MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Economie

Catedra “Economie şi Relaţii Economice Internaţionale”

DISCIPLINA

“Integrarea Economică Europeană”

Tema 6. NOILE INSTRUMENTE ALE POLITICII AGRICOLE COMUNE (2 ore)

Chişinău 2014

Planul:

6.1. Politica de dezvoltare rurală.

6.2. Fondul European de Orientare și

Garanție Agricolă (FEOGA).

6.3. Politica de prețuri a PAC.

1. BÂRDAN V. Integrarea economică și economie europeană: (Note de curs).

Chișinău: Tehnica-UTM, 2014. 359 p. ISBN 978-9975-45-333-2

2. CERTAN, S., CERTAN, I. Integrarea economică în Uniunea Europeană. Chișinău:

CEP USM, 2013. 347 p. ISBN 978-9975-71-323-8.

3. WALLACE, H., WALLACE,W., MARK A. Elaborarea politicilor în Uniunea

Europeană. București: Institutul European din România, 2005. 526 p. ISBN 975-

7840-0722-73.

BIBLIOGRAFIE

4

Uniunea Europeană28 de state care îşi împart suveranitatea

500 milioane de locuitori

7% din populaţia globului

30% din PIB-ul mondial

CE REPREZINTĂ UE?

Agricultura europeană12 milioane de agricultori

Agricultura acoperă 50% din suprafaţa terestră a UE

2% din PIB-ul UE

17% din comerţul agricol mondial

Origini • Înainte de crearea PAC, fuseseră

instituite politici naţionale, menite între altele:

– să sporească producţia de alimente

– să amelioreze condiţiile de viaţă ale agricultorilor

• După cel de-al doilea război mondial, au apărut două provocări majore:

– producţia de alimente – veniturile agricultorilor

Origini şi principii

• Principiile iniţiale ale PAC sunt reluate în Tratatul de la Lisabona:a) creşterea productivităţii agricoleb) asigurarea unui standard echitabil de

trai pentru comunitatea agricolăc) stabilizarea pieţelord) garantarea disponibilităţii proviziilore) asigurarea unor preţuri rezonabile ale

alimentelor în momentul achiziţionării acestora de către consumatori

Măsurile iniţiale

7

Bazele PAC

Preferinţa comunitară

Solidaritatea financiară

Principiile iniţialeUnitatea pieţei

Măsuri de sprijinire a preţurilor

Mecanismul de intervenţie prin achizitii comunitare

Taxe la importContingente de import

Restituiri la export

Ce urmărim să obţinem astăzi prin intermediul PAC?

– securitate alimentară– un sector agricol concurenţial pentru UE– administrarea teritoriului– să facem faţă schimbărilor climatice– o economie rurală durabilă şi dinamică– metode ecologice de producţie– produse de calitate– o contribuţie pozitivă la nivel mondial

… răspunzând astfel nevoilor şi aşteptărilor societăţii europene

De ce e nevoie de PAC? • Agricultura depinde în mare măsură de

condiţiile naturale• Pieţele din ce în ce mai volatile pot

ameninţa viabilitatea economică a exploatărilor agricole

• Multe roluri şi servicii generate prin agricultură reprezintă bunuri publice pe care piaţa nu le poate întotdeauna furniza automat

• Sunt necesare măsuri de sprijinire a agriculturii durabile în întreaga Europă – în lipsa lor, producţia s-ar concentra în zonele cele mai favorabile, în timp ce terenurile din regiuni mai puţin concurenţiale ar putea fi abandonate

• Coerenta impune actiuni comune

Veniturile din agricultură ca % din veniturile totale rezultate din activităţi economice

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

UE-27 UE-15 UE-12

Media UE a: veniturilor antreprenoriale din agricultură / unitate anuală de activitate (AWU) independentă ca % din salariile din economia totală / AWU)

Evoluţia istorică a PAC

Primii ani

ProductivitateCompetitivitate

Durabilitate

Supra- producţie

Explozia cheltuielilor

Fricţiuni internaţional

e

Măsuri structurale

Anii de criză

Reducerea excedentelor

Mediul

Stabilizarea veniturilor

Stabilizarea bugetului

Reforma din 1992

Adâncirea procesului de reformă

Competitivitate

Dezvoltarea rurală

Orientarea către piaţă

Preocupările consumatorilor

Dezvoltarea rurală

Mediul

Simplificare

Compatibilitatea cu OMC

Reforma PAC din 2003

Consolidarea reformei din

2003

Noi provocări

Gestionarea riscurilor

Controlul stării de sănătate a PAC în 2008

Agenda 2000

Securitatea aprovizionări

i cu hrană

Îmbunătăţirea

productivităţii

Stabilizarea pieţei

Asistenţă pentru

produse

Agenda 2000

12

Anii de criză

Fricţiuni pe plan internaţionalTaxe la import

Returnări la export

Consecinţe

Creşterea cheltuielilor

Supraproducţie

Procesul de reformă: principalele etape (1/2)

• Reforma Mac Sharry din 1992 – Reducerea preţurilor de sprijin (a „preţurilor

de intervenţie”)– Despăgubirea integrală pentru pierderile

înregistrate la nivel de venit– Măsuri de însoţire

• Agenda 2000 – Noi reduceri de preţuri– Despăgubiri pentru pierderile de venit– Instituirea celui de-al doilea pilon

• Reforma Fischler din 2003/04 – Decuplarea plăţilor directe– Eco-condiţionalitate– Modulare– O agricultură mai orientată către piaţă

• Controlul stării de sănătate a PAC realizat de Fischer Boel în 2008 – O mai bună orientare a sprijinului

direct către agricultori– Un răspuns mai adecvat la

oportunităţile pieţei– Consolidarea dezvoltării rurale pentru

a răspunde noilor provocări

Procesul de reformă: principalele etape (2/2)

15

Ruperea dependenţei dintre sprijin şi producţie

Anii reformelor: provocări

Stabilizarea bugetului Reducerea preţurilor Reducerea excedentelor Despăgubirea

agricultorilor Protejarea mediului Îmbunătăţirea calităţii

hranei Asigurarea bunăstării

animalelor Dezvoltarea zonelor

rurale

Agenda 2000

Reforma Mac Sharry

1992

Reformele

Reforma 2003

Reforma Mac Sharry din 1992• Obiectivele reformei:

– Îmbunătăţirea competitivităţii– Trecerea de la încurajarea producţiei la

sprijinirea producătorilor– Stabilizarea pieţelor, a venitului şi a

cheltuielilor bugetate– Diversificarea producţiei– Protecţia mediului

• Măsurile luate:– Sprijinirea reducerilor de preţuri (-29%

pentru cereale)– Economisirea obligatorie – Despăgubirea

totală pentru pierderile de venit– Măsuri de însoţire (programe agro-

ecologice, de împădurire, de pensionare anticipată, de diversificare)

Agenda 2000 • Obiective:

– Îmbunătăţirea competitivităţii – Politica de dezvoltare rurală– Facilitarea extinderii UE– Un pas hotărât către durabilitate

• Măsuri luate:– Reduceri suplimentare de preţuri

(carne de vită -20%, cereale -10%)– Despăgubiri parţiale = plăţi directe – Instituirea unui plafon pentru

cheltuielile agricole– Noi măsuri în sprijinul dezvoltării

rurale

Modularea

Consolidarea celui de-al

doilea pilon

Ajustarea nivelurilor de intervenţie

Decuplarea plăţilor directe

Consolidarea PAC în limitele stricte ale

disciplinei financiare

Asistenţă mai echilibrată

Aplicarea standardelor (de

mediu, de siguranţă alimentară, de

bunăstare animală)

Îmbunătăţirea eficienţei de transfer

a plăţilor directe

Consolidarea orientării către piaţă

şi a rolului antreprenorial al

agricultorilor

Eco-condiţionalitate

a

Reforma Fischler 2003 – Obiective şi măsuri

Reforma PAC 2003: Măsuri complementare (1/3)

• 2004: Bumbac, hamei, tutun şi ulei de măsline– A continuat politica de reducere a preţurilor

de sprijin şi de înlocuire a acestora cu plăţi directe decuplate.

• 2005: Zahăr– Reducerea preţului la zahăr alb cu 36% în 4

ani; agricultorii sunt despăgubiţi printr-o plată decuplată pentru 64% din reducerea de preţ; apare un fond de restructurare pentru această industrie.

• 2005: Simplificare (organizarea pieţelor comune într-o piaţă unică) – Armonizarea normelor care privesc diferitele

pieţe agricole pentru reducerea birocraţiei atât pentru agricultori, cât şi pentru administraţii

• 2006: Banane– Înlocuirea preţurilor de sprijin printr-un sistem

de plăţi unice sau printr-un program UE de sprijinire a producţiei agricole, în funcţie de regiunile UE

Reforma PAC 2003: Măsuri complementare (2/3)

• 2007: Fructe şi legume– Sectorul fructelor şi legumelor a fost integrat

în sistemul de plăţi unice; organizaţiilor de producători le-a fost oferit un spectru larg de instrumente pentru gestionarea crizelor; promovarea consumului.

• 2007: Vin– Măsurile de intervenţie pe piaţă ineficiente şi

costisitoare au fost eliminate treptat, iar pentru a sprijini competitivitatea şi durabilitatea au fost introduse tehnici şi instrumente moderne de politică (desţelenire, liberalizarea drepturilor de plantare, dar şi aşa-numitele „anvelope naţionale” etc.).

Reforma PAC 2003: Măsuri complementare (3/3)

Politica Agricolă Comună astăzi

• O politică reformată în mod substanţial…– Sprijinul acordat exploataţiilor este în

general decuplat şi supus eco-condiţionalităţii

– Rolul mecanismelor de intervenţie pe piaţă este redus semnificativ

– Politica de dezvoltare rurală este consolidată prin fonduri şi instrumente de politică

• … o politică mai performantă

– Excedentele rămân de domeniul trecutului

– Competitivitatea este ameliorată– Un mai bun raport calitate-preţ– O agricultură mai durabilă (-20% emisii cu

efect de sera în agricultură în 1990-2007)– Furnizarea de servicii de bază şi

promovarea coeziunii în UE– O mai bună contribuţie la strategia de la

Lisabona / UE 2020 pentru o economie incluzivă social şi mai ecologică

Politica Agricolă Comună astăzi

Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (1/4)

• Rafinarea reformei PAC 2003 în perioada 2009-2012:– Simplifică şi direcţionează mai bine

sprijinul direct către fermieri

– Răspunde oportunităţilor de piaţă şi criza preţurilor prin eliminarea controalelor la nivel de ofertă

– Întărirea dezvoltării rurale pentru a răspunde noilor provocări

• Simplifică şi direcţionează mai bine sprijinul direct acordat agricultorilor, prin:

– mai multă flexibilitate pentru statele membre în vederea reorientării sprijinului direct

– asistenţă acordată sectoarelor cu probleme speciale (‘articolul 68')

– simplificarea normelor de eco-condiţionalitate

– extinderea Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS)

Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (2/4)

• Răspunde la oportunităţile pieţei şi crizele preţurilor prin eliminarea controalelor de ofertă:

– Eliminarea treptată a contingentelor de lapte cu măsuri de însoţire

– Decuplarea sprijinului – Abolirea rezervelor (set-aside) arabile – Instrumentele de gestiune a pieţei sunt

simplificate (streamlined) şi actualizate pentru a deveni parte a „plasei de siguranţă”

Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (3/4)

• Întărirea dezvoltării rurale pentru a răspunde noilor provocări:– Transferul de resurse financiare

dinspre ajutoarele directe spre dezvoltarea rurală (creşterea fondurilor prin modulare cu 5% între 2009-2013)

– Direcţionat către schimbările climatice, energie regenerabilă, gestiunea apei, biodiversitate, inovare şi pentru măsurile de însoţire în sectorul lactatelor

Controlul stării de sănătate a PAC (2008) (4/4)

• Decizia de reformă reflectă o alegere politică clară:– continuarea sprijinirii agriculturii UE

(întrebarea fiind „nu dacă, ci cum”)– într-un mod care respectă nevoile şi

aşteptările cetăţenilor, contribuabililor şi consumatorilor şi distorsionează mai puţin relaţiile comerciale

Un proces consecvent de reformă

• În 2009, plăţile directe către agricultori au reprezentat peste 80% din cheltuieli.

• Agricultorii produc în prezent ca răspuns la stimulentele pieţei, nu ca răspuns la stimulentele pentru susţinerea agriculturii.

• Agricultorii sunt sancţionaţi dacă nu respectă standarde stricte privitoare la siguranţa alimentară, sănătatea plantelor şi animalelor, protecţia mediului, bunăstarea animală (eco-condiţionalitate).

• Pilonul 2 favorizează şi intensifică dezvoltarea zonelor rurale.

• Modularea progresivă a fost introdusă pentru a rezolva problema distribuţiei inegale a plăţilor directe.

Efectele reformei

Cheltuielile PAC şi traiectoria reformei PAC(preţuri constante 2007)

0

10

20

30

40

50

60

70

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

% PIBmiliarde €

0,0%

0,1%

0,2%

0,3%

0,4%

0,5%

0,6%

0,7%

Subvenţii pentru export Alte măsuri de susţinere a pieţei Plăţi directe cuplatePlăţi directe decuplate Dezvoltarea rurală % din PIB-ul UE

EU-10 EU-12 EU-15 EU-25 EU-27

Cheltuieli PAC şi traiectoria reformei PAC

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

10019

8019

8119

8219

8319

8419

8519

86

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

%

Subvenţii pentru export Alte măsuri de susţinere a pieţei Plăţi directe cuplatePlăţi directe decuplate Dezvoltare rurală

Reduceri ale măsurilor UE de susţinere a preţurilor...

% reducere cumulată a măsurilor de susţinere a preţurilor începând din 1991

-100

-80

-60

-40

-20

0

Grâu moale Grâu tare Carne devită

Orez Unt Lapte prafdegresat(SMP)

Zahăr

... armonizarea preţurilor UE cu preţurile de la nivel mondial

Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE - grâu

0

50

100

150

200

250

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

( în € / tone )

preţ de intervenţie UE preţ de piaţă UE SUA (SRW Gulf)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

( în € / tone )

preţ de intervenţie UE preţ de piaţă UE Argentina

Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE – carne de

vită

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

( în € / tone )

preţul de intervenţie UE preţul de piaţă UE Oceania

Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE - unt

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

( în € / tone )

preţul de intervenţie UE preţul de piaţă UE Oceania

Rolul evolutiv al măsurilor de sprijinire a preţurilor în UE – lapte pudră degresat

(SMP)

-15%

-10%

-5%

0%5%

10%

15%

20%

25%

30%35%

40%

45%

Grâu Orz Porumb Carne devită

Carne deporc

Păsări decurte

Lapte pudrădegresat(SMP)

Unt Brânză Zahăr

Surplus de producţie net ca % din consum

Surplus de producţie net: 1990/94 ol avg Surplus de producţie net: 2004/08 ol avg

Surse: Comisia Europeană - Eurostat, OCDE-FAO, USDA şi Fapri.

Impactul reformelor PAC asupra surplusului de producţie net al UE

Evoluţii ale veniturilor din agricultură în UE(venituri agricole / AWU în termeni reali)

( Index 2000 = 100 )

60

70

80

90

100

110

120

130

140

150

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

UE-15

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

UE-12

Sursa: Eurostat

EU-15

EU-12

Cei doi piloni ai PAC

• Pilonul 1– Plăţi directe (90% din bugetul

pilonului 1)– Măsuri de piaţă

• Pilonul 2– Dezvoltare rurală– 4 axe

Pilonul 1 – Măsuri de piaţă şi plăţi directe• Finanţate de UE (anual)

• Pentru anumite bunuri, există instrumente de susţinere a pieţei şi instrumente de stabilizare a pieţei (achiziţii de intervenţie, taxe de import, returnări la export)

• O dată cu reducerea instrumentelor de sprijinire a preţurilor şi cu introducerea ajutoarelor directe, diferenţa dintre preţul UE şi preţul mondial s-a redus. Ca urmare, toate aceste instrumente sunt în prezent fie eliminate progresiv, fie doar reduse – şi eficientizate – treptat.

• Subsidiaritate – cofinanţată (multianual)

• Trei obiective centrale:– Axa 1 (finanţarea minimă necesară

= 10%) : îmbunătăţirea competitivităţii

– Axa 2 (finanţarea minimă necesară = 25%) : favorizarea mediului şi gestiunii teritoriului

– Axa 3 (finanţarea minimă necesară = 10%) : îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea în zonele rurale

+ abordarea Leader (iniţiative locale) pe toate axele

Pilonul 2 – Dezvoltare rurală

• Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului de exploatare agricolă şi forestieră prin sprijinirea restructurării, modernizării / inovării şi producţiei de calitate (ajutoare pentru investiţii, pentru modernizare, pentru procesare, pentru o producţie de calitate, pentru formare, pentru tineri agricultori etc.)

• Axa 2: Favorizarea mediului şi gestiunii teritoriului prin sprijinirea gestiunii teritoriului (scheme agro-ecologice, plăţi pentru zonele cele mai defavorizate – LFA etc.)

• Axa 3: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi promovarea diversificării activităţii economice (agroturism etc.)

Pilonul 2 – Dezvoltare rurală

Dezvoltarea rurală 2007-2013

„Abordarea LEADER” (5%)

Obiectivul 1 Competitivitate

(10%)

Obiectivul 2 Mediu +

Gestiunea teritoriului

(25%)

Obiectivul 3

Diversificare economică

Calitatea vieţii

(10%)

Cofinanţare naţională

Fondul de dezvoltare rurală

Arhitectura globală

Cele trei axe tematice de cercetare şi dezvoltare pentru perioada 2007-2013 în statele membre

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Aus

tria

Bel

gia

Bul

gari

a

Cip

ru

Rep

ubli

ca C

ehă

Dan

emar

ca

Est

onia

Fin

land

a

Fra

nţa

Ger

man

ia

Gre

cia

Ung

aria

Irla

nda

Ital

ia

Let

onia

Lit

uani

a

Lux

embu

rg

Mal

ta

Ţăr

ile

de J

os

Pol

onia

Por

tuga

lia

Rom

ânia

Slo

vaci

a

Slo

veni

a

Spa

nia

Sue

dia

Reg

atul

Uni

t

UE

-27

UE

-15

UE

-12

Axa 1: Competitivitate Axa 2: Mediu şi gestiunea teritoriului Axa 3: Calitatea vieţii şi biodiversitateSursa: Comisia Europeană – DG AGRI

Rata reprezentată de fiecare axă din totalul cheltuielilor UE-27* cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală (FEADR)

Axa 1: 35,8% Axa 2: 45,4% Axa 3: 18,8%

* Inclusiv fondurile alocate pentru asistenţă tehnică şi DP ROM

Costuri

• Costurile Politicii Agricole Comune reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile publice din UE(cheltuielile UE [= 55 miliarde de euro] plus cheltuielile statelor membre [= 14 miliarde de euro])

• Bugetul Uniunii Europene se ridică în prezent la aproximativ 140 de miliarde de euro pe an

• PAC înlocuieşte politicile naţionale şi, în consecinţă, cheltuielile naţionale cu agricultura

• Aproximativ 44% din bugetul UE este dedicat în prezent Politicii Agricole Comune (63% în 1990, 39% prevăzut pentru 2013)

Costuri

Costuri: Perspective alternative asupra costurilor PAC…

0%

10%

20%

30%

40%

50%

% din PIB

Cheltuielile PACToate cheltuielile publice ale UE

0

20

40

60

80

100

120

140

Miliarde de euro

Cheltuielile PAC Bugetul UE

Costul PAC în 2008 (în termeni relativi)

Costul PAC în 2008 (în termeni absoluţi)

0,92% din cheltuielile publice ale

UE

44% din bugetul UE

Tendinţa de cost a bugetului PAC

0

10

20

30

40

1993 2000 2010

miliarde €

Măsuri de piaţă Plăţi per zonă / per animal (plăţi cuplate) Plăţi unice pe exploataţie (plăţi decuplate)

UE-12 UE-15 UE-27

Costuri: Repartiţia cheltuielilor cu agricultura în UE

90%

10%

1991

70%

10% 20%

2008

Măsuri de sprijinire a pieţei (returnări la export şi intervenţii)

Plăţi directe

Dezvoltare rurală

Beneficii• Contribuie la securitatea alimentară a 500 de

milioane de cetăţeni• Furnizarea unui venit minim, de bază pentru

agricultori• Contribuie la protecţia mediului• Întăreşte structura socială / ecologică a

zonelor rurale (care reprezintă 80% din teritoriul UE)

• Valorifică resursele zonelor rurale, în special solul

• Are cel mai mic efect de distorsionare a comerţului mondial

• Este prea devreme pentru orice concluzii cu privire la viitorul PAC…– Implementarea „Verificării stării de

sănătate a PAC” (Health Check – HC) până în 2013 – necesită o evaluare

– HC este încă în aplicare – Un context în continuă schimbare –

depinzând de evoluţia preţurilor, a societăţii, a mediului economic, a procesului de integrare

• … însă în toate ţările UE se poate observa un interes crescând pentru felul în care va arăta PAC după 2013

• … iar Comisia Europeană este la rândul său angajată în această dezbatere.

PAC până în 2013 (1/2)• „Health Check” – a rafinat procesul de

reformă• Ajutoare directe

– Continuarea decuplării– Statele membre au permis să se treacă

spre rate de sprijin mai plate– Noul articol „68”

• Măsuri ţintite de asanare a dezavantajelor economice / de mediu din anumite regiuni / sectoare

• Măsuri de gestiunea riscului

Mecanisme de piaţă– Creşterea contingentelor de lapte cu

1% anual– Simplificarea şi raţionalizarea

intervenţiilorDezvoltare rurală– „Noile provocări” (schimbările

climatice, bioenergia, gestiunea apei, biodiversitatea, inovarea, lactatele)

– Creşterea modulării

PAC până în 2013 (2/2)

• Contextul instituţional– Noul Parlament European şi Comisia– Tratatul de la Lisabona (procedura de

codecizie aplicată PAC)– OMC– Noile perspective financiare

• Noi priorităţi pentru bugetul UE• Bugetul PAC?

PAC dincolo de 2013

• Este oare nevoie de literele „C” şi „P” din acronimul PAC?

• Dar de structura actuală (cei doi piloni)? Dacă da:1. Plăţi directe– Măsuri de sprijinire a veniturilor vs.

bunurile publice– Redistribuirea între şi în cadrul

statelor membre

PAC dincolo de 2013: dezbaterea (1/2)

0

100

200

300

400

500

600

700

Au

stri

a

Be

lgia

Bu

lga

ria

Cip

ru

Re

pu

blic

a C

eh

ă

Da

ne

ma

rca

Est

on

ia

Fin

lan

da

Fra

nţa

Ge

rma

nia

Gre

cia

Un

ga

ria

Irla

nd

a

Italia

Le

ton

ia

Litu

an

ia

Lu

xem

bu

rg

Ma

lta

Ţă

rile

de

Jo

s

Po

lon

ia

Po

rtu

ga

lia

Ro

mâ

nia

Slo

vaci

a

Slo

ven

ia

Sp

an

ia

Su

ed

ia

Re

ga

tul U

nit

UE

-27

UE

-15

UE

-12

EUR / ben.EUR / ha

0

8000

16000

24000

32000

40000

48000

plafoane nete ale plăţilor directe (DP) reduse treptat până laeliminarea lor completă (EUR / ha)

plafoane nete ale plăţilor directe (DP) reduse treptat până laeliminarea lor completă (EUR / beneficiar)

Media plăţilor per hectar (UAA) şi per beneficiar

Sursa: Comisia Europeană

2. Mecanisme de piaţă– Plasa de siguranţă – Alte instrumente

3. Dezvoltare rurală– Echilibru între concurenţă, provocări de mediu

şi privitoare la economia rurală– Este a treia axă a cercetare şi dezvoltare o

parte integrală a reformei PAC?

4. Finanţare – Repartiţia pe piloni şi pe zone– Co-finanţare?

PAC dincolo de 2013: dezbaterea (2/2)

Rezumând: iată opţiunile de politică pentru PAC...

Plăţi directe

SPS ajustată

GAEC/CC

Pieţele

Măsuri de sprijinire a preţurilor /Reforma contingentelor

Plasa de siguranţă

Dezvoltare rurală

Axa 1(ajustare structurală)

Axa 2(mediu)

Axa 3(teritoriu şi

diversificare)

Venit

Ajustare

structurală Bunuri public

e

Dezvoltare rurală

Plăţi directe

Pieţe

Pilonul I

Pilonul II

… şi opţiunile bugetare referitoare la PAC

Modulare

Dezbaterea privind PAC după 2013• … se va concentra în principal asupra nevoii de a

avea o politică UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală care:

– se va adresa provocărilor legate de securitatea alimentară, în condiţiile în care populaţia lunii creşte rapid;

– va asigura o bună gestiune a teritoriului UE, 80% din care este acoperit de exploataţii agricole şi forestiere;

– se va alătura celorlalte sectoare care se ocupă de problema schimbărilor climatice: agricultura va trebui să reducă emisiile şi să se adapteze efectelor schimbărilor climatice;

– să sprijine dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale, locuite de peste jumătate din populaţia UE.

O perspectivă pe termen lung asupra PAC (1/2)

• Ce putem aştepta de la agricultura UE– să asigure securitatea alimentară– să se ocupe de gestiunea resurselor

naturale– să menţină viabile zonele rurale– să fie competitivă pe piaţa globală– să răspundă schimbărilor climatice

• De ce e nevoie de o politică agricolă– Pentru a se confrunta cu pieţe din ce

în ce mai volatile– Pentru a asigura furnizarea de bunuri

publice– Pentru a menţine un mediu rural

durabil• De ce e nevoie de o politică comună

– Pentru valoarea adăugată pe care o conferă UE

– Pentru a păstra condiţii comune echitabile de concurenţă

– Pentru a se adresa unor obiective transnaţionale

Perspectiva pe termen lung asupra PAC (2/2)

Probleme-cheie cărora PAC trebuie să li se adreseze pe termen lung (1/2)

• Continuarea reformei PAC pentru– o mai bună eficienţă şi efectivitate– a se adresa în paralel noilor chestiuni

emergente cum ar fi schimbările climatice

• Măsurile de sprijinire a veniturilor rămân cruciale pentru agricultura UE– Sunt esenţiale pentru viabilitatea sa

economică– Însă este nevoie de o ajustare şi o

convergenţă a instrumentelor de sprijin între statele membre şi în cadrul fiecărei ţări

– Structura pe doi piloni a PAC

Probleme-cheie cărora PAC trebuie să li se adreseze pe termen lung (2/2)• Orientarea spre piaţă ar trebui să

continue– însă un oarecare mecanism de plasă

de siguranţă pare necesar în caz de criză

• Agricultura durabilă şi zonele rurale prospere impun continuarea– spectrului larg de măsuri PAC (plăţi

directe, dezvoltare rurală)– structurii pe doi piloni a PAC

Provocări majore: schimbările climatice

• Agricultura este deosebit de expusă la schimbările climatice

• Aproximativ 9% din emisiile totale de gaz de seră în UE provin din agricultură

• Între 1990 şi 2007, emisiile din agricultură au scăzut cu 20%, în parte din cauza modificării tehnicilor de exploatare agricolă (UE-27)

• Reducerea emisiilor din agricultură este mult mai mare decât reducerea totală a emisiilor din toate sectoarele UE (cu aproximativ 8 %)

Echipament şi clădiri eficiente din punct de vedere energetic

Investiţii în instalaţii de înmagazinare a gunoiului de grajd

Îmbunătăţirea eficienţei fertilizatorului N Producţia de biogaz la fermă Formare Servicii de consultanţă pentru agricultori

Măsuri agro-ecologice Reducerea utilizării îngrăşămintelor Extensificarea şeptelului Gestiunea solului Schimbarea utilizării solului (împădurire)

Procesarea biomasei de provenienţă agricolă / forestieră pentru energie locală regenerabilă

Instalaţii / infrastructură - alte energii regenerabile

Atenuare, adaptare a opţiunilor din toate

axele

Axa 1

Sursă: Comisia Europeană – DG AGRI

Axa 2

Axa 3

Schimbările climatice în programele de cercetare şi dezvoltare

• Volatilitatea preţurilor• Securitatea alimentară• Biocombustibil vs hrană umană /

animală: o problemă?• Disponibilitatea hranei pentru

sectorul animalier

Provocări majore: Preţul alimentelor

Tendinţe recente ale preţurilor de pe piaţa agricolă a UEEUR / t pentru cereale; EUR/100 kg pentru carnea de vită şi lactate

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

янв.

00

май

.00

сен.

00ян

в.01

май

.01

сен.

01

янв.

02

май

.02

сен.

02

янв.

03м

ай.0

3

сен.

03

янв.

04

май

.04

сен.

04

янв.

05м

ай.0

5

сен.

05

янв.

06

май

.06

сен.

06

янв.

07м

ай.0

7

сен.

07

янв.

08

май

.08

сен.

08

янв.

09м

ай.0

9

сен.

09

янв.

10

Sursa: DG AGRI (Agriview)

Grâu comun Porumb Carne de vităLapte proaspăt Lapte praf degresat (SMP) UntBrânză

USD / mt în USD constant (2000 = 100)

0

100

200

300

400

500

1960

1963

1966

1969

1972

1975

1978

1981

1984

1987

1990

1993

1996

1999

2002

2005

2008

Sursa: Banca Mondială

Agricultură Hrană Energie Îngrăşăminte Metale / Minerale

69

Indicii de preţuri reale pentru bunuri (1960-2009)

PAC pe scena mondială• Subvenţiile pentru export ale UE au fost reduse şi

vor continua să scadă• Ajutoarele alimentare sunt strict legate de nevoile

umanitare• Cota de piaţă reprezentată de exporturile nete

ale UE a scăzut în toate sectoarele• Majoritatea exporturilor agricole ale UE o reprezintă

produsele cu valoare adăugată ridicată• UE importă cele mai multe produse agricole din

lumea dezvoltatăO nouă politică agricolă ale cărei obiective să corespundă aşteptărilor societăţii europene pentru o agricultură durabilă

Tablou recapitulativ

• 2003 Reforma PAC (Fischler): decuplare, eco-condiţionalitatePlată unică pe exploataţie (SFP)

• 2004 Extinderea UE, bumbac, tutun, ulei de măsline

• 2005 Zahăr, dezvoltare rurală – cele 3 axe + Leader

• 2006/07 Vin, fructe şi legume, banane, simplificare,

organizarea pieţelor comune într-o piaţă unică, OMC

• 2008 Controlul stării de sănătate a PAC (Fischer Boel)

• 2010/11 Perspective financiare, revizuirea globală a PAC

pentru perioada de după 2013

Ultimele rezultate ale sondajelor Eurobarometer (UE 27)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Consideră căagricultura este un

sector important

În favoarea ofnoilor obiective

PAC

Consideră că artrebui să sprijinimveniturile agricole

Consideră căbugetul PAC este

fie adecvat, fieinsuficient

Consideră căbugetul PAC ar

trebui să semenţină sau să

crească înurmătorul deceniu

Sursa: Comisia Europeană – DG AGRI

% respondenţi

Mulțumesc pentru atenție !Mulțumesc pentru atenție !