi decât probabilă.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive mediate cu propoziţii compuse 6 puncteInferenţe ipotetico-categorice inferenţe disjunctiv-categorice.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive cu propoziţii compuse. 6 puncte Inferenţe ipotetico-deductive sau inferenţe disjunctiv-deductive sau dileme.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă imediată. 4 puncteInferenţele imediate sunt inferenţe cu propoziţii categorice alcătuite doar dintr-o singură premisă şi o concluzie, concluzia derivându-se în mod direct (imediat) din premisă prin reformularea acesteia.

Definiţi conceptul de inferenţă imediată. 4 puncteInferenţa imediată este acea inferenţă cu propoziţii categorice în care concluzia este derivată dintr-o singură premisă.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive imediate. 6 puncte Conversiunea şi obversiunea.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe deductive după criteriul corectitudinii logice. 6 pInferenţe valide şi inferenţe nevalide

Precizaţi două caracteristici ale argumentelor deductive. 6 puncte Concluzia este mai generală decât premisele.Se poate stabili adevărul concluziei în funcţie de valoarea de adevăr a premiselor.

Definiţi conceptul de inferenţă deductivă validă. 4 puncteInferenţa deductivă validă este inferenţa în care concluzia decurge în mod necesar din premise. În cadrul inferenţei valide, deoarece premisele constituie un temei suficient pentru derivarea concluziei, din premise adevărate se obţine în mod necesar şi sigur, o concluzie adevărată.

Definiţi conceptul de inferenţă validă. 4 puncteInferenţa validă este acel tip de inferenţă în care concluzia decurge cu necesitate din premise, întrucât premisele formează un temei suficient pentru susţinera acesteia. Din premise adevărate se obţine o concluzie adevărată.dacă inferenţa este validă.

Definiţi conceptul de inferenţă nevalidă. 4 puncteInferenţa este nevalidă atunci când din premise adevărate se derivă o concluzie falsă.

Definiţi conceptul de inferenţă ipotetică. 4 puncteInferenţa ipotetică este acel tip de inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este o implicaţie, iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii implicaţiei respective. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al implicaţiei.

Definiţi conceptul de inferenţă disjunctivă. 4 puncteInferenţa disjunctivă este acea inferenţă alcătuită din două premise şi o concluzie. Una din premise este o disjuncţie, iar cealaltă este reprezentată de unul din termenii disjuncţiei respective. Concluzia este reprezentată de celălalt termen al disjuncţiei

Definiţi conceptul de validitate. 4 puncteValiditatea reprezintă o relaţie necesară între premisele şi concluzia unei inferenţe. Pe baza acestei relaţii, concluzia decurge în mod necesar din premise (premisele formează un temei suficient pentru susţinerea concluziei). Validitatea nu depinde de valoarea de adevăr a premiselor şi concluziei, ci de alcătuirea inferenţei şi de respectarea legilor de raţionare. Poate fi obţinută o concluzie adevărată din premise adevărate, în urma unui raţionament nevalid, în mod cu totul întâmplător, sau poate fi obţinută o concluzie falsă în urma unui raţionament valid, dacă se porneşte de la premise false. Astfel, o concluzie sigur adevărată se poate obţine numai dacă se respectă concomitent două condiţii:

a) Condiţia formală (logică) reprezentată de validitatea raţionamentului;b) Condiţia materială reprezentată de adevărul prmiselor.

Enumeraţi două tipuri de inferenţe inductive, după numărul cazurilor examinate 6 p Inductia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare.

Definiţi conceptul de inducţie completă. 4 puncteInducţia completă este o inferenţă inductivă în care premisele şi concluzia se referă la o clasă cu un număr finit de elemente. Se analizează toate elementele clasei respective şi se constată că fiecare prezintă o anumită proprietate. Premisele afirmă prezenţa acestei proprietăţi pentru fiecare din elementele clasei. Pe această bază, se afirmă apoi, în concluzie, că proprietatea respectivă caracterizează întreaga clasă de elemente.

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive disjunctive, cu două premise. 6 puncte Modus ponendo-tollens şi modus tollendo-ponens.

Enumeraţi două tipuri de argumente deductive ipotetice, cu două premise. 6 puncte Modus ponendo ponens ; Modus tollendo tollens

Definiţi conceptul de modus tollendo-tollens . 4 puncteConceptul de „modus tollendo tollens” desemnează un tip de inferenţă ipotetico-categorică, cu propoziţii compuse, alcătuită din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este o implicaţie, iar cealaltă premisa este reprezentată de consecventul implicaţiei negat. Concluzia este reprezentată de antecedentul implicaţiei, tot însoţit de negaţie :

p→q

~q

--------

~p

Definiţi conceptul de modus ponendo-tollens. 4 puncte1. Conceptul de „modus ponendo-tollens” desemnează un raţionament cu propoziţii compuse

disjunctivo-categoric. Premisele acestui raţionament sunt reprezentate de o disjuncţie şi unul din termenii acesteia. Concluzia raţionamentului este celălalt termen al disjuncţiei însoţit de negaţie. Schema de inferenţă a acestui raţionament este următoarea:

pWq

p

--------

~q

Definiţi conceptul de modus tollendo-ponens. 4 puncte„Modus tollendo ponens” reprezintă un tip de inferenţă cu propoziţii compuse, disjunctivo-categorică. În cadrul acesteia, una dintre premise este alcătuită dintr-o disjuncţie, iar cealaltă este unul din termenii disjuncţiei respective însoţit de negaţie. Concluzia este reprezentată de afirmarea celuilalt termen al disjuncţiei. Schema de inferenţă a acestui raţionament se prezintă astfel:

pWq pVq

~ p sau ~ p

-------- ----------

q q Definiţi conceptul de modus ponendo-ponens . 4 puncte

„Modus ponendo-ponens” este denumirea unei inferenţe ipotetico-categorice valide. Aceasta are ca premise o implicţie şi antecedentul acesteia afirmat, iar drept concluzie consecventul implicaţiei, afirmat deasemenea. Schema acestei inferenţe se prezintă astfel:

p→q

p

------

q

Definiţi conceptul de modus ponendo-ponens 4 puncteModus ponendo – ponens este un argument ipotetico- deductiv in care, prin premise, se afirmă antecedentul, iar în concluzie se afirmă consecventul.inferenţa de acest fel are următoarea schemă

logică: p → q

p

_______

q

Enumeraţi două tipuri de erori în construirea argumentelor cu propoziţii compuse Eroarea afirmării consecventului:

p→q

q

____

P

Eroarea negării antecedentului:

p→q

~p

_____

~q

Eroarea afirmării disjunctului:

pVq

p

------

~q

Definiţi conceptul de indicator de argumentare. 4 puncteIndicatorii de argumentare reprezintă cuvinte sau expresii specifice care introduc premisele sau concluzia unui raţionament sau inferenţe

Enumeraţi două tipuri de indicatori ai argumentării. 6 puncte Indicatori de premise şi indicatori de concluzie

Enumeraţi cele două elemente din structura unei argumentări 6 puncte Teza de demonstrat sau concluzia şi temeiurile sau prmisele.

Enumeraţi trei indicatori logici ai argumentării. 6 puncte Oricare dintre: “întrucât”, “pentru că”, “dacă”,”prin urmare”, “în concluzie” etc.

Menţionaţi cele două elemente din structura unui raţionament. 6 puncte Premise şi concluzie.

Precizaţi două condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o sumă de propoziţii pentru ca acestea să constituie un raţionament. 6 puncte

a) Unele propoziţii sunt date (premisele)b) Din premise rezultă o propoziţie nouă numită concluzie

Definiţi conceptul de raţionament. 4 puncte Raţionamentul este forma logică în cadrul căreia pe baza unor propoziţii cunoscute, numite

premise, se obţine o nouă proproziţie, numită concluzie..

Definiţi conceptul de raţionament. 4 puncte Raţionamentul este forma logică prin care, din propoziţii date, numite premise, este derivată o altă propoziţie, numită concluzie.

Enumeraţi două tipuri de raţionament după direcţia procesului de inferenţă întregeneral şi particular. 6 puncte

Raţionamente deductive; Raţionamente inductive;

Definiţi conceptul de raţionament ipotetic. 4 puncteUn raţionament ipotetic este un raţionament cu propoziţii compuse alcătuit din două premise şi o concluzie. Una dintre premise este o implicaţie, iar cealaltă premisă este reprezentată de unul din termenii implicaţiei respective. Concluzia este celălalt termen al implicaţiei.

Definiţi conceptul de raţionament inductiv. 4 puncteRaţionamentul inductiv sau nedeductiv este raţionamentul în care concluzia este mai generală decât premisele din care a fost obţinută şi, chiar dacă premisele sunt adevărate, concluzia , rămâne, totuşi, probabilă.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente nedeductive după gradul de probabilitate alconcluziei. 6 puncteRaţionamente nedeductive tari; Raţionamente nedeductive slabe;

Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive 6 puncteCaracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de numărul de premise Raţionamente deductive imediate; Raţionamente deductive mediate

Enumeraţi două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de criteriul corectitudiniilogice. 6 puncte Raţionamente deductive valide; Raţionamente deductive nevalide

Enumeraţi două tipuri de raţionamente inductive. 6 puncteInducţia completă şi inducţia incompletă sau amplificatoare.

Enumeraţi două tipuri de raţionamente după direcţia procesului de inferenţă. 6 puncteRaţionamente deductive şi nedeductive

Enumeraţi două proprietăţi ale raţionamentelor nedeductive. 6 puncteCaracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obţinută.

Definiţi conceptul de teză de demonstrat. 4 puncteTeza de demonstrat este o propoziţie concretă pe care o propunem şi pe care urmează să o argumentăm.

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncteSilogismul este un argument în care din două premise (propoziţii categorice) care au un termen comun (M) se deduce drept concluzie o propoziţie care uneşte ceilalţi doi termeni, adică termenii necomuni din premise (S,P).

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncteSilogismul este inferenţa mediată în cadrul căreia concluzia se deduce pe baza a două premise care au un termen comun .

Definiţi conceptul de silogism. 4 puncteSilogismul este inferenţa deductivă mediată, formată din trei propoziţii: două premise, care au un termen comun, şi o concluzie. Un silogism conţine trei şi numai trei termeni (S,P şi M)

Precizaţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism. 6 puncte Subiectul concluziei, adică termenul minor şi predicatul concluziei, adică termenul major.

Definiţi conceptul de premisă. 4 punctePremisa este o propoziţie pe baza căreia într-un raţionament se întemeiază concluzia

Definiţi conceptul de premisă minoră. 4 punctePremisa minoră este premisa care conţine termenul minor al unui silogism.

Definiţi conceptul de premisă majoră. 4 punctePremisa majoră a unui silogism este premisa care conţine termenul major (predicatul concluziei).

Definiţi conceptul de concluzie. 4 puncteConcluzia este propoziţia ce rezultă într-o inferenţă pe baza premiselor; este propoziţia care se întemeiază pe anumite premise.

Enumeraţi două elemente din structura silogismului. 6 punctePremisă majoră, premisă minoră, concluzie

Precizaţi cei trei termeni din structura unui silogism. 6 puncte Subiectul concluziei (S) numit şi termen minor; Predicatul concluziei (P) numit şi termen major, termenul comun celor două premise, numit şi termen mediu (M),;

Numiţi cele două premise din structura unui silogism 6 puncte Premisa majoră; Premisa minoră;

Enumeraţi două tipuri de premise din structura silogismului. 6 punctePremisă majoră şi premisă minoră.

Enumeraţi două tipuri de termeni din structura silogismului 6 puncte Termen major, termen minor şi termen mediu.

Definiţi conceptul de termen major. 4 puncteTermenul major este acel termen care joacă rol de predicat în concluzia unui silogism.

Definiţi conceptul de termen minor. 4 puncteTermenul minor reprezintă subiectul concluziei unui silogism, termen care se regăseşte într-una dintre premise, numită premisă minoră.

Definiţi conceptul de termen mediu. 4 puncteTermenul mediu este termenul comun celor două premise ale unui silogism.

Numiţi cei doi termeni extremi din structura unui silogism 6 puncteTermenul minor (subiectul concluziei); Termenul major (predicatul concluziei)

Menţionaţi ordinea standard a propoziţiilor care compun un silogism. 6 punctePremisa majoră, premisa minoră, concluzia.

Definiţi conceptul de lege logică. 4 puncteConceptul de lege logică desemnează o expresie cu propoziţii compuse universal adevărată, indiferent de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale. Mai este numită tautologie sau expresie validă.

Definiţi conceptul de tautologie, în logică. 4 puncteTautologia reprezintă o expresie cu propoziţii compuse universl adevărate indiferent de valoarea de adevăr a variabilelor propoziţionale.

Definiţi conceptul de formulă inconsistentă. 4 puncteO formulă inconsistentă este o formulă cu propoziţii compuse universal falsă indiferent de valorile de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

Enumeraţi două tipuri de formule cu propoziţii compuse în funcţie de rezultatulcalculului logic. 6 puncteFormule valide, sau contingente, sau inconsistente

Enumeraţi două tipuri de operatori propoziţionali. 6 puncteOperatorii propoziţionali pot fi oricare dintre: negaţie, conjuncţie, implicaţie, echivalenţă.