Temperatura aerului

Temperatura aerului prezintǎ variatii spatio-temporale legate de factorii ce o influenteazǎ: latitudine, altitudine, dinamica maselor de aer, conditii fizico-geografice locale, etc. Campia Moldovei cu o suprafata mica, de aproape de 8000kmC, are temperatura aerului si a solului destul de variata. Temperatura are un rol foarte mare in definirea peisajului geografic.

Cuprinsa intre 48°15Z latitudine nordica (Crainiceni) si 47° latitudine nordica (Mogosesti), iar in longitudine intre 26°18Z longitudine estica (la vest de Dorohoi) si 27°50Z longitudine estica (Ungheni) si incadrandu-se intre 270m (D. Bodron) si 32m (Sesul Prutului in apropiere de Ungheni) cu o larga deschidere spre est, functionand cu un vast spatiu depresionar cu frecvente inversiuni de natura termica, pe fondul unor conditii silvostepice si a unui relief "sters" ce permite miscarea maselor de aer din orice directie, dar mai ales din nord si est, Campia Moldovei, din punct de vedere termic, se incadreaza intr-un climat temperat-continental cu nuante excesive.

1.Temperatura medie anuala

Temperatura aerului are valori medii de 8.3°C la dorohoi, 8.6°C la Botosani si 9.4°C la Iasi. Mediile anuale cele mai ridicate au ajuns la 10.3°C (1930) la Botosani si 10.9°C (1936) la Iasi, iar cele mai scazute 6.8°C si 7.1°C (1940). Diferente asemanatoare se intalnesc si intre lunile cu cele mai ridicate, ori cu cele mai sc 858e44i 59;zute temperaturi medii (iulie: 19.7°C la Dorohoi, 20.1°C la Botosani si 21.1°C la Iasi; ianuarie: -4.4°C la Dorohoi, -4.1°C la Botosani si -4°C la Iasi).

Amplitudinile medii de 24-25°C, ca si valorile absolute, atesta continentalismul termic al acestei regiuni. Temperatura maxima absoluta fost de 39.4°C (7.VIII.1952) la Botosani si de 40°C (13.VIII.1946) la Iasi, iar minima absoluta de -30.3°C (1.II.1937) la Iasi amplitudinea termica absoluta fiind de 75°C. La suprafata solului extremele termice au atins 66.6°C la Iasi (iulie 1969) si -34.6°C la Podu Iloaiei (ianuarie 1963), realizandu-se o amplitudine de 101.2°C.

In general, primul inghet se produce in jurul datei de 16.X la Botosani si 14.X la Iasi, iar ultimul la 15.IV si respective 20.IV. De multe ori datele medii amintite sunt devansate sau intarziate cu 10-30 de zile. Cel mai timpuriu inghet s-a inregistrat la 17.IX la Botosani si la 10.XI la Iasi, iar cel mai tarziu, primavara, la 21.V pentru intreg

www.e-referate.ro

teritoriul Campiei Moldovei. Primele brume apar incepand de la 1.XI in nord si 1.X in sud, iar ultimele se produc in jurul datei de 11.IV.

Toate aceste elemente explica intarzierea cu circa o sǎptamana de la sud la nord a perioadelor optime pentru desfasurarea lucrǎrilor agricole.

Analizand variatiile anuale ale temperaturii aerului, se observǎ cǎ doar in putine cazuri temperatura medie multianualǎ se regǎseste in sirurile de valori studiate ( exprimatǎ la Dorohoi in 4.8% din cazuri, iar la Iasi in 5%); in marea majoritate a situatiilor se inregistreazǎ abateri de la media plurianualǎ, abatei care sunt fie negative (32.1% la Dorohoi, 40% la Iasi), fie pozitive (63.1% la Dorohoi, 55% la Iasi). Diferentele termice intre anii cu abateri pozitive de la normalǎ si cei cu abateri negative nu au fost prea mari si pot fi considerate ca normale pentru o subunitate incadratǎ unei zone climatic temperate.

S-a constatat cǎ anul cel mai cǎduros a fost 1990 cand mediile anuale au depǎsit 10.4°C la Dorohoi si Avrǎmeni, urcand panǎ la 11.6°C la Cotnari si Iasi, abaterile lor fiind pozitive si depǎsind cu 2.3°C respectiv 1.8°C media anualǎ. Anul cel mai rǎcoros a fost 1942 cand mediile anuale au coborat la 6.3°C la Avrǎmeni si la 7°C la Iasi, abaterile lor fata de normale fiind negative, iar in valori absolute ajungand la 1.9°C, respective 2.5°C. Avand in vedere ca pe aproximativ 200km temperatura creste spre suds au scade spre nord cu 1°C, putem cataloga anul 1990 ca fiind unul submediteranean, iar 1942 drept un an nordic rece (tabelul 14 jos pag.61).

2.Temperaturi medii anotimpuale si variatia neperiodica a acestora

In timpul anului temperatura anului inregistreaza variatii sezoniere, lunare si diurne care se modifica ca si cele anuale in raport cu latitudinea si altitudinea.

Pentru explicarea unor aspecte hidrologice o mare importanta prezinta cunoasterea temperaturilor medii sezoniere.

(tabelul 15 sus pag.64 – Mihaila)

Temperatura medie a iernii oscileaza intre -1.8°C la Podu Iloaiei in sud si -3.4°C la Darabani in nord pe fondul diferentierilor latitudinale si apoi altitudinale. Se creeaza o uniformitate in distributia spatiala a temperaturii aerului in anotimpul de iarna cand inversiunile termice sunt frecvente acoperind o mare parte din suprafata campiei. Vaile si ariile joase devin locul de stationare al maselor de aer mai reci coborate de pe inaltimi, care se alatura celor aduse de anticiclonii nordici si nord-estici si pe fondul radiatiei nocturne intense, ca valorile termice sa coboare foarte mult.

In Campia Moldovei, temperatura medie a anotimpului de iarna scade odata cu cresterea altitudinii, mai accentuat cu cat inaintam de la sud la est spre nord-vest, in timp ce pe rama inalta din jur, in cursul superior al bazinelor studiate, de la altitudini aproximativ de 175m temperatura medie a iernii creste in raport direct cu altitudinea.

Ierni deosebit de reci au fost intre anii 1928-1929; 1939-1940; 1941-1942; 1946-1947; 1953-1954; 1962-1963; 1963-1964; 1966-1967; 1968-1969; 1984-1985; 1986-1987; 1995-1996. Iarna 1953-1954 a fost un adintre cele mai grele ierni ale secolului XX. In februarie 1954 s-au inregistrat cele mai coborate temperature minime din tot anul cuprinse intre -23°C si -30°C. Viscolul a fost violent, ninsorile abundente au format un strat de zapada gros si de durata.

Ierni relativ calde au fost intre anii 1914-1915; 1924-1925; 1938-1939; 1948-1949; 1970-1971; 1974-1975; 1982-1983; 1988-1989.

In anotimpurile de tranzitie (primavara si toamna) temperaturile medii de asemenea se gasesc in raport invers cu altitudinea.

Izotermele caracteristice celor doua anotimpuri au un mers foarte asemanator inregistrandu-se o diferenta in plus, de circa 1°C, pentru anotimpul de toamna.

Toamna, racirea aerului se produce mai incet datorita incalzirii accentuate a solului, a apelor, etc., din timpul verii, fapt ce permite acumularea unor cantitati mari de caldura, si pe care o cedeaza treptat aerului.

Primavara, aerul se incalzeste mai greu, deoarece o mare parte din caldura primita de la soare este consumata pentru topirea zapezii de pe sol, a ghetii de pe lacuri si rauri cat si la dezghetul si la incalzirea solului. Acestea sunt cauzele care determina te,peratura medie mai ridicata a anotimpului de toamna fata de cel de primavara.

Anii cu primaveri i care media termica a depasit media cu 2-3°C au fost: 1917, 1920, 1934, 1950, 1951, 1961, 1966, 1968, 1972, 1975, 1983, 1989, 1990, 1994, iar mai reci (cu 2-3°C sub normala): 1904, 1929, 1932, 1942, 1956, 1965, 1969, 1974, 1980, 1996. Toamnele mai calduroase decat normala in intervalul 1896-1996 s-au semnalat in anii: 1896, 1909, 1917, 1923, 1932, 1962, 1963, 1966, 1967, 1974, 1982, 1992, iar mai reci in anii: 1902, 1908, 1920, 1931, 1942, 1953, 1965, 1971, 1072, 1973, 1988, 1993, 1995.

Vara, temperatura cea mai ridicata, pe toata suprafata Campiei Moldovei depasind 18°C. Cu temperaturi mai mari de 10°C fata de primavara si toamna si de peste 20°C fata de iarna, vara este anotimpul in care diferentele regionale intre nord si sud se mentin in jurul a 1.5°C (18.2°C la Darabani, 21.3°C la Iasi). In anii cu un mare grad de nebulozitate in timpul verii, acestea sunt mai racoroase (1913, 1940, 1949, 1955, 1965, 1969, 1974, 1976, 1978, 1981, 1982, 1984, 1993, etc.), iar in verile cu un numar mare de zile senine, insolatia puternica face ca temperatura sa depaseasca normal, ca de exemplu in 1905, 1927, 1938, 1963, 1995.

3.Temperaturile medii lunare

Temperatura medie lunara in cadrul anului variaza in acelasi sens pentru toata regiunea. In timp de un an temperaturile medii lunare au un mers normal, descriind o

curba ascendenta in prima parte a anului, cu un maxim in luna iulie (itre 18.7°C si 20.1°C in nord: itre 21.1°C si 21.3°C in sud, dupa care curba de variatie coboara pana la un minim din luna ianuarie (de -4.4°C + -5°C in nord si -3.4°C + -4°C i sud). Amplitudinea termica anuala medie pentru toata campia este de 24.1°C si este mai ridicata in sud decat in nord, unde contrastele termice dintre luna cea mai calda si cea mai rece sunt mai ample.

In prima jumatate a anului, din februarie pana in iulie, temperatura este in crestere, diferentele interlunare fiind pozitive.

In a doua parte a anului, din august pana in ianuarie, temperature descreste, iar diferentele interlunare sunt negative si cuprinse intre -0.3°C (in lunile VII-VIII la Cotnari) si -6.9°C (lunile X-XI la Dorohoi).

Tabel 16jos – pag. 67 Mihaila

Cele mai semnificative cresteri interlunare se produc in luna aprilie cand la toate statiile valorile depasesc 6°C (6.2°C la Botosani, 7°C la Iasi), apoi in mai (peste 5.5°C la toate statiile); cele mai reduse cresteri interlunare se produc in luna iulie cand incalzirea atinge maximul. Mediile lunare corespunzatoare lunii aprilie depasesc 18.5°C in nord si 21°C in sud.

Cele mai mici descresteri interlunare sunt de -0.3°C + -0.8°C si se produc in august cand situatiile barice caracterizate prin regim anticiclonic fac ca temperatura sa se mentina ridicata depasind 18°C in nord si 20°C in sud. Cele mai mari descresteri interlunare se produc in octombrie ajungand la peste 6°C pe ansamblul campiei, in conditiile in care temperatura medie lunara se apropie de cea din aprilie, dar o depaseste cu putin (temperatura medie lunara este de peste 8.5°C in nord si de peste 10.3°C in sudul campiei). Se observa ca cel mai mare salt termic se realizeaza pe fondul cresterii temperaturii si se produce in luna aprilie fiind de 6.7°C; urmat de cel din octombrie de -6.3°C cand temperatura este in scadere, iar cel mai mic salt termic este characteristic lunii august de doar 0.6°C, producandu-se pe fondul inceperii scaderii usoare a temperaturii.

In luna ianuarie, temperatura medie lunara este cea mai redusa, fiind in medie de -3.9°C (mai scazuta in nord). Aceasta luna este cea mai rece, deoarece incalzirea solara este redusa, au loc invazii de aer rece ale anticiclonilor euroasiatic, groenlander si scandinav, precum si racirea radiativa puternica a suprafetei active acoperite cu zapada.

In luna ianuarie fluctuatiile termice au fost deosebit de mari depasind frecvent 15°C. Luna ianuarie este uneori calda. De exemplu in anul 1936 aceasta luna, in Campia Moldovei a fost cea mai calduroasa, media termica fiind cuprinsa intre 4.3°C la Iasi (abaterea fata de medie fiind de 7.9°C) si 3°C la Dorohoi ( abaterea fata de medie fiind de 7°C).

Luna de mai sus a fost una din cele mai calde luni ianuarie inregistrate in Romania, de la 1857 pana la 1936.

Caracterul excesiv de caduros pe care aceasta luna l-a avut se explica prin fluxul continuu de aer cald oceanic.

In ianuarie 1936 pozitia sudica, cu totul anormala, a maselor de aer continental, a prilejuit o revarsare a aerului cald oceanic, care a indus un timp deosebit de cald in Europa Centrala si Sud-Estica.

In Campia Moldovei temperatura medie lunara a fost de 3°C la Dorohoi, statie unde media maximelor diurne a fost de 6.2°C, iar media minimelor diurne de -1°C. La aceeasi statie maxima lunara a urcat la 13°C pe 28 ianuarie, iar minima lunara a coborat la -8.5°C pe 17 ianuarie. La Iasi media lunara a fost de 4.3°C, 7.6°C media maximelor diurne; 0.7°C media minimelor diurne. Pe 22 ianuarie temperatura aerului a urcat la 14°c, iar pe 16 ianuarie a cobora la -6°C.

Sub raport pluviometric luna ianuarie 1936 a fost una saraca in precipitatii, La Botosani s Frumusica in aceasta luna nu au cazut precipitatii masurabile. Cantitati foarte reduse de precipitatii s-au inregistrat la Dorohoi, Bivolari, Ungheni, Trusesti, Cotnari, Podu Iloaiei, Iasi.

Au fost si ani in care luna ianuarie a fost deosebit de geroasa, inregistrandu-se sub -12°C (1942) in Campia Moldovei sau -12.2°C la Botosani si -12.8°C la Iasi (1963).

Pentru tara noastra, intre 27 si 31 ianuarie, coborarea spre sud a anticiclonului scandinav care a adus mase de aer subpolar continental rece, a facut ca vremea sa se racoreasca accentuat, iar cerul sa se insenineze in cea mai mare parte a tarii. Temperaturile minime ale aerului au inregistrat frecvent valori sub -20°C, pe cand cele maxime au raas sub 0°C, urcand in nordul tarii doar pana aproape de -15°C.

Dupa ianuarie, ca luna rece, urmeaza februarie, decembrie si noembrie.

Se observa ca abaterile negative fata de medie sunt mai mari decat cele pozitive.

Pe ansamblul capiei au existat grupe de ani in care temperatura in ianuarie a fost pozitiva, ca de exemplu in 1915-1916, 1989-1991, sau ani izolati in care ianuarie a avut temperatura peste 0°C: 1902, 1948, 1975, 1983, 1994. In proporte de 58.5% mediile lunii ianuarie sunt mai ridicate decat media multianuala a acestei luni, insa grupele de ani cu temperaturi foarte scazute ies in evidenta prin capriciile lor. Asa au fost gruparile de luni ianuarie din anii: 1933-1935, 1941-1945, 1963-1964, 1966-1969, 1972-1974, 1979-1981 sau din anii izolati ca 1942, 1954, 1985, 1996.

In luna ianuarie tendintele evolutiei indica cresterea destul de semnificativa in timp a temperaturii aerului din cea mai rece luna a anului si o dispersie destul de mare a mediilor lunare in raport cu media lunara multianuala.

Cea mai calda luna a anului este iulie, cu cele mai mari valori ale temperaturii aerului inregistrate in sud-estul Campiei Moldovei, izoterma de 21°C patrunzand pe

culoarele fluvial ale Bahluiului, Jijiei si Prutului. In centrul campiei depaseste 20°C, iar partea central-estica 20.5°C. Spre nord temperatura scade treptat, ordonat, izotermele capatand directie dominant vest-est cu arcuiri ce iau forma unor concavitati indreptate spre sud in arealele interfluviale si convexitati spre nord in lungul vailor.

Rama deluroasa nordica a Campiei Moldovei are temperatura medie ce in iulie coboara la sub 19°C. Asadar exista o diferentiere cu putin peste 2°C intre nordul si sudul regiunii si de aproximativ 0.5°C intre vestul si estul ei.

Cea mai mare medie termica lunara din iulie s-a iregistrat pentru jumatatea sudica a campiei la Iasi (25.6°C in 1959 cu o abatere fata de medie de 4.5°C), iar pentru nordul campiei la Botosani (25.2°C in 1936) cu o abatere fata de media lunii de 5.1°C. Lunile iulie ale acestor ani au fost de altfel foarte calduroase in toata Campia Moldovei.

In cursul lunii iulie a anului 1936, tara noastra s-a aflat in situatii anticiclonice, caracterul predominant al timpului fiind secetos si cald.

In Campia Moldovei, la Dorohoi, temperatura medie lunara a fost de 24°C, media maximelor diurne de 31.5°C, a minimelor zilnice de 16.1°C, maxima termica lunara de 37°C (pe 30 iulie), iar minima de temperatura de 11°C s-a produs pe 14 iulie. La Iasi, temperatura a fostde 25°C, media maximelor diurne de 32.7°C, a minimelor zilnice de 18.3°C, maxima termica lunara de 39°C (pe 30 iulie), iar minima de temperatura de 13.5°C s-s produs pe 14 iulie. In Iasi-Copou, temperatura medie lunara a fost de 24.9°C, media maximelor diurne de 33.2°C, a minimelor zilnice de 18°C, maxima termica lunara de 39.6°C (pe 30 iulie), iar minima de temperatura de 11°C s-a produs pe 8 iulie.

In toata Romania maximele termice lunare s-au inregistrat in zilele de 29 si 30.

Luna iulie este cea mai calduroasa in proportie de 58.5% din numarul de cazuri pentru partea nordica a campiei si de 61.6% pentru sudul ei.

Ca luna foarte calduroasa urmeaza august: 27.8% din numarul de cazuri s-au inegistrat in nord si 24.9% in sud. Un exemplu concludent este luna august a anului 1951 cand in toata Campia Moldovei mediile termice au urcat la 21-22°C, cu 1-2°C mai mult decat media multianuala a acestei luni.

Luna iunie ocupa locul al III-lea in ceea ce priveste ierarhia lunilor calduroase, cu 13,1% din numarul de cazuri inregistrate in nord si 13,5% in sud.

Cea mai mica medie lunara din luna iulie a fost de 17.2°C in nord la Dorohoi, cu o abatere fata de media multianuala de 2.4°C si de 18.6°C in sud la Iasi, cu o abatere fata de medie de 2.5°C (iulie 1979). Luna iulie a anului 1979 a fost cea mai friguroasa dintre lunile iulie din intervalul 1896-1996, pa ansamblul Campiei Moldovei. Intervalul termic de oscilatie a fost de 6.8°C in nord si de 7.3°C i sud.

La Cotnari, la 289m altitudine, intervalul termic de variatie a fost de 6.8°C (cea mai mare medie lunara a fost de 23.9°C i 1936, iar cea mai mica de 17.1°C in 1984).

Daca luna ianuarie prezinta variatii termice ce depasesc 15°C, oscilatiile termice ale lunii iulie sunt de aproximativ 7°C (deci la jumatate). Aceasta se explica prin faptul ca abaterile de la medie sunt efectul dimanicii atmosferice mai accentuate din luna ianuarie, mai atenuata in iulie, cand conventia termica se generalizeaza.

Au fost grupari de ani cand temperatura medie a lunii iulie a fost mai ridicata decat media (1894-1895, 1927-1928, 1936-1939, 1957-1959, 1966-1967, 1987-1988, 1990-1992, 1994-1995, sau izolati: 1946, 1963, 1970, 1972, 1983, etc.).

In multe situatii iulie este mai racoroasa decat in mod obisnuit, valorile termice coborand sub media lunara in intervalele: 1912-1913, 1968-1969, 1977-1982, 1984-1985, sau in anii: 1943, 1962, 1965, 1971, 1993.