CAPITOLUL 5

ROMNIA

MINISTERUL APRRII NAIONALE

ACADEMIA FORELOR TERESTREPSIHOLOGIA EDUCAIEI

COORDONATOR: PRISCARU ADRIAN

2015

CUPRINS:CURSUL 1 - INTRODUCERE N PSIHOLOGIA EDUCAIEI1.1. Generaliti. Delimitri conceptuale

1.2. Statutul teoretic i aplicativ al psihologiei educaie

1.3. Metode, mijloace, tehnici, procedee

1.4. Forme ale educatiei

1.5. Noile educaii. Alternative educaionale

CURSUL 2 - PSIHOLOGIA NVRII. BAZ TEORETICO-METODOLOGIC A PSIHOLOGIEI EDUCAIEI2.1. Argument

2.2. Modaliti de definire a nvrii

2.3. Teorii i perspective de abordare a nvrii

2.4. Obiective ale educaiei intelectuale2.5. Igiena activitii intelectuale

CURSUL 3 - STRUCTURA PSIHIC SI ACTIVITATEA DE NVARE3.1. Argument

3.2. Mecanismele psihice implicate n structura nvrii

3.3. Structura i dinamica personalitii (temperament, caracter, aptitudini)

3.4. Mecanisme i legi ale nvrii

3.5. Niveluri, forme i tipuri de nvare

3.6. Vocaia i cariera didacticCURSUL 4 - EDUCABILITATEA: CONCEPT, FACTORI, TEORII FUNDAMENTALE

4.1. Concept

4.2. Factori: ereditatea, mediul, educaia omului insusi/sinelui

4.3. Teorii fundamentale: ereditarismul, ambientalismul, epigenetismul piagetian

CURSUL 5 - FINALITILE EDUCAIEI5.1. Clasificare: ideal educational, scop, obiective

5.2. Etapele si subetapele proiectrii didactice 5.3. Activiti didactice complementare leciei

CURSUL 6 - PROCESUL DE NVARE/INSTRUIRE CA RELAIE PREDARE-NVARE-EVALUARE

6.1. Predarea: concept si stiluri de predare

6.2. nvarea: concept, conditii interne si externe, stiluri de invatare

6.3. Evaluarea

CURSUL 7 - METODE SI TEHNICI INTERACTIVE DE GRUP N PROCESUL DE NVARE7.1. Noiuni generale

7.2. Clasificarea metodelor i tehnicilor interactive de grup7.3. Metode de rezolvare a problemelor prin stimularea creativitii

7.4. Motivaia elevilor/studenilor pentru activitatea de nvare

CURSUL 8 - DIMENSIUNE PSIHOLOGIC A PREGTIRII PROFESORULUI (EDUCATORULUI)8.1. Calitile i caracteristicile psihice ale profesorului (educatorului)

8.2. Aptitudine, tact i competen pedagogic

8.3. Stiluri educaionale

8.4. Aspecte psihologice ale evalurii rezultatelor colare

8.5. Pygmalion n clas. Cercul vicios al evalurii

8.6. Compararea social i efectele ei asupra performanelor colar

CURSUL 1

INTRODUCERE N PSIHOLOGIA EDUCAIEI

1.1. Generaliti. Delimitri conceptuale

1.2. Statutul teoretic i aplicativ al psihologiei educaie

1.3. Metode, mijloace, tehnici, procedee

1.4. Forme ale educatiei1.5. Noile educaii. Alternative educaionale1.1. Generaliti. Delimitri conceptuale

Psihologia reprezint "Domeniul analizei legilor si faptelor psihice ce se exprima prin procese, trasaturi, stari, caracteristici si structuri psihice, dezvoltarea acestora in vederea intelegerii si folosirii lor in practica formativa si de ameliorare a naturii umane. Psihologia are in atentie comportamentele umane ca si structura motivatiilor care le anima. Studiind caracteristicile psihice, psihologia diferentiaza caracteristicile de fond ale personalitatii, dar si cele individual diferentiale, atat in ceea ce priveste organizarea specifica a insusirilor psihice ce o definesc cat si in ceea ce priveste investitiile psihice ce o caracterizeaza pe aceasta" (Dictionar de psihologie, coordonator Ursula Schiopu).

Educaia reprezint un "Fenomen social de dezvoltare, formare, constituire a oamenilor ca subiecti ai actiunii, cunoasterii si valorilor, prin comunicare si exercitiu, prin modelarea comportamentului lor si integrarea in activitate si relatiile sociale" (Dictionar de psihologie, Paul Popescu-Neveanu).

Psihologia pedagogic este o disciplina de granita care studiaza din punct de vedere al psihologiei dezvoltarii procesul instructiv-educativ, cu scopul de a-i spori eficienta. Are in atentie probleme de motivatie a invatarii - caracteristici ale formarii conceptelor la diferite discipline dar si formarea capacitatilor intelectuale, dezvoltarea intereselor, stimularea formarii aptitudinilor, etc. Psihologia pedagogica este o ramura aplicativa extrem de importanta a psihologiei. Datele ei de cercetare sunt indispensabile gasirii acelor solutii care sa asigure progresul educativ.

Psihologia educaiei este parte componeta, alaturi de psihologia nvrii, a psihologiei pedagogice. Psihologia educatiei este acea componenta a psihologiei pedagogice care are in atentia sa indentificarea si experimentarea acelor metode si tehnici de formare si optimizare a dezvoltarii personalitatii umane in toate etapele sale de evolutie, pe tot parcursul vietii.

Psihologia invrii se ocupa de studierea, descoperirea si validarea acelor metode si tehnici care faciliteaza insusirea notiunilor si formarea capacitatilor de orice tip. Elaboreaza metode de predare, de fixare si de control, de organizare a muncii in scoala si a studiului individual.

Alte definiii ale educaiei:- Platon: arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.- Aristotel: un obiect al supravegherii publice, dar nu particulare.- I.A. Komensky: stimularea seminelor tiinei, moralitii i religiozitii.- John Locke: modelarea copilului n concordan cu prototipul gentlemenul n aciune.- I. Kant: descoper perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc.- J.F. Herbart: include guvernarea, nvmntul i educaia moral.- Ioan Nicola: educaia este o activitate social complex care se relizeaz printr-un lan nesfrit de acinui exercitate n mod contient, sistematic i organizat, n fiecare moment un subiect (individual sau colectiv) acionnd asupra unui obiect (individual sau colectiv), n vederea transformrii acestuia din urm ntr-o personalitate activ i creatoare, corespunztoare att condiiilor istorico-sociale prezente i de perspectiv, ct i potenialului su biopsihic individual.Funciile educaiei:- Functie cognitiv-informationala, vehiculand informatii din diverse domenii de activitate.- Funcie social, vehiculnd experienta sociala fiind in acest context angajata in formarea personalitatii complex dezvoltate.- Functie formativ privind conduitele de rol si totodata de statut.- Functie economic exista nu numai costuri si amortizari ale costurilor de educatie ci si beneficii pe ansamblul progresului social prin educatie.- Functie axiologica prin faptul ca ofera criterii de ierarhizare a valorilor si de integrare a propriilor capacitati in optica sociala si in modificarile.Tipuri de educaie:- Educatia Timpurie: se realizeaza de la cea mai frageda varsta pana la perioada terminari scolaritatii; Factorii principali ai educatiei sunt familia si institutiile de invatamant; Scopul: inzestrarea cu un minim de comportamente si atitudini necesare integrarii tinerilor in societate. - Educatia Adultilor sau Educatia pe tot parcursul vietii. Este un proces permanent, pe tot parcursul vietii individului, dupa terminarea scolii. - Tipologii ale psihologiei educatiei in: cadrul sistemului familial, scoala, in universitate, pe tot parcursul vietii, la locul de munca, la varsta a treia.Factorii principali ai educaiei: - familia,

- institutiile de invatamant,- institutii de training si formare personala,

- institutii cultural.

Aspecte eseniale ale educaiei:

- Educaia este o relaie specific uman.

- Educaia are o natur social (transformare, restructurare etc).

- Educaia este o aciune concertat ntre variabil i invariabil.

- Educaia este o aciune educaional ntre un subiect (S=educatorul cu idealul educaional-IE, cu scopurile-SE i obiectivele educaionale-OE) i un obiect (O=de educat, cu subiectivitatea sa), n care primul utilizeaz un dispozitiv pedagogic (DP) prin care transmite mesaje educaionale (ME) ntr-o ambian educaional (AE) a unei situaii educaionale (SIE) ncercnd s obin de la obiect un comportament obiectivat (CO) i reglat prin conexiune intern (CI) i conexiune extern (CE).

- Educaia este orientat prospectiv.

- Educaia are o logic intern a aciunii.

- Educaia este permanenta.

- Educaia are un specific naional.

- Educaia implic i autoeducaia.

- Educaia este un demers complementar cauzal i finalist.1.2. Statutul teoretic i aplicativ al psihologiei educaiei

Psihologia educaiei s-a constituit, ca disciplind cu statut propriu, in timp, nu fr a intmpina anumite dificulti. Ausubel i F.G.Robinson afirm c, dintr-o perspectiv general, psihologia educaional ar putea fi conceput ca integrat in domeniul specific al psihologiei generale, intruct aceasta din urm se preocup de relaiile dintre toate variabilele posibile determinate de ereditate i de mediu pe de o parte i toate actele de comportament imaginabile, pe de alta.

Psihologia educaiei cuprinde un corp de cunotine structurat prin intreptrunderea conceptelor i modelelor explicative oferite de psihologia general, psihologia invrii i dezvoltrii, psihologia copilului, psihologia adaptrii, igiena mintal, consilierea psihopedagogic iiinele educaiei, psihologia social i organizaional, genetica, antropologia, sociologia.

Conceptele, in special cele ale psihologiei generale (dar i ale altor ramuri aplicative ale psihologiei) sunt operaionalizate conform finalitii de a instrumenta factorii responsabili de managementul educaiei in crearea unui mediu educaional ct mai eficient.

Astfel, concepte ale psihologiei generale precum psihic (sistem psihic cu componente, insuiri, activiti, condiii), mecanisme psihice, activitate psihic, comportament i conduit, invare sunt interpretate i definite in scopul explicitrii activitii educative i instuctive.

Psihicul, abordat de diversele ramuri ale psihologiei, in marea lui difereniere i neuniformitate existenial i functional (...) in ipostaza de psihic constient, de psihic subconstient si de psihic inconstient intr in aria de preocupri a psihologiei educaiei din perspectiva de fundament i obiectiv al influenelor educative.

Activitatea, in accepiunea acesteia este privita ca fiind ,,ansamblu de micri sau de aciuni produse de un organism" dar i in accepiunea ei de activitate psihic intereseaz pihologia educaiei att sub aspectul evoluiei ei ontogenetice ct i sub aspectul tulburrilor ei.

Conduita i comportamentul ca expresii complexe ale activitii psihice, intereseaz psihologia educaiei att sub aspectul factorilor ct i sub aspectul legilor care le guverneaz dinamica. Clasificarea ierarhic a conduitelor de nivel elementar, dependente de reglarile organice i de nivel superior dependente dereglri sociale ofer sugestii practicienilor in identificarea formelor de invare. Raportul ntre diferitele tipuri de comportament involuntar/voluntar, explicit/implicit, spontan/provocat, conformist/creator i posibilitile de influenare a acestui raport sunt probleme importante ale psihologiei educaiei. Richard i Norman Sprinthall au relatat rezultatul centralizrii punctelor de vedere i a opiniilor formulate de un numr considerabil de educatori cu privire la influentele educative asupra comportamentului cursantilor.Autorii au identificat dou mari modaliti de abordare a comportamentului n procesul educaional, configurnd dou teorii ale comportamentului n mediul colar: teoria comportamentului uman ca mingea de biliard i teoria comportamentului uman ca vulcan.

Psihologia educaiei asemeni psihologiei generale i asum problematica invrii dar, ca disciplin aplicativ, nu se preocup de legile generale ale invrii in sine, ci de acele aspecte care se exprima in rezultate cu valoare social. Aceasta i-a formulat propiile modele explicative, propriile paradigme, incluzand in reelele acestora concepte care in de influenele externe asupra subiectului care inva i concepte care in de evaluarea-msurarea rezultatelor invarii.

Psihologia educaiei, ca i psihologia dezvoltri sau psihologia vrstelor, este interesat de problematica dezvoltrii psihice in general i de aspectele dezvoltrii personalitii umane care in de vrst, dar pune accentul pe factorii dezvoltrii i pe posibilitile de manipulare a acestor factori in scopul potenrii influenelor lor pozitive.

n literatura romn de specialitate se apreciaz ca teme predilecte de cercetare in psihologia educaiei: legile activitii psihice i psihosociale a colarilor, bazele psihologice ale instruirii i educrii colarilor, relaiile dintre actele comportamentale ale profesorilor i elevilor i variabilele care intervin in cursul interaciunilor din col. Aceste arii sau teme de cercetare se inscriu in ceea ce P. Golu numete ,,tetrada Instrucie - Educaie- nvtare- Dezvoltare" care se afirm ca domeniu aplicativ al psihologiei educaiei.

Educaia este procesul prin care societatea transmite noilor membri valorile, credinele, cunotintele i expresiile simbolice care fac posibil comunicarea in societate.

Instruirea este ,,procesul prin care mediul unui subiect este deliberat manipulat pentru a inva s fie capabil s emit sau s se angajeze ntr-un comportament specific in condiii specifice i cu rspunsuri specifice situaiei.

ntr-una dintre cele mai flexibile modaliti de conturare a domeniului de studiu al psihologiei educaiei, acesta poate fi definita ca fiind funcionarea i dezvoltarea psihicului individului uman in condiii specifice diferitelor medii educogene.

Dei educaia este mai mult dect educaia in coal, o bun parte dintre definiiile psihologiei educaiei (chiar actuale) se refer doar la specificul cunoaterii tiinifice a exercitrii influenelor educative in cadrul colii.

Psihologia educaiei caut s descopere prin studierea comportamentului fizic, mental, social i emoional al copiilor i adulilor, factorii care influeneaz cantitatea i calitatea nvrii.

Psihologia educaiei este o ramur a psihologiei, disciplin cu metode i tehnici de cercetare proprii, cu teorii proprii, o tiin complex care studiaz problemele curente ale educaiei pentru a formula principii, modele, teorii cu privire la predare i instruire, la procesele cognitive i afective ale elevilor, la procesele sociale i culturale care au loc n coal.

1.3. Metode, mijloace, tehnici i procedee

Cunoaterea tiinific, in psihologia educaiei, vizeaz s asigure ca in orice alt domeniu al cunoaterii tiinifice, descrierea i explicarea faptelor studiate, formularea unor legiti ale dinamicii lor, posibilitatea unor predicii asupra evoluiei acestora pentru a contribui, ca in orice alt sector al aciunii sociale, la eficientizarea interveniei concrete n scop ameliorativ, preventiv sau optimizator.

Cunoaterea tiinific in psihologia educaiei asigur acumularea de noi fapte, concepte, principii (relaii intre fapte i/sau concepte), ipoteze, teorii, legi cu privire la invare i predare. Ca orice cunoatere tiinifica trebuie s se bazeze att pe experien, ct i pe o anumit paradigm, pe un anumit model teoretic, descriptiv-explicativ. i in psihologia educaiei cunoaterea stiinific i cercetarea implic: experien personal, intuiie, consens social i cultural, interpretare, raionament logic, metode tiinifice. Cele 3 tipuri de studii specifice investigaiilor tiinifice (descriptive, corelaionale i experimentale) au, in psihologia educaiei, particulariti determinate de specificul faptelor studiate.

Astfel, pot s predomine studiile descriptive (la care se recurge, in general, atunci cnd exist puine informaii despre fenomene) ceea ce poate s conduc la acumularea unor mari cantiti de date empirice i la dificulti de conceptualizare. Studiile corelaionale, care descriu sensul i fora unei relalii intre doua fenomene, pot s porneasc de la presupoziii incorecte chiar asupra existentei acestor relaii. Studiile experimentale care se fac, in general, atunci cnd se dorete demonstrarea unei relalii de tip cauz-efect pot fi afectate de dificultatea specific fenomenelor studiate de psihologia educaiei de a identifica exact cauza i efectul, fiecare dintre acestea fiind, in funcie de momentul studierii att cauz ct i efect. n cunoaterea tiinific, in psihologia educaiei se utilizeaz aproximativ aceleai metode de cunoatere ca i in psihologia general. Ca i in celelalte ramuri ale psihologiei i in psihologia educaiei metodele au caracter instrumental, de intervenie, de informare, de interpretare i de aciune.

i in psiholgia educaiei se difereniaz metode obiective i metode subiective, cantitative i calitative. Metodele obiective care se caracterizeaz prin imparialitate i independen fa de factorii accidentali sunt mai greu de aplicat, iar cele subiective care se caracterizeaz prin implicarea subiectivitii cercettorului mai riscante, specialitii in psihologia educaiei fac eforturi de a asigura rigoare i corectitudine in cunoaterea fenomenelor studiate.Printre cele mai frecvent utilizate metode in psihologia educaiei enumerm: observaia, experimentul, ancheta psihologic, convorbirea, metoda povestirilor de via, metoda biografic, metoda analizei produselor activitii, metoda modelrii i simulrii, metoda psihometric. La aplicarea diferitelor metode ale psihologiei generale in studierea fenomenelor curente din cmpul educaional trebuie s se in seama c faptele studiate sunt influenate att de subiectivitatea cercetatorului, ct i de subiectivitatea persoanei investigate. Faptele cercetate pot fi influenate att de ateptrile cercettorului (care poate s inregistreze doar ceea ce se ateapt s vad profeia care se implinete), ct i de dorina subiectului de a masca anumite aspecte sau pur i simplu de a corespunde ateptrilor cercetatorului. Printre cele mai importante msuri care trebuie luate la aplicarea oricrei metode in cunoaterea faptelor studiate de psihologia educaiei sunt: formularea problemelor cu mare claritate, precizie i rigoare; definirea corect a conceptelor aplicarea mai multor metode pentru studierea aceluiai fenomen i studiere aceluiai fenomen cu o metod aplicat in ct mai diverse situaii; cercetarea faptelor in dinamica lor reald i in contextul real in care se produc.

Limitele cunoaterii tiinifice in acest domeniu decurg din accepiunile termenilor care uneori sunt preluai ca atare din diferitele ramuri ale psihologiei generale sau ale tiinelor educaiei, din dificultile de a realiza observaii sistematice i de a confirma o serie de principii generale, din diversitatea temelor abordate (de la diferenele individuale in invare la dimensiunile mediului de invare). Aceste limite determin precauii in optimismul cu privire la eficiena aplicarii psihologiei in rutina cotidian a activitii educatorului, dar nu trebuie s diminueze ncrederea acestuia in posibilitatea de a-i eficientiza practica educativ prin inelegerea implicit i explicit, declarativ a empiricului experienei lui concrete. n opinia unor autori ca D.Ausubel i F.G.Robinson, rolul psihologiei educaiei este acela de a formula ,,principii generale privitoare la relaiile dintre variabilele care in de mediul educaional (independente) i variabilele care in de actele de comportament (dependente)".

Finalitatea sintezelor i reinterpretrilor realizate de psihologia educaiei este configurat de nevoia resimit de cadrele didactice de a-i completa experienta individual, altfel unic i extrem de valoroas, cu informaii din experiena altor profesori cu privire la modul de soluionare i de luarea deciziilor in problemele cu care se confrunt. Orice profesor sau ,,manager" al educaiei care-si desfsoar rolul in mod serios se informeaz cu privire la problematica domeniului su de activitate i in acelai timp contribuie la dezvoltarea psihologiei educaiei in procesul testrii propriilor ipoteze despre educaie.

1.4. Formele educaiei

Pornind de la varietatea situaiilor de nvare i de la gradul diferit de intenionalitate acional, educaia se poate obiectiva n 3 ipostaze: educaia formal, educaia non-formal i educaia informal.

Educaia formal se refer la totalitatea influenelor intenionate i sistematice elaborate n cadrul unei instituii specializate (coal, universitate) n vederea formrii personalitii umane; scopul acestui tip de educaie l constituie introducerea progresiv a elevilor/studentilor n marele paradigme ale cunoaterii i instrumentarea lor cu tehnici culturale ce le vor asigura o anumit autonomie educativ. Pregtirea este elaborat n mod contient i ealonat, fiind asigurat de un corp de specialiti pregtii anume n acest sens. Educaia formal permite o asimilare sistematizat a cunotinelor i faciliteaz dezvoltarea unor capaciti, aptitudini i atitudini necesare pentru inseria individului n societatea dat.

Avantajele principale ale educaiei formale sunt reprezentate de posibilitatea realizarii unei evalurii individualizate de tip formativ i dezvoltarea sistematic a deprinderilor de munc intelectual ale celui care se educ. Evaluarea n cadrul educaiei formale revine cu deosebire fiecrui cadru didactic i instituiei n ansamblu (Cozma, 1988, pag.79).

Dezavantajele: centrarea excesiv pe realizarea competenelor prevzut de programa colar i restrngerea libertii de aciune a elevilor si studentilor, fapt ce poate conduce la apariia dezinteresului, plictiselii sau monotoniei (Constantin Cuco, 1996, pag.35).

Educaia non-formal cuprinde totalitatea influenelor educative ce se deruleaz n afara clasei (activiti extra, para i pericolare) sau prin intermediul unor activiti opionale sau facultative. Aciunile incluse n acest perimetru se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate i vin n ntiprirea intereselor variate individuale ale elevilor, cu efecte formative (Cozma, 1998, pag.50). Aceast educaie a existat dintotdeauna, ceea ce este nou astzi n legtur cu aceast manier de a educa rezida n organizarea ei planificat. In unele situaii, educaia non-formal poate fi o cale de ajutor pentru cei care au anse mai mici de a accede la o colarizare normal: sraci, izolai, locuitori din zonele retrase, analfabei, tineri n deriv, persoane cu nevoi speciale (Lansheere, apud. Cozma, 1998).

Educaia non-formal datorit caracterului su mai puin formalizat, prezint avantajul unui spaiu instructiv-formativ mult mai flexibil dect cel strict colar, oferind astfel individului o mai mare libertate de aciune i permind celor care se instruiesc att o mai bun selectare a informaiilor i cunotiinelor ct i o mai bun personalizare a modului de valorificare efectiv a acestora.Dezavantajul major al educaiei non-formale este determinat de absena unor demersuri evaluative sistematice, fapt ce n absena unei autoevaluri riguroase i obiective poate conduce la serioase rmneri n urme a beneficiarilor acestor forme de educaie. Un alt posibil dezavantaj al educaiei non-formale este riscul apariiei, datorit plasrii sale n contextul extracolar, mai puin rigid i formalizat, a unor abordri i implicari superficiale n activitate a participanilor la acest tip de realizare a instruciei i educaiei. Din acest motiv se recomand o alternan judicioas i o mbinare optim a educaiei non-formale cu cea formal, n fapt prima urmrind exemplificarea, aprofundarea i exersarea cunotinelor oferite de ctre cea de-a doua.

Educaia informal include totalitatea informaiilor neintenionate, difuze, etrogene, voluminoase, sub aspect cantitativ, cu care este confruntat individul n practica de toate zilele i care nu sunt selectate, organizate i prelucrate din punct de vedere pedagogic. Educaia informal ocup totui ponderea cea mai mare att n timp ct i ca influene asupra variatelor laturi ale existenei umane, mbogind semnificativ profilul spiritual al individului. Cercetri relativ recente demonstreaz faptul c aproximativ 80% din informaiile deinute de ctre cetenii rilor avansate din punt de vedere tehnologic le-au provenit acestora pe filiera educaiei informale. Aceast form de educaie ofer individului o mai mare libertate de aciune i posibilitatea de a gestiona optim procesul de formare a propriei personaliti.

Cu toate c fiecare tip de educaie are propria sa manier de aciune i propria funcionalitate, este necesar asigurarea unui spaiu instructiv-formativ la nivelul cruia cele trei forme de educaie trebuie s se sprijine i s se poteneze reciproc n direcia formrii i modelrii adecvate a personalitii celor care se educ.

In concluzie, se poate lesne observa ca toate cele trei dimensiuni ale educaiei au cte ceva specific de ndeplinit (conform Pain, 1990, pag.233).

1. Educaia formal ofer:

- ca demers iniial, introducerea individului n tainele muncii intelectuale organizate;

- posibilitatea de a formaliza cunotinele, plecnd de la achiziii istorice i practici reieite din aciune;

- recunoaterea achiziiilor individuale;

- formalizarea si concretizarea achiziiilor n alte modaliti educative pe plan social;

2. Educaia non-formal:

- rspunde adecvat la necesitile concrete de aciune;

- faciliteaz contactul cu cunotinte plecnd de la nevoile resimite de educaie;

- ofer un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunotine din practic;

- demitizeaz funcia de predare;

3. Educaia informal furnizeaz:

- o sensibilizare la contactul cu mediul;

- momentul declanri unui interes de cunoatere pentru subiect;

- posibilitatea trecerii de la un interes circumstanial la o integrare mai cuprinztoare;

- posibilitatea unei explorri personale, fr obligaii sau prescripii ferme;

- o marj a libertatii de aciune pentru elaborarea unui proiect personal;

- posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare.1.5. Noile educaii. Alternative educaionaleDesi nu face obiectul abordarii la nivelul formei de invatamant la care ne aflam, trebuie cunoscut ca, in diferite sitautii si contexte sociale, este posibil sa relationam cu persoane care au facut obiectul si subiectul unei forme alternative de educatie, astfe ca un minim de cunostinte si informatii cu privire la acestea apreciem ca sunt bine venite.

Alternativele educaionale/pedagogice reprezint variante de organizare colar, care propun soluii de modificare a anumitor aspecte legate de formele oficiale, consacrate, de organizare a activitii instructiv-educative, cum ar fi: Waldorf, Montessori, Step-by-Step.Pedagogia Waldorf

Pedagogia Waldorf (Rudolf Steiner-Germania) i propune educarea omului n ansamblul su, prin mijloace specifice i accesibile fiecrei vrste, cunoaterea nemijlocit a lumii prin aciune, toate cunotinele fiind rezultatul unei activiti proprii. Elevului trebuie s i plac cea ce face, s nu fie constrns, de aceea nu se utilizeaz catalogul, nu se dau note, examene sau teme pentru acas.

Principalele fundamente i caracteristici ale pedagogiei Waldorf sunt urmtoarele:

- vizeaz transformarea fiinei omeneti, dezvoltarea sa armonioas, stabilirea unei relaii sntoase ntre individ i lumea nconjurtoare i integrarea sa n realitatea social;- consider cunotinele nu ca scop n sine, ci ca un instrument important pentru formare, pentru asigurarea legturii cu viaa.In curriculumul Waldorf, un loc important l ocup artele, lucrul manual, artizanatul, care ofer elevilor un contact cu diverse materii i nenumrate activiti de baz ale omului (torsul, esutul, sculptura, pictura, forjarea, modelarea etc.); acestora li se adaug limbajul (vorbirea, scrierea i lectura), istoria, geografia, limbile strine, matematica i geometria, tiinele, desenul, activitile corporale, religia . a.

Unitatea funcional o reprezint clasa, n care sunt reunii elevi de aceeai vrst i care este neleas nu doar ca o unitate administrativ, ci ca o individualitate; componena unei clase nu se modific n timp (repetarea anului colar este evitat, considerndu-se c are consecine dezastruoase; excepie fac cazurile n care toi profesorii clasei, medicul colar i prinii stabilesc, de comun acord, c dezvoltarea elevului este ntrziat din punct de vedere psihic i fizic). Esena acestei pedagogii este considerat relaia elev-profesor.Profesorul ine legtura cu prinii elevilor, astfel nct activitatea sa pedagogic are o caracteristic mai personal; cel puin o dat pe semestru, prinii elevilor se ntlnesc cu toi profesorii clasei n vederea mbuntirii activitii didactice. Timp de opt ani, profesorul pred mai multe discipline i transmite triri, pentru a descoperi vocaiile i slbiciunile elevilor; practic, scopul su nu este o materie, nici toate materiile, ci clasa." (R. Lanz, 1994, pag. 74); ncepnd cu clasa a IX-a, toate materiile urmeaz s fie predate de profesori specialiti. Profesorul pred materia cu cuvinte proprii, fr a recurge la cri didactice, iar elevii i fac propriile cri, adic nite caiete bine alctuite i ilustrate, care conin esenialul leciei predate, redat pe baza memoriei; astfel, fiecare caiet are amprenta personalitii autorului.Evaluarea n colile Waldorf nu se bazeaz pe probe, teste, extemporale, teze sau examene, ci are n vedere toi factorii ce permit s fie evaluat personalitatea elevului: scrisul, dedicaia, forma, fantezia, logica i flexibilitatea gndirii, stilul, ortografia i, desigur, cunotinele reale. De asemenea, se ia n considerare efortul real pe care elevul l-a fcut pentru a atinge un anumit rezultat, comportamentul su, spiritul social. Evaluarea const ntr-o caracterizare calitativ, care evideniaz ceea ce este pozitiv i care critic ceea ce este negativ doar n legtur cu ceea ce elevul ar fi n stare s realizeze. La cererea autoritilor din nvmnt, coala face o evaluare cantitativ, pe care o menine secret i o ofer elevului sau prinilor numai n momentul n care studiile se ncheie.

Educaia MontessoriScopul educaiei Montessori, n viziunea dr. Maria Montessori care a fundamentat-o, este de a nva copilul s gndeasc i s acioneze independent, ntr-o manier responsabil (M. Montessori, 1963, Italia). Sloganul acestei alternative se poate traduce prin ajuta-ma sa pot face singur.Filosofia metodei de educaie Montessori se bazeaz pe preocuparea de a oferi tuturor copiilor oportunitatea de a se dezvolta la potenialul lor maxim i libertatea de a gsi soluii pentru propriile lor probleme. Cheia nvrii complete este considerat automotivarea, de aceea, copilul i nvarea sunt situate pe primul loc, iar predarea i programa de educaie pe locul al doilea.Susintorii educaiei Montessori pledeaz pentru conceperea unui mediu de instruire bazat pe obiecte mici, uor de manipulat i detaliate din punct de vedere vizual. Metoda de educaie este o metod tiinific, bazat pe observarea obiectiv a copilului, pe pregtirea mediului de instruire pe baza observaiilor realizate i pe conceperea programei de educaie n mod creativ, funcie de nevoile copilului.Alternativa Montessori are la baz dou principii:- pregtirea unui mediu ct mai natural, care s ajute i la dezvoltarea copilului;- observarea copilului care triete n acest mediu, astfel conturndu-i-se potenialul fizic, mental, emoional i spiritual; se opteaz pentru grupe combinate, unde cei mari i ajut pe cei mici.Finalitatea acestei alternative este cunoaterea realitii, preuirea valorilor morale, activiti de ntrajutorare, dragoste i adeziune fa de valorile estetice ale vieii, fa de tiin i umanism.

Programul Step by StepProgramul Step by Step (SUA) susine necesitatea crerii unui model educaional care s fac elevul contient c tot ce se ntmpl n via este interdependent. De asemenea, programul pune accent pe colaborarea colii cu familiile elevilor, pe implicarea prinilor acestora n conceperea i organizarea activitilor din coal.

La baza activitilor didactice se afl munca n grupuri, scopurile acestor activiti fiind de a-i nva pe copii s i dezvolte un sim al identitii i preuirii de sine, s coopereze, s se respecte unii pe alii i s se integreze n comunitatea elevilor. Modalitile de lucru pe grupuri alterneaz att datorit modului de dispunere a mobilierului, ct i metodelor aplicate, care cer organizarea elevilor n formaii de lucru de diferite mrimi.Metodologia didactic utilizat este activizant n primul rnd datorit faptului c vizeaz abordarea individualizat a elevilor clasei, innd cont de nivelul de dezvoltare al fiecruia. O modalitate eficient de individualizare a nvrii este organizarea centrelor de activitate care s rspund intereselor i nevoilor elevilor. Fiecare centru de activitate include activiti pe mai multe niveluri i cu materiale diferite, organizate logic, funcie de cerinele i stilurile individuale de nvare. Pentru exemplificare, putem face referire la centre de activitate care vizeaza alfabetizarea, lectura, diferite tiine, matematic, arte, teatru i jocuri etc.Activitile de nvare ale elevilor sunt bazate pe cercetare, pe asocierea informaiilor noi cu cele asimilate i a materialelor noi cu cele pe care le cunosc deja. Cu ocazia activitilor desfurate n centrele de activitate, organizate n conformitate cu obiective comune prestabilite, elevii au ocazia s-i dezvolte deprinderi, s mprteasc din experiena celorlali, s-i consolideze cunotinele, ntr-un climat pozitiv i ntr-o atmosfer de ncredere. Acumulrile se fac treptat, pas cu pas, de aici i denumirea de Step by step, iar programul adopt trei iniiative majore n ceea ce privete educaia timpurie:

- constructivismul, in care procesul de nvare apare pe msur ce copilul ncearc s neleag lumea nconjurtoare;- adecvarea la stadiul de dezvoltare: respectarea particularitilor de vrst;- educaia progresiv, privit ca un proces de via i nu ca o pregtire pentru viaa viitoare.Evaluarea cunostinelor:1. Enumerai funciile educaiei: __________________________________________________________________________________

2. Definii Psihologia educaiei ca stiin: __________________________________________________________________________________

3. Enumerai cele mai frecvent utilizate metode in psihologia educaiei: __________________________________________________________________________________

4. Enumerai ce este specific educaiei formale: __________________________________________________________________________________

5. Enumerai ce furnizeaz educaia informal: __________________________________________________________________________________

6. Prezentai alternativele pedagogice care reprezint variante de organizare colar: _________________________________________________________________________________

Tem de reflecie: Predarea este stiin sau art?

n anii 50 profesorul universitar Gilbert Highet de la Columbia University spunea n cartea intitulat Art of teaching: consider c predarea este o art, nu o stiin. Mi se pare foarte periculos s aplici fiinelor umane metode specific stiinelor (...) Predarea implic emoii, care nu pot fi surprinse si apreciate n mod sistematic (). Trebuie s fii de acord c nu totul poate fi fcut cu ajutorul unor formule (Highet, 1957, p. 7).

Dac ceea ce se ntmpl n scoal s-ar baza exclusiv pe rezultatele cercetrilor stiinifice, neavnd nimic de-a face cu ceea ce se cheam intuiie, sensibilitate, empatie, spontaneitate, atunci educaia ar fi un simplu exerciiu de dresaj, de condiionare. Nimeni nu are pretenia de a gsi formule magice pornind de la interpretrile rezultatelor statistice obinute n cercetri sau de a transforma procesul instructive-educativ ntr-un demers desprins din stiinele exacte. Toii profesorii sunt de acord c n afar de competena de specialitate si cea psiho-pedagogic, este nevoie de har, carism si imaginaie.

Arta de a preda este un autentic proces reflectiv si creativ. Edward Thorndike, contemporan cu Gilbert Highet, recunoscut pentru contribuia deosebit n studiul legitilor nvrii, spunea c eficiena oricrei profesii depinde foarte mult de bazele stiinifice ale acesteia. Activitatea profesorilor se va mbunti: a) cu ajutorul metodelor instrumentate stiinific, interpretrii obiective a datelor, n afara oricror idei preconcepute sau supoziii care nu au fost verificate; b) dac deciziile n educaie vor fi luate inndu-se cont de investigaiile stiinifice mai degrab dect de opinii generale (Thorndike, 1962, p. 63). Thorndike avea convingerea c nelegerea mecanismelor psihice ale nvrii trebuie s se fundamenteze pe date clare, obinute prin experimente riguroase. n lucrarea Principiile predrii desprinse din psihologie, subliniaz c nu numai experimentele din laborator si legile derivate din psihologie ne ajut s nelegem activitatea mental a celor care nva, ci nssi viaa din clas este un laborator vast, n care au loc mii de experimente si experiene autentice, cu o veritabil ncrctur cognitiv si afectiv.Sarcin de lucru:

1. Comentai, cu argument pro si contra, c activitatea de predare-nvare este mai aproape de o activitate care ine de stiin sau de art.

2. Comentai si dai sensul sau interpretarea dumneavostr celor dou citate prezentate anterior.