TEORIA BALANŢEI PUTERII

3
TEORIA BALANŢEI PUTERII ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE CONCEPTUL Balanţa puterii (echilibrul puterii) a constituit un principiu cãlăuzitor al diplo În plus, acest concept a fost folosit de mulţi teoreticieni şi comentatori pentru aspecte ale comportamentelor statelor ce compun sistemul internaţional. OBIECTIV Obiectivul fundamental al creării unui sistem de tip balanţă a puterii este acela participante în faţa potenţialelor agresiuni. Teoria clasică a balanţei puterii implică o distribuţie specifică a puterii între sistemul internaţional, astfel încât nici un stat şi nici o alianţă existentă să n covârşitor sau predominant puterea. SENSURILE CONCEPTULUI 1. O stare de fapt care se referă la o distribuţie uniformă a puterii în sistemul 2. Echilibru în raporturile de forţe dintre actorii internaţionali 3. Distribuţia de putere existentă la un moment dat (statu-quo) în sistemul inter BALANŢA PUTERII LA HANS MORGENTHAU Politics Among Nations: the Struggle for Power and Peace, New York, 1948 Conceptul echilibrului se aplică: în economie: între ac umulare şi investiţie, export şi import, ofertă şi cerere, costuri industrie şi agricultură, între industriile grea şi uşoară, etc. în societate: între sat şi oraş, între diversele grupuri de vârsta, între sferele diversele clase sociale. “Este scopul oricărui asemenea echilibru de a menţine stabilitatea sistemului fără multitudinea elementelor care îl compun". Stabilitatea şi conservarea tuturor elementelor din sistem înseamnă: a preveni ascendenţa unuia dintre acestea asupra celorlalte a permite fiecărui element să-şi urmărească propria tendinţă până la punctul în c puternică încât tinde să covârşească pe celelalte În câmpul relaţiilor internaţionale, sistemul poate fi închipuit ca format din ce echilibratorul (compensorul). Echilibratorul are ca obiectiv, în interiorul sistemului, menţinerea echilibrului politica unei naţiuni sau a unui grup de naţiuni. În consecinţă, echilibratorul îşi va utiliza greutatea fie pe unul din talgere, f -adică va sprijini fie un grup de naţiuni, fie pe celalalt. Într- un interval istoric scurt, echilibratorul poate deveni prieten şi duşman al ace grup de mari puteri. Echilibratorul este într-o poziţie de "splendidă izolare". Ea este auto-impusă ca pentru a observa care sunt tendinţele talgerelor în scopul de a putea interveni la pentru echilibrarea lor. Dar, de asemenea, întrucât echilibratorul îşi "aruncă" forţa (greutatea) pe unul s funcţie de evaluarea pragmatică a stării balanţei, comportamentul lui rezistă cu g Pornind de la aceasta premisă teoretică se pot înţelege mai bine sensul şi conţin Albion".

Transcript of TEORIA BALANŢEI PUTERII

TEORIA BALANEI PUTERII N RELAIILE INTERNAIONALE CONCEPTUL Balana puterii (echilibrul puterii) a constituit un principiu cluzitor al diplomaiei i politicii europene. n plus, acest concept a fost folosit de muli teoreticieni i comentatori pentru a explica importante aspecte ale comportamentelor statelor ce compun sistemul internaional. OBIECTIV Obiectivul fundamental al crerii unui sistem de tip balan a puterii este acela de a proteja statele participante n faa potenialelor agresiuni. Teoria clasic a balanei puterii implic o distribuie specific a puterii ntre entitile ce compun sistemul internaional, astfel nct nici un stat i nici o alian existent s nu poat obine n mod covritor sau predominant puterea. SENSURILE CONCEPTULUI 1. O stare de fapt care se refer la o distribuie uniform a puterii n sistemul internaional 2. Echilibru n raporturile de fore dintre actorii internaionali 3. Distribuia de putere existent la un moment dat (statu-quo) n sistemul internaional BALANA PUTERII LA HANS MORGENTHAU Politics Among Nations: the Struggle for Power and Peace, New York, 1948 Conceptul echilibrului se aplic: n economie: ntre acumulare i investiie, export i import, ofert i cerere, costuri i preuri, ntre industrie i agricultur, ntre industriile grea i uoar, etc. n societate: ntre sat i ora, ntre diversele grupuri de vrsta, ntre sferele economic i politic, ntre diversele clase sociale. Este scopul oricrui asemenea echilibru de a menine stabilitatea sistemului fr a distruge multitudinea elementelor care l compun". Stabilitatea i conservarea tuturor elementelor din sistem nseamn: a preveni ascendena unuia dintre acestea asupra celorlalte a permite fiecrui element s-i urmreasc propria tendin pn la punctul n care ea devine att de puternic nct tinde s covreasc pe celelalte n cmpul relaiilor internaionale, sistemul poate fi nchipuit ca format din cele dou talgere i echilibratorul (compensorul). Echilibratorul are ca obiectiv, n interiorul sistemului, meninerea echilibrului fr ca el sa se identifice cu politica unei naiuni sau a unui grup de naiuni. n consecin, echilibratorul i va utiliza greutatea fie pe unul din talgere, fie pe cellalt - adic va sprijini fie un grup de naiuni, fie pe celalalt. ntr-un interval istoric scurt, echilibratorul poate deveni prieten i duman al aceleiai mari puteri sau grup de mari puteri. Echilibratorul este ntr-o poziie de "splendid izolare". Ea este auto-impus ca o poziie de ateptare, pentru a observa care sunt tendinele talgerelor n scopul de a putea interveni la momentul oportun pentru echilibrarea lor. Dar, de asemenea, ntruct echilibratorul i "arunc" fora (greutatea) pe unul sau altul dintre talgere n funcie de evaluarea pragmatic a strii balanei, comportamentul lui rezist cu greu criteriilor morale. Pornind de la aceasta premis teoretic se pot nelege mai bine sensul i coninutul expresiei "perfidul Albion".

"Fcnd imposibil pentru orice naiune ori combinaie de naiuni s dobndeasc predominana asupra altora, echilibratorul i conserv propria lui independen precum i independena tuturor celorlalte naiuni, detandu-se astfel ca factorul cel mai puternic al politicii internaionale". BALANA PUTERII LA KENNETH WALTZ Teoria politicii internaionale Constrngerile structurale vor determina statele s recurg la aciuni de balansare, iar la nivelul sistemului se vor forma balane de putere, nu n sensul c o balan odat creat va fi meninut, ci c, odat perturbat, va fi refcut. PREMIS: Statele sunt actori unitari aflai ntr-un mediu de tip auto-ajutorare (self-help) i care i doresc s supravieuiasc (la nivel minim), dar pot urmri i alte scopuri, mergnd pn la dominaia mondial. PREMIS: Statele vor ncerca s valorifice att resursele interne (sporirea capabilitilor militare, economice sau de alt natur), ct i cele externe (ntrirea alianei din care fac parte i slbirea celor adverse). PRECIZARE: Sporirea puterii nu presupune neaprat maximizarea ei, ntruct puterea nu este un scop n sine, ci un mijloc (cel mai important) pentru atingerea securitii. PRECIZARE: Restricia i stabilitatea nu constituie inte personale ale liderilor naionali, ci sunt derivate din urmrirea strict a intereselor statelor. Atta timp ct statele caut s supravieuiasc se pot alia cu oricine ca rspuns la stimulentele externe i sunt dispuse s recurg la rzboi, dac este necesar. Astfel niciun stat nu va fi capabil s domine sistemul, i alte forme de restricie i stabilitate vor aprea. BALANA PUTERII LA ALFRED VAGTZ The Balance of Power: Growth of an Ideea, n World Politics, 1/1948: balana este o constant a comportamentului uman originile conceptului se regsesc n statele italiene ale Renaterii balana de putere este exclusiv instrument al relaiilor internaionale, inaplicabil la relaiile politice interne BALANA PUTERII LA ERNEST B. HAAS Balance of Power: Prescription, Concept or Propaganda, n World Politics, 5/1953 balana de putere este specific relaiilor internaionale, dar n context subsistemic, nu la nivelul actorilor sistemici METODE: BALANSAREA (BALANCING) Se refer la dou tipuri specifice de aciune: - aliana sau coaliia - ndeplinirea rolului de echilibrator METODE: ALINIEREA (BANDWAGONGING) Se identific dou tipuri de motivaie: - Supravieuirea - Obinerea de beneficii de pe urma conflictului (state-acal) METODE: PASAREA RESPONSABILITII (BUCKPASSING) Una dintre puterile majore ale sistemului permite temporar altui stat s ndeplineasc atribuii exercitate pn atunci ISTORIE SEC. XV - 1815 formulat explicit n pacea westfalic (1648)

component teritorial i de populaie esenial principiul compensaiei Pacea Westfalic este o pace ncheiat n anul 1648 prin care a fost pus capt Rzboiului de 30 de ani. Tratatul de pace este alctuit din dou documente: Tratatul din Munster (ncheiat ntre Sfntul Imperiu Roman i Frana) i Tratatul din Osnabruck (ncheiat ntre Sfntul Imperiu Roman i Suedia). Cele dou tratate alctuiesc mpreun Pacea Westfalic. Suedia obine oraul Stettin cu regiunea nconjurtoare; oraul Wismar; de asemenea, episcopatul Bremen i Werden; Danemarca nu obine teritoriile pretinse; Austria cedeaz Franei Sundgau; Statele germane nu aveau ieire la mare, fiind excluse din comerul maritim 1815 - 1918 balana de putere se permanentizeaz i devine instituie a sistemului internaional principiul primordialitii puterilor majore, responsabile de balan dimensiuni: teritorial, militar, tehnologic, economic Actul final al Congresului de la Viena (1815): Frana are teritoriul redus la frontierele sale din 1789; n plus, are obligaia de a plti despgubiri de rzboi i de a primi trupele strine; Regatul Unit al rilor de Jos reunete Provinciile Unite i rile de Jos Austriece; Regatul Prusiei ctig, la vest, Westfalia i Renania, iar la est, Pomerania, i devine unul dintre membrii cei mai importani ai Confederaiei Germane; Austriei i se restituie teritoriile pierdute, Tirolul, Salzburgul - pn la grania cu Bavaria - i primete provinciile ilirice, Lombardia i Veneia; poziia sa se consolideaz prin venirea pe tronul Toscanei a arhiducelui Ferdinand, iar n ducatul de Parma, a Mariei Luiza, a doua soie a lui Napoleon I; Rusia obine 2/3 din Polonia, inclusiv Varovia, constituite ntr-un regat autonom al Poloniei, arul Rusiei obinnd i titlul de rege al Poloniei; Rusia mai obine Finlanda i i se recunotea stpnirea asupra Basarabiei, anexat n 1812; Regatul Unit primete Colonia Capului, Malta, Ceylon, Insulele Ionice i insula Hellgoland; n plus, i se recunoate suveranitatea asupra Gibraltarului ; n Spania i Regatul celor Dou Sicilii se produce restauraia Bourbon-ilor 1939-1991 balana puterii devine cursa narmrilor ntre cei doi poli sistemici confruntri prin interpui (rzboaie la custur) 1991 - 2008 bipolaritatea nlocuit de unipolarism necontestat balana de putere nu mai este sistemic, ci una a subsistemelor IMPaLICAII Multe dintre sursele evidente ale moderaiei nu par a fi necesare. Se pare c nu este nevoie de legi internaionale, de simul apartenenei la comunitatea internaional sau de concepte mprtite asupra dreptii. Este contrar simului comun faptul c restricia i stabilitatea pot aprea i atunci cnd comportamentele actorilor internaionali nu sunt moderate. Alternativa la balansare este alinierea de partea statului sau alianei mai puternice. Alinierea la statul mai puternic nu este o soluie, acesta putndu-se ntoarce mpotriva actualilor aliai, iar statul n cauz va rmne descoperit n faa ameninrii.