Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectur

Anul universitar 2011-2012 Ciclul I, Anul III, semestrul I

Proiectul numarul 1 LOCUINE COLECTIVE CU PUINE NIVELURI

Lansare Faza I Marti 04.10.2011, ora 12,00 sala Studio Predarea fazei I Joi 27.10.2011, orele 13,00-15,00 la atelier Numr credite 3 Lansare Faza II Marti 04.10.2011, ora 12,00 sala Studio Predarea fazei II Joi 24.11.2011, orele 13,00-15,00 la atelier Numr credite 3

I. ACTUALITATEA SI OPORTUNITATEA TEMEI:

Locuintele si indeosebi locuintele colective au fost dintotdeauna, sunt si vor rmne probabil inc mult vreme de aici incolo, programul de arhitectur cu cea mai mare frecvent, prin functia sa social. Cerinta de locuinte este una din comenzile sociale majore, la care arhitectii si constructorii trebuie s rspund permanent, dar la cote din ce in ce mai ridicate de exigent de confort si sigurant, cu costuri rezonabile.

II. CONSIDERATII GENERALE:

Se solicit proiectarea unui ansamblu de locuinte destinate unor familii cu venituri medii, pe care s le poat achizitiona pe baza creditelor ipotecare sau cash si care, prin functionalitate, confort, plastic arhitectural, calitatea finisajelor, calitatea amenajarii peisagistice a sitului, siguranta sitului, dotarile specifice loc de joaca pentru copii, spatiu de activitati pentru adolescenti (dotari skateboard, panou catarari, mese tenis de masa, etc.), spatiu persoane varstnice (mese de sah, rummy, zona de lectura in parc, etc.), s devina extrem de atractiv ca alternativa de locuire in Bucuresti pentru grupul tinta de cumparatori caruia ii sunt destinate apartamentele, diferit de modul in care au fost gandite ansamblurile de locuinte construite pana acum.

III. AMPLASAMENTUL:

Pentru realizarea ansamblului de locuinte cu max. 140 de apartamente, se propune un teren liber de orice fel de constructii care dispune de toate utilittile necesare (ap, canalizare, electricitate, gaze, telefonie) situat in nordul orasului Bucuresti, pe sos. Gheorghe Ionescu Sisesti.

Terenul, cu o suprafat de cca. 27.900 mp., avnd dimensiunile din planul anexat este delimitat la:

2

- Nord de sos. maior Gheorghe Ionescu Sisesti (retragere obligatorie de 9 m fata de limita de proprietate.

- Vest de un drum de acces lat de 12 metri, cu doua trotuare si spatiu verde de 2,5 metri (retragere obligatorie de 9 m fata de limita de proprietate) si un teren viran in curs de amenajare.

- Sud de lacul Grivita (retragere obligatorie cu interdictie de construire de 50 m de la malul lacului),

- Est de un drum de acces lat de 12 metri, cu doua trotuare si spatiu verde de 2,5 metri (retragere obligatorie de 9 m fata de limita de proprietate.

Cele doua drumuri de la est si vest vor fi legate intre ele cu un drum lat de 12.00 metri, cu doua trotuare si spatiu verde de 2,5 metri, ce va intra in proprietatea domeniului public.

Accesul se va face din sos. Gheorghe Ionescu Sisesti de 21,0 metri latme, cu doua trotuare si spatiu verde de 4,0 metri.

Se recomand ca densitatea net a ansamblului creat s nu depeasc 250 loc / ha (1 ha = 10.000 mp), pentru a putea prevedea locuri de joac pentru copii, spatii verzi, alei de circulaie pietonal.

Parcarea automobilelor va fi asigurat n subsol/demisol (sub fiecare tronson sau un parcaj general). Un procent suplimentar de parcaje pentru vizitatori, 20% vor fi amenajate la nivelul solului, dar nu in adncimea incintei ci perimetral. Locurile de parcare vor fi calculate astfel: 1,5 locuri de parcare pentru fiecare apartament. Parcajul va avea doua accese, cu rampa dubla avand latimea de 8,2 m si va putea fi folosit si ca adapost pentru apararea civila.

Indicatori urbanistici:

POT max. =Aria Construit/ Aria Teren x 100=20%; CUT max.=Aria Desfurat Construit/ Aria Teren=1,2.

IV. SISTEME DE REZOLVARE A LOCUINTELOR:

Ansamblul va cuprinde apartamente cu 2,3 i 4 camere, procentul majoritar fiind cu 3 camere, organizate n tronsoane de colt, capat si camp, cu un regim de inaltime de P+4 dar posibil i cu accente de P+5 n compozitie cu P+3. Acestea vor avea urmtoarele suprafee orientative:

- apartament de 2 camere: cca. 80 mp, suprafata construita.

- apartament de 3 camere: cca. 115 mp, suprafata construita.

- apartament de 4 camere: cca. 145 mp, suprafata construita.

Suprafeele apartamentelor se dimensioneaz in conformitate cu prevederile Legii locuinei 114/1996 republicat, n care sunt indicate suprafeele utile si construite minime ale ncperilor, i ale apartamentelor, in functie de numrul camerelor.

3

Pe fiecare nivel, se vor grupa cte dou sau trei apartamente la scar. Sistemul apartamentelor suprapuse identic poate fi nlocuit cu partiuri care s conduc la creearea unor solutii mai interesante, mai variate, care s corespund unor cerinte diverse si n care oamenii s se simt mai atrai de propria lor locuin. Se poate lua in calcul si prezenta unui volum P+5, eventual independent de tronsoanele generale, ca accent in sit si compozitie, cu respectarea insa a C.U.T max.

Vor fi apreciate solutiile care vor reusi s ofere locuinelor colective ct mai multe din avantajele locuinei individuale, prin: limitarea nlimii construciilor, n scopul gsirii unei scri apropiate de scara locuinelor individuale, realizarea unor accese individuale care s personalizeze locuinele, prin scri individuale sau pentru un grup restrns de apartamente, iluminarea naturala a cursivelor i a scrilor, ascensor de persoane la fiecare scara, din subsol/demisol pana la ultimul nivel, creearea unui spaiu privat exterior pentru fiecare locuin (terase individuale ample), folosind retragerile succesive pe vertical, spaii exterioare ce pot suplini lipsa teraselor (in special pentru apartamentele de la parter) si care pot deveni locuri de ntlnire in cadrul comunittii, prevederea la subsoluri/demisoluri a unor boxe (cu suprafete utile proportionale cu suprafetele apartamentelor), si, dupa caz, amenajarea peisagistica si a circulatiilor in sit, blocurile vor putea fi prevzute cu accese de serviciu, pe fatada opusa intrrii principale.

V. SISTEMUL CONSTRUCTIV I INSTALAIILE:

Se recomand ca structura de rezisten s fie din beton armat: cadre si/diafragme. Pereii exteriori (min. 30 cm) izolati cu polistiren/vata minerala 15 cm (termosistem), pentru clasa energetica A. Peretii interiori desprtitori (10 -15 cm) vor fi realizati din zidrie de caramida, B.C.A.) i/sau gips carton. Se consider gradul de seismicitate 8.

Locuinele vor fi racordate la reelele edilitare existente pe artera principal (ap, canalizare, electricitate, gaze naturale, telefonie, cablu TV, internet).

Pentru instalaii, se recomand: gruparea instalaiilor pe orizontal, cuplarea instalaiilor pe vertical, realizarea unor trasee ct mai directe, asigurarea instalatiilor de incalzire si climatizare cu ghene specifice.

VI. DESFASURAREA PROIECTULUI:

CONTINUT FAZA I RELATIA ARHITECTURA SI SPATIU URBAN/SIT - 3 credite

Documentarea, cu valoarea de 20% din nota finala pentru Faza I, se preda marti 11 octombrie 2011.

4

1. Documentarea este inteleasa ca lucrare trecuta prin filtrul gandirii studentului, ca etapa de acomodare a studentului cu tema de proiectare, extrem de importanta pentru cristalizarea unei minime culturi vizuale a studentului in raport cu tipul de program de arhitectura abordat in scoala. Documentarea se discuta la atelier. Pentru o justa importanta acordata documentarii, predarea acesteia are statut de predare intermediara in cadrul proiectului, putand fi facuta doar la ora si data stabilite, cu semnatura si numarul de planse. Documentarea cuprinde un dosar cu minim 5 exemple de subiecte similare temei de proiectare, continand fiecare o parte desenata de mana (nu fotocopii), in original (perspective, planuri de arhitectura, planuri urbanistice, planuri peisagistice minim 5 planse A4 cu desene pentru fiecare exemplu) si o parte scrisa de mana (nu la calculator!) in original, privind datele tehnice specifice si observatii personale (minim 3 formate A4 pentru fiecare exemplu cu observatii privind functiunea, forma, structura, limbajul de arhitectura, texturile, tipurile de amenajari de sit, suprafete, date privind autorii, anul constructiei, tara, contextul arhitectural al vremii si motivatia alegerii exemplului de catre student, etc.), iar minim 3 din 5 exemple sa priveasca exemple de arhitectura construite in ultimii 5 ani;

2. Plan de ncadrare n zon, scara 1:2000; 3. Plan de situaie intr-o tehnica color la alegere, scara 1:500, cu amenajrile exterioare propuse, cu

vecinatatile si relationarea cu acestea, inclusiv cu atitudinea privind relatia sitului si ansamblului cu lacul, rezolvarea intrarilor si iesirilor din amplasament, rezolvaraea parcarilor, locul si colectarea gunoiului menajer, loc de joaca ptr. copii, alei pietonale, locuri de odihna, umbrare, pergole, amenajari peisajere, acces pompieri si masini utilitare. Planul trebuie cotat, cu mentionarea tuturor elementelor.

4. Macheta de studiu cu pozitionarea tuturor volumelor organizate in tronsoane de colt, capat si camp, a circulatiilor, vegetatiei, vecinatatilor, aleilor, intr-o reprezentare cat mai realista, scara 1:500;

5. Scheme de partiuri pentru toate tipurile de tronsoane, a nivelurilor diferite si a parcarii de la subsol/demisol, cotate general (gabarite, axe, etc.), mobilate, cu notarea suprafetelor si explicatii, scara 1/200;

6. Atasarea la proiect a corecturilor semnate de indrumator. 7. Predarea proiectului se va face si in format pdf, pe CD-ROM.

CRITERII DE APRECIERE la FAZA I RELATIA ARHITECTURA SPATIU URBAN/SIT

1. Zonificarea urbanistic clar si coerent a ansamblului: locuinte de calitate, spatii plantate, circulatii pietonale (alei), circulatii auto si parcaje, locuri de joac pentru copii (leagane, diverse structuri pentru catarat, banci, etc.), spatiu de activitati pentru adolescenti (dotari skateboard, panou catarari, mese tenis de masa, etc.), spatiu persoane varstnice (mese de sah, rummy, zona de lectura in parc, etc.), zona pentru lectura in parc, alte dotari (fantani arteziene, pavilion/pavilioane de lemn sau fier forjat, mici bazine, etc.);

2. Racordarea ansamblului la situatia fondului construit existent (fronturi stradale, racordri la intersectii, regim de inltime, accese, vecintti, etc.);

3. Legtura circulatiei rutiere cu vecinttile si cu orasul;

4. Orientarea cldirilor fat de punctele cardinale;

5. Respectarea retragerilor fat de arterele de circulatie si a distantelor dintre cldiri, in functie de regimul de inltime al acestora, gradul de insorire optim, vnturi dominante, etc.

6. Rezolvarea amenajarilor spatiului comunitar al ansamblului rezidential: spatii verzi, plantatii, alei pietonale, loc(uri) de joac pentru copii, etc.

5

CONTINUT FAZA II - ARHITECTURA - 3 credite

Documentarea, cu valoarea de 20% din nota finala pentru Faza II, se preda marti 03 noiembrie 2011.

1. Planurile alb/negru ale tuturor nivelurilor si apartamentelor diferite pentru doua din cele trei tipuri de tronsoane proiectate, la alegerea studentului impreuna cu indrumatorul (tronsoane de cmp, de capat si/sau de colt, cu indicarea destinatiilor si a suprafetelor tuturor incperilor), cotate, mobilate, scara 1:100;

2. Cate o sectiune caracteristica alb/negru prin casa scrii pentru fiecare tronson detaliat (cotate, cu indicarea cotelor de nivel), scara 1:100;

3. Toate fatadele pentru tronsoanele alese, (cu indicarea cotelor de nivel, culorilor, texturilor, finisajelor), scara 1:100;

4. Atasarea la proiect a corecturilor semnate de indrumator. 5. Predarea proiectului se va face si in format pdf, pe CD-ROM.

CRITERII DE APRECIERE la FAZA II ARHITECTURA

1. Zonarea functional corecta, cu potential de recompartimentare ulterioara a apartamentelor, cu separarea clara a incperilor destinate zonei diurne de cele ale zonei nocturne, cu distribuirea just a spatiilor destinate printilor de cele ale copiilor (dupa caz zona camere copii cu baie proprie, dormitor matrimonial cu baie proprie si cu dressing, bucatarii deschise spre living dar posibil de separat daca beneficiarii doresc acest lucru, loc de luat masa in vecinatatea bucatariei si legat de living, circulatii judicioase;

2. Decomandarea majorittii incperilor, fr s rezulte circulatii exagerate (nu holuri oarbe, nu usa de wc cap de perspectiva la intrarea in apartament, nu usi de bai care sa dea direct in living, nu bucatarii la care sa se ajunga prin traversarea living-ului sau zonelor de noapte);

3. Dimensionarea si proportionarea corect a incperilor in functie de destinatia acestora;

4. Posibilitatea cooperarii spatiilor (in special din zona de zi: living, dinning, buctrie, birou sau zona de lucru parte din living) din cadrul apartamentelor pentru situatii deosebite;

5. Flexibilitatea apartamentelor prin care locatarii s aibe posibilitatea recompartimentrii nestructurale a acestora in functie de necesittile in timp (in acest sens se recomanda alegerea unei structuri care sa permita aceasta flexibilitate);

6. Legtura spatiilor importante cu exteriorul prin prevederea balcoanelor, logiilor si a teraselor, care s suplineasc lipsa curtilor proprii si din care sa se ofere privelisti controlate spre vecinatati si interiorul sitului;

7. Volumetrie marcata de tendintele contemporane si de avangarda din arhitectura, cu un raport interesant intre plin-gol, intre texturi, culori, iluminat, etc.;

6

8. Asigurarea economiei de energie prin: orientarea corecta a incperilor fat de punctele cardinale, realizarea unor contururi exterioare rationale, dimensionarea corect a grosimilor inchiderilor exterioare si a golurilor exterioare, utilizarea materialelor corespunzatoare (cu o ct mai bun capacitate de izolare termic), prevederea de alcatuiri pentru umbrire sezoniera sau permanenta (parasolare built-in, copertine, etc.)

VII. SCOPUL DIDACTIC: ce se urmareste prin acest proiect-exercitiu?

1. Acomodarea studentului cu : relatiile spatiu-dimensiuni, gabarite raportate la functiuni, conventiile de reprezentare (plan, vedere, sectiune), tehnici si reguli de redactare (tip de randare, grosimi de linii, cotare), disciplina proiectarii (concept cu mana libera pe foita, lucrul pe foita, corecturi, termene),

2. Stimularea creativitatii studentului pe diferite scheme de compozitie, cu insusirea relatiilor firesti si corecte intre functiuni pentru o buna functionare a unitatilor functionale in cadrul programului,

3. Stimularea creativitatii studentului pe noi paliere de dificultate si aplicarea cunostintelor acumulate la proiectele anterioare si la cursuri (teoria arhitecturii, la materiale de constructii si finisaje, geometrie descriptiva/reprezentari, cu sau fara a implica inca elemente tehnice sau structurale de nivel superior,

4. Cristalizarea legaturilor intre partiu/concept/tehnica/gabarite spatiale si cresterea capacitatii de sinteza a studentului prin abordarea unui program experimentat dar acum la un nivel complex d.p.d.v. functional, tehnic si structural,

5. Stimularea inventivitatii studentilor in sensul propunerii unor elemente originale de plastica arhitecturala si stimularea studentului sa gandeasca arhitectura dincolo de rezolvarea corecta a functiunilor si utilitatilor, cu atentie asupra poeticii spatiilor, expresiilor formale, concept, relatia interior-exterior,

6. Deprinderea gandirii in paralel a conformarii spatiilor si a solutiilor tehnice alese pentru cristalizarea spatiilor respective, cu intelegerea punctelor tari, slabe, a oportunitatilor si pericolelor folosirii/alegerii unora sau altora dintre tipurile uzuale de structuri de rezistenta, cu rezolvarea problemei gasirii acelei structuri care in sine este generatoare de expresie arhitecturala pentru tema in curs,

7. Feedbackul legat de acomodarea studentului cu diverse programe implicand elemente tehnice si functionale specifice si deprinderea modului de gandire a diverselor logici functionale necesitand deschideri diferite, sectiuni specifice diferite, geometrii diferite, intr-o maniera unitara, logica si cu un limbaj arhitectural adecvat pentru o arhitectura reprezentativa si de avangarda.

VIII. CERINTE DE REDACTARE:

7

Ambele faze ale proiectului vor fi predate pe hrtie alba de desen (nu calc, nu carton, nu carton colorat), format A2 (420 x 594 cm), paginate orizontal, cu chenar si cartusul recomandat mai jos, si capsate, fr a fi rulate, desenate la mana libera, intr-o tehnica la alegere, in original. Proiectele care nu respecta formatul, paginarea, care sunt facute altfel decat cu mana libera, care nu sunt originale, care sunt predate dup data si ora stabilite, care nu au toate elementele cerute prin prezenta tema nu se iau in consideratie (in afara situatiilor de urgenta justificate, aprobate de Decanat).

In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18 x 3 cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ARHITECTURA Ciclul : I (primar) / semestrul 5

PROIECT NR.

GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA STUDENT

SCARA TITLU PROIECT FAZA

STUDENT PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA ASISTENT

Predarea proiectului este conditionat de indeplinirea prevederilor Regulamentului Faculttii de Arhitectur a Universittii SPIRU HARET privind obligativitatea unui numr de 80% prezente la atelier si 50% corecturi pe faz la atelier, cu parcurgerea la atelier a intregului proiect inainte de predare si nu doar discutarea planurilor.

Coordonator anul III Decan, Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU Prof.dr.arh.Emil Creang

X. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA:

1. Caffe, Mihail; Sebestyen, Gheorghe, Locuinta urbana , Bucuresti ,1988. 2. Derer Petre , Locuirea urban, Editura Tehnica,Bucuresti, 1985. 3. Eftenie, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti,

2004. 4. Gheorghiu, Petru, Un specific de locuire bucuresteana, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti,

2003. 5. Srbu Catalin Niculae, Aspecte privind problematica periferiei oraelor -Arhitext-Design nr. 7 1997 6. G.M.Cantacuzino, Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, 1977. 7. Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, 2003. 8. Patrulius, Radu, Horia Creang Omul i opera, Editura Tehnic, Bucureti,1980, 9. Horia Creang Centenar, 10. Marcel Iancu Centenar, 11. Haralamb(Bubi) Georgescu - Centenar, Editura Universitar Ion Mincu, 2008. 12. Manualul arhitectului, Neufert. 13. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006, 14. Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005. 15. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982. 16. The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004. 17. Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames

& Hudson, 1992. Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare

8

Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review, etc. 1990-2009.

18. *, Exercitarea profesiei de arhitect, Ordinul Arhitectilor din Romania, Editura Simetria, 2006. 19. Legislatia in vigoare in domeniul arhitecturii, constructiilor si urbanismului: Legea nr. 50/ 1991

(republicata ), Legea nr. 18/1991 republicata, Legea nr. 33/1994, Legea nr. 10/1995, Legea nr. 137/1995, Legea nr. 7/1996, Legea nr. 107/1996, Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare, Legea nr. 43/1997, Legea nr 213/1998;

20. Monitorul Oficial - legislatia in vigoare in domeniul arhitecturii, constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului.

21. Codul Civil al Romaniei din 26 iulie 1993 integral, actualizat.