Tematica privind instruirea la locul de muncă pentru personal neproductiv (TESA)

(elaborată în confomitate cu prevederile art. 90 – 94 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006)

Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe de maximum 20 de persoane. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.

Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru SSM, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. Durata instruirii la locul de muncă este de 8 ore.

Instruirea la locul de muncă cuprinde:1. informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de

muncă;2. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă;3. măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi

evacuarea lucrătorilor;4. prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de muncă;5. în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va

desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim-ajutor.

Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de către superiorul ierarhic celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.

1. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă „personal neproductiv (TESA)”

Factori de risc

1. îndepartarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3–45 zile;

2. continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constată o defecţiune a acestuia: consecinţă maximă previzibilă ITM 3–45 zile;

3. fumatul în încăperile cu volum mare de documente: consecinţă maximă previzibilă – DECES;

4. executantul nu reglează luminozitatea ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului (înălţime, orientare, înclinare), înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente, înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinarea şi înălţimea spătarului scaunului: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3–45 zile;

5. intervenţii neautorizate la reţeaua de alimentare cu curent electric: consecinţă maximă previzibilă - DECES;

6. deplasări, staţionări în zone periculoase: consecinţă maximă previzibilă - ITM 45-180 zile;

1

7. deplasări cu pericol de cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3–45 zile;

8. poziţii de lucru forţate sau vicioase în faţa ecranului de vizualizare: consecinţă maximă previzibilă – neglijabil;

9. ritm de muncă mare: consecinţă maximă previzibilă – neglijabilă;

10. decizii dificile în timp scurt: consecinţă maximă previzibilă – neglijabilă;

11. contururi înţepătoare: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3–45 zile;

12. atingerea părţilor fierbinţi ale imprimantei: consecinţă maximă previzibilă – neglijabilă;

13. curent electric, atingere directă: consecinţă maximă previzibilă – DECES;

14. curenţi de aer: consecinţă maximă previzibilă - ITM 3–45 zile;

15. zgomotul produs de echipamentele de calcul: consecinţă maximă previzibilă – neglijabilă;

16. radiaţiile ecranului de vizualizare: consecinţă maximă previzibilă – neglijabilă.

Clase de gravitate / consecinţe:

1 - NEGLIJABILE – Consecinţe minore reversibile, cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)

2 – MICI – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3-45 zile, care necesită tratament medical

3 – MEDII – Consecinţe reversibile, cu o incapacitate de muncă previzibila între 45 şi 180 zile, care necesită tratament medical prin spitalizare

4 – MARI – Consecinţe ireversibile, cu o diminuare a capacităţii de muncă de maximum 50% (invaliditate de gradul III)

5 – GRAVE – Consecinţe ireversibile, cu pierdere între 50 şi 100% a capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)

6 – FOARTE GRAVE – Consecinţe ireversibile, cu pierdere totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I)

7 – MAXIME – Deces

Clase de probabilitate / evenimente: 1 – extrem de rare; 2 – foarte rare; 3 – rare; 4 – puţin frecvente; 5 – frecvente; 6 – foarte frecvente.

2. Se vor prezenta angajaţilor prevederile Instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă „personal neproductiv (TESA)”.

3. Măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor

3.1. Primul-ajutor în accidentele de muncă

DEFINIŢIEPrimul-ajutor reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident (de muncă), până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate.

2

Primul-ajutor (asistenţă de urgenţă) se acordă în trei etape diferite: la locul accidentului sau îmbolnăvirii; în timpul transportului; în unităţile sanitare.---

La locul unde s-a produs accidentul şi până la intervenţia cadrelor medicale de specialitate, primul- ajutor trebuie acordat de către persoane care sunt pregatite în acest scop – salvatori. Salvatorul nu înlocuieşte medicul dar, prin măsurile pe care le aplică, el trebuie să reuşească să evite:

înrăutăţirea stării accidentatului; apariţia complicaţiilor; producerea morţii victimei.

Formarea salvatorilor trebuie să fie predominant practică, repetată în mod periodic, pentru ca salvatorii să poata acţiona oricând şi oriunde.

ATENTIE!O persoană care nu este pregatită ca salvator NU trebuie să intervina cu orice preţ; obligaţiile sale sunt:- să nu atingă victima;- să cheme pe cel mai apropiat salvator;- să anunţe accidentul şi să solicite ajutor calificat;- să organizeze protecţia victimei;- să prevină extinderea stării de accident.---

Cum se protejează victima?- se identifică riscurile care persistă pentru a proteja victima şi persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate;- se suprimă riscurile;- se instituie un „baraj de securitate” în jurul victimei, îndepărtând persoanele neavizate.

Cum se examinează victima?- se cercetează semnele care indică faptul că viaţa victimei este ameninţată: sângerează abundent; răspunde la întrebari; respiră; are puls;- se stabileşte ordinea de prioritate a intervenţiilor;- se realizează triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor în funcţie de gravitatea lor.

UTILCum se anunţă accidentul?Apelul de prim-ajutor contine informaţii despre: ce s-a intamplat; locul accidentului; accesibilitatea drumului; numărul şi starea victimei; tipurile de leziuni produse; numele persoanei care face apelul. Persoana care a facut apelul trebuie să astepte confirmarea corectă a mesajului transmis.----

Cum se acordă primul-ajutor?Dacă victima nu vorbeşte (este inconştientă), dar respiră şi are puls: aşezarea în poziţie de siguranţă; acoperirea victimei; supravegherea circulaţiei, a stării de conştienţă, a respiraţiei, până la sosirea ajutoarelor medicale.

Dacă victima nu raspunde, nu respiră, dar are puls: degajarea (eliberarea) căilor respiratorii; manevra Heimlich; respiraţia „gură la gură” sau „gură la nas.”

Dacă victima nu răspunde, nu respiră, nu are puls: reanimare cardio – respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiraţie „gură la gură” sau „gură la nas”).

Dacă victima sângerează abundent: compresie manuală locală; pansament compresiv; compresie manuală la distanţă (în zona subclaviculară sau inghinală).

Dacă victima prezintă arsuri: spălare abundentă cu apă.

3

Dacă victima vorbeşte, dar nu poate efectua anumite mişcări: - oricare ar fi semnele, se acţionează ca şi cum victima ar avea o fractură, evitând deplasarea ei şi respectând toate eventualele deformări la nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Dacă victima prezintă plăgi: plăgi grave: aşezarea victimei într-o poziţie adecvată, îngrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerării etc.; plăgi simple: curăţarea şi pansarea plăgii.

Cum se transportă accidentaţii – principii generale:- transport numai cu autosanitara (ambulanţă);- transport cu mijloace improvizate numai pentru victimele cu leziuni uşoare, care nu influenţează funcţiile vitale ale organismului şi atunci când accidentul s-a produs în locuri izolate, la mare distanţă de staţiile de salvare. Numai în conditii excepţionale se poate indica şi transportul celor grav accidentaţi cu aceste mijloace improvizate.

Niciun accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus în starea de a suporta în bune condiţii transportul, adica înainte de a fi examinat şi a i se fi acordat, efectiv, primul-ajutor.

În condiţiile actuale de organizare şi dotare a serviciilor de urgenţă, numai cadrele medico-sanitare de specialitate (salvatorii de gradul I şi II) au dreptul să dispună ridicarea şi transportul victimelor de la locul accidentului.

Nu este indicat ca, din dorinţa de a transporta accidentatul în timpul cel mai scurt posibil la o unitate sanitară competentă, să se apeleze la orice vehicul. Tehnica de intervenţie pentru transport trebuie subordonată ideii de a nu agrava şi a nu complica vătămările produse de accident (pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executată încât segmentul format din cap – gat – trunchi – bazin, să rămână nemişcat, ca un bloc rigid).

3.2. Stingerea incendiilor

La descoperirea unui incendiu, orice persoană are următoarele obligaţii:- să anunţe IMEDIAT incendiul;- să încerce să stingă focul, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingător; dacă focul nu s-a stins, se evacuează imediat zona);- să anunţe telefonic pompierii militari, din cea mai apropiată zonă neafectată;- să comunice conducerii unităţii detaliile referitoare la locaţie şi la amploarea incendiului.

La declanşarea alarmei de incendiu, salariaţii sunt obligaţi să acţioneze astfel:- încetează orice activitate;- abandonează obiectele personale;- lasă uşile deschise;- părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenţie;- merg către locul de adunare stabilit;- menţin libere căile de acces către clădire;- urmează toate indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie;- asistă, dacă este posibil, evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara societăţii;- rămân în afara clădirii până la încheierea definitivă a evenimentului.

La declanşarea alarmei de incendiu, membrii echipei de primă intervenţie sunt obligaţi să:- intre în toate încăperile accesibile din zona de responsabilitate alocată şi să dirijeze personalul pentru evacuarea clădirii;- îndrume personalul către cea mai apropiată cale/ieşire de urgenţă;- menţină calmul pe timpul evacuării;- meargă la punctul de adunare după evacuarea zonei;- preia controlul asupra locului de adunare şi să se asigure că nicio persoană nu intră înapoi în clădire până la primirea dispoziţiei, în acest sens, a conducerii societăţii;

4

- participe la o analiză, după terminarea evenimentului şi să raporteze orice dificultăţi întâlnite în procesul de evacuare.

Contabilizarea persoanelor se va face consultând: condica de prezenţă a personalului salariat; registrul de poartă; informaţiile primite de la personalul salariat al unităţii, după asigurarea validităţii informaţiei.

ATENŢIESe va ţine cont de starea emotivă a persoanelor într-o astfel de situaţie şi se va încerca validarea informaţiilor primite prin consultarea a cel puţin 2 surse de informare.---

Accesul Pompierilor MilitariAccesul echipajelor specializate ale Pompierilor militari se va face pe poarta de acces principală. Directorul societăţii şi şeful echipei de primă intervenţie vor comunica pompierilor detaliile incendiului, îi vor informa cu privire la eventualele persoane lipsă la apel (împreună cu locaţia presupusă a acestora) şi vor rămâne la dispoziţia acestora pe durata operaţiunii de stingere a incendiului.

4. Prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice pentru locul de muncă „personal neproductiv (TESA)”

Legea nr. 319 / 2006; H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

nr. 319/2006; H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de

sănătate la locul de muncă; H.G. nr. 1.028/2006 privind cerinţele minime de SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu

ecran de vizualizare.

5