Teoria alegerii rationale

Este o pardigma in cadrul careia comportamentul actorilor (persoane sau institutii economice, politice, publice, etc) este modelat presupunandu-se preferinte si teluri rationale. Este fundamentata de principiul individualismului metodologic conform caruia intreg domeniul comportamentului (indiferent de domeniul acestuia) trebuie sa fie explicat in termenii calculului rational, realizat de indivizi care urmaresc doar interesul propriu.

Rezultatele din turul doi al alegerilor prezidentiale din Romania reprezinta o adevarata provocare sociologica si politologica, fiind un moment remarcabil nu numai la nivelul populatiei Romaniei ci si la nivel european. In mod surprinzator un candidat parlamentar de dreapta a reusit sa intoarca situatia primul tur al alegerilor prezidentiale in foavoarea acestuia, lasand-ul pe candidatul de stanga in urma cu o diferenta de voturi remarcabila. Cei doi candidati au reusit sa isi impuna autoritatea, acaparand restul candidatilor din primul tur de alegeri prin diverse modalitati de publicitate si PR cum ar fi ingeniozitatea in alegerea sloganurilor electorale, oferirea de bunuri si alimente persoanelor aflate intr-o situatie financiara precara, pliante, media si social media, etc.

Două elemente au avut un rol esenţial în aceste alegeri: vocea puternică a românilor din străinătate şi social media, al doilea element amplificându-l pe primul. Pentru o ţară cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, o caracteristică aparte a electoratului românesc este numărul mare al cetăţenilor din Diaspora - 4 milioane, un grup care s-a dovedit a fi crucial în cadrul acestor alegeri. Mulţi dintre ei nu au reuşit să-şi exprime votul după ce urnele au fost închise, iar autorităţile române (sau chiar premierul Victor Ponta) au refuzat să prelungească programul de votare. Au urmat o serie de proteste de solidaritate în semn de sprijin pentru diaspora care au condus la demisia ministrului de externe Titus Corlăţean.

În primul tur de scrutin din 2 noiembrie, Victor Ponta a obţinut 40,4% din voturi, în timp ce Klaus Iohannis a ieşit pe locul al doilea cu 30,4% din voturi. O puternică campanie on-line condusă de tinerii alegători din mediul urban şi în curând hashtaguri, precum #yeslavot , #alegeri2014 şi #diasporavoteaza, au apărut pe mai multe platforme sociale sporind gradul de conştientizare a importanţei prezenţei la vot. Campania socială s-a dovedit a fi un succes în condiţiile în care prezenţa la vot a crescut de la 53% în primul tur la 64% în al doilea tur, şi, mai important, prezenţa la urne a românilor din diaspora s-a dublat ajungând la 379.000 de persoane.

Victoria lui Klaus Iohannis este speciala tocmai pentru ca el face parte din minoritatea germana, care reprezinta mai putin de un procent din populatia Romaniei, in conditiile in care nationalismul s-a infiltrat adesea in politica romaneasca. Romanii au dat dovada de o maturitate exceptionala, alegand un candidat din cadrul unei minoritati etnice pentru postul de presedinte.

Pentru multi romani, programele electorale si atractia personala a celor doi candidati au contat, in mod evident, mai mult decat originea lor etnica

Amandoi candidati au dat dovada de stoicism si au reusit sa faca un adevarat spectacol socio-politic, utilizandu-se fiecare de resursele pe care le detineau pentru a-si urmari interesul si in acelasi timp modelandu-se pentru a satisface interesul opiniei publice. Intr-o regiune a carei istorie este plina de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din Romania ofera speranta unui viitor al tolerantei.