Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere

Șirul Beethoven 1 ∙ Braşov 500123 ∙ România tel. +40 (0) 268 / 418 600 ∙ fax. +40 (0) 268 / 475 705

www.unitbv.ro/silvic

Tematica pentru proba scrisă la examenul de absolvire

Nr. crt.

Programul de studii

Discipline Conţinuturi

1. Silvicultură 1.Dendrologie I+II; 2.Ȋmpăduriri; 3.Silvicultură I+II; 4.Amenajarea pădurilor I+II; 5.Exploatarea pădurilor.

I. DENDROLOGIE 1. Gimnosperme 1.1. Abies alba: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 1.2. Picea abies: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 1.3. Larix decidua: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 1.4. Pinus sylvestris: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 2. Angiospermae 2.1. Fagus sylvatica: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 2.2. Quercus cerris: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 2.3. Quercus petraea ssp. petraea: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 2.4. Quercus robur: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 2.5. Quercus pedunculiflora: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 2.6. Quercus frainetto: morfologie, areal in Romania, ecologie; 2.7. Quercus pubescens: morfologie, areal ȋn România, ecologie; 2.8. Robinia pseudacacia: ecologie; 2.9. Acer pseudoplatanus: morfologie; 2.10. Acer platanoides: morfologie; 2.11. Populus alba: morfologie; 2.12. Populus nigra: morfologie; 2.13. Populus x canadensis (P. x euramericana): ecologie; 2.14. Fraxinus excelsior: morfologie si ecologie; BIBLIOGRAFIE: Sofletea, N., Curtu, L., 2007: Dendrologie. Editura Universităţii Transilvania Braşov Sofletea, N., Curtu, L., 2000: Dendrologie vol. I. Editura Pentru Viaţă Braşov Sofletea, N., Curtu, L., 2001: Dendrologie vol. II. Editura Pentru Viaţă Braşov II. ÎMPADURIRI Partea I: Seminţe forestiere 1.1. Clasificarea materialelor forestiere de reproducere a materialului de bază; (pag. 5-8) 3.5. Organizarea controlului calităţii seminţelor; (pag. 42-44) 4.4.2. Tratamente pentru ȋnlăturarea repausului profund: forţarea şi stratificarea seminţelor (pag. 54-58) Partea a II-a: Pepiniere forestiere 5.1. Clasificarea pepinierelor şi a sortimentelor de puieţi; (pag. 60-62)

5.2. Tehnologii de producere a puieţilor forestieri; (pag. 62-64) 5.5. Organizarea terenului ȋn pepinieră; (pag. 72-75) 7.1. Particularităţile ȋnmulţirii generative şi metode de semănare; (pag. 90-95) Partea a III-a: Instalarea culturilor forestiere 10.3. Clasificarea lucrărilor de ȋmpădurire; (pag. 148-151) 11.4. Compoziţii şi scheme de ȋmpădurire; (pag. 158-162) 13.1.2. Plantarea ȋn gropi a puieţilor cu radacină nudă; (pag. 170-173) 13.2.2. Procedee de semănare directă; (pag. 180-182) 14.3.1. Receparea puieţilor şi reglarea desimii culturilor; (pag. 188-189) 14.3.2. Ȋntreţinerea solului ȋn culturile forestiere; (pag. 189-193) BIBLIOGRAFIE: Abrudan I. V., 2006: Ȋmpăduriri. Editura Universităţii "Transilvania" din Braşov, ISBN 973-635-688-4, 200p. III. SILVICULTURA 1. Degajările şi depresajele: definiţii şi tehnica de lucru (pag. 8-11) 2. Curăţirile: definiţia şi tehnica de execuţie (pag. 12-15) 3. Răritura de jos, răritura de sus şi răritura combinată (pag. 19-23) 4. Tratamentul tăierilor succesive (uniforme): definiţie şi tehnica tratamentului (pag. 51-55) 5. Tratamentul tăierilor progresive (în ochiuri): definiţie şi tehnica tratamentului (pag. 57-62) 6. Tratamentul codrului grădinărit: definiţie şi aplicarea tratamentului (pag. 64-69) BIBLIOGRAFIE: Nicolescu, N.V., 2003: Silvicultura. Silvotehnica. Editura Universităţii "Transilvania" din Braşov. IV. AMENAJAREA PĂDURILOR 1. Principiul continuităţii şi aplicarea lui ȋn gospodărirea silvică actuală; 2. Noul sens al continuităţii ȋn amenajarea pădurilor; 3. Principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie; 4. Determinarea vârstei exploatabilităţii ca bază de amenajare; 5. Raportul ȋntre structura arboretelor şi tratamenul stabilit, ca bază de amenajare; 6. Fixarea ciclului de producţie şi rolul lui ȋn amenajament; 7. Procedeul deductiv de stabilire a posibilităţii ȋn pădurile de codru regulat; 8. Stabilirea posibilităţii dupa metoda creşterii indicatoare ȋn cazul unei păduri cu deficit de arborete exploatabile; 9. Aplicarea procedeului creşterii indicatoare la stabilirea posibilităţii ȋn cazul unei păduri cu excedent de arborete exploatabile; 10. Stabilirea posibilităţii şi rotaţiei ȋn pădurile de codru grădinărit; BIBLIOGRAFIE: Rucăreanu, N., Leahu, I., 1982: Ameanjarea pădurilor. Editura Ceres Bucureşti (pag. 35-45; 293-300; 303-313; 326-328) Leahu, I., 2001: Amenajarea pădurilor. EDP Bucureşti (pag. 78-89; 428-435; 450-458; 484-486)

V. EXPLOATAREA PADURILOR 1. Cerinţe silviculturale privind exploatarea pădurilor (pag. 254-261) 2. Epoci, termene şi durate de exploatare (pag. 261-264) 3. Verificarea actelor de punere ȋn valoare (pag. 275-280) 4. Autorizarea exploatării şi predarea parchetelor (pag. 299) 5. Controlul activităţii de exploatare (pag. 313-314) 6. Curăţirea parchetelor de resturi de exploatare (pag. 314-315) 6. Reprimirea parchetelor (pag. 315) 6. Măsuri pentru reducerea prejudiciilor (pag. 308-313) BIBLIOGRAFIE Ciubotaru, A., 1998: Exploatarea pădurilor. Editura LUXLIBRIS

2. Exploatări Forestiere

1.Silvicultură; 2.Drumuri forestiere; 3.Mecanizarea exploatărilor forestiere; 4.Tehnologia exploatării lemnului; 5.Amenajarea pădurilor.

I. SILVICULTURĂ 1. Degajările şi depresajele: definiţii şi tehnica de lucru (pag. 8-11) 2. Curăţirile: definiţia şi tehnica de execuţie (pag. 12-15) 3. Răritura de jos, răritura de sus şi răritura combinată (pag. 19-23) 4. Tratamentul tăierilor succesive (uniforme): definiţie şi tehnica tratamentului (pag. 51-55) 5. Tratamentul tăierilor progresive (în ochiuri): definiţie şi tehnica tratamentului (pag. 57-62) 6. Tratamentul codrului grădinărit: definiţie şi aplicarea tratamentului (pag. 64-69) BIBLIOGRAFIE: Nicolescu, N.V., 2003: Silvicultura. Silvotehnica. Editura Universitatii "Transilvania" din Brasov. II. DRUMURI FORESTIERE I+II - Proiectarea drumurilor forestiere; - Elementele principale ale unui drum; - Aliniamente şi curbe; - Elementele profilului longitudinal; - Recomandări privind alegerea traseului; - Trasarea drumurilor ȋn diferite condiţii de relief; - Executarea terasamentelor cu excavatorul şi cu buldozerul; - Consolidarea şi protejarea talazurilor - procedee tradiţionale; - Alcătuirea căii; - Principii de alcătuire a straturilor rutiere; - Necesitatea, rolul şi clasificarea lucrărilor de întreţinere. BIBLIOGARFIE: Olteanu. N., - Drumuri forestiere. Proiectarea drumurilor forestiere. Reţele de drumuri forestiere, 2008, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, pag. 14-19; 66-67; 115-118; 162-174. V.Alexandru - Construcţia şi întreţinerea drumurilor forestiere. 2000, Ed. Infomarket Braşov, pag. 104-115; 172-182; 246-249; 249-250; 357-359. III. MECANIZAREA EXPLOATARILOR FORESTIERE - Aparatul de tăiere al ferăstrăului mecanic, şine; - Lanţuri tăietoare; - Tractoare forestiere. Clasificare; - Sisteme de transmisie; - Deplasarea tractoarelor forestiere în teren cu denivelări; - Instalaţii cu cabluri folosite pentru colectarea lemnului; - Tipuri de instalaţii;

- Cărucioare; - Grupuri de acţionare; - Trasarea liniei de funicular; - Deschiderea liniei; - Clasificarea si specificarea cablurilor; - Transportarea de buşteni în unităţile de prelucrare primară a lemnului; - Stivuirea şi încărcarea lemnului; - Macarale; - Încărcătoare autodeplasabile; - Despicarea şi cojirea lemnului; - Mărunţirea lemnului. BIBLIOGARFIE: Ştefan Ungureanu - Mecanizarea exploatărilor forestiere, Editura Universităţii Transilvania Braşov (pag. 59-63; 77-81; 89-91; 96-98; 101-104; 113-119; 144-148; 155-159; 171-172; 173-175; 180-181) Gh. Ionaşcu, s.a. - Instalaţii cu cablu, 1982, Editura CERES Bucureşti (pag. 49-52; 165-166; 261-264) IV. TEHNOLOGIA EXPLOATARII LEMNULUI - Stuctura procesului de producţie al exploatării lemnului; - Doborârea arborilor - elemente de bază; - Caracteristicile traseelor de colectare cu tractorul. BIBLIOGRAFIE: Oprea. I. - Tehnologia exploatării lemnului, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2008, pag. 11-17, 27-36, 118 -132. V. AMENAJAREA PADURILOR 1. Principiul continuităţii şi aplicarea lui ȋn gospodărirea silvică actuală; 2. Noul sens al continuităţii ȋn amenajarea pădurilor; 3. Principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie; 4. Determinarea vârstei exploatabilităţii ca bază de amenajare; 5. Raportul ȋntre structura arboretelor şi tratamenul stabilit, ca bază de amenajare; 6. Fixarea ciclului de producţie şi rolul lui ȋn amenajament; 7. Procedeul deductiv de stabilire a posibilităţii ȋn pădurile de codru regulat; 8. Stabilirea posibilităţii după metoda creşterii indicatoare ȋn cazul unei păduri cu deficit de arborete exploatabile; 9. Aplicarea procedeului creşterii indicatoare la stabilirea posibilităţii ȋn cazul unei păduri cu excedent de arborete exploatabile; 10. Stabilirea posibilităţii şi rotaţiei ȋn pădurile de codru grădinărit; BIBLIOGRAFIE: Rucăreanu, N., Leahu, I., 1982: Ameanjarea pădurilor. Editura Ceres Bucureşti (pag. 35-45; 293-300; 303-313; 326-328) Leahu, I., 2001: Amenajarea pădurilor. EDP Bucureşti (pag. 78-89; 428-435; 450-458; 484-486)

3. Cinegetică 1.Amenajarea pădurilor I+II; 2.Silvicultură I+II; 3.Faună cinegetică şi salmonicolă şi gestionarea

I. AMENAJAREA PADURILOR (I+II) 1. Principiul continuităţii şi aplicarea lui ȋn gospodărirea silvică actuală; 2. Noul sens al continuităţii ȋn amenajarea pădurilor;

populaţiilor de interes cinegetic; 4.Amenajarea fondurilor de vânătoare I+II; 5.Management cinegetic şi salmonicol I+II.

3. Principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie; 4. Determinarea vârstei exploatabilităţii ca bază de amenajare; 5. Raportul ȋntre structura arboretelor şi tratamenul stabilit, ca bază de amenajare; 6. Fixarea ciclului de producţie şi rolul lui ȋn amenajament; 7. Stabilirea posibilităţii după metoda creşterii indicatoare ȋn cazul unei păduri cu deficit de arborete exploatabile. BIBLIOGRAFIE: Rucăreanu, N., Leahu, I., 1982: Ameanjarea pădurilor. Editura Ceres Bucureşti (pag. 35-45; 293-300; 303-313; 326-328) Leahu, I., 2001: Amenajarea pădurilor. EDP Bucureşti (pag. 78-89; 428-435; 450-458; 484-486) II. SILVICULTURA (I+II) 1. Degajările şi depresajele: definiţii şi tehnica de lucru (pag. 8-11) 2. Curăţirile: definiţia şi tehnica de execuţie (pag. 12-15) 3. Răritura de jos, răritura de sus şi răritura combinată (pag. 19-23) 4. Tratamentul tăierilor succesive (uniforme): definiţie şi tehnica tratamentului (pag. 51-55) 5. Tratamentul tăierilor progresive (în ochiuri): definiţie şi tehnica tratamentului (pag. 57-62) 6. Tratamentul codrului grădinărit: definiţie şi aplicarea tratamentului (pag. 64-69). BIBLIOGRAFIE: Nicolescu, N.V., 2003: Silvicultura. Silvotehnica. Editura Universităţii "Transilvania" din Braşov. III. FAUNĂ CINEGETICĂ ŞI SALMONICOLĂ ŞI GESTIONAREA POPULAŢIILOR DE INTERES CINEGETIC Subcapitolele 3.1.1. Cervus elaphus 3.1.2. Capreolus capreolus 3.1.5. Rupicapra rupicapra 3.1.9. Sus scrofa 3.2.1. Lepus europaeus 3.3.1. Canis lupus 3.3.2. Vulpes vulpes 3.3.5. Ursus arctos 3.3.6. Lynx lynx 3.3.7. Felis silvestris 4.3.2.2. Perdix perdix 10.2.1. Salmo trutta fario BIBLIOGRAFIE: Aurel Negruţiu, 1983 - Vânătoare şi Salmonicultură. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. IV. AMENAJAREA FONDURILOR DE VANATOARE (I+II) Capitolele: - Amenajarea fondurilor de vânătoare din zona de câmpie - Amenajarea fondurilor de vânătoare din zona de munte - Amenajarea fondurilor de pescuit din apele de mune.

BIBLIOGRAFIE: Negruţiu, A., Ionescu, O., lordache, D., 2007 - Amenajarea fondurilor de vânătoare şi pescuit. Editura Universităţii „Transilvania" Braşov. V. MANAGEMENTUL CINEGETIC ŞI SALMONICOL (I+II) Capitolele Cap. 2. Principalii factori care influenţează managementul faunei de interes cinegetic Cap. 5. Habitatul faunei de interes cinegetic Cap. 7. Productivitatea fondurilor de vânătoare Cap.12. Managementul apelor de munte BIBLIOGRAFIE: Negruţiu, A., Popescu, V., 2006 - Analiza şi managementul populaţiilor de interes cinegetic şi salmonicol. Editura Universităţii „Transilvania" Braşov.

4. Măsurători Terestre şi Cadastru

1.Topografie; 2.Cadastru; 3.Geodezie; 4.Fotogrametrie; 5.Sisteme de informaţii geografice.

TOPOGRAFIE: 1. Utilizarea planurilor şi hărţilor – pag. 12-15 – 4 pag

2. Erori – pag 26-46 – 20 pag

3. Măsurarea unghiurilor orizontale – pag 92-102 – 10 pag

4. Nivelment geometric – pag 235-238 - 3 pag

5. Nivelment trigonometric – pag 240-244 – 4 pag – Instrumente Topografice şi Geodezice 6. Intersecţii unghiulare – pag 31-56 – 25 pag

7. Intersecţii liniare – pag 111-112 – 1 pag

8. Metoda drumuirii – pag 121-132 – 11 pag

9. Ridicarea detaliilor – pag 220-229 – 9 pag – Topografie – Metode de ridicare în plan 10. Reţele geotopografice. Compensare semiriguroasă – 4 pag

11. Reţele de nivelment geometric. Compensarea riguroasă – 4 pag - Topografie III – Note de curs BIBLIOGRAFIE: Chiţea, Gh., Vorovencii, I.,, Mihăilă M., Chiţea C.,Gh.,2011: Instrumente topografice si geodezice. Editura Lux Libris, Braşov. Chiţea, Gh., Vorovencii, I.,, Mihăilă M., Chiţea C.,Gh.,2011: Topografie – Metode de ridicare în plan, Editura Lux Libris, Braşov. Chiţea, Gh., 2010: Topografie III – Note de curs. CADASTRU 1. Cadastrul general: definiţie, obiective, părţi componente, documente finale, principii (pag 5 -12) (selectiv)-3 pag 2. Publicitatea imobliară: definiţie, obiective. (pag 15-16) -2 pag

3. Fondul funciar al României (pag 27-32)-5 pag 4. Delimitarea cadastrală (pag 141-149) (selectiv)-7 pag

5. Rectificarea hotarelor (pag 151-158)-7 pag

6. Planuri cadastrale: tipuri, precizie, conţinut (pag 203-207)-4 pag

7. Documentele cadastrului general, avizarea, verificarea şi aprobarea (pag 211-216)-5 pag 8. Bonitarea terenurilor agricole (pag 226-235)-9 pag

9. Evaluarea terenurilor pentru construcţii (pag 237-242)-5 pag

10. Drepturi reale imobiliare (pag 253-258)-5 pag

11. Structura sistemului de carte funciară (pag 268-272)-4 pag

12. Principiile sistemului de Carte funciară (pag 273-277)-4 pag13. Reţeaua geodezică naţională GPS (pag. 90-95)-6pag14. Sistemul de poziţionare ROMPOS (pag. 95-98) -4pag15. Proiecţia Stereografică ’70 (pag. 52-59)-8p

BIBLIOGRAFIE:BOŞ, N.,IACOBESCU, O., 2007: Cadastru şi Cartea funciară.Editura C.H. Beck, Bucureşti, 400p

GEODEZIE1.- Sisteme de coordonate şi suprafeţe de referinţă folosite înGeodezie. p. 21- 26.2.- Raza de curbură medie Gauss. p. 73- 74.3.- Excesul sferic al unui triunghi elipsoidic mic. p.83- 85.4.- Potenţialul gravităţii. p.35- 38.5.- Suprafeţe de nivel. Geoid. Linii de forţă. p.49-53.6.-Sisteme de altitudini. p.53- 58.7.- Nivelmentul trigonometric geodesic. p.199- 202.8.- Parametrii elipsoidului de rotatie. p.61-63.9.- Arce elementare.p.76-82.10.- Clarificarea retelelor geodezice. p 101- 107.11.- Sectiunea meridiana.p.69-70.

BIBLIOGRAFIE:Ghiţău, D., 2010: Geodezie I, Geodezie II. Editura UniversităţiiTransilvania din Braşov, Braşov. Suport de curs în formatelectronic şi note de curs.

FOTOGRAMMETRIE1. Fotograma şi stereograma p.29-46.2. Reperajul fotogrammetric p. 71-75.3. Redresarea fotogramelor p. 100-105.4. Exploatarea modelului stereoscopic p. 106-128.5. Ecuaţiile de bază ale fotogramei p. 155-158.6. Condiţia de coplanaritate p. 168-171.

BIBLIOGRAFIE:Vorovencii, I., 2010: Fotogrammetrie. Editura Matrix RomBucureşti.

SISTEME DE INFORMAŢII GEOGRAFICE1. Modelul vectorial – aspect generale – pag. 24 (0,3p);

2. Punctele, liniile şi suprafeţele – pag. 24-27 (2,1p);

3. Codificarea datelor digitale – pag. 27-29 (2,5p);

4. Compresia datelor digitale – pag. 36-39 (3p);

5. Memorarea datelor în format vectorial – pag. 39-40 (1,5p);

6. Modelul raster – aspecte introductive – pag. 40-42 (1,3p);

7. Posibilităţi de codificare a datelor de tip raster – pag. 43-44(1p);

8. Memorarea datelor raster – pag. 44-45 (1p);

9. Compresia datelor raster – pag. 45-50 (5p);

10. Analiză comparativă vector-raster – pag. 50-51 (1p);

11. Conversia reciprocă vector-raster – pag. 51-55 (3,5);

12. Codificarea şi memorarea atributelor associatecomponentelor cartografice – pag. 55-56 (1,3p);

13. Legarea informaţiilor de amplasament cu atributele asociateobiectelor cartografice – pag. 56-59 (3p);

14. Modelul de reţea neregulată de triunghiuri (TIN) – pag. 62-65(2,5p);

15. Georeferenţierea – pag. 101-109 (8,7p);

BIBLIOGRAFIE:Tamas, Şt., Tereşneu C.C., 2010: Concepte şi Tehnici aleSistemelor de Informaţii Geografice. Editura LuxLibris, Braşov,268p