ERGO SUM

02 05Ac

rual

itate

Parte

neria

t

12 2013Joi Decembrie

La Chişinău a fost inaugurat multaşteptatul brad de Crăciun. Traficul în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost blocat pentru a face faţă publicului numeros

Timp de două zile, capitala Lituaniei, Vilnius, a fost gazda celui de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic

Miros de cetină, aburi de vin fiert cu scorțișoară, temperaturi sub zero grade și foarte multă bucurie, acestea au fost el-ementele cheie cu ajutorul cărora poate fi descrisă seara de 1 Decembrie.

Republica Moldova şi Georgia au parafat Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.Delegaţiile statelor participante la summit s-au îndreptat spre Vil-nius în dimineaţa zilei de joi, 28 noiembrie.

Secretarul american de stat John Kerry sprijină integrarea în UE

Ergo Sum este rodul fiecăruia din echipă şi noi ne mândrim cu ziarul apărut. Cu toate că au apărut doar 3 numere pentru noi era ceva mai mult decât atât, era o muncă interesantă, exact ca într-o redacţie.

Limitarea imunităţii deputaţilor

Aproape 1000 de kilometri de drum reabilitaţi

Guvernul a aprobat avizul la proiectul de lege priv-ind modificarea articolu-

lui 70 din Constituţie referitor la imunitatea deputaţilor. Astfel, ancheta penală împotriva parla-mentarilor va putea fi efectuată fără încunviinţarea prealabilă a Legislativului. Iniţiativa aparţine unui grup de 50 de deputaţi ai Parlamentului.

90 de kilometri de drum naţional reabilitat integral au fost daţi în exploatare

astăzi, pe traseul Chişinău-Bălţi. Segmentul va asigura conexiunea Chişinăului cu localităţile Orhei, Sân-gerei şi Bălţi.Lucrările de reabilitare costă peste 41 de milioane de euro, bani acordaţi de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi BERD.

“Statele Unite consideră că integrarea europerană reprezintă cea mai bună

garanţie pentru un viitor sigur şi prosper pentru Moldova. UE a ofer-it Moldovei o oportunitate istorică de a cimenta viitorul european pen-tru poporul său şi dumneavoastră aţi prins această posibilitate.“ Este declaraţia secretarului american de stat, John Kerry, în cadrul vizitei sale la complexul Cricova, unde a fost întâmpinat de mai mulţi dem-nitari, vinificatori şi oameni de af-aceri. Oficialul american a recon-firmat susţinerea Statelor Unite în parcursul european al Republicii Moldova.

Salariul mediu va fi mai mare în 2014Guvernul a aprobat astăzi cuan-

tumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2014, în conformitate cu progno-za revizuită a parametrilor macroecon-omici pentru următorii trei ani.Conform estimării indicatorilor macro-

economici pentru anii 2014-2016, sala-riul mediu va constitui 4.225 de lei, sau cu 375 de lei mai mult faţă de acest an. În 2013, salariul mediu lunar pe econo-mie a fost în mărime de 3.850 de lei. Totodată, în cadrul şedinţei de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul

potrivit căruia salariile personalului medical al Agenţiei Naţionale de Trans-plant va fi majorat cu 80% şi cu 70% ale celorlalţi angajaţi ai instituţiei. Lefurile celor de la Agenţia Medica-mentului vor spori, de asemenea, cu 80%.

Am înfiinţat cu succes redacţia noastră, dar istoria publicaţiei

a rămas în umbră. Astăzi reparăm această greşeală

„ERGO SUM”– începuturi

FII GÂND ITOR EXISTENT PUBLICAŢIE CREATIVĂ

FOTO: ADEVARUL

EDIŢIESPECIALĂ

PAG 3

6 pagini

FOTO: ADEVARUL

FOTO: ADEVARUL

Victoria DODON

Victoria DODON

3 lei

02Acțiunea de caritate cu sloganul “Viaţa merită trăită!”

Chișinăul în lumini de sărbătoare

Sunt mamă și imi pasă de viața copiilor. Sunt micuți și neajutorați, și

această acțiune e unica mo-

dalitate de a le da o mână de ajutor copiilor

care suferă atât de mult. Am

venit împreună cu toată familia pentru a dărui o rază de lumină

celor care suferă

Cea de-a XIII-a editie a Expoziţiei Internationale Specializate „INFOINVENT-

2013”, s-a desfăşurat în acest an în perioada 19-22 noiembrie la Centrul International „Moldexpo”. Evenimentul a fost organizat de Agenţia de Stat pentru Pro-prietatea Intelectuală (AGEPI) şi Agenţia pentru Inovare şi Trans-fer Tehnologic (AITT) a ASM, cu susţinerea ”Moldexpo”.

EIS “INFOINVENT” constă în susţinerea şi promovarea activităţii inovaţionale, atragerea investiţiilor în activitatea de in-ovare şi transfer tehnologic, prom-ovarea proiectelor de implemen-tare a invenţiilor, tehnologiilor si materialelor noi în economia naţională, dezvoltarea cooperării tehnico-ştiintifice regionale şi internaţionale. EIS “INFOINVENT” reprezintă un mediu ideal pentru întâlniri de afaceri între inventa-tori, cercetători şi reprezentanţii sectorului real, constituind un eveniment major pentru în-treaga comunitate ştiintifica şi inovaţională a republicii.

”Inovaţiile sunt în centrul atenţiei întregii lumi. Tocmai de aceea şi noi ne-am propus să lansăm evenimentul ca o platformă de expunere a roadelor creativităţii moldovenilor. Pe de altă parte, dorim ca în cadrul expoziţiei să fie realizate mai multe con-exiuni între sectorul privat si cel inovaţional”, a spus directorul general al AGEPI, Lilia Bolocan.

În total, pe standurile expoziţionale au fost prezentate circa 400 de elaborări tehnico-ştiintifice noi, produse şi servicii inovative, proiecte inovaţionale si de transfer tehnologic, mesteşugărit şi artizanat.

Ana Croitor

Două zile de caritate și activități cultural-artistice, educative și de divertisment au avut loc la BabyHall.

În cadrul campaniei de caritate “Viața merită trăită”, a fost desfășurat un program com-plex de activități. Animatori, face art, labo-ratoare distractive, ateliere de creație gratu-ite, expoziții, magician, mini Disco, activități artistice — toate acestea au fost organizate pentru cei care au venit să susțină copiii nevoiași.

Bănuții care au stat fără folos prin buzunare, la fundul gentuței, pe raftul din coridor nu i-au făcut mai bogați pe nimeni , însă au fost un dar celor care suferă . Fiecare care au strîns acești bănuți și i-au adus copiilor din cadrul acțiunii de caritate, au oferit un ajutor real ce-

lor mai nefericiți cetățeni ai țării noastre. Suntem recunoscatori tuturor celor care ne-au vizitat in aceste zile si au adus propria contributie, astfel incat mai multi copilasi sa dispuna de asistenta medicala absolut nece-sara, spune unul din organizatorii evenimen-tului, Alina Cebanu.Anul trecut acțiunea asemănătoare a adunat 60 020 de lei, iar timp de doi ani aproxima-tiv 100 000 de lei. Toți banii au fost îndreptați spre tratamentul copiilor grav bolnavi.

La noi au venit familii întregi, colective pen-tru a salva vieţi. Ne-a bucurat că cei mai ac-tivi au fost copiii. Ei, cu bucurie şi mîndrie, dădeau conţinutul puşculiţelor şi discutau ca nişte adulţi despre cum aceşti bani le sunt mai folositori altor copii, afirmă președintele evenimentului, Marina Tauber.

M iros de cetină, aburi de vin fiert cu scorțișoară, temperaturi sub zero grade și foarte multă bucu-

rie, acestea au fost elementele cheie cu ajutorul cărora poate fi descrisă seara de 1 Decembrie, ancorată spațial în Piața Marii Adunări Naționale. Alături de oficialitățile municipale, sute de oameni au dat start sărbătorilor de iarnă.

Feeria începe odată cu numărătoarea inversă. „Să vedem dacă Moș Crăciun este de acord să aprindă becușoarele de pe brad și să aprindă lumina din cen-trul Chișinăului. ”, a îndemnat primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă. Cele peste 800 de globuri argintii și roșii de pe Po-mul de Crăciun au prins a sclipi, imediat după ce zeci de copilași aflați pe scena din centrul Pieței, au rostit în cor numărul 1, iar ghirlandele au fost conectate la sur-sa de energie electrică. Bradul emană miros de Crăciun.

Deși era frig, mulțimea părea să nu fie afectată de acest lucru. Oamenii se încălzeau asemeni pinguinilor: stînd

grămadă, protejîndu-și puii de vînt și tropăind din picioare sub ritmul muzi-cii. Mulțimea aștepta ap-rinderea luminilor ca pe o aureolă boreală, iar cînd „minunea” s-a săvîrșit, aceștia au exclamat de fericire.

Bradul se înălța maiestuos spre cer. Aveam impresia că la un moment dat concura cu drapelul Moldovei, arborat în fața Guvernului, care, fluturat de vînt, își modela în falduri culorile. Timp de o lună și jumătate, cei doi vor fi vecini. După ziua de 14 ianuarie Măria Sa Bradul va fi scos din Piață, iar cele cinci kilometri de ghirlande nu vor mai încălzi acele verzi ce emană miros de Crăciun.

Pînă atunci, însă, chișinăuienii își vor pune dorințe la brad, vor face fotografii cu el, sau pur și simplu îl vor admira, bu-curîndu-se de splendoarea acestuia.Frumusețea luminilor nu se oprește în Piață. 22 de străzi ale Capitalei au fost

„îmbrăcate” în peste 50 de kilometri de ghirlande. „Mă simt de parcă aș fi în Paris. Copacii au căpătat o alură franțuzească, iar străzile par mai largi noaptea, datorită decorațiilor luminiscente”, confirmă Ele-na Oprea.

Cîntecele de iarnă interpretate de co-pii m-au dus cu gîndul la sărbătorile ce urmează să le petrec în familie, așteptînd colindători, decojind portocale lîngă soba fierbinte sau dărunind cadouri per-soanelor dragi. „Închide ochii și gîndește-te la ce îți dorești de la Moș Crăciun.”, îi spuse o femeie copilului său în timp ce priveau la brad. Acest moment a intensi-ficat senzația că iarna a venit la putere, iar miracolele sunt la ele acasă.

Expozitia internatională de inventică şi tehnologie ”Infoinvent- 2013”

ERGO SUM

“Sursa FOTO: www.perfect-word.org

12 2013Joi Decembrie

Viorica BUDU

SURSA: unimedia.info

Ana CEBANU

Daniela CEBOTARI

03

A fost greu. Ne-am certat, am țipat, ne-am supărat, am mai înjurat

pe alocuri, n-am dormit nopți,

dar, în final, a ieșit ceva frumos,

ceva care a plăcut coordonatorului de curs Antonina Sârbu, decanului

facultății Georgeta Stepanov și nouă, pentru că ERGO SUM înseamnă

muncă și dăruire.

Zeci de copii talentați sau strins sub căciula lui Guguță pentru ași arata talentul. Elevii din mai multe raioane și-au expus lucrarile de creație în cadrul concursului republican „Planeta lui Van-gheli” care sa desfășurat la Chișinău. Cel care a primit titlul de campion la acest concurs a fost Victor Drăguțanu, elev în clasa a 4-a la liceu „Gheorghe Asachi” din capitală, care frecventează cursurile de ceramică, iar acum a reușit să ia premiul cel mare. Bucuros, dar foarte emoționat Victor a ținut să-i transmită un mesaj celui care zilnic îi aduce inspirația: „Îmi pare foarte rău că Spiridon Vangheli nu a venit aici, dar mie imi place foarte mult poveștile lui Guguță, și vreau să-i urez multă sănătate maestrului ”Concursul sa desfășurat în forma unei expoziții a lucrărilor elevilor din două categorii: arte plastice decorative și arte plastice care includ pictura, desenul și grafica. Condiția concursului a fost ca lucrările să fie inspirate din operele îndrăgitului scriitor Spiridon Vangheli.

Început de septembrie. Ultimul an de studii. Incredibil. Abia de ne trezim din magia verii și cu greu

revenim pe tărâmul universitar. Din prima săptămână ni se umflă capul cu tot felul de cerințe pe care, în mod obligatoriu, trebuie să le îndeplinim: telejurnale, platforme online, ziare etc.

STOP! Ziare, trebuie să facem ziare, trei la număr. Și-n doar o săptămână trebuie să formăm redacția și să-i dăm și-un nume publicației. Totuși, responsabilitatea de a găsi o de-numire potrivită ziarului nostru a revenit unui grupușor compus din trei persoane: Andrian (cel căruia tre-buie să-i „facem monument” pentru chinul de a macheta ziarul), Viorica și eu.

Atunci când ești în pană de idei, la cantină inspirația te așteaptă cu brațele deschise. Anume acolo am

înțeles că o mai reușită denumire pentru gazetuța noastră decât „Ergo Sum” nu poate fi. Și totul a pornit de la dorința mea de a fi ceva în latină, ceva legat de citatul lui Rene Descartes: „Dubito ergo cogito; cogito ergo sum” (Am dubii, deci gândesc; gândesc, deci exist). Imediat cei doi, Viorica și Andrian, au și fost de acord, spunând că cel mai reprezentativ ar fi două cuvinte-cheie: „ERGO SUM” . Ideea a fost acceptată de întreaga redacție proaspăt-formată.

„ERGO SUM”– la început o povară, mai apoi o plăcere

Despre cursul

Atelier de presă scrisă

!

„Un pachet de amidon, vă rog.” „Șiii?” brutal îmi răspunde vânzătoarea.

„ Mmm”, îmi ia ceva timp să-mi amintesc cum îi zicea bunica acasă. „Aaa. Crocmal.”

„Ap așa ș dzî. Grăiește ca oamenii”. Dar eu oare nu sunt om? Oare vor-besc într-o altă limbă, diferită de cea maternă? Am ajuns să mă simt străină chiar în magazinul de lângă casa părintească, să mă exprim și să nu fiu înțeleasă, că, poftim, eu nu vorbesc „ca oamenii”. Dar ca cine? Ca animalele? Da, avem o limbă stâlcită, este invalidă de gradul I. C-avem un grai moldovenesc e clar, și că a suferit

drăguța limbă română, sărmana, de asemenea ne este clar. Dar de ce nu vrem să acceptăm și să învățăm atunci când suntem corectați? De ce continuăm să comitem niște greșeli în română care sunt atât de penibile? „Mă duc la Italia”. Cred că mi se sparg timpanele când aud una ca asta. De zeci de ori am ex-plicat unei persoane că nu este corect și, oricum, „la Italia” sună mai moldovenește. Dar românește

când o să vorbim? Nu vreți unire cu România? Nici nu vă obligă nimeni. Nu vă plac românii de peste Prut? Este decizia voastră. Dar un lucru este sigur și bătut în cuie – vorbim o limbă și acea limbă e româna! Vrem în Uniunea Europeană, dar cei de acolo, toți, știu să vorbească în limba lor. Hai și noi, să vorbim în limba noastră, în preafrumoasa limbă română care tânjește de-atâ-ta timp!

în adâncuri înfundată…Limba noastră-i o comoară,

S-AU STRÂNS SUB CĂCIULA LUI GUGUŢĂDaniela Cebotari

ERGO SUMMonumentul lui Rene Descartes cu inscripţia “Cogito Ergo Sum” pe soclu

Cum se spune în Moldova “stinge lumina, te rog” ?

UŞIDI BECU ŞELA!!!

12 2013Joi Decembrie

Alexandrina PEREU

Alexandrina PEREU

ERGO SUM04

Treptat pentru moldoveni se des-chide calea spre Europa, se ştie că tărâmurile îndepărtate ale conti-

nentului îi ademenesc de mult timp pe oamenii noştri. Migranţii sau călătorii nu sunt o problemă ai lumii în care sunt atâtea popoare, cel puţin aparent... dar cum spu-nea şi George Orwell unii sunt mai egali decât alţii. Se ştie că Uniunea Europeană nu are aceeaşi atitudine pentru fiecare naţiune, pe unii îi tolerează pe alţii nu, dacă eşti de-ai lor, ai adoptat legi bune ai făcut reforme eşti băiat bun şi eşti acceptat, dar totuşi unii aşteaptă la pragul familiei euro-pene mai mult decât alţii. Oare nu suntem toţi europeni, nu suntem toţi o familie? Şi de fapt ce ar fi însemnat să fii european? Avem noi oare spiritul Europei în noi?

Ca să răpundeţi la unele întrebări vă reco-mand să citiţi pe Paul Valéry, mai exact ne interesează Eseul Nota sau Europeanul care ar fi şi o descriere a sistemului de valori pe care ar trebui să respecte fiecare din marea familie. Mai întâi însă s-ar putea să vă intereseze mai detaliat personalitatea autorului.

Ambroise-Paul-Toussaint-Jules Valéry se naşte în Sete Pe data 30 octombrie 1871 - poet eseist şi critic, tatăl său fiind un corsican, iar mama de provenienţă istro-genoveză. De o inteligenţă şi voinţă neobişnuite, P. Valéry a fost gânditorul şi poetul deopotrivă, „doi îngeri teribili“ ai lui, avea să observe St. A. Doinaş.

Debutul său e cam şters, scriind mai multe poeme simboliste (1888 şi 1891) este bine văzut de critici, dar nu căpătă vreo faimă deosebită, iar după 1998, în genere abandonează scrisul poetic. Au trebuit să treacă ani buni şi să intervină Andre Gide cu presiuni ca să determine pe scriitor să continue operele lăsate. După 1922 nu mai scrie versuri, interesul scriitorului francez se deplasează în direcţia ştiinţelor, COLAJ: ANDRIAN ADAM

filozofiei, arhitecturii şi altelor. Valery afirmă că poezia nu-l mai intereasă, mai ales că în curând devine o persoane publică notorie şi are prea puţin timp să se dedice dome-niul artistic.

În 1942 apare opera sa „Criza spiritului şi alte eseuri” fiind tradusă în română în 1996 la Iaşi editura Polirom şi conţine 24 de opere care abordează imaginea Franţei din acel timp, cultura, civilizaţia, istoria, dictatura, continetul American şi multiple teme pe lângă cele menţionate. Eseul „Nota sau europeanul” din aceeaşi culege-re de lucrări contrueşte şi demonstrează că „Europa cântăreşte încă mult mai greu decât restul globului”. Sau mai degrabă spiritul european care face coeziunea în-tre; Religia creştină, ştiinţa, moştenirea romană şi cea greacă. El-

emente similare de origine diferită existau şi în alte popoare, însă în adevăratul sens al cuvântului au putut fi unite doar în Europa ce au generat omului de aici maximum de nevoie, maximum de muncă, maximum capital, maximum randament, maximum de ambiţie, maximum de putere, maxi-mum de modificare a naturii exterioare,

maximum de relaţii şi de schimburi.

Cu toate că această operă ar fi destul de

măgulitoare pen-tru europeni

totuşi există un mare

semn de î n t r e -

b a r e

referitor la apariţia ştiinţei care a fost veritabilă doar în Europa dacă ar fi să ne conducem de Paul Valery. Reieşind din asta ar trebui să anulăm şi marile descoperiri ale Chinei care au jucat un rol covârşitor în dezvoltarea umanităţii şi au făcut posibilă înflorirea statului asiatic. Nu putem să nu luăm în considerare faptul că descoperirile chineze nu ar avea loc îndeobşte, aceeaşi mecanică care era destul de dezvoltată în China nu poatea să existe fără experi-mente cu ajutorul cărora se eliminau toate greşelile, pe lângă asta mai era şi nevoia de a face calcule precise, imposibile fără existenţa ştiinţei.

Faptul că biserica medievală punea piedici deosebite inclusiv şi ştiinţelor pune sub semnul întrebării şi ipoteza că religia creştină a favorizat dezvoltarea cercetărilor ce adesea veaneau în contradicţie cu dogma, iar frica clerului de a pierde poziţia influentă şi minţile oamenilor agrava şi mai situaţia în unele cazuri.

Veţi avea mai multe observaţii şi contrar-gumente după lectură care pot apărea

ca replică, eseul cu toate acestea pare în-chegat şi actual, textul se citeşte cu plăcere şi uşurinţă, autorul nu se avântă prea pro-fund în materii abstracte chiar se retrage în explicarea unor idei menţinând atenţia

pe ansamblu, făcând un tablou ce pare valabil şi în timpurile noastre. Urmează să aflăm în paginile marelui gânditor cât de mult ne încadrăm în Europa şi ceea ce înseamnă să fii european.

12 2013Joi Decembrie

Redactor-şef: Alexandrina PereuRedactor-şef adjunct: Viorica BuduSecretar de redacţie: Victoria DodonRedactor stilizator şi tehnoredactor: Andrian AdamReporteri: Mihaela Bucătari, Ana Cebanu, Victoria Dodon, Daniela Cebotari, Ana Tatarin

ADRESA:or. Chişinău, Alexei Mateevici, 60, Universitatea de Stat din Moldova, MD-2001

CONTACTE:Site: www.sites.google.com/site/ergosummediaE-mail: adamandrian16@gmail.com

ERGO SUMFII GÂND ITOR EXISTENT PUBLICAŢIE CREATIVĂ

Andrian ADAM

„Nota” trimisă europenilor de la ValéryRECENZIE Noi cine suntem? O întrebare pe cât de banală, pe atât de grea, dar care frământă societatea, mai ales a noastră- divizată în mai multe tabere. S-o luăm însă de la început...

Paul Valéry

La sfârşitul lunii noiembrie, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, încă un pas în parcursul pro-european al ţării noastre

Timp de două zile, capitala Lituaniei, Vilnius, a fost gazda celui de-al treilea Summit al

Parteneriatului Estic, acolo unde Re-publica Moldova şi Georgia au para-fat Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Dacă pentru miile de ucraineni mo-mentul nu a fost un motiv de prea mare bucurie, atunci cetăţenii celor două state se pot mândri pe bună dreptate de confirmarea „istoriilor de succes“ ale Parteneriatului Estic, pre-cum au fost botezate de oficialii euro-peni.

Delegaţiile statelor participante la summit s-au îndreptat spre Vilnius în dimineaţa zilei de joi, 28 noiembrie. Atmosfera pe coridoare s-a dovedit tensionată din cauza Ucrainei, care, sub presiunea Rusiei şi a oscilaţiilor între Vest şi Est, a refuzat semnarea asocierii cu Europa. Ţara noastră însă, a cules roadele negocierilor şi re-formelor din ultimii ani.

Partea tehnică a parafării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a demarat în după-amiaza zilei. Nego-ciatorii din partea Republicii Moldova şi a UE au semnat, timp de aproape trei ore, fiecare din cele peste 900 de pagini ale documentului. După care, miniştri şi deputaţi, liderii coaliţiei de guvernare, experţi şi jurnalişti moldo-veni au participat la variate reuniuni tematice cu membrii delegaţiilor din celelalte state.

Istorie, valori şi acelaşi cer european

Momentul-cheie, care a încununat reuniunea, a avut loc a doua zi, atunci când premierul Iurie Leancă şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Ex-terne şi Politică de Securitate, Cathe-rine Ashton, şi-au pus semnăturile pe document.

„Dragi prieteni, trăim cu toţii un moment istoric: a fost parafat un acord fără precedent, ambiţios şi de anvergură dintre Uniunea Europeană

şi Republica Moldova! Este un simbol al încrederii, deschiderii şi cooperării dintre Moldova şi UE. Reprezintă o cale clară ca Moldova să ajungă membru al UE într-o bună zi. Este o scenă importantă deoarece serveşte drept o bună temelie şi ne pregăteşte pentru efortul de a ne onora toate angajamentele prevăzute în acest acord. Doar împreună vom reuşi să ne realizăm obiectivele comune. Moldo-va este o ţară europeană, cu aceeaşi istorie, cu aceleaşi valori şi sub acelaşi cer, Europa“, a rostit solemn prim-min-istrul Leancă, în limba engleză.

Şeful Executivului le-a transmis un mesaj tuturor concetăţenilor săi, în limba română: „Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru spre Uniunea Europeană!“. De asemenea, el şi-a exprimat convingerea că cetăţenii noştri vor putea călători fără vize în Europa la sfârşitul primăverii, iar în toamna anului 2014 ar urma sem-narea nemijlocită a Acordului de Aso-ciere.

Încurajări din toate capital-ele Europei

Cu ocazia confirmării perspectivei eu-ropene la Vilnius, Chişinăul a primit felicitări şi mesaje de susţinere din partea tuturor capitalelor bătrânului continent. Cancelarul german Angela Merkel a lăudat curajul Moldovei de a se apropia de UE în ciuda presiunilor Rusiei. „Este foarte important că Mol-dova să meargă mai departe, să nu se oprească din calea reformelor“, a comentat şi preşedintele României, Traian Băsescu. Cuvinte de încura-jare au rostit şi Dalia Grybauskaite, preşedinta Lituaniei, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

Speranţele moldovenilor, adunate într-o ediţie de lux

Oficialii europeni s-au ales cu un mic dar din partea locuitorilor ţării noas-tre, transmis cu mândrie de către lide-rii coaliţiei de guvernare. E vorba de culegerea „Cartea Moldovei“, volum ce conţine peste 420.000 de mesaje ale cetăţeni din toate raioanele ţării şi adresate liderilor europeni. Scrise în engleză şi tipărite într-o ediţie de lux, acestea transmit aspiraţiile moldovenilor alături de marea familie europeană. „Vreau să circul pe şosele mai bune şi mai sigure,vreau să se înfiinţeze locuri de muncă pentru tinerii specialişti, vreau să circulăm liber în Europa“, scrie Ion Ursachi din Donduşeni. „Vreau să intrăm în Europa şi mama să se întoarcă de la Moscova, unde munceşte acum“, adaugă Inna din Ialoveni. „Cel mai mult aş vrea să învăţ în Europa. Cred că aş avea şanse mai mari de afirmare. Şcolile europene s-au adaptat la cerinţele angajatorilor din ziua de astăzi la nevoile elevilor şi studenţilor“, a scris Alexandru Linga din Briceni.

Motiv de sărbătoare la Chişinău

Între timp, sute de oameni au mar-cat încheierea summitului de la Vil-nius în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Primăria a arborat în centrul oraşului drapelul înstelat al Uniunii Europene şi tricolorul Republicii Moldova, iar pe bulevardul Ştefan cel Mare şi pe po-mul de Crăciun s-au aprins luminiţile de sărbătoare. Oamenii au venit în centrul Capitalei cu drapele şi cu balo-ane tricolore. Pe scenă au evoluat mai mulţi artişti autohtoni printre care Sun Stroke Projekt, Cătălin Josan, Alex Calancea Band, Natalia Barbu, Nelly Ciobanu şi Orchestra Naţională

„Lăutarii“. Vedetele au reuşit să încingă chişinăuenii la dans, felicitandu-i la rândul lor cu ocazia momentului istor-ic. Feeria s-a încheiat cu tradiţionalele focuri de artificii.

APROAPE 1.000 DE PAGINI

Textul Acordului de Asociere, care stabileşte un nou cadru juridic pentru cooperarea cu UE, are 972 de pagini. Documentul stipulează că „Republica Moldova, ca o ţară europeană, are o istorie şi valori comune cu statele membre ale Uniunii Europene şi se angajează să pună în aplicare şi să promoveze aceste valori; care inspiră Republicii Moldova alegerea sa opeană“.

05 12 2013Joi DecembrieERGO SUM

Moldova, tot mai aproape de familia europeană

Victoria DODON

Sursa: gov.md

ERGO SUM06

Este vorba de Dumitru Verdianu şi Ion Zderciuc. Primul este stabilit cu traiul, de 20 de ani, în Viena,

Austria. Acolo îşi creează o bună parte din lucrările sale. Al doilea locuieşte la Chişinău, este conferenţiar universitar şi-i învaţă pe tinerii de la Universita-tea Pedagogică „Ion Creangă” tainele artei. I-am întîlnit la Ungheni. Lucrau intens la sculpturile ce vor bucura, de acum înainte, ochii celor ce vor veni să se odihnească în scuarul „Grigore Vie-ru” din centrul oraşului.I-am rugat să-mi răspundă la cîteva întrebări. Ambii s-au dovedit foarte deschişi, plini de viaţă.

Trebuie să fii și un gînditor

bun, să perfec-ționezi ideile; să fii turnător în cazul unei

lucrări în bronz, trebuie să fii și sudor, trebuie

să sapi temelia, să o plasezi...

Suntem ca niște robi obosiți, ne mai înmuiem mușchii, ne

lingem rănile... E o muncă grea, dar ne refacem și ne trezim a

doua zi buni de muncă.

Ion Zderciuc

Dumitru Verdianu

“

“

În artă gândesc ca Dumnezeu și lucrează ca robii

— Aţi participat la toate cele cinci ediţii ale Taberei de sculptură de la Ungheni?Dumitru Verdianu: Da. Noi am fost

chiar de la începuturi.Ion Zderciuc: Da, sîntem cei care au

inițiat această tabără de scupltură. Prima ediţie a avut loc în 2000. Discutam înper-manenţă despre aceasta. Ideea a venit de la pictorul Ilie Cojocaru, de la Vasile Iucal - pentru a înfrumuseța orașul, pen-tru a-l pune în valoare. Cel care ne-a sus-

ţinut a fost primarul de atunci, Vitalie Vrabie. Îmi amintesc că i-am zis: „Ar fi bine să organizăm o tabără de sculptură la Ungheni”. Bani nu prea erau, era foarte complicat... Am reu-șit totuși. Eu am vorbit cu sculptorii, l-am chemat și pe Dumitru Verdianu, pe cei ce-și trag rădăcinile de aici. Sîntem trei...

D.V.: Din păcate, unul dintre noi a plecat – Tudor Cataraga. El era, de fapt, de la Nisporeni, dar din judeţul Ungheni.

I.Z.: Noi trei ne-am decis repede să venim la această tabără. Am implicat și alți sculptori, chiar dacă a fost o remune-rare simbolică... Așa, încetișor, a început

să se manifeste acest act cultural la Un-gheni. La a doua ediție a ost mai ușor. De atunci, au fost organizate patru ediții. A urmat apoi o pauză de șase ani. Iată că acum participăm la a cincea ediție: cea mai numeroasă - cu 16 sculptori, în com-paraţie cu 9-10 la cele anterioare. În plus, e o tabără internațională. Au venit sculp-tori din Portugalia, din Polonia. Avem și din România. Dacă lucrările realizate în cadrul taberelor precedente au fost amplasate în diferite locaţii ale orașului,

Ambii sînt adevăraţi ma-eștri ai sculpturii. Ambii s-au născut la Ungheni. Ambii au absolvit Școala de Arte Plastice din Un-gheni în același an - 1972. Ambii sînt, la ora actuală,

cetăţeni de onoare ai ora-șului Ungheni. Ambii sînt membri ai Uniunii Artiș-tilor Plastici din Moldova. Ambii își iubesc orașul natal și vin, ori de cîte ori au posibilitatea, aici

acum dorim să le plasăm aici, în pentru, în scuarul “Grigore Vieru”. Sperăm că va fi un parc modern, cu sculpturi făcute cu suflet, cu dragoste. Sînt valoroase și este important că vor rămîne la Ungheni.

— Domnule Verdianu, cum aprecia-ză familia dumneavoastră faptul că aţi venit aici, la Ungheni, să creaţi?D.V.: Anul acesta, am venit la Un-

gheni cu ambii copii. Mai mult decît atît: a fost inițiativa și doleanța lor să realizez

această sculptură, nu-mită “Familia”. Îmi do-resc și eu să las aici o sculptură care ține de familia mea. Pe de altă parte, tema este una actuală, mai ales pen-tru Moldova, unde ba mama nu-i acasă, ba tata e plecat, iar copiii sînt lăsați singuri. Mi-am propus o sculptură cu familia întregită. Iniţial, mă gîndeam să repre-zint o familie micuță, cu un copilaș. Băiatul și fata mea însă m-au întrebat: „Unde ne vom regăsi noi?”. Atunci mi-am zis: sculptez doi copii. Dar să revin la întrebarea pe care mi-aţi pus-o. Fami-lia mea nu-mi pune ni-ciodată piedici, mai ales cînd trebuie să merg la o tabără, căci acestea sînt

adevărate academii, unde orice sculptor acumulează energie și experiență.

— Domnule Zderciuc, cum e să fii sculptor în ziua de azi? I.Z.: E complicat. Eu mai predau la

facultate, lucrez mult și în atelier. În plus, am familie și trebuie să le acord timp. Pe de altă parte... Pare-mi-se, Brâncuși spu-nea: „Sculptorul trebuie să gîndească ca un Dumnezeu, să ordone ca împăratul și să lucreze ca robul”. Este un mare adevăr. Trebuie să sapi lutul, să-l frămînți, să-l plă-

mădești, apoi să gîndești ce să modelezi; trebuie să fii și un gînditor bun, să per-fecționezi ideile; să fii turnător în cazul unei lucrări în bronz, trebuie să fii și su-dor, trebuie să sapi temelia, să o plasezi... E dificilă această profesie. Foarte mult se muncește.

— Aveţi o lucrare preferată, la care ţineti cel mai mult?I.Z.: Autorul pune suflet și dragos-

te în orice lucrare. De aceea toate îi sînt dragi. Contează să atingă strunele spec-tatorului.

D.V.: Pentru mine cea mai dragă e cea care va urma... Sigur că sînt lucrări care ți-s dragi, care au ieșit dintr-o suflare.

— Ce vă zic unghenenii? Întreabă ce se întîmplă aici?I.Z.: Vin seara și mai în treabă ce ar

semnifica lucrarea. Sînt unii care acceptă și sînt bucuroși că acest spațiu va fi inno-bilat cu sculpturi.

D.V.: Părerea publicului, care e mult mai numeros decît în ediţiile precedente, s-a schimbat radical. Dacă la început erau replici critice, gen „cui îi trebuie”, acum oamenii se interesează despre esența sculpturii, unde va fi amplasată. Se simte o atitudine sănătoasă, ceea ce bucură.

— Ce sentimente vă încearcă acum, cînd lucraţi asupra sculpturilor?I.Z.: Plăcerea de a lucra. E mai mult

o muncă fizică, trebuie să depui efort, să savurezi aprecierea, plasticitatea sculp-turii, dinamica ei…

D.V.: Mă concentrez asupra plasti-cităţii formelor, care trec din una în alta. Asta e sculptura. Dacă pictura are culori, sculptura are doar forme, care pot să te bucure sau pot să-ți inducă agresivitate.

— Cu ce vă ocupaţi seara?D.V.: Sîntem ca niște robi obosiți, ne

mai înmuiem mușchii, ne lingem răni-le... E o muncă grea, dar ne refacem și ne trezim a doua zi buni de muncă. La ora șase dimineaţa deja muncim, căci e mai răcoare. În comparație cu celelalte ediții, acum totul e organizat foarte bine, se vede progresul și asta e îmbucurător. Se mișcă luc rurile.

12 2013Joi Decembrie

Ana TATARIN