8/18/2019 Tema 17Realizarea Dreptului

1/3

Tema XVII. Realizarea dreptuluiAnsamblul de norme juridice care alcătuieşte dreptul obiectiv are scopul de a reglementa comportamente şi relaţii

socio-umane concrete, de viaţă. Pentru aceasta, normele juridice trebuie transpuse în practica nemijlocită a desfăşurăriiacestor relaţii şi comportamente. Procesul complex de transpunere în viaţă a prevederilor normelor juridice poartădenumirea generică de „realizare” a dreptului.

I. Căile de înfăptuire a “realizării” dreptului 1a! transpunerea în practică a normelor juridice prin  respectarea de bună-oie! fără interen"ia sau

prezen"a nemijlocită a or#anelor statului a preederilor acestora de către subiec"ii sociali " persoane fi#ice şi$sau juridice, publice sau private, organe de stat, organi#aţii sau organisme nestatale, ceilalţi subiecţi sociali vi#aţi. Această calede reali#are a dreptului este expresia nivelului de conştiinţă juridică a membrilor societăţii, a civili#aţiei democratice dinacea societate, dar şi expresia nivelului calitativ al dreptului însuşi, adică al concordanţei normelor acestuia cu cerinţele,interesele şi valorile membrilor acelei societăţi. %ste o cale nejuridică de reali#are a dreptului, adică fără implicareafactorilor statali.

 b! transpunerea normelor juridice în practica ie"ii sociale prin interen"ia! într-o formă sau alta! aor#anelor statului în acest proces. Această cale a primit şi denumirea de &aplicare' a dreptului, exprim(nd accepţiunea sausensul restr(ns al noţiunii de &reali#are'. %ste o cale juridică de realizare a dreptului, desfăşur(ndu-se prin intermediulfactorilor de stat competenţi. Preci#are )aplicarea' normelor juridice prin intervenţia organelor statului nu înseamnă, dupăcum vom vedea, neapărat aplicarea unei sancţiuni, ci poate vi#a reali#area unei anumite conduite, derularea unei acţiuni sauactivităţi sociale, a unei obligaţii, stabilirea unei funcţii, recompense etc.

II. $orma %i caracteristicile actelor de aplicare a dreptului)Aplicarea' dreptului îmbracă diverse forme, mijloace, proceduri, fa#e etc. prin care organele de stat traduc în fapt

dispo#iţiile normelor juridice. Aceste mijloace, forme, proceduri etc. sunt, la r(ndul lor, reglementate, în principal, prinnormele juridice procedurale specifice ramurilor de drept în care se aplică*.

 +oţiunea de )aplicare' a dreptului are două accepţiuni aplicare normativă şi aplicare individuală şi se reali#ea#ă prin intermediul actelor de aplicare

- actele de aplicare normativă  sunt actele care au caracter normativ, actele prin intermediul cărora suntreglementate în plan juridic, la modul general şi impersonal, relaţiile sociale. Această categorie de acte este cunoscută subdenumirea de acte normatie i#voarele dreptului!, care emise pentru organi#area executării legilor actul juridic normativ

 poate fi emis at(t de organul puterii legislative, c(t şi de organele puterii executive sau administrative produceefecte juridice în timp între limitele intrării şi a ieşirii lor din vigoare are un caracter generic şi impersonal celmai frecvent, îşi încetea#ă efectele prin abrogare

- actele de aplicare individuală   sunt actele care produc efecte juridice, adică determină întotdeauna naşterea,modificarea sau stingerea unui raport juridic concret.

Actul de aplicare individuală este emis de organele competente ale statuluiu pentru ca#uri sau situaţii concrete,

determinate are întotdeauna ca efect naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic concret modificarea, anularea,contestarea sau atacarea lui se fac numai la nivelul unui organ ierar/ic.

%xistă unele autorităţi statale care au competenţa de a emite at(t acte de aplicare normativă, c(t şi acte de aplicareindividuală. 0e exemplu, Parlamentul, deşi este un organ de putere prin excelenţă normative, c(nd este ca#ul, emite şi actede aplicare individuală c(nd este vorba de acte de aplicare individuală a egulamentului 2amerei 0eputaţilor sau al3enatului împotriva unui anumit parlamentar! 4uvernul, deşi organ executiv prin excelenţă, la r(ndul lui, poate emite at(tacte de aplicare individuală, c(t şi acte cu conţinut normativ propriu-#is, care nu sunt de competenţa legii.

5rganele puterii judecătoreşti au competenţa de a emite doar acte de aplicare individuală /otăr(ri judecătoreşti,sentinţe, deci#ii!.

&. &semănări e'istente între actele normatie %i actele de aplicare indiiduală(- ambele sunt acte cu caracter juridic întruc(t emană de la organe competente ale statului,

motiv pentru care mai sunt cunoscute ca acte juridice normative şi acte juridice de aplicare individuală- ambele au ca temei juridic ordinea constituţională şi legile - potrivit principiului supremaţiei legii, se subordonea#ă

ordinii constituţionale şi legilor statului- ambele urmăresc reali#area aceluiaşi scop, şi anume înfăptuirea legalităţii în viaţa socială.). *eosebiri dintre actele normatie %i actele de aplicare indiiduală+(- actul normativ, are un anumit grad de generalitate, pe c(nd actul de aplicare individuală este prin excelenţă un

act concret, vi#(nd o situaţie sau stare de fapt dată, un ca#, determin(nd întotdeauna naşterea, modificarea sau stingereaunui raport juridic concret

- după efectul lor în timp, actele normative, la modul general,  aşadar produc efecte juridice între limitelemomentului de intrare şi cel al ieşirii lor din vigoare, pe c(nd actele de aplicare individuală îşi produc efectele odată cu

1 4/eorg/e ),),, Teoria generală a dreptului, 1666, p. 787 şi urm. Andrei I*&, Teoria generală a dreptului, *889, p. 1:1 şi urm.* Andrei I*&, Teoria generală a dreptului, *889, p. 1:*.7 4/eorg/e ),),, Teoria generală a dreptului, 1666, pp. 789-78; Andrei I*&, Teoria generală a dreptului, *889, p. 1:9.

8/18/2019 Tema 17Realizarea Dreptului

2/3

momentul în care au fost transpuse în practică sub diversele ei forme comunicare, înştiinţare, pronunţare, luarea măsuriisau a sancţiunii respective, soluţionarea ca#ului etc.

- diferă şi condiţiile formal-juridice şi procedurile cerute pentru valabilitatea lor. Astfel, sunt diferite condiţiile şi procedurile necesare pentru întocmirea şi valabilitatea unei legi, /otăr(ri, sau ordonanţe guvernamentale şi, respectiv, pronunţarea unei sentinţe judecătoreşti ori, întocmirea unui proces verbal de constatare a unei contravenţii etc.

- există diferenţe în ceea ce priveşte formele căilor de atac sau de contestare a acestor acte, astfel actelenormative pot fi modificate sau sau anulate, de regulă, numai de către organul emitent şi în anumite situaţii numai deorganele ierar/ice 0e exemplu, Parlamentul poate invalida o ordonanţă sau /otăr(re guvernamentală!, în timp ce actele deaplicare individuală pot fi atacate, modificate sau anulate pe alte căi cum ar fi recursul, apelul, sesi#area, pl(ngerea etc.,

adresate de regulă organelor ierar/ice- actele de aplicare individuală se subordonea#ă actelor normative.III. $azele de aplicare a normelor juridice0elimitarea şi stabilirea unei succesiuni a fa#elor de aplicare a dreptului repre#intă un demers t/eoretic, mai mult

didactic, întruc(t acestea se întrepătrund şi se derulea#ă uneori simultan, într-un timp scurt, sau, alteori, în fa#e distinctederulate pe perioade îndelungate.

8/18/2019 Tema 17Realizarea Dreptului

3/3

Concluziieali#area dreptului include at(t respectarea de bunăvoie a dreptului de către cei cărora li se adresea#ă, c(t şi

aplicarea dreptului prin intervenţia, într-un fel sau altul, a organelor abilitate ale statului.