Tehnologie Agroaquastoc Pentru Varza Si Cartofi

3
TEHNOLOGIE AGROAQUASTOC PENTRU VARZA SI CARTOFI a. TEHNOLOGIE AQUASORB 1.Necesar materiale e!tr" 1 #a tere! !isi$s c" 1% 1&'( #"m#"s) '* +, UREE& 1'* +, INGRASA INTE CO PLE/E 10&10&10 & -*%2* +, AQUASORB& - +, FLOBON3& - +, LIGNOHU AT 4e POTASIU& 1 l VITALIC -. COSTURI i! A!"l I) '* +, UREE 5 1** RON 1'*%-** +, C$mle6e 718.18.18 ) 29'%98* RON -*%2* +, A:"as$r;) 2**%9'* E"r$ - +, Fl$;$!4) 9* E"r$ - +, Li,!$#"mat 0* E"r$ 1 l Vitalic -8 E"r$ 2. C$st"ri<a! i! a!ii -%') '* +, Uree) 1** RON 1'*%-** +, C$mle6e 2'*%'** RON - +, Li,!$#"mat ) 0* E"r$ 1 l Vitalic ) -8 E"r$ LUCRARI) 1. Se imrastie e cam t$am!a i!,rasami!tele c#imice 7 '* +, UREE& 1'*%-** +, C$mle6e imre"!a c" -*%2* +, A:"as$r;& - +, Fl$;$!4 si 1 +, Li,!$#"mat $tasi" ;i!e amestecate i!ai!te e!tr" a se imrastia "!i=$rm este rest"r >e,etale 4e e cam? -. Se i!c$r$rea@a la -*%-' cm i!,rasami!tele si t$ate celelalte s";sta!te si >e,etale ri! arat"ra c" i!t$arcerea ;ra@4ei? 2. Prima>ara i!ai!te 4e i!=ii!tarea c"lt"rii se =ace $ =ertili@are 4e ;a@a c" i!,asami!te c#imice sa" $r,a!ice i! ca!titati care sa ac$ere $te!tial"l c 4e a@$t& =$s=$r si $tasi" i!c$r$rate ri! 4isc"ire. 9. t";erc"lii 4e cart$= se i!tr$4"c i!tr$ s$l"tie 4e Li,!$#"mat 4e $tasi" *&* , li,!$#"mat 4e $tasi" la 1** l aa si se lasa 8% $re i! s$l"tie 4"a c i!tr$4"ce i! ama!t 7=ertili@at si ;il$!at i!ai!te . '. Rasa4"l 4e >ar@a i!ai!te 4e a =i la!tat i! cam se ti!e i! s$l"tie 4e li, 4e $tasi" *&*2( 72* ,<1** l aa tim 4e %1- $re 7se $ate lasa este !$ a$i este tra!sla!tat i! cam. Ime4iat se "4a a4a",a!4 la aa i! i!stalati iri,at s$l"tia 4e li,!$#"mat =$l$sita la tratame!t"l ra4aci!il$r rasa4"l"i 8. Se =ac 4$"a tratam!ete c" Vitalic i! 4$@a 4e 9** ml < #a & rim"l ca!4 la! 4$"a =r"!@e a4e>arate la >ar@a si ca!4 a" 1*%1' cm i!altime la cart$=& "rma reali@a!4"%se 4"a cca 19 @ile. . C$!c$mite!t c" tratame!tele =it$sa!itare se a4mi!isrtrea@a =$liar li,!$#"ma $tasi" i! s$l"tii a>a!4 *&*1'%*&*- ( li,!$#"mat 71'%-* ,<1** l aa . .La >ar@a se =ac -%2 =erti,ari c" li,!$#"mat 4e $tasi" ) -* , la 1** l aa. 0. I! a!ii -%' !" se mai =ace arat"ra a4a!ca ci 4$ar l"crari 4e 4isc"it la 1*% a4a!cime. 3aca se ale,e >aria!ta =ara i!c$r$rarea 4e A:"as$r; si =l$;$!4& ca!titatile 4e li,!$#"mat si i!,rasami!te alica;ile a!"al rama! aceleasi.

description

xcasdsd

Transcript of Tehnologie Agroaquastoc Pentru Varza Si Cartofi

TEHNOLOGIE AGROAQUASTOC PENTRU VARZA SI CARTOFI

TEHNOLOGIE AGROAQUASTOC PENTRU VARZA SI CARTOFIa. TEHNOLOGIE AQUASORB

1.Necesar materiale pentru 1 ha teren nisipos cu 1- 1,5% humhus: 50 kg UREE, 150-200 kg INGRASAMINTE COMPLEXE 19,19,19), 20-30 kg AQUASORB, 2 kg FLOBOND, 2 kg LIGNOHUMAT de POTASIU, 1 l VITALIC

2. COSTURI in Anul I: 50 kg UREE 100 RON 150-200 kg Complexe (16.16.16): 345-460 RON

20-30 kg Aquasorb: 300-450 Euro

2 kg Flobond: 40 Euro

2 kg Lignohumat 90 Euro

1 l Vitalic 26 Euro

3. Costuri/an in anii 2-5: 50 kg Uree: 100 RON

150-200 kg Complexe 350-500 RON

2 kg Lignohumat : 90 Euro

1 l Vitalic : 26 Euro

LUCRARI:

1. Se imprastie pe camp toamna ingrasamintele chimice ( 50 kg UREE, 150-200 kg Complexe ) impreuna cu 20-30 kg Aquasorb, 2 kg Flobond si 1 kg Lignohumat de potasiu bine amestecate inainte pentru a se imprastia uniform peste resturile vegetale de pe camp;2. Se incorporeaza la 20-25 cm ingrasamintele si toate celelalte substante si resturile vegetale prin aratura cu intoarcerea brazdei;

3. Primavara inainte de infiintarea culturii se face o fertilizare de baza cu ingasaminte chimice sau organice in cantitati care sa acopere potentialul consum de azot, fosfor si potasiu incorporate prin discuire.4. tuberculii de cartof se introduc intro solutie de Lignohumat de potasiu 0,03% ( 30 g lignohumat de potasiu la 100 l apa) si se lasa 6-8 ore in solutie dupa care se pot introduce in pamant (fertilizat si bilonat inainte).5. Rasadul de varza inainte de a fi plantat in camp se tine in solutie de lignohumat de potasiu 0,03% (30 g/100 l apa) timp de 8-12 ore (se poate lasa peste noapte) apoi este transplantat in camp. Imediat se uda adaugand la apa in instalatia de irigat solutia de lignohumat folosita la tratamentul radacinilor rasadului de varza.6. Se fac doua tratamnete cu Vitalic in doza de 400 ml / ha , primul cand plantele au doua frunze adevarate la varza si cand au 10-15 cm inaltime la cartof, urmatorul realizandu-se dupa cca 14 zile.

7. Concomitent cu tratamentele fitosanitare se adminisrtreaza foliar lignohumat de potasiu in solutii avand 0,015-0,02 % lignohumat (15-20 g/100 l apa).

8. La varza se fac 2-3 fertigari cu lignohumat de potasiu : 20 g la 100 l apa.

9. In anii 2-5 nu se mai face aratura adanca ci doar lucrari de discuit la 10-15 cm adancime.

Daca se alege varianta fara incorporarea de Aquasorb si flobond, cantitatile de lignohumat si ingrasaminte aplicabile anual raman aceleasi.Rolul Aquasorbului in sol:

1. Mareste capacitatea solului de a retine apa si elementele nutritive necesare plantelor in stratul arabil , pana la 30 cm.

2. Stimuleaza restructurarea solului marind permeabilitatea solului pentru apa si aer in cazul solurilor argiloase.

3. Stimuleaza activitatea microorganismelor din sol cu precadere a celor ce determina acumularea de materie organica in sol, si implicit, stimuleaza mineralizarea resturilor vegetale, mai ales cand incorporarea resturilor vegetale se realizeaza toamna concomitent cu lignohumat si uree.

4. Reduce pierderile de apa si elemente nutritive prin levigare.

5. Reduce pierderile de apa prin reducerea evapotranspiratiei, apa din sol fiid retinuta de polimer prin realizarea unui gel cu forta de suctie suficient de mare ca sa nu permita evaporarea, dar suficient de mica incat apa din gel sa poata fi utilizata de plante.

Rolul Flobondului in sol:

1. creste aderenta particulele fine de argila la particulele de nisip si astfel elimina eventualele fenomene de eroziune hidrica si/sau eoliana.

2. Determina restructurarea granulelor in sol ducand la eliminarea crustei cu efect favorabil in cazul semintelor sensibile la incrustarea solului.

3. Mareste capacitatea solului de a retine apa si elemente nutritive pe o perioada de 2-3 luni, asigurand astfel o mai buna conservare a apei in sol.

4. Reduce semnificativ levigarea unor elemente nutritive ca fosforul sau potasiul.

Rolul lignohumatului in sol:

1. Mareste capacitatea solului de a retine apa si elemente nutritive.

2. Stimuleaza activitatea microorganismelor din sol cu efect benefic asupra proceselor de acumulare de humus in sol.

3. Mareste permeabilitaea celulelor radacinilor determinand cresterea vitezei de acumulare de apa si elemente nutritive.

4. Protejeaza plantele si microflora din sol de efectul metalelor grele din sol , prin scoaterea acestor elemente din solutia solului, formand chelati insolubili.5. Tamponeaza solul, determinand reducerea efectelor negative ale excesului de cationi si/sau anioni prin realizarea unui numar mare de legaturi complexe .

6. Mareste imnunitatea plantelor la boli cu transmitere in sol prin blocarea activitatii unor enzime eliminate in rizosfera plantelor de diferite ciuperci sau alti patogeni.

7. Mareste mobilitatea P si K in sol , determina solubilizarea oxizilor de fier si calciu siastfel reduce efectele asociate unor carente sau slabe aprovizionari cu macro si microelemente.

8. Reduce impactul unor substane cu efect nociv asupra plantelor ( de ex.pesticide) stimuland descompunerea acestora in sol de catre microorganisme.

Efectul lignohumatului asupra plantelor:1. Mareste permeabilitatea celulelor marind astfel capacitatea acestora de a absorbi produsele fitosanitare si fertilizatoare la nivelul frunzei.

2. Stimuleaza imunitatea plantelor la atacul unor agenti fitopatogeni.3. Stimuleaza germinatia semintelor si cresterea tesuturilor tinere.

4. Stimuleaza activitatea fotosintetica, acumularea de clorofila si alte substante utile in planta.

5. Stimuleaza cresterea si diferentierea celulara cu efect major asupra acumularii de masa uscata.

6. Stimuleaza fertilitatea florilor cu efect asupra numarului dar si a marimii fructelor.

7. Mareste rezistenta plantelor la factorii de stres seceta sau ger si regenerarea tesuturilor efectate de grindina sau ger.