TEORIA ÎNCADRĂRII

8/19/2019 TEORIA ÎNCADRĂRII

1/11

Teoria Încadrării

Georgiana NicaIntroducere în Teoria Comunicării


2/11

Nica Georgiana-Alexandra, Comunicare i Rela ii Publice, Grupa IV, Anul Iș ț

Teoria Încadrării

În general, lucrările despre încadrare examineaă cum media selec!eaă in!erpre!a!i"

#iecare in#orma ie pen!ru un ar!icol, ceea ce #acili!eaă discursul despre o problemă precum iț ș#elul în care publicul "a în elege acea si!ua ie$ț ț

Teoria Încadrării are o is!orie lungă în cerce!area sociologică, cel mai mul! in#luen a!ă deț%r"ing Go##man$ Aceas!ă !eorie "ine din!r-un grup de !eorii& Agenda-setting, framing, priming,attribution$

Agenda-se!!ing es!e una din!re acele !eorii con#orm cărora se crede că in#luen a mass-țmediei asupra publicului nu es!e a!o!pu!ernică i !o!ală, ci es!e de!ermina!ă de #ac!orișcon'unc!urali precum& locul în care se pe!rece ac unea, publicul căruia i se adreseaă, con inu!ulț țmesa'elor i !ipul de mass-media$ Acese !eorii nu sun! reul!a!e din!r-o analiă simplă #ăcu!ă în!reș

presă i public, ci es!e o rela ie complexă de!ermina!ă de #ac!ori precum !radi ie, s!ruc!ură iș ț ț ș"alori sociale, reac ii a#ec!i"e i cogni!i"e ale indi"iilor$ț ș

(al!er )ipmann a analia! opinia publică i a obser"a! că oamenii nu po! cunoa !eș șe"enimen!ele în mod direc!, ci sun! dependen i de presă pen!ru a cuno !e o si!ua ie$ Însă, în!reț ș ț po"es!ea reală i ceea ce presa "a publica despre acea si!ua ie po! apărea "aria!e discrepan e dinș ț țmo!i"e poli!ice, economice, sociale, e!c$ Acela i )ipmann sus ine că mass-media es!e sursaș ț prinicpală a imaginilor din min!ea noas!ră, iar !eoria agenda-setting presupune ală!urarea aces!or imagini celor ce sun! de'a în min!ea noas!ră$ În agendă, #ap!ul că nu se cuprinde mai mul! decinci e"enimen!e a #os! accep!a! ca o generaliare empirică, după care a de"eni! o do"adă ce

ser"e !e psi*ologului George +iller i !eoriei lui ex*aus!i"e pri"ind limi!ele unei "arie!ă i deș ș ț procese senoriale magical număr ap!e plus sau minus douăș ./$

Aceas!ă !eorie es!e impor!an!ă în lucrarea de #a ă deoarece ea a condus la subiec!ulț principal, as!#el cerce!ările asupra !eoriei agendei au adus în a!en ia celor in!eresa i două noiț ț!eorii& framing iș priming.

Po!ri"i! analiei !eoriei încadrării, cel care a adus primul !ermenul de cadru. es!eGregor0 1ae!son coala de la Palo Al!o/$ Aces!a l-a de#ini! ca pe un mecanism care s!abile !eȘ ș parame!rii pen!ru ceea ce se în!2mplă.$ 1ae!son a demons!ra! că in!erac iunea presupunețîn!o!deauna cadre in!erpre!a!i"e prin care par!icipan ii de#ines cum ac iunile i cu"in!ele al!ora ar ț ț ș

!rebui în elese$ț

3%xis!ă mai mul!e de#ini ii pen!ru aceas!ă !eorie$ 4e exemplu, în si!ua iile de criă,ț ț5eider6789/ spune că percep iile oamenilor în legă!ură cu e"enimen!ele sun! dependen!e dețin#orma iile sau carac!eris!icile proeminen!e care se publică în mediul lor ț .$ As!#el, prin !eoriaîncadrării se sugereaă că mass-media #ace mai mul! dec2! să creee proeminen ă$ :elec!2nd ceț

6


3/11


să include i ce să excludăș din!r-o si!ua ie, mass-media încadreaă o si!ua ie$ I0engar iț ț ș;inder/$.apud$ +i*aela Păun/

3Al!ă de#ini ie pen!ru aceas!ă !eorie es!e da!ă de ;nig*!6777/ care spune căț ricare ar #i gradul de organiare,ț ț#iecare cadru primar îi permi!e celui ce îl #olose !e să localiee, perceapă, iden!i#ice i e!ic*e!eeș șun număr aparen! in#ini! de e"enimen!e concre! de#ini!e în !ermenii lor$ %s!e posibil să nucon !in!iee carac!eris!icile organia!e ca #iind un cadru, sau să poa!ă să îl descrie în modșcomple! dacă es!e în!reba!, dar aces! lucru nu înseamnă că es!e aplica!$

În "ia a co!idiană a socie!ă ii noas!re exis!ă o dis!inc ie clară în!re două clase mari deț ț țcadre primare& na!urale sau sociale$ Cele na!urale iden!i#ică e"enimen!ele "ău!e ca #iindnedirec iona!e, #ără orien!are, neanima!e, pur de ordinul #iicii$ Aces!e e"enimen!e sun! în eleseț țde la începu! p2nă la #inal ca exis!2nd da!ori!ă unor #ac!ori de!erminan i na!urali$ Reul!a!ul nuțes!e modi#ica! de niciun agen!, nimeni nu in!er#ereaă în mod in!en iona!$ :uccesul sau e eculț ș pri"ind aces!e e"enimen!e es!e inimaginabil$ Nicio sanc iune poi!i"ă sau nega!i"ă nu es!ețimplica!ă$ Aces!e "ersiuni ale cadrelor na!urale se găsesc în !iin ele #iicii sau biologice$ =nș țexemplu simplu ar #i s!area "remii da!ă în!r-un rapor!$


4/11


Pe de al!ă par!e, cadrele sociale au un #undal pen!ru a în elege mai bine e"enimen!ul$țAces!e încorporeaă o in!ă, "oin ă i un e#or! premedi!a! al in!eligen ei, un #ac!or "iu, deci unț ț ș ț#ac!or uman$ =n asemenea #ac!or es!e orice dar implacabil& poa!e #i con"ins, #la!a!, con#run!a! ișamenin a!$ Aces!ea po! #i numi!e #ap!e plani#ica!e$ %le supune #ăp!ui!orul la s!andarde sauț principii, la e"aluări sociale baa!e pe ones!i!a!e, e#icien ă, economie, siguran ă, elegan ă, !ac!icăț ț ț

i bun-sim $ș ț

> manageriere în serie a consec"en iali!ă ii es!e sus inu!ă, con!rola!ă i corec!a!ăț ț ț școn!inuu, aces! lucru de"enind e"iden! c2nd o ac iune es!e opri!ă sau respinsă nea !ep!a! iț ș șde"ine necesară exerci!area de e#or! compensa!oriu$ +o!i"ul i in!en ia sun! implica!e i apari iaș ț ș țimpu!ărilor a'u!ă la în elegerea modali!ă ilor de încadrare ce "or #i aplica!e$ț ț

> încadrare primară premedi!a!ă de că!re cine"a ar pu!ea #i bule!inul me!eo$ 4eci, aicia"em de a #ace cu #ap!e, nu doar cu ni !e e"enimen!e sus inem unele deosebiri de baă în s#eraș țsocială cum ar #i cea din!re scopul exis!en ial i uman/$ ?olosim acela i !ermen& cauali!a!eaț ș ș

pen!ru a ne re#eri la e#ec!ul orbi!or i e#ec!ul meni! omului, primul "ău! ca un lan prelungi! deș țe#ec!e caua!e i pro"oca!e, iar al doilea care oarecum începe cu o deciie$ș

În socie!a!ea noas!ră sim im că agen ii in!eligen i au capaci!a!ea de a se pregă!i pen!ruț ț țmersul #iresc al lucrurilor i po! să î i exploa!ee de!erminarea, #urni2nd doar ceea ce respec!ăș șmodelul na!ural$ +ai mul!, se crede că o posibilă excep ie a purei imagina ie sau a g2ndului es!eț țcă !o! ceea ce un agen! cau!ă să #acă "a #i !o! !impul limi!a! de cons!r2ngerile na!urale i aceas!ăș#ap!ă e#icace "a necesi!a exploa!area i negli'en a aces!ei condi ii$ș ț ț

C*iar i c2nd două persoane 'oacă a* in2nd în min!e placa de 'oc ei încă "or !rebui săș ș ț!rans#orme in#orma iile lega!e de mi cări, aceas!ă !rans#ormare necesi!2nd #olosirea compe!en!ăț ș

#iic i a "oin ei a "ocii în!r-o discu ie sau a m2inii pen!ru scris$ Presupunerea es!e că de i au locș ț ț șe"enimen!e na!urale #ără in!er"en ia in!eligen ei #ap!ele in!eligen!e nu po! #i realia!e e#ec!i" #ărăț ța in!ra în ordinea na!urală$

As!#el, orice segmen! al unei #ap!e g*ida!e social poa!e #i analia!ă par ial cu o sc*emățna!urală$ ?ap!ele premedi!a!e par deci să accep!e două !ipuri de în elegeri$ț

Prima, mai mul! sau mai pu in comună, pen!ru !oa!e #ap!ele, apar ine manipulării ma!ri elor aț ț țlucrurilor na!urale, în concordan ă cu cons!r2ngerile pe care cursul na!urii le impune$ț

A doua în elegere es!e lega!ă de cu"in!elor speciale în care ac!orul poa!e de"eni implica!,ț

care desigur poa!e "aria considerabil$.

A adar, Go##man sus ine că noi


5/11


4espre cadrele primare descrise mai sus, 1aran i 4a"is sus in că !eoria lui Go##man es!eș țmicroscopică i că pune accen!ul pe modul în care indi"iii în"a ă să dea sens reali!ă ii în modș ț țcuren!$

Rober! +$ %n!man a#irmă că încadrarea


6/11


- Cel re!rospec!i", adică orien!area media!ică, a!ribuirea cauelor i responsabili!ă ilor ș ț pen!ru si!ua iile nega!i"e i problemele nereol"a!eț ș

- Cel prospec!i", indic2nd de unde i de la cine po! "eni solu ii credibile$.ș ț apud$ +i*aelaPăun/

3%n!man a#irmă că #rame-urile e"iden iaă păr i de in#orma ii despre un #ap! care es!eț ț țsubiec!ul comunicării, de aceea sun! accen!ua!e$ %"iden ierea presupune că o in#orma ie a #os!ț țmai "iibilă, plină de în eles sau memorabilă pen!ru audien ă$ > e"iden iere i mai mare spore !eț ț ț ș ș probabili!a!ea ca recep!orii să perceapă in#orma ia, să discearnă în elesul ei, să o procesee i săț ț șo memoree$.

Tex!ele po! e"iden ia in#orma ii prin plasare sau repe!i ie sau prin asocierea lor cuț ț țsimboluri cul!urale #amiliare$ To!u i, c*iar i o singură apari ie neilus!ra!ă a unei no iuni în!r-oș ș ț ț par!e obscură a unui !ex! poa!e #i e"iden ia!ă dacă se po!ri"e !e sc*ema exis!en!ă în sis!emul deț ș

g2ndire al recep!orului$ Pe aces! sis!em, o idee accen!ua!ă în!r-un !ex! poa!e #i greu de obser"a!,de in!erpre!a! sau de memora! pen!ru recep!ori din caua sc*emei exis!en!e$ Pen!ru căe"iden ierea es!e produsul in!erac iunii !ex!elor i a recep!orilor, preen a #rame-urilor în !ex!,ț ț ș țde!ec!a!e de cerce!ă!ori, nu garan!eaă in#luen a asupra modului de g2ndire a audien ei$ Graber,ț ț%n!man/$

3Încadrarea ac iunilor pleacă de la modul în care poa!e #i in#luen a!ă a!i!udinea publiculuiț ța!unci c2nd nu se #ace apel la risc, dar c2nd deciia lua!ă poa!e a"ea consecin e nega!i"e sauț poi!i"e$ =!iliările îndeplinirii ac iunilor sun! asemănă!oare celor care #ac re#erire la risc, dar auțun rol impor!an! i în analia modului în care audien ele se implică în anumi!e probleme i aș ț ș

#elului în care aces!ea po! ac iona e#ec!i"$.ț


7/11


cu ideile i sc*emele exis!en!e re#eri!oare la o problemă de care oamenii au de'a cuno !in ă$ș ș țÎncadrările repor!a'elor po! #i sugera!e de anumi!e mecanisme #olosi!e an!erior în prelucrarearela!îrilor$ Aces!e mecanisme includ !i!lurile, leadurile, ci!a!e de re#erin ă i paragra#e-c*eie$ț șCerce!ărie au demons!ra! că încadrarea media poa!e a"ea e#ec! asupra modului în care membriiunei audien e in!erpre!eaă o problemă în #inal$.ț

Re"is!a T*e :ocial :cience ournal rela!eaă în!r-un ar!icol pu!erea media de a încadra o!ire în!r-o gri'ă na ională$ În 6777, în )i!!le!on, Colorado, la Columbine 5ig* :c*ool a a"u! locș ț

un masacru care a exerci!a! în #inal un mare impac! asupra publicului pri"ind problemele !inereigenera ii i delic"en a in#an!ilă, în mare par!e caua! de modul în care mass-media a încadra!ț ș ț!irea$ Ar!icolul descrie procesul de încadrare obser"a! în media pri"ind e"enimen!ul, ce în #inal aș

#os! ca!aloga! ca un !ip proeminen! de "iolen ă pen!ru =$:$ț

În ar!icol se precieaă că #oar!e pu ine !iri au a!ras a!2!a a!en ia precum Columbine$ț ș țH9 din americani au urmări! irul de e"enimen!e de la Columbine$ )aJrence KK6/ a examina!ș

sursele aces!or cadre de re#erin ă pen!ru repor!a'ul despre Columbine, sus in2nd că mo!i"ulț ț pen!ru care a a"u! un un ni"el ridica! de acoperire mass-media a #os! cali!a!ea drama!ică ae"enimen!elor$

4in momen! ce Columbine a #os! a a ocan!, a de"eni! un e"enimen! de#ini!oriu în două sensuri&ș ș

• Primul, 'urnali !ii au #os! pu i în si!ua ia de a nu a"ea un preceden! media pen!ru a îcadraș ș ț

Columbine i, deci, au #os! #or a i să creee noi cadre pen!ru aces! inciden!$ș ț ț• Al doilea, lăs2nd la o par!e na!ura lui neobi nui!ă, Columbine a #ăcu! să se #ormee unș

!ipar pen!ru problema #curilor de arme în coli, i ex!in2ndu-se apoi la delic"en aș ș țin#an!ilă ca un în!reg$

C*0i i +cCombs KK/, în s!udiile lor de încadrare media al masacrului de la Columbine, aușdescoperi! la baa ei o sc*imbare dinamică a cadrelor$ În !imp ce rela!area ini ială era cen!ra!ă pețce s-a în!2mpla! la liceu, după o perioadă cadrul s-a sc*imba! pe impac!ul la ni"el social$ Înmul!i!udinea de ar!icole din!re ele men ineau un cadru


8/11

Articol

Actori 17.5%

Acțiuni 15.1% Consecințe 1.%

!eacții 7".1%

Comentarii #$.$%

lemente de ansam&lu 7.'%

(iscursi)"*.'%

(in a+ara comunității "1.1%Comunitatea 1,.1%-oliție "".%

ig. 1/ distri&uția 0e tematici


4a!ele au #os! colec!a!e de că!re re"is!ă #olosind cu"in!ele-c*eie Columbine iș Littleton$Cău!area a o#eri! H9D de documen!e din presa scrisă i !ele"iiune, inclu2nd NeJ MorB Timesșn68/, Associa!ed Press n6/, A1C NeJs n66/, CNN NeJs n66/ i P1: NeJsșn8/$

:!udiul aces!ora acoperă DK de ile, de pe K aprilie 6777 p2n pe K mai 6777 c2nd areloc un al! a!ac la un liceu din George!oJn$ )ead-urile au #os! analia!e c*iar de au!ori, care au primi! s#a!uri în legă!ură cu analiarea da!elor$ 4ocumen!ele de !iri au #os! a!ribui!e cașapar in2nd unuia sau mai mul!or elemen!e ale e"enimen!ului Columbine$ Ca!egoriile !ema!icețincludeau ac!orii, ac iunile, consecin ele, reac iile, comen!ariile, i elemen!ele de ansamblu$ Peț ț ț ș parcursul s!udiului, descoperiri de lua! în seamă au #os! rapor!a!e în !ermenii analielor care audus la sec iunile de mai sus$ț

@


9/11


Analia !ema!icilor a celor de la T*e :ocial :cience ournal a ară!a! elemen!ele preen!eîn ar!icolele lega!e de Columbine$ ?Ig$ 6 ilus!reaă dis!ribu ia elemen!elor ce au apăru! în cel maițmare procen!a'$ Cel mai proeminen! cri!eriu, cu @$6 de !i!luri, a cons!a! în "aria!ele reac iileț pri"i!oare la inciden!$ +ai mul! de o !reime a aces!ora era despre reac iile discursi"e care a"eauțîn "edere posibilele caue$ =nele au men iona! caue speci#ice precum armele, #ac!orii socio-ț

cul!urali i di"er!ismen!ul din mass-media$ :emni#ica ia unor !i!luri era că semnalau un procesș țsocial în mi care& explorarea mo!i"elor ce au caua! acel compor!amen! i la o scară mai largă,ș șun e#or! pen!ru a discu!a me!ode de a de!ec!a i a pre"eni asemenea compor!amen! în "ii!or$șAspecul dominan! al !ema!icii de reac ie a #os! discu ia despre #ac!orii ce au caua! e"enimen!ul$ț ț

To!u i, erau mai mul!e reac ii dec2! cele care discu!au mo!i"ele$ Au #os! i în!2lniri înș ț șcadrul comuni!ă ii sub #orma unor răspunsuri la e"enimen!$ Analia indică #ap!ul că reac iileț țcomuni!ă ii au ocupa! 67$6$ Aces!ea au a"u! legă!ură cu înmorm2n!ările !inerilor i al!eț șmemoriale$ Al doilea subiec! cu legă!ură direc!ă cu s!uden ii a #os! c2nd ace !ia se "or în!oarce laț școală$ +edia a acoperi! răspunsurile comuni!ă ii la momen!ul impac!ului, de i e#ec!e au #os!ș ț ș

resim i!e în în!reaga ară$ Reac iile din a#ara comuni!ă ii au apăru! în propor ie de 6$6 i s-auț ț ț ț ț șcen!ra! pe !rei mari subiec!e& în!2lniri poli!ice, probleme similare i reac iile colilor din celelal!eș ț școmuni!ă i$ț

A doua !emă ma'oră, cea în propor ie de K$ a #os! de!ermina!ă de uniunea celor !reiț!ema!ici ma'ore& ac!orii, ac iunile i consecin ele$ )ua!e împreună aces!e !rei !eme de acoperire aț ș țe"enimen!ului cons!i!uie !o! ceea ce s-a în!2mpla! de #ap! acolo$ Poli ia, în con!ex!ul în carețin"es!iga ia era în des#ă urare, era principala sursă de in#orma ie pri"ind e"enimen!ul, dar maiț ș țexis!a i caul în care media ocn!ac!a mar!ori din comuni!a!e$ș

Analiele #ăcu!e în !imp au ară!a! că ung*iurile din care erau scrise ar!icolele s-ausc*imba! pe parcursul si!ua iei de la Columbine$ )a începu!, aceas!ea erau concen!ra!e, în modț

speci#ic, pe #ocul de arme, iar pe parcurs aces!ea s-au mu!a! pe comen!arii i reac ii$ Imedia! dupăș țe"enimen!, presa con inea ce s-a #ăcu! pen!ru a răspunde împu că!urilor$ț ș4in momen! ce reac iile au ocupa! un asemenea procen!, analia a #os! #ăcu!ă peț

subca!egoriile lor$ :-a ară!a! că primele pa!ru din!re aces!ea apăreau la acela i ni"el la începu!,șdar apoi acelea ale poli iei i ale comuni!ă ii au #os! mic ora!e$ț ș ț ș

Analia sugereaă că ar!icolele au #os! baa!e ini ial pe ce s-a în!2mpla! la Columbine, dar țîncadrarea media a #ăcu! ca punc!ul principal de in!eres să se sc*imbe pe reac iile apăru!e înțîn!reaga ară$ Aces!e descoperiri au ară!a! că c*ema lui "an 4i'B i al lui 1ell es!e corec!ă i căț ș ș procesul de încadrare es!e preen! în păs!rarea proeminen ei unei si!ua ii$ț ț

Apor!ul aces!ui s!udiu s!ă !ocmai în ară!area !emelor preen!e în procesul de încadrare$

Aceas!ă analiă a ară!a! că no!orie!a!ea s!ă în reac iile oamenilor apăru!e din !oa!ă America$ 4e iț ș po"es!ea a începu! cu ce au #ăcu! %ric 5arris i 40lan ;lebold pe K aprilie 6777, masacrul de lașColumbine a e"olua! în!r-o discu ie despre ce #ac oamenii din !oa!ă America pen!ru a se descurcațcu e#ec!ul pe care !ragedia l-a a"u! asupra lor$

4e i inciden!ul a a"u!, #ără mo!i"e de îndoială, un impac! mare asupra comuni!ă ii locale,ș ț proeminen a ex!insă a a"u! legă!ură cu #ap!ul că asemenea e"enimen!e se po! produce la oricețliceu din suburbiile Americii$ 4e exemplu, media a #olosi! urmă!oarele !eme& cum liceele din

9


10/11


subrubii nu mai sun! sigure, ce impor!an ă a a"u! inciden!ul asupra cul!urii na ionale i ins!i!u iaț ț ș țde pre"enire s!ra!egică$

În !ermeni generali, aces! s!udiu a ară!a! cum in#rac iunile de mare an"ergură sun!țîncadra!e în media$ !irile au un in!eres, dar i o obliga ie în a acoperi orice de!aliu dinȘ ș țe"enimen!e precum Columbine$ 4ar aceas!ă cerce!are ara!ă că media se anga'eaă în a păs!ra

proeminen a unei po"e !i prin încadrarea ei$ În si!ua ia par!iculară Columbine, aceas!a a #os!ț ș țmen inu!ă prin lărgirea s#erei de îngri'orare i încadrarea în!regii na iuni$ț ș ț

Teoria încadrării în real ii publice& speciali !ii în rela ii publice sun! in!eresa i a!2! ca mesa'ele lor ț ș ț țsă a!ingă publicuril in!ă ale organia iilor pen!ru care lucreaă, c2! i ca aces!ea să ac ionee înț ț ș țdirec ia dori!ă$ As!#el, mesa'ele crea!e de rela ioni !i !rebuie să con ină suges!ii pen!ru ca publiculț ț ș țsă le în eleagă i să #ie persuada!$ >rice program de rela ii publice, #ie că es!e "orba de campanii,ț ș țs!ra!egii elec!orale, sociale sau economice, !rebuie să con ină încadrări ale si!ua iilor, a!ribu!elor,ț țalegerilor, ac iunilor, problemelor i responsabili!ă ilor as!#el înc2! să primească un răspunsț ș ț

#a"orabil de la clien ii săi$ 3Teoria încadrării a'u!ă la e"iden ierea proceselor pe care oamenii leț țu!ilieaă pen!ru a examina in#orma ia, pen!ru a emi!e 'udecă i i pen!ru a în elege lumea.$ț ț ș țAceas!a 3a'u!ă la în elegerea modului în care se realieaă cons!ruc ia argumen!elor i modul înț ț șcare aces!e argumen!e sun! in!erpre!a!e$.

7


11/11


Bibliografie:%n!man Rober!, Framing Toward Clarification of a Fractured Paradigm, Nor!*Jes!ern=ni"ersi!0, 677D, Cap$ ># #rames and #rameJorBsGo##man %r"ing, Frame Analysis: An ssay on t!e "rgani#ation of $perience , Nor!*Jes!ern=ni"ersi!0, 679H, Cap$ Priamr0 ?rameJorBsPăun +i*aela, Te#a %&ass-media 'i cri#ele ( principalii factori în conturarea imaginii uneiorgani#a)ii* Cap$ Teoria Încadrării$:eon-;0oung Ana, ;arla ;$ GoJer +ow do t!e news media frame crises A content analysis of crisis news coerage, Public Rela!ions Re"ieJGlenn ($ +usc*er!, Frame-c!anging in t!e media coerage of a sc!ool s!ooting: T!e rise of Columbine as a national concern, T*e :ocial :cience ournal

6K

TEORIA ÎNCADRĂRII

Documents

Transcript of TEORIA ÎNCADRĂRII