Tema 14Actiunea Normei Juridice in Timp, Spatiu Si Asupra Persoanei

download Tema 14Actiunea Normei Juridice in Timp, Spatiu Si Asupra Persoanei

of 3

Transcript of Tema 14Actiunea Normei Juridice in Timp, Spatiu Si Asupra Persoanei

  • 8/18/2019 Tema 14Actiunea Normei Juridice in Timp, Spatiu Si Asupra Persoanei

    1/3

    Tema XIV. Acţiunea normei juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanei- prezentare succintă – 

    I. Acţiunea normei juridice în timpExpresia „acţiune a normei juridice” are în acest context înţelesul juridic de „a produce efecte de drept”

    sau acela de „a fi aplicabilă”, cu alte cuvinte, perioada de timp în care norma juridică produce efecte de drept.A. Principiile acţiunii normei juridice în timp:

    Principii generale:

    - norma juridică acţionează atta timp ct este în vi!oare, adică din momentul în care intră în vi!oare, pnă înmomentul în care intervine una dintre formele de încetare a acţiunii normei juridice în timp"- norma juridică se aplică numai pentru viitor #conform art. $% alineatul #&' din (onstituţia )omniei'.Principii conexe:- principiul aplicării imediate a normei juridice – norma juridică se aplică la data stabilită ca moment al intrăriiei în vi!oare, produce efecte juridice imediat după intrarea sa în vi!oare"- principiul neretroactivităţii normelor juridice, respectiv principiul neultraactivităţii normelor juridice* norma juridică nu se aplică faptelor săvr+ite anterior momentului intrării în vi!oare a normei juridice +i norma juridicănu se aplică faptelor săvr+ite după ie+irea din vi!oare a normei juridice respective.Excepţii de la principiul neretroactiit!ţii normelor juridice:

    - retroactivitatea le!ii penale sau contravenţionale mai favorabile #conform art. $% al.#&' din (onstituţia )omniei'. Ea constă în situaţia în care noua le!e penală sau contravenţională mai blndă se

    aplică unor fapte săvr+ite anterior intrării ei în vi!oare cnd acţiona o le!e penală sau contravenţională maiaspră. oua le!e penală sau contravenţională mai favorabilă se va aplica acelei fapte indiferent de stadiul saufaza de procedură în care se !ăse+te"

    - retroactivitatea le!ilor interpretative – extrem de rar utilizată, în prezent nefiind prevăzută de(onstituţie - situaţia de excepţie în care le!iuitorul putea emite acte normative prin care însă nu re!lementaconduite sau raporturi sociale ci realiza o interpretare a unor acte normative emise anterior, cu scopul de aclarifica sau preciza conţinutul ori modul lor de aplicare"

    - prevederea expresă a le!ii – în )omnia nu mai este posibilă în prezent" era prevăzută în anterioara(onstituţie, pnă în anul $$.Excepţii priind ultraactiitatea normelor juridice:

    - ultraactivitatea le!ii penale mai favorabile - situaţia în care le!ea penală mai blndă de+i abro!ată +iînlocuită cu o le!e mai aspră, „supravieţuie+te” abro!ării aplicndu-se faptei săvr+ite dar nesoluţionate ct era

    în vi!oare"- ultraactivitatea le!ii penale temporare #conform art. $ (od penal' - efectele acestor le!i se extind +idupă împlinirea termenului lor de acţiune în timp, aplicndu-se faptelor săvr+ite dar nesoluţionate ct timp aufost în vi!oare.

    ". Trei aspecte importante tre#uie aute în edere priind acţiunea normei juridice în timp:$. /ntrarea în vi!oare&. 0erioada în care norma juridică se aplică1. 2ncetarea acţiunii normei juridice în timp$. Intrarea în igoare  a normei juridice – momentul de la care începe acţiunea în timp a normei

     juridice, de cnd norma juridică respectivă produce efecte juridice.2n vederea intrării în vi!oare este obli!atorie îndeplinirea condiţiei de publicitate a actului normativ,

    astfel*a' le!ile +i celelalte acte normative adoptate de 0arlament, 3otărrile +i ordonanţele 4uvernului, deciziile primului ministru, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum +i ordinele, instrucţiunile+i alte acte normative emise de conducătorul or!anelor administraţiei publice centrale de specialitate se publicăîn 5onitorul 6ficial al )omniei, 0artea /" b' publicitatea actelor normative ale administraţiei publice locale se realizează prin afi+are la sediul autorităţiisau prin publicare într-un cotidian de circulaţie locală.%&tea reguli priind momentul de intrare în igoare a normei juridice în 'om&nia*

  • 8/18/2019 Tema 14Actiunea Normei Juridice in Timp, Spatiu Si Asupra Persoanei

    2/3

    a' 7e!ile intră în vi!oare la trei zile de la data publicării în 5onitorul 6ficial al )omniei, 0artea /, sau lao dată ulterioară prevăzută în textul ei #conform prevederilor art. 89 din (onstituţie +i art. $$, alineatul#$' din 7e!ea nr. &:;&

  • 8/18/2019 Tema 14Actiunea Normei Juridice in Timp, Spatiu Si Asupra Persoanei

    3/3

    $.1. desuetudinea sau c!derea în desuetudine – normele nu-+i mai !ăsesc teren de aplicare, nu maiau obiect, sunt învec3ite. =esuetudinea nu este un act de abro!are.

    II. Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra persoanelorA. Accepţiunea juridic! a noţiunii de teritoriu.)

    >cţiunea normelor juridice în spaţiu +i asupra persoanelor decur!e din principiul suveranităţii puterii destat manifestată, în special, sub aspectul suveranităţii teritoriale +i al le!ăturii dintre stat +i persoane princetăţenie, sau a le!ăturii dintre stat +i străinii aflaţi pe teritoriul său.

     oţiunea de teritoriu din punct de vedere juridic are o semnificaţie mai lar!ă dect noţiunea !eo!raficăde teritoriu. 2n sens juridic, prin teritoriu se înţele! întinderile de uscat   #solul +i subsolul', apele interioare#stătătoare +i cur!ătoare', marea teritorială  +i  spaţiul aerian  corespunzător acestora, asupra cărora statulrespectiv î+i extinde suveranitatea +i deci, jurisdicţia. 7imitele teritoriului sunt stabilite prin frontierele de stat.

    ". Principiul aplica#il acţiunii normei juridice în spaţiu şi asupra persoanelor   este  principiulteritorialităţii  B derivat din cel al suveranităţii B denumit frecvent +i „principiul supremaţiei teritoriale”. 2nvirtutea acestui principiu, toate persoanele #cetăţeni sau străini', nave, aeronave, ve3icule de orice fel se supun jurisdicţiei statului pe teritoriul căruia se află" toate actele normative ale or!anelor de stat au o aplicabilitateefectivă pe între! teritoriul statului, dacă în cuprinsul actului normativ nu este vreo menţiune referitoare laaplicabilitatea actului normativ respectiv doar în anumite re!iuni.

    =e la aplicarea acestui principiu, care nu este absolută, există dero!ări cunoscute sub denumirea!enerică de „excepţiile extrateritorialităţii”.

    Excepţiile de la principiul teritorialităţii #de extrateritorialitate'*$. imunitatea diplomatică - constă în exceptarea personalului corpului diplomatic +i a persoanelor asimilateacestora de la jurisdicţia statului în care au fost trimi+i în misiune. 0rintre altele, prin imunitatea diplomatică seînţele!e imunitate de jurisdicţie, inviolabilitatea personală, inviolabilitatea clădirilor reprezentanţei diplomatice+i a mijloacelor de transport etc. 0rin @statut diplomatic” se înţele!e ansamblul exceptărilor de la le!islaţiastatului pe teritoriul căruia î+i desfă+oară activitatea a!enţii diplomatici"&. imunitatea consulară - B include înlesniri, privile!ii +i imunităţi, în beneficiul consulilor +i ale oficiilor consulare stabilite pe bază de reciprocitate, toate acestea fiind cunoscute sub denumirea te @statut consular”"1. re!imul juridic al unor cate!orii de străini #necetăţeni ai statului pe al căror teritoriu se află'. 7a rndul lui,re!imul juridic aplicabil străinilor poate fi*

    a' regimul naţional  - statul recunoa+te pentru străini acelea+i drepturi de care se bucură propriii săicetăţeni. 2n )omnia se aplică re!imul naţional. > se vedea în acest sens art. $9. (etăţenii străini +i apatrizii +i

    art.%8. Exercitarea drepturilor +i a libertăţilor, din (onstituţia )omniei" b' regimul special  - cetăţenilor străini le sunt acordate numai acele drepturi prevăzute în mod expres înle!i interne sau tratate internaţionale"

    c' regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate - străinilor aflaţi pe teritoriul unui stat li se acordădrepturile conferite cetăţenilor unui stat terţ, considerat favorizat.

    1 >ndrei +IA, Teoria generală a dreptului, &