TEMA DE PROIECT -...

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011

1 Autor : profesor Tanase Viorel

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU” Clasa a XI-a D

OLTENIŢA

Calificarea: Sudor

TEMA DE PROIECT pentru

Examenul de obţinere a certificatului de calificare profesională

Nivelul 2

anul şcolar 2010-2011

PROCEDEE DE SUDARE

Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect,

profesor Tănase Viorel

2011

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

Examenul de certificare a competentelor profesionale

Anul de completare-nivelul 2 de calificare

Clasa a XI –a D

Sudor

1. Tema proiectului. 2. Memoriul explicativ. 3. Principii de functionare. 4. Tipuri constructive. 5. Documentatia tehnica.

5.1 Desenele de ansamblu. 5.2 Partile componente.Descriere. 5.3 Schemele tehnologice.

6. Constructia utilajului tehnologic................................................. 7. Functionarea utilajului tehnologic.............................................. 8. Exploatarea utilajului tehnologic................................................ 9. Intretinerea utilajului tehnologic................................................. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Cuprinsul. 13. Bibliografia.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema PROCEDEE DE SUDARE evidentiaza operatiile specifice sudarii metalelor si aliajelor. Lucrarea prezinta aspectele principale ale tehnologiilor de executie pentru fiecare operatie de sudare.

Realizarea proiectului PROCEDEE DE SUDARE atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifi-ce. Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:

1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice.

Exploatează baze de date. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. Comunică prin Internet. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiective-

lor. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu Interpretează desene speciale Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

Clasa a XI-D

SUDOR

Unitati de competență Competențe

Citeşte si utilizează documente scrise in limbaj de specialitate Comunicare şi numerație

Prelucrează si interpretează grafic rezultatele obținute pe o sarcină dată

Aplica normele de calitate in domeniul de activitate Asigurarea calității

Utilizează metode standardizate de asigurare a calității

Aplica legislația si reglementările privind securitatea si sănătatea la locul de muncă , prevenirea si stingerea incendiilor

Igiena si securitatea mun‐cii

Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

Identifică sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Îşi asumă rolurile care îi revin in echipă

Lucrul in echipă

Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Analizează proprietățile materialelor metalice

Identifică procesele de elaborare a materialelor metalice

Elaborarea semifabricate‐lor

Recunoaşte tipurile de semifabricate

Realizează desenele de execuție la asamblările mecanice

Interpretează fişa tehnologică

Documentația tehnică pentru prelucrări la cald

Interpretează planul de operații

Identifica tipurile de solicitări mecanice

Alege organele de maşini adecvate sistemelor tehnice

Asamblări demontabile si nedemontabile

Identifica mecanismele din sistemele tehnice mecanice

Analizează tehnologia procedeului de sudare si taiere cu flacără de gaze

Utilizează S.D.V.‐urile si utilajele necesare procedeului

Sudarea si tăierea cu flacără de gaze

Executa operații de sudare si tăiere cu flacără de gaze

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Pregăteşte materialul pentru sudarea cu electrozi înveliți

Utilizează SD.V.‐urile si echipamentele de sudare

Sudarea manuala cu elec‐trozi înveliți

Efectuează sudarea conform tehnologiei prescrise in documentația tehnologica

Alege materialul de adaos in funcție de materialul de sudat

Utilizează instalațiile de sudare în mediu de gaz protector

Sudarea in mediu de gaz protector

Executa îmbinări sudate prin procedeul de sudare in mediul de gaz protector

Distinge particularitățile tehnologice specifice procedeelor de sudare prin presiune

Utilizează echipamentele de sudare prin presiune

Sudarea prin presiune

Execută piese simple si ansambluri sudate prin procedeele de sudare prin presiune

Analizează particularitățile tehnologice specifice procedeelor de sudare

Identifica utilajele , instalațiile si

S .D .V.‐urile folosite la sudare prin procedee speciale

Sudarea prin procedee speciale

Executa îmbinări sudate prin procedeul de sudare

Identifica particularitățile de sudare a materialelor

Alege procedeele de sudare corespunzătoare materialului de sudat

Sudarea otelurilor, fonte‐lor si neferoaselor

Execută suduri pentru piese din oteluri slab aliate , fonte si neferoase

Efectuează controlul materialelor înainte de sudare

Stabileşte defectele care au apărut in urma sudării

Controlul îmbinărilor sudate

Recunoaşte defectele depistate la controlul îmbinărilor sudate

Aplică normele de securitate , prevenire si stingerea incendiilor Respectarea normelor de securitate si de prevenire si stingere a incendiilor specifice operațiilor de sudare

Respectă instrucțiune de folosire a aparatelor cu care lucrează

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


PROCEDEE DE SUDARE 1.1.CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE SUDARE

Dupa modul de topire al marginilor:

1. Sudarea prin topire.

2. Sudarea prin presiune.

La sudarea prin topire, marginile pieselor de îmbinat sînt aduse în stare topită, iar după solidificare se formează sudura.

La sudarea prin presiune, marginile de îmbinat, încălzite local sau nu, sînt pre-sate una contra celeilalte pînă la obţinerea îmbinării necesare.

Dupa tipul incalzirii marginilor imbinarii:

sudarea chimică, la care marginile sînt încălzite şi topite local prin căldura dezvoltată de o reacţie chimică exotermică sau prin turnarea unui metal. Din această grupă fac parte procedeele de topire cu flacăra de gaze sau cu termit; sudarea electrică, la care marginile sînt topite prin efectul caloric al arcului electric, fără exercitarea vreunei solicitări mecanice. Din această grupă fac parte procedeele de sudare cu arc electric descoperit sau acoperit; sudarea electrochimică, la care marginile de îmbinat sîn.t topite cu arc electrio în mediu de gaz protector inert sau reducător sau în mediu de gaze re-ducătoare ; sudarea termomecanică, la care marginile de îmbinat sînt încălzite cu ajuto-rul unei reacţii chimice, iar îmbinarea se realizează în urma unei solicitări me-canice (presare, laminare, lovire). In această grupă intră procedeele cu flacăra de gaze şi cu termit, realizate prin presiune, precum şi procedeul de sudare prin forjare; sudarea electromecanică, la care încălzirea marginilor se realizează electric, iar îmbinarea se obţine printr-o solicitare mecanică. Din această grupă fac parte procedeele de sudare; prin rezistenţă electrică şi presiune: cap la cap, în puncte, în linie etc. sudarea mecanică prin presiune la rece sau prin frecare, la care îmbinarea se obţine prin acţiunea unei forţe de presare, frecare sau şoc.

Dupa sursa de energie:

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Tabelul 1.1.1

Felul energici utilizate Procedee de sudare

Energie termochimică Sudarea cu flacăra de gaze

Sudarea cu termit

Energie electrotermică Sudarea prin presiune

Sudarea electrică In baie de zgură Sudarea în vid cu fascicul de electroni Sudarea prin inductie Sudarea dielectrica

Energie mecanica Sudarea la rece

Sudarea prin percuție

Sudarea prin explozie

Sudarea prin frecare

Sudarea prin ultrasunete

Energie radianta Sudarea prin radiații (Maser‐Laser)

Sudarea prin lipire

Sudarea prin forjare

Sudarea in aer cald (pentru materiale plastice) Sudarea cu elemente încălzite

Energie termica nespecificata

Conform STAS 8325—77, procedeele de sudare sunt urmatoarele:

Sudarea cu arc electric. In această grupă intră toate procedeele de sudare cu arc electric vizibil sau acoperit (sub strat de flux), cu electrod fuzibil sau nefuzibil, cu electrod de cărbune, cu plasmă .

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Sudarea cu arc electric. în această grupă intră toate procedeele de sudare prin rezistenţă electrică: cap la cap, în puncte, în relief. Procedeele cap la cap pot fi prin topire intermediară sau în stare solidă. Tot în această gru-pă intră şi sudarea prin presiune cu curenţi de înaltă frecvenţă.

Sudarea cu gaze. Această grupă cuprinde procedeele de sudare cu flacăra de gaze cu oxigen: sudarea oxiacetilenică, oximetanică, oxihidrică. Tot din această grupă fac parte şi procedeele de sudare cu flacăra de gaze şi aer: aeroacetilenică, aeropropanică.

Sudarea în stare solidă. Această grupă cuprinde procedeele de sudare la care marginile nu sînt aduse în stare de topire: cu ultrasunete prin freca-re, prin forjare, cu energie mecanică mare (sudarea prin explozie), suda-rea prin difuzie, sudarea cu gaz prin presiune, sudarea la rece sau prin presiune la rece.

Alte procedee de sudare. Din această grupă fac parte procedeele de suda-re: cu termit prin presiune sau prin topire electrică în baie de zgură, su-darea electrogaz. prin inducţie, cu radiaţii luminoase, cu fascicul de elec-troni.

Lipirea. Această grupă cuprinde procedeele de lipire tare şi moale, pre-cum şi de sudare prin lipire.

Sudarea cu flacăra de gaze şi sudarea cu arc electric în numeroasele ei vari-ante de mare aplicabilitate, care fac parte din grupa procedeelor de sudare prin topire, precum şi sudarea electrică prin rezistenţă din grupa procedeelor de su-dare prin presiune, sînt cele mai folosite procedee în industrie.

La fabricarea armelor, a ornamentaţiilor metalice şi la confecţionarea unor obiecte metalice de uz casnic se foloseau diferite îmbinări. Procedeele de îmbinare folosite erau lipirea şi forjarea.

Descoperirea procedeelor moderne de sudare a început în a doua jumătate a secolului trecut, odată cu dezvoltarea industriei metalurgice şi a invenţiilor în domeniul electricităţii. Descoperirea încălzirii metalelor prin rezistenţa electrică,

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


cu arc electric şi a carburii de calciu, necesară obţinerii acetilenei pentru sudarea cu flacăra de gaze, au creat sursele de energie cele mai corespunzătoare sudării.

1.2.SUDAREA CU FLACARA DE GAZE

Sudarea cu flacăra de gaze este procedeul la care sursa termică o constituie flacăra care rezultă prin arderea unui gaz combustibil în amestec cu oxigen la ieşi-rea din arzator.

Fig.1.2.1.Sudarea cu flacara de gaze

Suflaiul de sudare a fost inventat în 1896 de B. Drăger în Germania, iar in 1001 Foucher şi Picard în Franţa execută suflaiul de înaltă presiune cu amestec in-terior de gaze. O mare contribuţie la dezvoltarea procedeului o au şi cercetările făcute de Karl von Linde, A. Messer şi E. Weiss din Germania, privind fabricarea oxigenului, folosirea acetilenei dizolvate, construcţia diferitelor tipuri de genera-toare de acetilenă şi de suflaiuri.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


În funcţie de gazul folosit, flacăra poate fi oxiacetilenică dacă gazul combus-tibil este acetilena, oximetanică dacă gazul combustibil folosit este metanul (gazele naturale) şi oxihidrică dacă gazul combustibil este hidrogenul. În general, sudarea cu flacăra de gaze se recomandă la îmbinarea tablelor şi a profilelor cu grosimea sub 4 mm din metale şi aliaje.

Fig.1.2.2.Sudarea electrogaz

Pentru sudarea grosimilor mai mari, procedeul se aplică pe scară redusă. Flacăra de gaze este, de asemenea, mult folosită la procedeele conexe sudării pen-tru executarea diferitelor prelucrări la cald, cum sînt: tăierea, scobirea, lipirea, flamarea, îndoirea.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


1.3.SUDAREA CU ARC ELECTRIC

Sudarea cu arc electric formează grupa de procedee la care topirea margini-lor pieselor de îmbinat este realizată cu un electrod-vergea fuzibil sau cu o sîrmă-electrod în mediu de gaz protector; sudarea cu arc acoperit de un strat de flux, precum şi cu arc descoperit cu electrod nefuzibil de cărbune în aer sau cu electrod nefuzibil de wolfram în mediu de gaz protector.

Procedee cu arc electric descoperit:

Arcul electric se formează între un electrod metalic învelit, neînvelit, sau cu miez şi piesa de sudat; sudura se formează din metalul topit din electrod şi metalul de sudat . Sudarea poate fi executată cu in cu-rent continuu sau alternativ, în funcţie de felul electrodului folosit.

Fig.1.3.1.Sudarea cu arc electric cu electrod invelit

Arcul electric se formează între un electrod de cărbune şi metalul de sudat, iar sudura se formează dintr-o sîrmă topită în arc sau din meta-lul de bază topit. La acest procedeu se sudează cu curent continuu, po-laritate directă.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Arcul electric se formează între doi electrozi de cărbune, independent de piesa de sudat menţinut deasupra liniei de îmbinare.

Arcul electric se formează între un electrod nefuzibil de wolfram şi piesa de sudat, peste care se suflă un gaz protector inert . Sudura este formată din metalul topit al unei sîrme introduse in arc sau numai din metalul de bază topit. Acest procedeu este numit procedeul WIG (wol-fram-inert- gaz) sau Argonarc, deoarece gazul folosit este argonul.

Fig.1.3.2.Sudarea in mediu protector de gaze

Procedeul în mediu de gaz protector la care arcul electric se formează între o sîrmă electrod fuzibil şi piesa de sudat, peste care se suflă un gaz pro-tector inert: procedeul MIG (metal-inert-gaz) procedeul MAG (metal-activ-gaz), în funcţie de gazul folosit pentru

metalul respectiv de sudat.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Fig.1.3.3.Sudarea in mediu protector de gaz

Procedeul arc-atom, la care arcul electric se formează între doi elec-trozi de wolfram, independent de piesa de sudat, peste care se suflă hidrogen. În timpul menţinerii arcului, hidrogenul suflat se disociază în hidrogen atomic. Metalul de adaos îl formează o sîrmă care este in-trodusă în arcul electric format.

Procedeul de sudare electrică sub flux, la care arcul electric este acope-rit de un strat de flux, presărat pe linia de sudare înaintea arcului for-mat între o sîrmă fuzibilă, derulată dintr-o bobină de sîrmă şi piesa de sudat . La acest procedeu, arcul electric nu este vizibil; procedeul este folosit pe scară largă la sudarea semiautomată şi automată a oţelurilor carbon şi slab aliate.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Fig.1.3.4.Sudarea automata sub strat de flux

Procedeul de sudare în baie de zgură. La acest procedeu, topirea sîrmei de adaos se produce prin căldura dezvoltată de rezistenţa elec-trică a băii topite de zgură la trecerea curentului electric . Piesele de sudat se aşază în poziţie verticală; procesul se desfăşoară automat în-tre piesele de sudat.

Fig.1.3.5.Sudarea in baie de zgura

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


1.4.SUDAREA PRIN PRESIUNE

Procedeele de sudare sunt urmatoarele:

Sudarea cap la cap pentru îmbinarea secţiunilor pline: bare, profile etc., la care piesele de sudat prinse între două fălci de strîngere sînt aduse în contact pe suprafeţele de sudat şi apoi sudate după încălzirea capetelor prin rezistenţă electrică . Sudarea se execută fie în stare soli-dă fără topirea marginilor, în care caz rezultă o sudare îngroşată, fie prin topire intermediară, în care caz înainte de presarea finală, capete-le sînt topite superficial cu curenţi de mare intensitate pe suprafeţele de sudat; în acest caz, după sudare rezultă o bavură subţire.

Fig.1.4.1.Sudarea cap la cap

Sudarea prin puncte, folosită la îmbinarea tablelor sau a pieselor sub-ţiri suprapuse, strînse între doi electrozi de sudare, după care se an-clanşează curentul electric, astfel încît se obţine un punct sudat între tablele prinse între cei doi electrozi.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Fig.1.4.1.Sudarea prin presiune in puncte

Sudarea in linie, procedeu prin care se obţine o sudură continuă la aşezarea pieselor de sudat între două role-electrozi, prin care trece cu-rentul electric; prin presare şi rotire, rolele antrenează piesele de sudat, realizînd între ele o sudură în linie continuă.

Fig.1.4.2.Sudarea prin presiune in linie

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Fig.1.4.3.Sudarea prin presiune cu flacara

După ce au fost stabilite procedeul şi metoda de sudare pentru execuţia an-samblului sau a construcţiei respective şi după ce a fost efectuată asamblarea pie-selor de sudat, se trece la execuţia operaţiei de sudare.Operaţia se efectuează cu un regim de sudare precis, stabilit în functie de metoda aleasă, de poziţia rostului de sudat, de grosimea pieselor sudat, după ce au fost efectuate toate pregătirile necesare sudării şi a fost ales metalul de adaos corespunzător.

Operaţia de sudare prezintă o serie de particularităţi fizico-chimice şi tehno-logice, cum sînt:

gradiente înalte de temperaturi, datorită faptului că sînt folosite tem-peraturi înalte de încălzire. Ca urmare a acestui fapt, metalul topit sau încălzit va fi înconjurat de mase metalice reci, astfel încît gradientul de temperatură de la baie scade; metalul rece va fi foarte mare, ceea ce atrage după sine apariţia de tensiuni interne mari, de deformaţii şi eventual formarea de fisuri;

reacţii chimice produse în afara stării de echilibru, deoarece vitezele mari de încălzire şi răcire nu permit ca reacţiile din baia de sudura să se producă în timp suficient desfăşurării unei reacţii normale. Fata de această situaţie este necesar ca materialele folosite şi locurile sudat să fie într-o perfectă curăţenie; de asemenea, să fie folosite materiale care, pentru calitatea sudurii, nu necesită reacţii în timp prea lung;

schimbarea compoziţiei chimice şi a structurii metalului care are loc datorită faptului că procesul de sudare se produce în condiţii specifice, ca: temperatură înaltă, mediu ionizant, prezenţa cîmpurilor magnetice şi electrice, viteză mare de topire etc.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Metalul depus ; o structură de turnare, faţă de structura în general laminată a metalului de bază. Se produc arderi intense, urmate de pu-ternice nitrurări oxidări, iar viteza mare de răcire provoacă structuri de topire tip sudurilor, ceea ce conduce la micşorarea caracteristicilor mecanice, fizice ale metalului sudurii, dacă nu se iau măsuri speciale de protectie;

schimbarea structurii metalului de bază. Lîngă baia de sudura metalul de bază ajunge la temperatura de topire, iar zonele învecinate acestu-ia sînt încălzite; datorită răcirii rapide se produc structuri caracteristi-ce zonei influenţate termic.

Prin aplicarea oricărui procedeu de sudare, sudura realizată are com-poziţia chimică şi structura diferite de cele ale metalului de bază, zonele influenţate termic au structuri diferite de cele ale metalului bază. Realiza-rea unei omogenizări este posibilă într-o măsură oarecare numai prin aplicarea tratamentelor termice.

1.5.LIPIREA

Lipirea, la fel ca şi sudarea este un procedeu de îmbinare nedemontabilă a materialelor metalice sau nemetalice, executată însă la temperaturi inferioare tem-peraturii de topire a metalului de bază.

La metale, lipirea se realizează prin difuzia aliajului de lipire în metalul pie-selor de îmbinat, după ce aliajul a fost adus în stare de topire (spre deosebire de sudare, la care îmbinarea se produce prin legătură interatomică). Lipirea metalelor este numită moale, dacă temperatura aliajului de topire nu depăşeşte 500°C, şi tare (brazare), dacă temperatura aliajului depăşeşte această valoare. Una dintre impor-tantele caracteristici ale lipirii este aceea că formează o legătură eterogenă, iar re-zistenţa lipiturii se obţine prin difuziunea metalului de adaos în metalul de bază. In ultimul timp, o mare dezvoltare a luat-o lipirea cu adezivi sintetici, la care îm-binarea se realizează la rece prin adeziune şi coeziune. In tehnica îmbinării table-lor subţiri se folosesc în prezent îmbinări mixte (sudate-lipite), la care sudarea prin puncte asigură rezistenţa îmbinării, iar lipitura — etanşeitatea necesară.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


1.6.TAIEREA TERMICA

Tăierea cu flacăra de gaze, cu arcul electric, cu jetul de plasmă etc., deşi este o operaţie de separare sau de desprindere, adică contrară îmbinării, formează un procedeu conex sudării, deoarece foloseşte sursele de energie termică de la suda-re. Tăierea oţelurilor moi cu flacără de gaze şi jet de oxigen este o tăiere prin arde-re şi se bazează pe faptul că, temperatura de ardere în oxigen a acestor oţeluri este inferioară temperaturii de topire. În acest scop, locul de început de tăiere se aduce la temperatura de aprindere, respectiv de ardere, după care se proiectează un jet de oxigen de tăiere care produce o ardere rapidă a metalului pe întreaga grosime, rezultînd o tăietură de calitate.

Arcul electric este, de asemenea, folosit la tăiere, care poate fi realizată fie prin topire, fie prin ardere; în ultimul caz, la locul de incandescenţă se insuflă un jet de oxigen. Folosirea noilor surse de temperaturi foarte înalte şi cu densităţi mari de energie (jet de plasmă, laser etc.) face posibilă şi tăierea metalelor sau a aliajelor greu fuzibile.

Fig.1.6.1.Taierea cu flacara de gaze

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Fig.1.6.2.Sudarea cu jet de plasma

Scobirea şi rabotarea sînt prelucrări care se execută pe suprafeţe plane sau cilindrice. Pentru aceste prelucrări, jetul de oxigen se proiectează foarte înclinat faţă de suprafaţa de prelucrat, obţinîndu-se o adîncime de scobire mai redusă.

Găurirea cu flacără de gaze şi oxigen poate fi, de asemenea, realizată in pli-nul tablei, printr-o anumită manevrare a suflaiului de tăiere.

Flamarea este operaţia de curăţire cu ajutorul flăcării de gaze şi oxigen a suprafeţelor blocurilor turnate sau a semifabricatelor prelaminate de zgură, inclu-ziuni, oxizi etc. Această operaţie este folosită în industria siderurgică şi permite obţinerea unor suprafeţe curate a pieselor turnate sau prelaminate.

Acoperirea constă în depunerea de straturi foarte aderente, subţiri sau foarte subţiri de metale, oxizi, carburi, nitruri, bronzuri etc., pe suprafeţele active ale pieselor, în vederea realizării de suprafeţe rezistente la medii corosive, la tempe-raturi înalte etc., în scopul prelungirii duratei de exploatare a pieselor respective. Pentru acoperiri se folosesc aceleaşi surse de energie ca şi la sudare; flacăra de gaz, arcul electric, jetul de plasmă etc. Aderenţa acoperirii pe materialul de bază se obţine prin difuzie şi. adeziune. în cazul acoperirii cu metale, operaţia se nu-meşte metalizare, efectuîndu-se prin topirea şi pulverizarea unui metal topit asu-pra suprafeţelor ce urmează a fi protejate.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


1.7.MASURI GENERALE DE TEHNICA A SECURITĂŢII MUNCII LA SUDARE

Degajarea intensă de căldură şi temperaturile înalte pe care le dezvoltă fla-căra de gaze şi arcul electric fac ca acestea să formeze sursele de energie adecvate pentru sudare şi pentru procedeele conexe sudării. La sudarea cu gaze, tempera-tura flăcării variază — în funcţie de gazul folosit — între 2 500 şi 3 000°C; la suda-rea cu arc electric, temperatura in coloana arcului depăşeşte uneori chiar tempera-tura de 6 000°C. Aceste temperaturi înalte se dezvoltă prin arderea gazelor infla-mabile în oxigen sau prin descărcări electrice produse de sursele respective, ceea ce produc topirea materialelor folosite. Ţinînd seamă de faptul că sursele de ener-gie sau materialele folosite la sudare pot produce explozii, incendii şi radiaţii foarte periculoase, arsuri, intoxicări etc., este foarte important ca înainte de pune-rea în funcţiune a aparatelor, în timpul operaţiilor de sudare, precum şi după exe-cutarea acestora să fie luate măsuri corespunzătoare de tehnică a securităţii mun-cii.

Ţinînd seamă de faptul că diferitele procedee de sudare diferă între ele atît prin utilaj, cît şi prin tehnica de prelucrare, fiecare avînd specificul său, la descrie-rea acestora se va da atenţia necesară modului cum ele trebuie pregătite sau de-servite, pentru ca accidentele să fie evitate. Este necesar ca întregul personal, în special muncitorii-sudori, care în orice moment se pot accidenta, să fie periodic şi temeinic instruiţi asupra pericolelor la care sînt expuşi şi modul de evitare. Sudorii trebuie să. cunoască amănunţit modul de manipulare a utilajului de suda-re, unde şi cum trebuie depozitate sculele şi materialele necesare, în special cele ce pot provoca accidente, întreaga pregătire a echipamentului şi a pieselor înainte de sudare, manipularea acestora în timpul şi după operaţia de sudare, urmată de depozitarea corectă a ansamblurilor sudate.

În cele ce urmează se vor da indicaţiile generale privind tehnica securităţii muncii, în special cauzele care pot provoca diferitele accidente sau răniri, urmînd ca în cadrul capitolelor unde vor fi descrise utilajele şi tehnologia de lucru a dife-ritelor construcţii, să fie date indicaţii detaliate legate de manipularea utilajului sau de tehnica operaţiilor.

Prevenirea exploziilor şi a incendiilor. Exploziile, care uneori sînt însoţite şi de incendii, la sudarea cu gaz pot fi prevenite dacă se iau măsuri de evitare, în speci-al înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor şi înaintea începerii operaţiei de sudare.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Generatoarele de acetilenă trebuie amplasate în încăperi separate de cele în care se sudează, la distanţe de cel puţin 10 m de orice sursă de foc, iar manipula-rea lor să fie făcută în conformitate cu prescripţiile întreprinderilor producătoare. Deoarece umiditatea din aer în contact cu carbidul degajă acetilenă, care este ex-plozivă, butoaiele de carbid se vor păstra închise etanş în încăperi uscate, separate de alte materiale Ţinînd seamă că oxigenul în contact chiar cu urme de grăsime provoacă explozii, buteliile, reductoarelc şi tuburile de oxigen se vor păstra abso-lut curate, complet lipsite de grăsimi.

La sudarea cu arc electric, periodic, se vor efectua verificări ale izolaţiei conduc-toarelor, ale contactelor şi ale legăturilor electrice.

Atît la sudarea cu flacăra ele gaze, cit şi la sudarea electrică, se vor înlătura materialele inflamabile din apropierea locurilor de muncă, deoarece pot provoca incendii urmate chiar de explozii, datorită scînteilor şi picăturilor de metal sau ele zgură împrăştiată în timpul lucrului.

Nu se vor efectua lucrări la recipientele aflate sub presiune.

La intrarea în atelierele de sudare, se va afişa vizibil: „Fumatul interzis", „Nu priviţi flacăra", „Nu priviţi arcul electric", „Pericol de orbire", „Atenţie, se sudează" etc.

Prevenirea electrocutării şi radiaţiilor arcului electric. Deoarece tensiunile peste 24 V cu curenţi de peste 0,01 A sînt periculoase organismului omenesc, este nece-sar ca sudorii să nu vină în contact cu piese neizolate ale circuitelor electrice. Toa-te legăturile electrice la instalaţiile pentru sudarea cu arc electric se vor efectua numai de către electricieni. Înainte de începerea lucrului, sudorul va examina da-că cablurile de sudare nu sînt deteriorate sau cu izolaţie defectă şi dacă legăturile sînt corecte; conductoarele de curent trebuie verificate cel puţin o dată la trei zile. Deoarece contactul direct cu prizele neizolate ale circuitelor electrice sînt foarte periculoase, sudorul trebuie să poarte permanent mănuşi de piele. Toate aparate-le, precum şi masa de sudare, trebuie să fie legate la pămint; aceste legături se execută de către electricieni.

La sudarea în interiorul recipientelor, se vor utiliza covoare izolante sau grătare de lemn cu covoare ignifuge.

Contra radiaţiilor produse de arcul electric, se vor utiliza măşti de cap sau ecrane de mînă, prevăzute cu filtre din sticlă colorată.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


Prevenirea rănirilor. Pentru prevenirea rănirii ochilor, sudorii vor purta obli-gatoriu ochelari de protecţie, iar pentru prevenirea rănirii mîinilor mănuşi de pie-le. Nu este permis sudorilor să efectueze pregătirea pieselor înainte de sudare sau curăţirea şi îndreptarea acestora după sudare fără ochelari de protecţie şi mănuşi. La sudarea la înălţimi şi la locuri periculoase, sudorii vor fi echipaţi cu centuri de siguranţă. Pentru prevenirea rănirilor provocate de arsurile picăturilor de metal sau de zgură topită, sudorul va purta mănuşi de piele, iar în picioare jambiere (ghetre). în timpul lucrului, sudorul va purta haine din pînză de cort sau un şorţ de piele; pantalonii trebuie să acopere ghetele.

Prevenirea intoxicărilor. Deoarece în timpul sudării se degajă fum, vapori şi gaze toxice, amestecate cu un praf foarte fin, este necesar, ca la locurile de muncă în cabine să fie amenajate aspiratoare fixe, prevăzute la mesele de sudare, iar pen-tru lucru pe fluxul de fabricaţie aspiratoare portative. In cazul gazelor toxice, care se degaja la prelucrarea plumbului sau zincului, este necesar să fie folosite căşti de protecţie. La sudarea în interiorul recipientelor închise, se vor lua măsuri speciale de ventilare a acestora. în unele cazuri, se vor folosi căşti prevăzute cu racorduri de aer comprimat.

Prevenirea incendiilor. Incendiile pot fi provocate de scîntei, picături de metal topit, zguri , topite, capete de electrozi aruncate etc., dacă se lucrează în apropie-rea materialelor inflamabile. înainte de sudare, locurile de muncă se vor curăţi atent de orice materiale inflamabile sau, în cazuri deosebite, acestea se vor acoperi cu materiale ignifuge. La întreruperea lucrului, chiar pentru un timp foarte scurt, la sudarea cu gaz, suflaiurile vor fi stinse, iar la sudarea electrică, se va scoate apa-ratul din priză. La izbucnirea incendiilor, se vor folosi stingătoarele cu spumă, ca-re sînt cele mai recomandabile, deoarece nu afectează aparatura. Incendiile la su-darea cu gaz se pot stinge cu găleţi sau furtunuri de apă sau cu nisip; mai reco-mandabile însă sînt stingătoarele chimice sau cu bioxid de carbon. În cazul izbuc-nirii unui incendiu la sudarea electrică, după ce au fost scoase din priză toate apa-ratele, stingerea incendiilor se va face nurnai cu stingătoare cu spumă.

Ţinînd seamă de faptul că procedeele de sudare şi procedeele conexe sudării diferă între ele, fiecare avînd specificul său, la descrierea lor vor fi date îndrumări detaliate de modul cum trebuie pregătite şi folosite utilajele şi materialele respec-tive pentru evitarea accidentelor. înainte de începerea lucrului, sudorul trebuie să cunoască perfect utilajul respectiv şi întregul proces de lucru, astfel încît să lucre-ze în condiţii totale de securitate a muncii.

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


BIBLIOGRAFIE

1. Utilajul si tehnologia sudarii Ilie Vasile 2. Defectele si controlul calitatii constructiilor sudate A. Zgura 3. Tehnologia procedeelor de sudare cu arc electric 4. Indrumar de laborator pentru sudare A. Vlase 5. Indrumar de laborator pentru sudare-manual electronic V. Tanase 6. British Oxygen Company-prospect 7. Cataloage pentru sudare Site-uri:

http://www.4shared.com

http://pdf.directindustry.com

http://www.4shared.com/

http://pdf.directindustry.com/

PROCEDEE DE SUDARE

TANAVIOSOFT 2011


CUPRINS

PROCEDEE DE SUDARE

TEMA DE PROIECT 1

CONTINUTUL PROIECTULUI 2

MEMORIUL EXPLICATIV 3

UNITATILE DE COMPETENTA 4

PROCEDEE DE SUDARE 5 1.1.CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE SUDARE 5

1.2.SUDAREA CU FLACARA DE GAZE 9

1.3.SUDAREA CU ARC ELECTRIC 11

1.4.SUDAREA PRIN PRESIUNE 15

1.5.LIPIREA 18

1.6.TAIEREA TERMICA 19

MASURI GENERALE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA SUDARE 21

BIBLIOGRAFIE 24

CUPRINSUL 25

TEMA DE PROIECT -...

Documents

Transcript of TEMA DE PROIECT -...