teoria neuroplasticitatii
2
Teoria neuroplasticităţii În ultima vreme cercetătorii consideră că un rol la fel de important îl au circuitele neuronale de la nivel cerebral, conexiunile neuronale din anumite arii cerebrale şi creşterea neuronală, toate constituind ceea ce se numeşte neuroplasticitate . Astfel, anumite zone cerebrale sunt implicate în reglarea dispoziţiei. Acestea sunt amigdala, talamusul, hipocampul şi cortexul cerebral. Depresia pare să fie cauzată de alterarea neuroplasticităţii la nivelul acestor zone. Amigdala este o structură neuronală care face parte din sistemul limbic un grup de formaţiuni situate profund la nivel cerebral!, implicat în reglarea emoţiilor cum ar fi plăcerea, furia, frica. "#nd o persoană este depresivă se pare ca există o activitate crescută la acest nivel. $alamusul este zona cerebrală care primeşte ma%oritatea informaţiilor senzoriale pe care le transmite apoi către cortexul cerebral, fiind implicat în reacţiile comportamentale, funcţiile de învăţare, g#ndire. &ipocampul face parte la fel ca amigdala din sistemul limbic şi are un rol ma%or în procesele de memorie şi în reacţiile emoţionale legate de anumite evenimente stresante din trecut. 'e pare că hipocampul este mai mic ca dimensiuni la anumite persoane depresive, expunerea ulterioară la evenimente stresante fiind afectată. 'tudii recente care au folosit rezonan ţa magnetică i recon struc ii volumetrice ale ș ț structurilor cerebrale au arătat că hipocampul persoanelor depresive are un volum mai mic dec#t cel al perso anelor fără sim ptome depre sive. A celea i cercetări ș sugerează faptul că după administrarea anumitor antidepresive aceste volume se egalizează, odată cu remiterea simptomelor depresive. În acest proces de (reparare) sunt implic ate substan e numite neurotro fine care au numeroase rolu ri printre care ț i acela de formare de noi structuri neuronale. *xistă studii unele efectuate chiar în ș ara noastră! care semnalează faptul că i aceste neurotrofine sunt scăzute la ț ș pacien ii depresivi si astfel procesul de reparare i regenerare al neuronilor este ț ș blocat.
Transcript of teoria neuroplasticitatii
Teoria neuroplasticităţii
În ultima vreme cercetătorii consideră că un rol la fel de important îl au circuiteleneuronale de la nivel cerebral, conexiunile neuronale din anumite arii cerebrale şicreşterea neuronală, toate constituind ceea ce se numeşte neuroplasticitate. Astfel,anumite zone cerebrale sunt implicate în reglarea dispoziţiei. Acestea suntamigdala, talamusul, hipocampul şi cortexul cerebral. Depresia pare să fie cauzatăde alterarea neuroplasticităţii la nivelul acestor zone.
Amigdala este o structură neuronală care face parte din sistemul limbic un grup deformaţiuni situate profund la nivel cerebral!, implicat în reglarea emoţiilor cum ar fi plăcerea, furia, frica. "#nd o persoană este depresivă se pare ca există o activitatecrescută la acest nivel. $alamusul este zona cerebrală care primeşte ma%oritateainformaţiilor senzoriale pe care le transmite apoi către cortexul cerebral, fiindimplicat în reacţiile comportamentale, funcţiile de învăţare, g#ndire. &ipocampulface parte la fel ca amigdala din sistemul limbic şi are un rol ma%or în procesele dememorie şi în reacţiile emoţionale legate de anumite evenimente stresante dintrecut. 'e pare că hipocampul este mai mic ca dimensiuni la anumite persoanedepresive, expunerea ulterioară la evenimente stresante fiind afectată.
'tudii recente care au folosit rezonanţa magnetică i reconstruc ii volumetrice aleș ț
structurilor cerebrale au arătat că hipocampul persoanelor depresive are un volummai mic dec#t cel al persoanelor fără simptome depresive. Acelea i cercetăriș
sugerează faptul că după administrarea anumitor antidepresive aceste volume seegalizează, odată cu remiterea simptomelor depresive. În acest proces de (reparare)sunt implicate substan e numite neurotrofine care au numeroase roluri printre careț
i acela de formare de noi structuri neuronale. *xistă studii unele efectuate chiar înș
ara noastră! care semnalează faptul că i aceste neurotrofine sunt scăzute laț ș
pacien ii depresivi si astfel procesul de reparare i regenerare al neuronilor esteț ș
blocat.
