MACROECONOMIE

Întrebări de ordin general

1. Teoria economică: obiectul de studiu şi metodele de cercetare.

2. Indicatorii macroeconomici de rezultate şi evaluarea lor. Dinamica principalilor indicatori macroeconomici

în Republica Moldova.

3. Indicatorii macroeconomici nominali şi reali. Indicii macroeconomici de preţuri.

4. Ciclul economic. Variaţia indicatorilor macroeconomici în funcţie de faza ciclului economic şi factorii care

îl influenţează.

5. Piaţa muncii. Formele şi cauzele şomajului. Evaluarea şi costurile şomajului. Legea  lui Okun. Politici

antişomaj.

6. Cauzele, formele şi costurile inflaţiei. Evaluarea inflaţiei. Ecuaţia lui Fisher.

7. Strategii de combatere a inflaţiei. Curba lui Phillips în perioada scurtă şi perioada lungă.

8. Cererea agregată şi factorii ce o determină. Curba cererii agregate.

9. Economiile şi investiţiile. Efectele creşterii investiţiilor.

10. Oferta agregată şi factorii ce o determină. Modelul clasic şi modelul keynesian al ofertei agregate.

11. Echilibrul macroeconomic general. Modelul AD-AS. Şocurile de cerere şi ofertă.    

12. Echilibrul macroeconomic pe piaţa bunurilor. Mecanisme de realizare  a echilibrului pe piaţa bunurilor.

13. Excedentul şi deficitul bugetar. Metodele de finanţare a deficitului bugetar. Curba lui Laffer.

14. Piaţa bunurilor şi curba IS. Caracteristicile curbei IS.

15. Cererea de monedă. Teorii ale cererii de monedă. Factorii şi determinanţii cererii de monedă.

16. Oferta de monedă. Metode de reglare a ofertei de monedă.

17. Echilibrul pe piaţa monetară.  Efectele de  multiplicare şi de transmisie pe  piaţa monetara.

18. Piaţa monetară şi curba LM. Caracteristicile curbei LM.

1

19. Echilibrul macroeconomic şi rezolvarea dezechilibrelor în modelul IS-LM.

20. Balanţa de plăţi şi structura ei.  Echilibrarea balanţei de plăţi.

21. Comerţul exterior şi factorii ce îl influenţează . Eficienţa exportului şi importului. 

22. Piaţa valutară. Ratele de schimb nominală şi reală, factorii care le influenţează. Operaţiuni cu rezervele

valutare.

23. Funcţionarea economiilor în condiţiile ratelor de schimb fixe şi flexibile.

24. Economia deschisă  Modele ale economiei deschise.

25. Creşterea economică: esenţa şi factorii ce o determină. Modele ale creşterii economice.

2

Întrebări deschise

1. Valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale , produse în ţară pe parcursul anului este______________

2. Principalele scopuri ale politicilor macroeconomice sunt:a) creşterea economică; b) ……………………….; c) ……………………… .

3. PIB-ul poate fi calculat utilizând:a) metoda cheltuielilor; b) ………………. ………;c) ..…………………… .

4. Succesiunea perioadelor de creştere şi recesiune în activitatea economică reprezintă ______________

5. Rata şomajului în condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă ______________

6. Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor profesionale a forţei de muncă şi structurii

economiei este ______________

7. Şomajul fricţional apare în rezultatul ______________

8. Legea lui Okun arată ______________

9. Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este ______________

10. Reducerea nivelului general al preţului este ______________

11. Nivelul inflaţiei se calculează ______________

12. Inflaţia prin cerere apare în rezultatul ______________

13. Inflaţia prin costuri apare în rezultatul ______________

14. Investiţiile brute minus amortizarea reprezintă ________________

15. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi produselor finale reprezintă ______________

16. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii agregate 1......2.......3........4........

17. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate 1......2.......3........

18. Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii sunt ______________

19. Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice oferta de bani? Arătaţi grafic ce efecte are o

creştere a ofertei de bani.

20. Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicând modelul IS-LM , arătaţi

grafic ce măsuri va întreprinde Banca Centrală pentru a menţine neschimbat:

nivelul venitului; rata dobânzii.

21. Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi servicii este ______________

22. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea costurilor?

23. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea cererii agregate?

24. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate în perioada scurtă.

25. Explicaţi sensul economic al ecuaţiei lui Phillips.

3

Adevărat / Fals

1. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii

economice în jurul lui PNB real.

2. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.

3. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.

4. În situaţia de echilibru, cererea agregată este parţial egală cu nivelul venitului.

5. Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de consum.

6. Modificările cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum starea bugetului public.

7. Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică şi  antreprenor.

8. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.

9. Consumul de bunuri şi servicii este în funcţie doar de mărimea venitului.

10. Crucea  lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.

11. Punctele de pe dreapta  IS reflectă combinaţiile ratei dobânzii şi venitului pentru care piaţa mărfurilor este

echilibrată.

12. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.

13. În cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a activităţii economice se realizează prin

intermediul  banilor.

14. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.

15. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.

16. În cazul in care curba LM este verticala  atunci cererea de bani nu depinde de nivelul ratei  dobânzii. şi de

nivelul venitului.

17. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.

18. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.

19. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.

20. Daca înclinaţia marginală pentru import este mică, atunci multiplicatorul fiscal creşte.

21. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.

22. Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu  preţurile mărfurilor autohtone va deplasa cererea spre

produsele de import.

23. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.

4

Teste - grilă

1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:a) include teoria banilor;b) nu face abuz de ipoteze;c) utilizează în special noţiuni de agregare;d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

4. Care din următoarele nu se includ în PIB:a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;b) salariile profesorilor;c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:a) exportului net;b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;c) investiţiilor nete; d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:a) PNB plus amortizarea; b) VN plus impozitele indirecte; c) Consumul plus investiţiile; d) PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;

5

c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:a) PIB la preţul pieţei;b) PNB la preţul pieţei;c) PIB la preţul costului de producţie;d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:a) venit obţinut din moştenire;b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;c) venitul destinat consumului;d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:a) profiturile societăţilor neindustriale; b) b) impozite pe asigurări sociale;c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;d) transferurile sociale.

14. VPD include: a) venitul personal;   b) impozite personale;c) consumul personal;d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil estea) negativă;b) egală cu zero;c) pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:a) investiţii brute; b) achiziţii guvernamentale; c) consum; d) exportul net de mărfuri şi servicii; e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată : a) la preţuri curente;b) la preţurile unui an de referinţă;c) la preţurile pieţei.

6

18. PIB real se va calcula ca:a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor; d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre: a) PNN şi PNB;b) PNB nominal şi PNB real;c) PNB şi PNN;d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600;   ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la 150. În aşa caz PNB real:

a) va creşte;b) se va micşora;c) va rămâne neschimbat;d) nu poate fi calculat; e) nu este corect nici un răspuns.

21. P.I.B. potenţial este definit prin:a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente; b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici; b) contracţiile periodice ale PIB;c) creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:a) reducerea investiţiilor;b) micşorarea colectărilor impozitare;c) creşterea PIB-ului;d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:a) reducerea şomajului;b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:a) investiţiilor private;b) nivelului general al preţurilor;c) ratei şomajului;d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;b) reducerea profitului;c) reducerea ratei dobânzii;

7

d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?a) profiturile firmelor;b) mărimea exporturilor;c) mărimea şomajului;d) deficitul bugetului de stat.

28. Care din indicatori este contraciclic?a) volumul vânzărilor de bunuri;b) nivelul şomajului;c) utilizarea capacităţilor de producţie;d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:

a) creşterea ratei ocupaţiei;b) scăderea ratei ocupaţiei;c) nu va schimba gradul de ocupare;d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;b) creşte salariul real;c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:a) vor beneficia şomerii;b) vor suferi indivizii care muncesc;c) va scădea cantitatea cerută de muncă;d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:a) pierderii locurilor de muncă;b) creşterii ofertei de muncă;c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:a) în economie se petrec schimbări tehnologice;b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

8

a) şomajul fricţional;b) şomajul structural;c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:a) fricţionali;b) ciclici;c) structurali;d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:a) lipsa totală a şomajului;b) existenţa şomajului ciclic;c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când: a) există şomaj ciclic;b) lipseşte şomajul fricţional;c) şomajul natural este constant;d) şomajul structural este de scurtă durată;e) nici o variantă corectă. 

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:a) PNB real;b) PNB nominal;c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:a) rata naturală a şomajului;b) rata şomajului ciclic;c) venitul naţional al ocupării totale; d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;b) mărirea transparenţei pieţii muncii;c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:

a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;c) stimularea creşterii importurilor;d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;c) când cresc preţurile la resursele energetice;d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

9

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă: a)nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului

precedent;c)diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul

general al preţurilor anului precedent;d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul

general al preţurilor anului curent.

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei agregate:

a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;b) o creştere a preţului petrolului;c) o reducere a impozitului pe venitul personal;d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.

46. Stagflaţia este situaţia:a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:a) stocurilor monetare ale populaţiei;b) ratei nominale a dobânzii;c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata reală a dobânzii?

a) 10%;b) 20%;c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă  i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce sfat îi veţi da studentului?

a)să cheltuie mijloacele de care dispune;b) să facă economii.

50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca  va achita la depuneri o dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?

a)să cheltuie mijloacele de care dispune;b) să le depună la bancă.

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

10

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:a) a.) cererea agregată;b) oferta agregată.

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă a) verticală;b) orizontală;c) crescătoare;d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în microeconomie sunt noţiuni:

a) identice; b) complementare;c) substituibile;d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:a) a) planificate;b) efective; c) curente; d) viitoare;e) posibile;f)necesare;g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt: a) achiziţiile publice;b) cheltuielile investiţionale brute;c) cheltuielile de consum;d) impozitele;e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei; b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional; d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

11

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre dreapta :

a) o creştere a nivelului general al preţurilor;b) o reducere a ofertei de monedă;c) o creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:a) în stânga;b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:a) apare investiţia nedorită în stocuri;b) dispare investiţia în stocuri;c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB; b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate: a) posedă o pantă pozitivă;b) posedă o pantă negativă;c) este orizontală;d) este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere în:

a) volumul de producţie; b) venit; c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:a) există şomaj ciclic şi structural;b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;c) curba  cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se

ajustează imediat la nivelul preţului;d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se

ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;b) creşterea ofertei de bani;c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă: a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare; d) toate răspunsurile sunt corecte.

12

69. Consumul este condiţionat de creşterea:a) venitului brut; b) venitul disponibil;c) înclinaţiei marginale spre consum;d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu

venitul disponibil.

72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a avut loc:

a) micşorarea economiilor populaţiei; b) creşterea economiilor populaţiei;c) consumul a rămas la acelaşi nivel;d) consumul a crescut; e) nici una din cele anterioare.

73. Consumul autonom este cel care:a) depinde de preţurile bunurilor de consum;b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;b) suma tuturor activelor familiale;c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade: a) cererea pentru resursele de credit;b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:a) pozitivă;b) negativă;c) constantă;d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;b) cheltuielile legate de factorul capital;c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

13

78. Investiţiile globale brute sunt:a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:a) construcţia depozitului pentru producţia finală;b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:a) creşterea investiţiilor;b) diminuarea investiţiilor; c) creşterea economiilor naţionale;d) micşorarea economiilor naţionale.

81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?

a) se va micşora;b) se va mări ;c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor: a) o scădere în rata dobînzii;b) o creştere în cheltuielile de consum;c) o lichidare a stocurilor;d) o creştere a importului; e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune: a) o deplasare în jos a funcţiei de consum; b) o reducere a cererii aggregate; c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:a) investiţiilor;b) economiilor private;c) economiilor publice;d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:a) mărimea ofertei agregate;b) mărimea cererii agregate;

14

c) masa impozitelor colectate în buget;d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice: a) nu afectează curba cererii agregate; b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate; c) deplasează curba ofertei agregate;d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;b) cheltuielile publice cresc;c) veniturile publice scad;d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:a) cheltuieli publice;b) deficite publice;c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă: a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;c) taxele vamale şi accizele;d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:a) modificarea achiziţiilor publice;b) reglementarea ratei dobânzii;c) reglementarea transferurilor;d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie; b) micşorarea ritmului inflaţiei; c) stabilizarea ratei de schimb; d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;

15

b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală  restrictivă se realizează:a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;b) cu scopul micşorării inflaţiei; c) pentru stimularea  activităţii de antreprenoriat;d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?

a) se vor micşora cu 36 mil.lei;b) se vor micşora cu 84 mil.lei;c) se vor micşora cu 120 mil.lei; d) se vor majora cu 36 mil.lei;e) se vor majora cu 84 mil.lei; f) se vor majora cu 120 mil.lei.

98. Moneda reprezintă:a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege: a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate; b) cererea de active financiare sub formă monetară;c) un mijloc de control al ofertei monetare;d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;b) scade din motive de speculaţie;c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:a) PIB-ul real creşte;b) PIB-ul real scade;c) rata nominală a dobânzii creşte;d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:a) Ministerul finanţelor;B) Banca Centrală şi băncile comerciale;C) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:a) rata dobânzii la credite bancare;b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

16

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;c) rezervele bancare şi rata dobânzii;d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;c) statul va emite obligaţiuni;d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;c) creşterea multiplicatorului bancar;d) reducerea multiplicatorului bancar.

107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni; b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni; c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;c) creşterea ratei dobînzii;d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:a) majorării bazei monetare;b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:a) reduce rata rezervei obligatorii;b) vinde HVS;c) ridică taxa rescontului;d) toate răspunsurile sunt corecte;e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară  restrictivă se realizează :a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;b) cu scopul micşorării inflaţiei; c) pentru stimularea  activităţii de antreprenoriat;d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:a) politica monetară este eficientă;

17

b) politica monetară este ineficientă;c) politica fiscală este eficientă;d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina: a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică: a) un teritoriu mic după suprafaţă;b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:a) consum naţional;b) export net;c) export;d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net : a) deprecierea monedei naţionale;b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;c) deprecierea monedei străine; d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

119. Balanţa comercială reprezintă: a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice; b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat; c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;

18

d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale; b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:a) scumpirea relativă a bunurilor de import;b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;c) creşterea exportului net.

19

PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel mld. u.m.

1. PNB 5000,02. Amortizarea 523,63. PNN ?4. Impozite indirecte 410,25. Plăţi de transfer 28,36. Dotaţii (subvenţii) 2,57. Venitul naţional ?8. Veniturile corporaţiilor 273,29. Plăţile nete pentru dividende 450,210. Plăţi pentru asigurarea socială 481,911. Transferuri de la Guvern 437,512. Venit personal In formă de dobândă 610,713. Dividende 112,314. Venit personal ?15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,516. Venit personal disponibil ?

 2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.

1. Procente încasate pentru credite 172. Investiţii private brute 703. Salariile 2904. Profiturile corporaţiilor 1315. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 346. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 277. Exportul net 128. Achiziţii guvernamentale 989. Investiţii nete private 5210. Venituri pe proprietate 3211. Dotaţii întreprinderilor de stat 412. Transferuri către populaţie 2513. Cheltuieli de consum 288

Calculaţi :1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.2) Produsul Naţional Net. 3) Venitul naţional. 

20

3. Analizaţi datele din tabel.Indicatorii u.m.

1. Salarii 8002. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 2403. Asigurarea socială plătită de lucrători 324. Transferuri pe venit 245. Impozite pe venitul persoanelor fizice 406. Dividende nete 1607. Beneficii nedistribuite 408. Subvenţii 49. Amortizarea 2010. Impozite indirecte 80

Calculaţi:1) Produsul Naţional Brut.2) Venitul naţional.3) Venitul Personal Disponibil.

4. Analizaţi datele din tabel.Indicatorii u.m.

- PNB 6200- investiţiile brute 750- investiţiile nete 680 .- dobânzi 210- chirii 170- salarii 4800- dividende 610- cheltuieli publice 1500- transferuri publice 140- exporturi nete 110- impozite indirecte 330- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490- subvenţii 60

Calculaţi: 1) Produsul Naţional Brut.2) Venitul naţional.3) Venitul Personal Disponibil.

 5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,

cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.

21

Determinaţi:1) Produsul Naţional Net;2) Mărimea investiţiilor;3) Volumul importului.

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.

Determinaţi: 1. PIN; 2. Volumul importului; 3. Investiţiile nete; 4. Investiţiile brute.

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul bugetar 30 u.m.

Determinaţi: 1. PNN. 2. Exportul net. 3. Amortizarea.4. Venitul disponibil al menajelor.5. Economiile menajelor.

8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m. Determinaţi:

1. Mărimea investiţiilor. 2. Volumul importului. 3. PIN.

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:

Bunurile Anul „n-1” Anul „n”Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul

A 15 1 20 1B 5 1 8 2C 10 2 11 4D 1 10 2 10

Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade. 2. PIB real pentru anul „n”. 3. Indicele de deflaţie.

10. Completaţi tabelul:Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie

1 6720 62002 5200

11. Completaţi tabelul:Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie

22

1 3720 22002 2400

 

12. Completaţi tabelul:Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie

1 4820 42002 4600

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată  3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.

Determinaţi: 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;2. Rata şomajului efectiv. 

14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):   2000 2009

Forţa de muncă 84889 95453Angajaţi 80796 87524

Numărul şomerilor Rata şomajului

Determinaţi:

1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?

15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.

Determinaţi: 1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună; 3. Numărul şomerilor peste 1 lună; 4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.

Determinaţi: 1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an; 2. PIB potenţial pentru anul 2008. 

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.

23

(mlrd.u.m.) Anul PIB potenţial PIB efectiv2006 3000 3000

2007 3800 37052008 4125 3712,5

Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008: 1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%. Determinaţi:

1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;

2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)Denumirea Q P (u. m.)

2005 2009

Rochii 1 10 25Pantofi 25 0,55 2Caiete 12 2 7Manuale 6 12 30Pantaloni 3 12 25Ciorapi 5 0,20 1,2

 21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,

rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips:  π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).Determinaţi:

1. Rata naturală a şomajului;2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp. 

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 – 3P.  PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul  3 000 u.m.

Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă;2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;3. Prezentaţi grafic situaţia dată. 

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul

disponibilCheltuielile de

consumEconomiile Înclinaţia marginală

spre economii6008001000

24

12001400

Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum;2. Economiile;3. Înclinaţia marginală spre economii.

25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional.

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul

viitor.

27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y;  I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m. Determinaţi:1. Venitul naţional de echilibru; 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.?

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.

Determinaţi:1. Funcţia de consum; 2. Venitul  de echilibru;3. Venitul disponibil; 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu  impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. 

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi:

1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?

32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum.

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

25

34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..

1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?

2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m.,  bugetul de stat este echilibrat.

Determinaţi:1. Venitul de echilibru; 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile

publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. Determinaţi:

1. PIB de echilibru; 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor  184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale  307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit  0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în  echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa  impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.

39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este: C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public echilibrat. Să se calculeze:

1) Venitul de echilibru;2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă

acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în baza datelor tabelului.

Rata anuală a dobânzii, %

Cererea de monedă pe motiv speculativ

Cererea monetară totală

14 3013 5012 7011 9010 1109 1308 150

Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450 mlrd.u.m.

26

41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:

a) cererea pentru bani ca avere scade;b) impozitul pe venit creşte;c) exportul ţării creşte.Evenimentul Care piaţă

este influenţată

Ce curbă in IS-LM este influenţată

Cum se modifică venitul

naţional

Cum se modifică rata

dobănzii

1 2 3 4 5abc

42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:

a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;b) viteza de rotaţie a banilor scade;c) oferta de bani creşte.

Evenimentul Care piaţă este

influenţată

Ce curbă in IS-LM este influenţată

Cum se modifică venitul

naţional

Cum se modifică rata

dobânzii

1 2 3 4 5abc

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..

Determinaţi: 1. Soldul contului curent;2. Soldul contului de capital şi financiar;3. Soldul balanţei de plăţi.

44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.): Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd, Investiţiile I = 100-5i, Achiziţii guvernamentale G = 100, Taxele T = 100

27

Exportul net Nx =50 - 0,1YMasa monetară M = 100Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i, Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la

nivelul de echilibru al venitului?3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar

asupra balanţei de plăţi?

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:C=50 + 0,8 YI = 200-10rT = 0,25YG = 400L = 0,4Y-8rM=580P=2 Determinaţi:1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru2. Consumul şi economiile3. Soldul bugetar.4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

28

29