Tehnium 08 1981

8/2/2019 Tehnium 08 1981

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-08-1981 1/24

pag. 2-3

pag. 4-5

CQ-VO pag. 6-7

pag. 8-9

Voltmetru-ohmmetruReglarea avansu lui «Mobra})" 50 Super

ornn""e'7;:l , i 'cw 'roto

. , pag.

pag. 12-13

m ă s . u r a t sortat

M u z i c ă S i r e n ă

~ ~ " ~ ~ . ~ , " rOllorc,Ii'l11 color

Comutator electronicTINERELE

Interior '8'jPUSUCITATE . .Autoturismul «Dacia»

REVISTA

Tester

Radiasen!ice

pag. 18-19

pag. 20

pag. 21

pag. 22

pag. 24

8/2/2019 Tehnium 08 1981


• La Bazarul c o o p e r a ţ i e i m e ş t e ş u g ă r e ş t i din Str. Ş e l a r i ( l Î n g ă Lipscani),Cooperativa «Radio-Progres» pune lad i s p o z i ţ i a constructorilor amatori oserie de aparate j u c ă r i i electronice,cum ar fi: interfon În d o u ă variante,montat cu piesele separate; truse demontaj electronice model 1 2; pistolde lipit. De asemenea, tot aici se potg ă s i boxe stereo pentru radioreceptoarele instalate pe autoturisme (2,5 W-

5 Q) , amplificatoare de 10 W, amplifi-

1illlRITDR

caroare stereo de 2x 30 incinteacustice de 20 W, precum caseteinregistrate tip BASF. _

• R e p r e z e n t a n ţ a t e h n i c ă a Intreprinderii «Electronica» e f e c t u e a z ă rep a r a ţ i i . Ia televizoarele cu jocuri electronice (tip «Sport}) {(Olt.») numai inperioada de g a r a n ţ i e . Posesorii acestor aparate care au necazuri d u p ă ter

minarea perioadei deg a r a n ţ i e

trebuiese adreseze Cooperativei «RadioProgres».

I I f R I C I l l T Ă I I I I IPrin acest set «În plic», I.P.R.S.

B ă n e a s a î ş i propune i n i ţ i e z e iubitorii de e l e c t r o n i c ă in utilizareamontarea circuitelor integrate. Circuitul folosit este un integrat COB 400,din categoria circuitelor integrate logice.

,aude semnalul generat de montaj,ln

s e a m n ă etajul de amplificare estebun; d a c ă semnalul nu se aude, etajulde amplificare este defect. Se proced e a z ă astfel pentru fiecare etaj in parte

0- - - - - - - - - - - - - - -

Într-oconstructive, În

de m e c a n i c ă f i n ă . tre se g ă s e s c transformatoare,carcase, pirghii, capace, lamele, grife,ş a i b e , inele, ghidaje, p l ă c u ţ e , p l ă c i cucircuite imprimate tip {{Pentacon Electra», rame, b u c ş e , suporturi, rozete,lentile, filtre, r o t i ţ e , stechere, pieseangrenaj, axe, role d'e ·fixare, ş t r a i -furi etc.• Magazinul de prezentare desfacere al Întreprinderii de cabluri

din amplific!tor, p î n ă se d e p i s t e a z ă cel defect.

Se r e c o m a n d ă alimentarea întregului montaj de la o baterie de 4,5 Vsau de la o s u r s ă de tensiune stabiliz a t ă de 5 V.

Plicul c o n ţ i n e toate piesele necesarer e a l i z ă r i i montajului, inclusiv placa decablaj g ă u r i t ă p r e c o s i t o r i t ă aiiajulde lipit tubul ar. Casca nu face parte dinset, ea se poate procura de la magazinele de specialitate. Se r e c o m a n d ă atentie

d e o s e b i t ă la montarea circuitului integrat a condensatorului elec

trolitic (cu plusul in d i r e c ţ i a i n d i c a t ă ) : Montajul corect executat va f u n c ţ i o -

na de la Început.

Cu ajutor ul a trei p o r ţ i Ş I - N U , a d o u ă rezistoare trei condensatoare se gen e r e a z ă o f r e c v e n ţ ă de aproximativ1 kHz.

r5V ~ - - - - - - - - - - . - - - - - - - -

Semnalul generat de montaj este redat cu ajutorul unei c ă ş t i telefonice cui m p e d a n ţ a de 50 n.

Un generator de <>1\,-li"tro,,..,,c.nf;S

un electronic care

2

conductoare cumanta de cauciuc sau cu cauciuc siliconic, steclo textolit dublu placat, conductoare de cupru cu i z o l a ţ i e cu bumbac sau fire de s t i c l ă , cablu de s u d u r ă , produse din hîrtie de m i c ă , cabluride energie 1 kV, 10 kV, 20 kV, conductoare cu profil din aluminiu izolate cufibre de s t i c l ă , cablu telefonic, p l ă c i pertinax cu diferite s u p r a f e ţ e , produse

stratificate placate cu cupru. Nu u i t a ţ i adresa: Bd. Republicii nr. 57!

fiII

11111'0-

GRAfiCINOI SURSE. DE ENERGIE

911979, p. 12 ( M i c r o c e n t r a l ă hidroe l e c t r i c ă ) ; 10,1979, p. 12 (Microcent r a l ă e o l i a n ă ) ; 11/1979, p. 12 (Biogazul);12/1979, p. 12 ( Î n c ă l z i r e a s o l a r ă a apeimenajere); 111980, p. 12 (Minipuncttermic); 111gs0, p. 13 (Circuite pentruiluminaful economic); 7/1980, p. 19(Corp de iluminat); 8/1980, p. 12 (Mic r o c e n t r a l ă . h i d r o e 1 e c t r i c ă 24 V/800 W);9/1980, p. 12 ( I z o l a ţ i e t e r m i c ă ) ; 10{1980,

12 (Caracteristici p e r f o r m a n ţ e alegalvanice); 1/1981, 18

(Altematoarele auto: utilizare

TEHNRUM 8/1981

8/2/2019 Tehnium 08 1981


Acest aeromodel telecomandat afost construit pentru scopuri mai p u ţ i n sportive, mai mult utilitare. Dintre posibilele a p l i c a ţ i i m e n ţ i o n ă m fotografia a e r i a n ă , lan s ă r i de de fotballa meciuri, antrenament t,pl,p{'nrrl::!r lr l : ' l

o b s e r v a ţ i i Cunoscînd

re lo r - s tabi li ta te

p r e t e n ţ i i reduse f a ţ ă cit realizarea s i m p l ă

p r o i e c t a n ţ i i alesa c e a s t ă s o l u ţ i e

TEHNIUM 8/1981

8/2/2019 Tehnium 08 1981


Poate fi i n t i l n i t ă În p r a c t i c ă varianta mai s o f i s t i c a t ă a procedeului

de mai sus, anume prin înlocuireadiodei de p r o t e c ţ i e cu o punte redresoare i n t e r c a l a t ă intre sursa de alimentare consumator (fig. 2). Avantajele sint discutabile, de la caz la caz,dar dezavantajele sint evidente: patrudiode in loc de una, precum c ă d e rea d u b l ă de tensiune f a t ă de cazulcu o s i m p l ă d i o d ă .

Metoda s u g e r a t ă in figura 3 se ref e r ă tot la protectia impotriva i n v e r s ă r i i p o l a r i t ă t i i f o l o s e ş t e tot o d i o d ă , darde data aceasta in paralel cu consumatorul m o n t a t ă În sensul de blocare (cu anodul la minus catodulla plus). in serie cu alimentarea, Înainte de d i o d ă , este m o n t a t ă (obligatoriu!) o s i g u r a n ţ ă f u z i b i l ă dimension a t ă d u p ă consumul maxim admisibil-al montajului. Atunci cind sursa estec o n e c t a t ă

corect, diodar ă m i n e

bloc a t ă , n e i n f l u e n ţ î n d f u n c ţ i o n a r e a con--sumatorului. Cînd î n s ă alimentareaeste r a c o r d a t ă invers (plusul la minus

minusul la plus), dioda se deschide, fiind p o l a r i z a t ă in sensul conducţ i e i ; curentul s ă u direct nu este limi-tat decit de propria r e z i s t e n ţ ă deaceea a sursei (ambele foarte miCi)ş i , prin urmare, c r e ş t e puternic, duCÎnd la arderea s i g u r a n ţ e i fuzibiledeci la Întreruperea circuitului. Tensiunea i n v e r s ă a p l i c a t ă montajului (înintervalul foarte scurt de timp de laconectare la arderea s i g u r a n ţ e i ) nu vad e p ă ş i valoarea c ă d e r i i de tensiunein direct pe d i o d ă (cca 1 V), decimontajul nu se a f l ă in pericol.

Toate bune frumoase, dar cumr ă m î n e povestea aceea cu oul g ă i

na - pardon, cus i g u r a n ţ a

dioda:care se arde mai Întîi? D a c ă punemr ă u l În f a ţ ă presupunem se s t r ă punge intii dioda, oricum in foartescurt timp o va urma s i g u r a n ţ a , deci montajul nu va « s i m ţ i » g r e ş e a l a n o a s t r ă . D a c ă , d i m p o t r i v ă , se arde Întîi s i g u r a n ţ a , circuitul de alimentarese Întrerupe dioda nu mai are niciun motiv se s t r ă p u n g ă . L ă s î n d gluma la o parte, trebuie a r ă

tat d a c ă dioda are un curent directmaxim cu mult mai mare decît curentul maxim absorbit de montaj (decicel pentru care a fost d i m e n s i o n a t ă s i g u r a n ţ a ) , ea are practic toate ş a n sele «scape» in intervalul relativscurt de timp În care se producearderea fuzibilului. De exemplu, pentru o s i g u r a n ţ ă de 0,5-1 A putem folosidiode de 10-20 A (10 S110, RA220 etc.).

Mai r ă m î n e de v ă z u t d a c ă sursap r o p r i u - z i s ă «este d i s p u s ă » suporte un astfel de ş o c sau nu. D a c ă ea î n s ă ş i este o s u r s ă auto p r o t e j a t ă , nici o p r o b l e m ă ; d a c ă e vorba de ba-

4

Fiz. ALEX. MARCULESCU

- terii, cu atit mai putine griji. D a c ă i n s ă alimentatorul nu este nici auto

protejat, nici exagerat de supradimensionat, este mai bine a p e l ă m laalte metode mai putin violente, sau -de ce nu? - s ă - I p r o t e j ă m in prealabil

pe el.Oricit ar p ă r e a de e l e g a n t ă de

t e n t a n t ă solutia p r e z e n t a t ă in figura 4(sintem siguri ati tras cu ochiul),nu este cazul a l e r g a ţ i la ciocanulde lipit pentru a o verifica. Ea reprez i n t ă un circuit de protectie combina

impotriva i n v e r s ă r i i p o l a r i t ă t i i îna c e i a ş i timp împotriva eventualelor supratensiuni provocate de functionaread e f e c t u o a s ă a sursei. O amintim i n s ă doar cu titlu informativ, deoarece diodeie Zener care se p r e t e a z ă la astfelde i n t r e b u i n ţ ă r i sint de c o n s t r u c ţ i e s p e c i a l ă ş i , ca atare, putin r ă s p î n d i t e (de exemplu, pentru p r o t e c ţ i a la 12 V

se poate folosi dioda ESM 233-18).La conectarea i n v e r s a t ă a sursei,dioda Zener se c o m p o r t ă ca o d i o d ă o b i ş n u i t ă p o l a r i z a t ă direct lucrurilese petrec ca la circuitul descris anterior. D a c ă sursa este c o n e c t a t ă corect,dar tensiunea d e b i t a t ă de ea m a n i f e s t ă tendinte de c r e ş t e r e , dioda (acum pol a r i z a t ă invers) intervine prin proprietatea ei stabilizatoare: ea va p ă s t r a labornele sale tensiunea c o n s t a n t ă Uz(valoarea Zener n o m i n a l ă ) , returnîndpe r e z i s t e n ţ a i n t e r n ă a sursei, a sigur a n ţ e i a conductoarelor de l e g ă t u r ă surplusul U-Uz' Veriga cea mai s l a b ă a l a n ţ u l u i va ceda atunci cînd tensiunea sursei va c r e ş t e prea mult. Fiindvorba tot de o p r o t e c ţ i e « v i o l e n t ă » , din care am dori scape sursanu s i g u r a n ţ a , r ă m î n e mai r e f l e c t ă m la natura sursei, ca in cazul precedent.

SUPRATENSIUNE

Foarte m u l ţ i constructori amatorifolosesc pentru alimentarea montajelor experimentale surse reglabile detensiune c o n t i n u ă , cu sau f ă r ă stabilizare circuite de auto p r o t e c ţ i e , dar - in general - f ă r ă instrumenteincorporate pentru indicarea perman e n t ă a tensiunii la borne a curentului consumat. În c o n s e c i n ţ ă , estea p r e c i a b i l ă probabilitatea de a «uita»sursa pe o tensiune mare (18 V,24 V etc.) de a o conecta ulteriorla un consumator ce admite o valoarem a x i m ă de tensiune sensibil mai m i c ă (6 V, 9 V etc.). Ce se poate întîmplaeste trist de analizat, a ş a ne vomm u l ţ u m i s ă v ă s u g e r ă m una dintremultiplele p o s i b i l i t ă ţ i de a preîntimpina asemenea necazuri. Circuitul dinfigura 5, Întilnit În literatura s t r ă i n ă subnumele «Crow-ban>, p r o t e j e a z ă consumatorul (prin arderea s i g u r a n ţ e i )

atunci cînd tensiunea f u r n i z a t ă des u r s ă d e p ă ş e ş t e o l i m i t ă p r e s t a b i l i t ă , În cazul exemplului dat de 14,5-15 V.

Pentru a u r m ă r i functionarea dispozitivului, o b s e r v ă m tiristorul Th. este conectat În paralel cuconsumatorul, În sensul de conducţ i e , avînd poarta p l a s a t ă În punctulmedian al divizorului (O:. +Rt )/R2• În«amonte» (spre s u r s ă ) este p l a s a t ă os i g u r a n ţ ă f u z i b i l ă c o r e s p u n z ă t o a r e consumului maxim admisibil al montajului. Atîta timp cit tensiunea surseieste sub valoarea de prag, dioda Ze

ner O: r ă m î n e b l o c a t ă ( a ş a a fost aleas ă ) ş i , prin urmare, tiristorul esteblocat, neavînd curentul de p o a r t ă necesar pentru amorsare. La d e p ă ş i rea pragului, dioda Zener se deschidebrusc (pe caracteristica i n v e r S ă ) , poarta p r i m e ş t e impulsul de curent necesar pentru amorsarea tiristorului, acesta Î ş i face datoria s i g u r a n ţ a sev o l a t i l i z e a z ă , Î n d e p ă r t i n d tensiunea per i c u l o a s ă de la bornele consumatorului.

Din p ă c a t e , acest montaj pune inpericol sursa de tensiune ( d a c ă nueste auto p r o t e j a t ă ) . Cit despre tiristor,trebuie a v u t ă În vedere alegerea unuimodel cu un curent maxim admis cu

+S U R S Ă

3

+SURSA

4

+12-1SV

.,SURSA

5

mult mai mare decît consumul maximal aparatului alimentat (de e x e ~ ; ) p l u , tiristoare de 10-20 A pentru c o n s ~ m a -tori de 0,5-1 A). .

Dioda Zener trebuie a i b ă tensiunea de r e f e r i n ţ ă ( n o m i n a l ă ) În jurulvalorii de prag dorite. R e z i s t e n ţ e l e

R2 din divizor se a l e g · · , ( e x p e r i ~ e n tai) În f u n c ţ i e de valoarea tensiunli dealimentare, ca de curentul de amorsare (de p o a r t ă ) al tiriston,llui.

Din exemplele anterioare a ţ i r ă m ~ s probabil cu o impresie destul dep r o a s t ă despre circuitele de p r o t e c ţ i e « v i o l e n t ă » , care fac «pe dractl-n patru» pentru a salva consumatorul, Înschimb a m e n i n ţ ă in fiecare c l i p ă sursade tensiune, ca cum ar fi fost special concepute pentru a testa c a l i t ă tile alimentatorului. Se impune deciprecizarea astfel de metode sîntjustificate numai in cazul unor aparate costisitoare, a c ă r o r deterioraredin g r e ş e a l ă nici nu vrem o concepem (casetofoane, magnetofoane, radioreceptoare complexe, amplificatoare HI-FI etc.). Este de la sine i n ţ e l e s

nimeni nu va Încerca protejezeprin aceste metode o sonerie electron i c ă b a n a l ă , cu riscul de a - ş i « p r ă j i » alimentatorul universal din laborator!

+CONSUMAlOR

+CONSUMATOR

+

CONSUMATOR

"irE w

BEIECIIIIIIAJADorim împerechem cu precizie d o u ă r e z i s t e n ţ e nu avem punte R; ce-i def ă c u t ? Nimic mai simplu decît nei m p r o v i z ă m una ad-hoc (fig. 1). Am nolat cu U valoarea tensiunii de alimentare.cu Rl una din r e z i s t e n ţ e l e dorite, iarcu R2 r e z i s t e n ţ a care se alege (prin sortare dintr-un lot cu aceeasi valoare nom i n a l ă ) în vederea î m p e r ~ c h e r i i cu R {.

Instrumentul (V) trebuie fie un

voltmetru c.c. cu mai multe domenii,cel mai sensibil corespunzînd cîtorvazeci de m i l i v o l ţ i la cap de s c a l ă (mergeun AVO-metru o b i ş n u i t , domeniul cel

mai sensibil o b ţ i n î n d u - s e pe scala pA,unde se vor citi î n s ă m i l i v o l ţ i i corespunz ă t o r i ) .

Cu voltmetrul pe un domeniu de 3-5 Vavînd cursorul lu i P (liniar) cam pe la

j u m ă t a t e , a l i m e n t ă m puntea. Din P real i z ă m o echilibrare a p r o x i m a t i v ă , u r m ă rind o b ţ i n e m o i n d i c a ţ i e p o z i t i v ă min i m ă a acului. Trecem apoi voltmetruJ

pe domeniul cel mai sensibiL r e t u ş î n d din P «echilibrul». Nu vom r e u ş i , probabiL o b ţ i n e m exact i n d i c a ţ i e nul!

a ş a vom nota cu U1 valoarea p o z i t i v ă m i n i m ă o b ţ i n u t ă . F ă r ă a mai· umbla la cursorul poten

ţ i o m e t r u l u i , i n v e r s ă m între ele rezistenţ e l e R 1 R2 t Q t o d a t ă i n v e r s ă m polaritatea bornelor voltmetrului. Vom citio n o u ă i n d i c a ţ i e pe care, d u p ă ce îiatribuim semnul minus, o n o t ă m cu U2•

În fine, c a l c u l ă m d i f e r e n ţ a a l g e b r i c ă U 2 - U 1 (U ' U 2 -- cu semnele lor cutot) o n o t ă m cu dU: dU = U2 -U 1•

în aceste c o n d i ţ i i se poate demonstrau ş o r c ă :

R2 1+dU/U

= - !=dU/U-

Este evident împerecherea p e r f e c t ă ( i d e a l ă ) Între R2 R1 ar conduce lad t T= o. Cum aceasta este î n s ă practici m p o s i b i l ă , ne vom m u l ţ u m i obser-

8/2/2019 Tehnium 08 1981


1

M .cineva

cu o 1.1::1111.:111,.1111:;:

nul sutelor de v o l ţ i , """ttn,""'';;

pla aa ~ c ă t u i t baterie de l a n t e r n ă o b o b i n ă ! . t o t u ş i c î ţ i .dintre noi nu

aducem aminte de acea s c u t u r ă -z d r a v ă n ă

cu caracter «dida'ctic»prin care profesorul de f i z i c ă ne-a«convins» definitiv autoinductiae X Î s t ă ... (Pe atunci ne mai r ă m ă s e s e .

n e c i a r ă treaba aceea cu semnulÎi zicea legea lui ca un

caz particular' al . principiului LeChate.lier; dar de Î n d a t ă ce profesorulne-a servit-o în versuri: «Eu, curentulcel indusi Totdeauna m-am opusjSensului a d e v ă r a t l AI celui care m-acreat», toate indoielile ni s-au spulbe-rat.) .'

Cu. timpul am incidentul, amdevenit amatori ne-amcurentat de n e n u m ă r a t e ori cu montajeexperimentate excl.usiv cu surse de

tensiune (de exemplu, CÎnd amÎn mîini condudoarele care ali-

mentau cu 6 V sau 9 bobinaunui releutesta

u

.1+

. v ă m abaterea r e l a t i v ă (înprocente) a lui R2 de R1. 6, se poatecalcula u ş o r

se recom c > d l t l c ă n ale sche-

1

o putereeste

rp7idpn1rl ' l o h m i c ă a i n f ' ' ' c , . ~ 1 5 . , r l i c ă c i ea va limita curentul

maxim prin b o b i n ă , dicfÎndin finaltensiunea bateriei necesare. Astfel,

excursia

comutator penD o l a r i t ă 1 t i i instrumentuhri

nenu avem dife-

p o t e n ţ i a l periculoase c o m u t ă În oe

r e c o m a n d ă r i leprin experimente.

la m ă s u r ă t o r i preciseimprovizate!

2

etc. etc. Dar dela convertizoarele statice

(care tensiunea conti n u ă j o a s ă În tensiune a l t e r n a t i v ă Înalt ă ) n-a mai r ă m a s decît un prin

sugestii noi

8/2/2019 Tehnium 08 1981


În traficul international se u t i l i z e a z ă mai mult e m i s i ~ n i l e cu modulatiel : r e ( ~ V e l l ţ ă , d a t o r i t ă c a l i t ă ţ i l o r pe c ~ r e

transmisia i n f o r m a ţ i i l o r . radioamatorii YO p o a t ă realiza

În"banda de 2 m, expunem a l ă turat c o n s t r u c ţ i a unui radioreceptor modern cu bune c a l i t ă t i în trafic.

Analizînd schema: se ob s e r v ă c ă

semnalul din a n t e n ă este aplicat pe o p r i z ă pentru adaptarea impecoaxial de 75 n. Prin

semnalul ajunge apoi pe bazacare î n d e p l i n e ş t e rolulr a d i o f r e c v e n t ă . P e n -

tru o stabilitate în f u n c t i ~ n a r e aacestui etaj, c o n s t r u c ţ i a este m'ai deose-b i t ă , în i s-a o neutro-dinare. colector, de L3

semnalul Conden-de 470 pF

baza tranzisto-f o r m e a z ă etajul de mixare

mai precis pe emitoruleste aplicat semna

local construit cucolectorul tranzisto

se astfel semnalul dei n t e r m e d i a r ă cu f r e c v e n ţ a de

10,7 Bobinele Ll ' Lz, L3 L4 sîntconstruite din s î r m ă de cupru argintat,cu diametrul de 1 mm. Acest materialle c o n f e r ă factor de calitate mare, cres-cînd acest mod selectivitatea recepto-rului. Lz se con-struiesc spirelorfiind 6 mm. Astfel, cu pas

mm p r i z ă la Ia masaLz este i d e n t i c ă cu î n f ă s u -

iar in acestea se f i x e ~ z ă d i s t a n ţ ă 1 pentru aun transfer optim energie.

l n l ă ş l l r a r e a L3 are 4 cu p r i z ă laspira pas 1,5 mm. L4 de laoscilator se c o n s t r u i e ş t e pea c a r c a s ă dinmaterial plastic cu miez de ferita A c e a s t ă c a r c a s ă este f o l o s i t ă în de radio industriale la oscilator blocul UUS.

- - - -

Ucao OV V

0,35

2,756

8

34

fV03CO

Ea se cumpara de la orice magazin despecialitate.

Pe a c e a s t ă c a r c a s ă se . bobineazii

3,25 spire cu pas 1 mm p r i z ă la spil'a 0,5 de la m a s ă . A c e a s t ă î n f ă ş u r a r e trebuie fie bine f i x a t ă pe c a r c a s ă , f i i n d c ă infime d e f o r m ă r i mecanice atragapreciabile m o d i f i c ă r i ale f r e c v e n ţ e i oscilatorului; bobina se poate rigidiza cuun adeziv ( s o l u ţ i e de plexi etc.).

Sarcina etajului mixer o constituie un

ICM PL fA W MH z

1,5 2 1703,75 4

2.254 1751,5

1,5 4175

1,0 2,5

8 1415 28

301) 2820 45 175

9 10 225

12 ·14_ 225

circuit oscilant acordat pe f r e c v e n ţ a de10,7 MHz. Î n f ă ş u r ă r i l e Ls L6 sesesc gata c o n f e c ţ i o n a t e , ca transformatoare de f r e c v e n t ă i n t e r m e d i a r ă MF, subf o r m ă c l a s i c ă s a ~ m i n i a t u r ă pentru aparatele de radio. Se va avea g r i j ă ca atuncicînd se c u m p ă r ă de la magazin seÎ n l ă t u r e rezistorul conectat În paralelpe Ls '

Prin intermediul î n f ă ş u r ă r i i 1,6' semnaluf este aplicat u r m ă t o r u l u i circuitoscilant acordat tot pe 10,7, MHz, în

c o m p o n e n ţ a c ă r u i a i n t r ă bobina L 7•Cele d o u ă circuite oscilante acordatepe 10,7 MH z constituie î m p r e u n ă un filtru ce contribuie în mo d s u b s t a n ţ i a l laselectivitatea g l o b a l ă a receptorului.

Bobina L7 poate fi c o n f e c ţ i o n a t ă peo c a r c a s ă de, f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă MFcu miez de f e r i t ă , pe ea se b o b i n e . a z ă 39 de spire din s î r m ă CuEm y) 0,1 cup r i z ă la spira 5. în continuare, semnaluli n t r ă În circuitul integr at T AA 661, ca reîl a m p l i f i c ă l i m i t e a z ă în amplitudine,eliminînd m o d u l a ţ i a de amplitudinesemnalele perturbatoare suprapuse. Cucircuitul oscilant ce c o n ţ i n e bobina Ls

TAA'41

(27 spire q, 0,1), semnalul este defazatp r o p o r ţ i o n a l cu d e v i a ţ i a de f r e c v e n ţ ă . Discriminatorul f u r n i z e a z ă la i e ş i r e unsemnal de a u d i o f r e c v e n ţ ă , care este apoiamplificat· de circuitul integrat TBA 790

ascultat în difuzor (4 o, 3 VA).Circuitul de intrare (Lt-Lz) se a c o r d ă

în mijlocul benzii, respectiv pe f r e c v e n ţ a

BLW76 70 35 8

BLW77 70 35 12

BLW78 70 35 10

BlW1 9 0,5BlW80 36 17 1,0BlW81 2,5

BlW82 36 17 7

BlW8 3 65 36 3

BlW84 65 36 3

BLW8S 36 18 8BlW86 65 36 3BlW81 36 18 5

BlX 13 65 36 3

de 145 MHz, prin intermediulsatoarelor trimer. Condensatorul !'aria:·bil folosit este de la radioreceptorul«Neptun», care are d o u ă s e c ţ i u n i spe-ciale pentru UUS.

Alimentarea radiorecepfQrului se / acede la o s u r s ă de tensiune, d u b l ă , stabiliz a t ă electronic. Cele d o u ă î n f ă ş u r ă r i dinsecundar trebuie debiteze cîte 12 Vfiecare.

Montajul electric se c o n s t r u i e ş t e . fiepe cablaj imprimat, fie în compartimen

te pentru fiecare etaj, ecranate Îatre ele.In etajul de intrare mixer se vormonta tranzistoare de tip BF 181 sauBF 200, iar în oscilator BF 214, BF 215,BF 181 etc.

Tranzistorul BD 135 se m o n t e a z ă peun radiator de c ă l d u r ă cu s u p r a f a ţ a de100 cm 2

•

Receptorul poate fi construit în va·rianta cu f r e c v e n ţ a i n t e r m e d i a r ă de6,5 MHz Pentru aceasta, se f o l o s e ş t e blocul «cale sunet» din televizorul «Diamant».

Circuitele acordate de la TAA 661 sem o d i f i c ă p u ţ i n , în sensul rezistorul

0,1

tlF

R 202 de 18 kQ se î n l ă t u r ă ( n o t a ţ i a peschema uzinei).

EventuaL pentru îngustarea b e n z i ~ sepoate elimina C 202 (2,2 pF). Se dezli·p e ş t e de la L 204. acest c a p ă t (al luiC 202), se c u p l e a Z ă la piciorul 6 de laTAA 661 (dezlipit în prealabil de laC 203).

în etajul mixer (colector T 2\ în locullui Ls L6' se m o n t e a z ă l l i l t r a n s f o r m a ~ tor acordat pe. 6,5 MHz (transformatorce se poate c u m p ă r a din magazine).B i n e î n ţ e l e s L7 se e l i m i n ă .

La etajul de intrare nu se o p e r e a z ă m o d i f i c ă r i .

în oscilator v a r i a ţ i a de f r e c v e n ţ ă de4 MH z se obtine din miezul de f e r i t ă .

Pe placa de ~ u n e t de la televi?:or punctul 6 se c u p l e a z ă la m a s ă .

Redresorul r ă m î n e neschimbat.

SQ-1) 2820 80 108

30 1301) 28130 87,5

25 1001) 28100 170

1,5 23,0 4 4707,5 10

18 30 470

6 25 1) 28

9 25 170

20301

) 2845 170

9 4510 25 170

6

8/2/2019 Tehnium 08 1981


Pentru a veni în sprijinul celor caredoresc realizeze un receptor sincrod i n ă , p r e z e n t ă m în cele ce u r m e a z ă , avînd ca punct de plecare un articol pu

blicat În «Tehnium» nr. 5/1976, realizarea unui receptor pentru gama de 10 m(fig. 1). Acest receptor s i n c r o d i n ă , deosebit de simplu, e c h i p e a z ă în prezent staţ i a de r e c e p ţ i e Y06-332/SB.

Semnalul din a n t e n ă ( n e a p ă r a t exter i o a r ă bine d e g a j a t ă ) se a p l i c ă printr-un atenuator rezistiv circuitului oscilant CI L h care realizea7.A selectarea frec-v e n ţ e l o r dorite, apoi primarului transformatorului Tr.1. î n f ă s u r a r e a s e c u n d a r ă s i m e t r i c ă a p l i c ă s e m ~ a l u l modulatorului echilibrat, format din diodele D 1 - D4'

într-o d i a g o n a l ă a pun ţ i i . în c e a l a l t ă d i a g o n a l ă se a p l i c ă semnalul de la oscilator, printr-un transformator similar.Semnalul de j o a s ă - f r e c v e n ţ ă astfel o b ţ i nut se trimite, printr-un filtru n de j o a s ă f r e c v e n ţ ă (L3 ; C8 ; C9 ), amplificatoruluide j o a s ă f r e c v e n ţ ă cu trei tranzistoare.

Filtrul a s i g u r ă o b a n Q ă de trecere decirca 3 kHz.Oscîlatorul este realizat cu tranzisto

rul T4, avînd circuitul oscilant în colector. Acesta este de tipul cu r e a c ţ i e cap a c i t i v ă C3 C4, condensatorul C5 servind pentru acord. La stabilirea punctului de f u n c ţ i o n a r e servesc rezistoarp-leRJRz în montaj divizor de tensiune, pre

cum R3 în circuitul de emitor. Tensiunea de alimentare este s t a b i l i z a t ă cu

dioda Ds'Amplificatorul de j o a s ă f r e c v e n ţ ă este

construit cu tranzistoarele T 1, T2, T3'

pentru T1 recomandindu-se un· exemplar cu ?gomot mic. Condensatorul CI .s e r v e ş t e pentru « t ă i e r e a » f r e c v e n ţ e l o r audio înalte, de natura f i ş î i t u l u ~ asigurînd o a u d i ţ i e cu ton p l ă c u t în c ă ş t i Amplificarea în j o a s ă f r e c v e n ţ ă se apro

pie de valoarea 30000.La i e ş i r e a receptorului se c o n e c t e a z ă o pereche de c ă ş t i sensibile, de marei m p e d a n ţ ă (2 000 0- 4 000 O). Poate fifolosit un etaj suplimentar Ide amplificare pentru a u d i ţ i a în difuzor. Rezultate s a t i s f ă c ă t o a r e , mai ales pentru re-c e p ţ i a s t a ţ i i l o r puternice, se o b ţ i n ' princonectarea în locul c ă ş t i l o r a unui difuzor de radioficare î m p r e u n ă cu transformatorul s ă u de i e ş i r e .

Pentru reglarea volumului s e r v e ş t e pat e n ţ i o m e t r u l de pe intrarea de a n t e n ă , care reduce semnalul aplicat, cît ten-

Ing- V. M E S A R O Ş , V 0 6AEA

siunea de zgomot, lucru util în r e c e p ţ i o narea s t a ţ i i l o r Dx în c o n d i ţ i i de QRM.

în f u n c ţ i e de sensibilitatea amplificatorului de j o a s ă f r e c v e n ţ ă de zgomo

tul modulatorului echilibrat, la reglajecorecte se poate o b ţ i n e sensibilitatea de2-3 ţ i V la un raport semnal/zgomot maibun de 3.

Selectivitatea receptorului este d i c t a t ă de caracteristica filtrului L3 Cg Cq

poate ajunge la 30 dB, la un dezacordde 10 kHz.

Montajul se r e a l i z e a z ă pe b p l a c ă decablaj imprimat cu dimensiunile de 140xx 55 mm. Bobinele Ll L2 au cîte

ANTENo/\

3

C10

1

a î n f ă ş u r ă r i l o r , implicit a semnaleloraplicate celor patru diode.

Bobina filtrului L3 se b o b i n e a z ă pe untor de f e r i t ă 1> 11 x 1> 8 x 6 mm cu-prinde 300 de spire cu s î r m ă CuEm\) 0,15. D u p ă î m p r e j u r ă r ~ se poate folosiî n f ă ş u r a r e a de mare i m p e d a n ţ ă a unui

transformator defazor m i n i a t u r ă . în a-cest ultim caz, î n f ă ş u r a r e a n e f o l o s i t ă seva lega cu un c a p ă t la m a s ă .

Se r e c o m a n d ă ecranarea bobinelor LlL2' precum a condensatorului va

riabil C2 •

T1

2

T3EFT323

LA PUNCTUL@

spate, avînd o d e s p ă r ţ i t u r ă pentru baterii, are u r m ă t o a r e l e dimensiuni: lungime 170 mm; î n ă l ţ i m e 80 mm; adîncime 120 mm, cu o d e s p ă r ţ i t u r ă de 22 mm

oo - - i ~

o 6EJ,c 4 ~ l - o

-- , Y o/ . o , -<> ~ . t / ~ \ L31r- Ţ 1 ~ . C t 6 T 2 ~ E R 8 T 3 : R I ~ : \ C ~ - L l - 1 II ! 1 O

_ c7 O ~ y - O 1:>..1

C15! / , . , . . ~ , o Â ~ 1, "

-9V

+

D1·04

9 spire cu s î r m ă CuEm 0 0,5 ;'P1m, bobinate pe carcase cu diametrul de 6 mm,p r e v ă z u t e

cu miez reglabil dinf e r i t ă .

Priza de a n t e n ă se ia de la spira a douadinspre m a s ă a bobinei L 1 ; celelalteprize vor fi la mijlocul bobinelor.

Transformatoarele mixerului echilibrat Tr.1 Tr.2 se r e a l i z e a z ă pe miezuritoroidale cu dimensiunile aproximativeo11 x 1> 8 x 6 mm. î n f ă ş u r a r e a primarllse r e a l i z e a z ă bobinînd 20 de spire CuEmsau CuEm m ă t a s e , iar î n f ă ~ u n i r e a se-c u n d a r ă bobinînd cu d o u ă fire o d a t ă 10 spire din a c e e a ş i s î r m ă ; legînd începutul unei sîrme cu s f i r ş i t u l celeilalte, o b ţ i nem priza m e d i a n ă o b u n ă simetrie

".

Pentru au ş u r a

acordul în cazul re·c e p ţ i o n ă r i i s t a ţ i i l o r SSB, r e c o m a n d ă m folosirea unui «vernier», a unei extensiicu o d i o d ă varicap, p r e z e n t a t ă în figu·ra 2 Aceasta se va monta în paralel cucondensatorul variabil Cz sau chiar înlocul lui. Alimentarea se face cu tensiunes t a b i l i z a t ă de la dioda D 5' Din p o t e n ţ i o metrul R 12 se face acordul brut, iar dinR14 acordul fin.

Montajul a fost realizat într-o cutiedin t a b l ă de aluminiu de 2 mm, din d o u ă b u c ă ţ i îndoite în f o r m ă de U; prima for-m e a z ă baza, panoul front al cel din

opentru baterii. A doua t a b l ă , î n d o i t ă înf o r m ă de U, se a p l i c ă peste prima, for-

mîndp e r e ţ i i

laterali capacul cutiei.Alimentarea montajului se face cel maibine din d o u ă baterii plate de 4,5 V le-gate în serie - - dar se poate folosi unalimentator care livreze 9 V binef i l t r a ţ i .

Reglarea aparatului c G n s t ă în verificarea f u n c ţ i o n ă r i i amplificatorului dej o a s ă f r e c v e n ţ ă , aplicînd un semnal prinC 1o; verificarea f u n c ţ i o n ă r i i oscilatorului local fixarea lui în b a n d ă ; aGordarea bobinei Ll' brut cu un f r e c v e n ţ m e t r u activ apoi din miez pentru maxim dea u d i ţ i e în c ă ş t i .

IlO pe 4B5 kHz

aparatul de radio, montajul sat i s f a c ţ i i deosebite În traficul de

radioamatori.Personal am realizat montajul

pentru a-I utiliza Într-un radioicceptor VEF 206, care poate recep

ţ i o n a benzile de 1,83; 3,6; 7; 10,118 MHz.

Montajul din figura a l ă t u r a t ă esteun generator cu f r e c v e n ţ a de465 kHz poate fi utilizat BFOintr-un radioreceptor de radiodifuziune, care are una sau mai multebenzi de radioamatori. Astfel, radioreceptorul poate fi utilizat Întraficul de radioamatori, r e c e p ţ i o nînd, pe l î n g ă emisiuni În AM,emisiuni În SSB CW.

Primul etaj este un oscilator cucircuit acordat În colector. Transformatorul Tr.1 este de f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă , de la un radioreceptor tranzistorizat.D a c ă oscilatorul nu f u n c ţ i o n e a la prima Încercare, se inverseacapetele î n f ă ş u r ă r i i secundare

a transformatorului.

TEHNIU,m ~ 8 / 1 9 8 f

Ing. DAVID MOLD.OVAN,

V0 4BT Z

Capacitatea C3 se d e t e r m i n ă experimental.

Etajul al doilea este un repetorpe emitor, avînd rolul de separator.

Realizat pe o p l ă c u ţ ă de circuitimprimat, ecranat introdus În

1115mA

*3®pF

3 ! 2 m ~ C5 \I.x K01

-

i2BC2.52.C

9V

1+

1 0 ~ C6.P LASfCUNDARUl

r · L'TlMtJLUIR6 'TRANSFORMATOR:2 2 DE F. Î . DINKn RECEPTOR

8/2/2019 Tehnium 08 1981


masurarea tensiuni-de la V 1000 a

tensiunilor continue de la 1 la 1 Vsi a rezistentelor electrice de la 10 Q laio MQ. .

Precizia m ă s u r ă t o r i l o r mul rînd, de calitatea

atingepentru

O C T A V I A N B U T U Z AJ

Ba ia M a r e

ohmmetru este la latitudinea f i e c ă r u i a , în f u n c ţ i e de comutatorul de care dis-

1este r e d . a t ă in O,..300n

cOlnDl11ne dmtr-un

ţ l A 741 O - 1 knsau similar, de re-zistoarele etalon În circuitul ohmmetru- O - 3lui.

Atît cît A r e z ~ s t o ~ - O -rele se m CIrcUI-tul de r e a c ţ i e în varianta nein- O _versoare (-) , iar la intrarea (+ ) se in

troduce tensiunea de m ă s u r a t sau ten- 0-1 JOsiun·ea de r e f e r i n ţ ă in cazul ohmmetrului

Valorile pieselor componente au fost 0-300la un instrument de m ă s u r ă de

cude

ţ l A de la un AVO-metru o b i ş n u i t 0-000scald l i n i a r ă în domeniile

evitînd astfel o n o u ă eta- J - 1 ~ r n destul de d i f i c i l ă . '

voltmetrului nu r i d i c ă pro- Obleme dec)set,ite. Ca de plecare sed e t e r m i n ă valorile R

1O

tr u m ă s u r a r e a tensiunilor continuepentru tensiunilor alterna-tive (vezi 2). Aceste valori de

decare

Ii

în cazul de f a ţ ă , V1 V, iar I i == 100 ţ l ~ deci

R = 1 V = 10 kQ.1 A

cum se o b s e r v ă , valoarea rezisa instrumentului de

nu i n t r ă in calcul poate varialimite ce trece

de valoarea

de valoareade r e z i s t e n ţ a

mstrumenttllui de m ă s u r a Ast-

nu este n e c e s a r ă . La determinarea valorii lui R

2se

are in vedere faptul micrc1arrmermetrul de curent continuu i n d i c ă curentului mediu. redresat.a trece de la m ă s u r a r e a tensmml()rtinue la m ă s u r a r e a tensiunilortive, este suficient se m i l : ş o l r e z e t e n ţ a R2 (de la 10 kQ la 9se r e a l i z e a z ă cu comutatorul

Alegerea modului de lucru ",- , l 'fn 'l", tr l l_

ohmmetru se face cu comutatorul gli-

sant K3' comutatorului in sche-m ă s u r a r e a ten-

siunilor a l t ! ~ r n : ~ t i ' l e . Toate rezistoarele vor avea precizia

de

cu

8

de un instrument de

l i n i a r ă alegem vamod corect, nu mai

M u l ţ i dintre posesorii de motorete mai ales cei Î n c e p ă t o r i Înt î m p i n ă d i f i c u l t ă ţ i la reglarea aprinderii. Pentru ca motoreta a t i n g ă performantele cerute, acestui lucru trebuie i se dea o import a n ţ ă d e o s e b i t ă .

Un mod foartesimplu În a c e l a ş i timp foarteeficace de reglare se poate o b ţ i n e cu montajul din f i g u r ă . Acestaeste un generator de ton folositde radloamatorii Î n c e p ă t o r i ca so-

pune de p r e t e n ţ i i l e pe care le are mprecizia de m ă s u r a r e . Cu cît banda delucru este mai r e s t r î n s ă , cu atît preciziade . m ă s u r a r e este mai mare (citirea maic o r e c t ă ) .

Deoarece la r e z i s t e n ţ e mari (1-10 MQ)raportul de 1:1 între rezistenta etalon sicap de s c a l ă nu se mai p ă s t r ~ a z ă ( s u f e r ă unele abateri care se a c c e n t u e a z ă cuc r e ş t e r e a valorii r e z i s t e n ţ e i ) , se recoman

ca rezistoarele R19 , R zo R21

fieînseriate cu CÎte un p o t e n ţ i o m e t r u semireglabil cu care se vor face corecturile

necesare.La ' reglarea ohmmetrului se va pro

ceda astfel:

La bornele Rx se l e a g ă un rezistor deprecizie (0,5-1%) cu valoarea de. 1-10 kOsau chiar de 100 k O. se f i x e a z ă capulde s c a l ă , pe gama a l e a s ă , cu ajutorulp o t e n ţ i o m e t r u l u i semireglabil P l' d u p ă care p o t e n ţ i o m e t r u l se b l o c h e a z ă cu vopsea sau lac.

Pentru domeniile de lucru de 1 MD.

3 MD. 10 MO, tot la bornele RX' se

I

nerie sau pentru î n v ă ţ a r e a alfabetului «Morse». Constructia estefoarte s i m p l ă nu n e c e s i t ă reglaje, generatorul functionind dela prima Încercare. În serie cu comutatorul «K» se c o n e c t e a z ă d o u ă b u c ă ţ i de s î r m ă (A B) cu lungimea de 0,5 m, p r e v ă z u t ă la capetecu CÎte o c l e m ă de tip «crocodil».Cu acestea se face cuplarea gener a t o r - p l a t i n ă .

l e a g ă , pe rînd, rezlstoare de 1-3, .lespectiv 10 MO/1 %, iar din p o t e n ţ i o r h e t r e l e p 2> P3 P4 se fac corecturile la cap des c a l ă (P 1 r ă m î n e blocat).

Sursa de tensiune de r e f e r i n ţ ă stabili\,de cca 3 V, se obtine de la sursa de alimentare .1-- 15 V cu ajutOrul unei diodeZener (D s) PL3V3Z, prin sortare.

Dioda Zener (D6) s e r v e ş t e la protejarea instrumentului în cazul. in care bor-nele Rx r ă m î n libere. La m ă s a r a r e , diodase d e c o n e c t e a z ă cu ajutorul microîntrer u p ă t o r u l u i Ko.

Schema- de princi piu a ohrrimetruluinu d i f e r ă de cele prezentate deja în paginile revistei «Tehnium»; ca atare, doritorii pot consulta aceste reviste pentrul ă m u r i r i suplimentare.

Alimentarea montajului se face de lao s u r s ă d u b l ă de tensiune s t a b i l i z a t ă sif i l t r a t ă de + 15 si - 15 V. Schema alimentatorului se ' poate alege din celepublicate. Consumul nu d e p ă ş e ş t e 23-24 mA.

- - -O RJ< 0---

2

MOD DE LUCRU

D e m o n t a ţ i capacul ventilatorului ventilatorul, apoi r o t i ţ i volantul magnetic p î n ă CÎnd semnul «a»de pe volant coincide cu semnul

«PM»· imprimat pe carter. S I ă b i t i ş u r u b u l de reglare a platineir e g l a ţ i d i s t a n ţ a Între contacte la0,35-0,45 mm (vezi cartea tehn i c ă ) . D u p ă reglarea platinei se decon e c t e a z ă firul (albastru) ce aliment e a z ă primarul bobinej' de inductie

se c o n e c t e a z ă la generator prfnfr-unul din firele de l e g ă t u r ă (A).C e l ă l a l t fir de l e g ă t u r ă (8) se con e c t e a z ă la m a s ă (corpul motoretei).

În momentul În due platina este

Tr. ( I E Ş I R E '{ MAMA!/('IAL6ATROS'')

TEHN.IUM

8/2/2019 Tehnium 08 1981


!Temporizatorul electronic este un

aparat care nu trebuie s ă l i p s e a s c ă din nici un laborator fotografic. Înf u n c ţ i e de procedeul de temporizarefolosit se O B ţ i n e un anumit grad deprecizie, care este foarte mare pentru

T84

To r n r . \ rI '7", t , , , , , , , , 'olo r(\ lm:: lnf l : : : l tA cu

de c u a r ţ sau sincronizate direct per e ţ e a . Un astfel de temporizator esteÎ n s ă mai greu de realizat, necesitîndmai multe circuite logice avînd os c h e m ă relativ c o m o l i c a t ă . Prezint a l ă -

COTE ÎN mm. GAURIZ 4Dintr-o b u c a t ă de ta

b l ă de aluminiu cu grosimea de minimum 2 mmp u t e ţ i c o n f e c ţ i o n a unblon care va ajuta lamontarea pe radiatoarej tranzistoarelor de putere (2 N 3055, ASZ15

etc.) p e r m i ţ î n d marcareau ş o a r ă p r e c i s ă a locurilor pentru g ă u r i .

Cu d o u ă astfel debloane, puse unul pestealtul, p u t e ţ i Încadra foliade m i c ă 'În vederea t ă i e rii pe contur a g ă u r i r i i f ă r ă deteriorare.

În desen s-au datcofele pentru tranzistoarele de tip AD 161.

N oM

PT. TRANZISTORti p 2N 3055, cote: 42

ti p A O 161 J cote: 3330 28 17 1123 20 15 6

turat schema unui

220\l1'\J

f o l o s e ş t e doar d o u ă integratecare este u ş o r de realizat re

zultate bune.Alimentarea montajului, care tre

buie fie foarte s t a b i l ă , este reali-

A

1n c l e ş t e patent uzat nu

este de aruncat. Retezîndu-i vîrful sudîndu-i d o u ă p l ă c i de fier ca În

o b ţ i n e ţ i o s c u l ă "'ro,-t' ... "' ' ' ' ' ' '

de lucru, atuncic u t a ţ i de exemplu un blindaj de t a b l ă la un transfor

mator sau la un preamplificator. Dimensiunile f ă l c i i o r a d ă u g a t e depind de m ă r i mea patentului de l ă ţ i -mea la vîrf pe care o d o r e ş t e fiecare. D u p ă sudare se pot

la un polizor fin porcu prea m u l t ă umplu-

ca c · ă I c ă t u r a f ă l c i i o r

î n c h i s ă , montajul se a l i m e n t e a z ă direct din b a t e r i ~ . La deschidereaplatinei alimentarea se face prin

bobina de aprindere. Acest lucruface ca tensiunea s c a d ă d a t o r i t ă r e z i s t e n ţ e i interne a bohinei, decipolarizarea tranzistorului T seschimbe. Sunetul difuzorului se

PBB41PLIFIU Dva schimba fapt ce m a r c h e a z ă deschiderea Tonalitateao p t i m ă se alege din p o t e n ţ i o m e -trul P.

Rotind rotorul magnetoului Însensul invers acelor de ceasornic,în momentul În care semnul «a»de pe el ajunge În dreptul semnului «A» de pe capotajul de r ă c i r e , trebuie s ă Î n c e a p ă deschidereacontactelor ruptorului, deci schimbarea t o n a l i t ă t i i în difuzor. D a c ă acest lucru nu' se î n t î m p l ă , proce

d a ţ i la reglarea statorului.Acest dispozitiv poate fi folositla reg larea altor tipuri de

forete sau chiar motociclete.

TEHNlUM 8'198\

Este vorba de un preamplificator

care poate fi utilizat Înaintea unui amplificator de putere, sau pentru ascultarea unor programe mono sau. stereo, În f u n c ţ i e de varianta construc

t i v ă , În c o n d i ţ i i e x c e l e n t ~ , În c ă ş t i . Primele d o u ă etaje, realizate cu tran

zistoarele Ti T2 , sînt amplificatoarede tensiune.D u p ă aceste etaje u r m e a z ă un co

rector de ton de tip Baxendall, d u p ă care u r m e a z ă un nou etaj amplificator

de tensiune.TranZistoarele sînt de tip BC 100 C

sau BC 173 C, cu beta mare f ă r ă zgomot de fond. Cu rezultate mai

slabe (în p r i v i n ţ a zgomotului de fond)

pot fi utilizate tranzistoarele BC 107,BC 108, BC 171, BC 172, care v or fisortate Î n s ă cu un factor 13 peste 200.

Alimentarea montajului se va facecu 18 V, de la o s u r s ă s t a b i l i z a t ă

56K.C'l.

l+J4J 22nF l00nF

oc

f

z a t ă cu circuitul integrat 723, În capsude tip TO 100, c ă r e i a i se va a t a ş a

În mod obligatoriu un radiator confectionat din t a b l ă de aluminiu. Catransformator se va folosi unul desonerie.

Circuitul de temporizare propriuzis este format din monostabilul integrat COB 4121, care o f e r ă o 'precizie·s a t i s f ă c ă t o a r e . Se pot comuta d 0 u ă s c ă r i de temporizare. Condensatoarele folosite trebuie fie de cea maib u n ă calitate, eventual cu

Comanda becului se tace cu un tiristor de putere (TYP 220 sau echiva

lent). Se impune folosirea unui radiator pentru r ă c i rea dar acesta trebuie amplasat cîtde condensatoarele de tOl"n""ri7

de integratul COS 4121.

becului se poate face cu un releu,caz În care nu se va folosi puntea2PM6 nu va mai fi m a s ă c o m u n ă .

La realizarea montaiului se va avead e o s e b i t ă g r i j ă la izolarea traseelorde Î n a l t ă tensiune. Monostabilul sicondensatoarele de temporizare s'e.vor Într-un loc cu mici va-r i a ţ i i de pentru a se o b ţ i -ne o cit mai r i d i c a t ă se vaavea g r i j ă ca nici o m e t a l i c ă s ă nu fie direct m'iinii, pentrua evita riscul de curentare.

se vor realîza alimentarea si circuitul de c o m a n d ă a tiristoruiui, iar

numaid u p ă

verificareaf u n c ţ i o n ă r i i

acestor blocuri se va monta circuitul.temporizator.

ClAN T E O O O S I U ~ B u c u r e ş t i

li .Aici se r e t e a z ă patentul J

foarte bine fi I t r a t ă . I m p e d a n ţ a de intrare este de aproxi

mativ 30 k n, iar cea de i e ş i r e de

10 kQ .L e g ă t u r i l e la p o t e n ţ i o m e t r u l de volum vor fi realizate cu cablu ecranat.Pentru functionare n o r m a l ă se va acţ i o n a asupra semireglabilului de4,7 MD, care va putea fi Înlocuit apoicu o r e z i s t e n ţ ă .

+18V

8/2/2019 Tehnium 08 1981


AMPlifiCATOR

HI-fl· 2x201StUd. LUCIAN HARTINGHER,

Pentru a veru In s p ~ i j i n u I celor cep o s e d ă circuite integrate liniare din se

ria 741. (PA 741, SFC 2741 etc.), propunmai jos reaIizareaunui amplificator audiocu o putere de 2 x 20 W, ai c ă r u i parametri tI pot incadra in categoria amplificatmirelor HI-FI. I a t ă cîteva dintre ca

racteristicile sale mai importante:- - tensiune de alimentare: ± 15 Vcc

curent consumat la puterea maxim ă : Imax= 3·A

putere s i n u s o i d a l ă m a x i m ă : Pmax=

= 2x20 W-- coeficientul de distorsiuni: 0= 1~ / ~

l a ş i Ia f = 1 kHz, P = 20 W

banda de trecere Ia O dB: B =

= 10 Hz -30 kHz .-- - eficacitatea corectorului de ton:

± 20 dBla 20 Hz

± 18 dB la 20 kHz

- - i m p e d a n ţ a de i e ş i r e : RL =4-8 a- - ' p r o t e c ţ i a difuzoarelor în gama de

puteri: P = 3-20 W- - p r o t e c ţ i e de scurtcircuit: t = 5 min- - d o u ă i n t r ă r i de sensibilitate: 3 -

5 mV.

A c e ş t i parametri se po t o b ţ i n e folosind'

AMPlifiCATOR

HI-f1181Particularitatea schemei de f a t ă c o n s t ă

în faptul etajul ftnal este p r e v ă z u t cuun sistem de p r o t e c ţ i e care i n t r ă automat

în f u n c ţ i u n e atunci cînd, din cauza unuiscurtcircuit, puterea d i s i p a t ă c r e ş t e dep î n ă Ia. 3 ~ 5 ori f a ţ ă de puterea d i s i p a t ă m a x i m ă în regim normal. .

Montajul are la intrare un amplificator diferential format din tranzistoareleT1 T2, etajul de e x c i t a ţ i e a l c ă t u i t dinT3' defazorul format din Ts T6

etajul final de putere constituit din tranzistoarele T7 Ta· Tranzistorul T

4are

rolul de a stabiliza .curentul de repausal tranzistoarelor finale în cazul variaţ i i l o r de t e m p e r a t u r ă ca ş i . al o r i c ă r e i m o d i f i c ă r i a tensiunii de lucru. Din acestmotiv, tranzistorUl T4 · trebuie\ obligatoriu fie montat pe a c e l a ş i radiatorl î n g ă unul din tranzistoarele finale.A t e n ţ i e ! Tranzistorul se introduce mai

Întîi într-un mic radiator recuperat dela un tranzistor AC 180 K apoi acestase m o n t e a z ă pe radiatorul pe care .sea f l ă finalele. Este bine ca micul radiator

fie· izolat cu m i c ă f a ţ ă de radiatorulmare, deoarece tranzistorul T

4areco

lectorul la c a p s u l ă ş i , in ipoteza variantei stereo a unui singur radiator, sepo t pune în scurtcircuit colectoarele dela tranzistoarele celqr d o u ă canale. Izolarea f a ţ ă de radiator trebuie e f e c t u a t ă

pentru tranzistoarele finale.Curentul de repaus de cea 85 mA

(care se m ă s o a r ă cu aparatul· între c o ~ lectorul lui T7 + Ucc) se s t a b i l e ş t e din r e z i s t e n ţ a s e m i r e g l a b i l ă R

1. Din se

mireglabilul de 1 Ma se s t a b i l e ş t e simetria (între polul + aI condensatorului C

6m a s ă 1 p p t e n ţ i a l u l trebuind fieUcc/2,)' a d i c ă 15 V.

Amplificatorul d i f e r e n ţ i a l aflat la intrarea montajulUi p ă s t r e a z ă c o n s t a n t ă tensiunea de mijloc in regim de scurt-

10

Praf . M. VOÂNICU

circuit în cazuls u p r a m o d u l a ţ i i I o r

puternice, în a ş a fel incit g a r a n t e a z ă o sim e t r i c ă î m p ă r ţ i r e a puterii disipa e.

Pentru stabilizarea curentului .de colector servesc r e z i s t e n ţ e l e de emitor aletranzistoarelor finale. C ă d e r e a de tensi une pe tranzistoarele finale T5-T7

respectiv T6-T a prov ine de la Tg T 1

prin cite un divizor de tensiune R2/R

3,

respectiv R4/R 5' D a c ă tranzistorul T9

conduce la. alternanta p o z i t i v ă a semna-'

13

kn

R

5,6

(pentru varianta stereo) ş a s e integratePA 741 paisprezece tranzistoare bipolare. Este de preferat ca in ca?w folosirii integratelor de f a b r i c a ţ i e româneasc ă s ă se a l e a g ă cele ce au ultima l i t e r ă Psau J, pentru ele u r c ă mai bine .inf r e c v e n ţ ă la a m p l i f i c ă r i mai mari învarianta r e a l i z a t ă de mine am folositPA 741 J. Se r e m a r c ă în mod deosebitmodtt1 .de , cuplare a tranzistoarelorBD 237 BD 238 cu amplificatoareleo p e r a ţ i o n a l e (A.O.). Se o b s e r v ă pefiecare r a m u r ă a a l i m e n t ă r i i A.O. se

a f l ă cîte o . r e z i s t e n ţ ă de 180 a. C ă d e r i l e de tensiune pe acestea, datorate c u r e n ţ i lor c o n s u m a ţ i pe fiecare r a m u r ă de A . O ~ sînt suficiente pentru a ţ i n e tranzistoarele BD 237 BD 238 în zona activa

. Cons umul A.O. este dicta t de nivelulsemnalului aplicat la intrare (pentru ovaloare f i x ă a p o t e n ţ i o m e t r u l u i 'p 17).Prin intermediul acestui consum se cam a n ~ ă sau nu tranzistoarele din etajuldriver care, prin montaju! Darlington,c o m a n d ă ţ r a n z i s t o a r e l e finale 2 N 3055.

A.O. d e b i t e a z ă putere pe r e z i s t e n ţ a de47 n m o n t a t ă la , i e ş i r e . Se r e c o m a n d ă ca a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă s ă fie în gama47-56' n Pentru val oii mai mici de 47 a

50% mai mare decîtconsumat la puterea U ' ' ' , , , , , , , , ~ ~ , nu a c ţ i o n a p r o t e c ţ i a puteri mari ale SeIJIlmtlululj1 an1fLa scurtcircuit. la i e ş i r e , circula prin aceste rezistenbrusc. în momentul în caretensiune pe fiecare r e z i s t e n ţ ă vatensiunea de deschidere a JOtlcn1llnuemitor (0,6-0,7 V), tra:nzisitoar!MeT 15 se vor deschide. T 17 valui T12 la V- ' ş i va olocape a c e a s t ă al terna n ţ ă . Cinddeschide, prin divizorul dins ă u va trece un curent de .

2 mA, care va determina pec o n e c t a t ă între baza emitorul luic ă d e r e de tensiune de aproximativs u f i c i e n t ă pentru a-l deschide

a-I bloca pe T11 deci totamplificare de pe a c e a s t ă Cînd scurtcircuitul de lac ă d e r i l e de te'nsiune de pede 0,3 a scad sub 0,7 V, iarT17 se b l o c h e a z ă , am,pliitlca,torUl:normal. în b l o c ă r i i lacircuit a etajului final aI amlpu'uc3ltorlui, curentul prin tranzistoarelel i m i t e a z ă Ia valoarea pe caresit-o Ia calculul r e z i s t e n ţ e l o r deţ i e , valoare ce nu este p e r i c u l o a s ă . cît a c . ţ i o n e a z ă p r o t e c ţ i a estep r o p o r ţ i o n a l ) de s u p r a f a ţ a r a d l l a V O a r e ! ~

se r i s c ă distrugerea A.O., iar pentru valori mai mari de 56 a scade puteread e b i t a t ă la i e ş i r e de amplificator. încazul în care r e z i s t e n ţ a l i p s e ş t e , puteread e b i t a t ă de amplificator este n u l ă pentru A.O. nu c o n s u m ă curent, decitranzistoarele BD 237 BD 238 sînt

blocate.O a l t ă , particularitate a acestui ampli

ficator o c.onstituie p r o t e c ţ i a la scurtcircuit, realizat4 prin tranzistoarele T 15'

T16 T ~ 7 ' în circuitele de emitor alitranzistoarelor finale se m o n t e a z ă cîte or e z i s t e n ţ ă b o b i n a t ă de 0,3 n/2 W. Acester e 2 ; Î s t e n ţ e se vor calcula la un curent cu

tranzistoarelor finale. Am

toare dîn t a b l ă de cupru de 3

sime cu s u p r a f a ţ a de 100 c m 2 ~ fiecare tranzistor final, o b ţ i n î n d unde 5 minute. La realizarea etajuluipentru primele probe se vorbazele lui T 15 T17 din circuit.d u p ă ce se va pune complet laetajul, se vor cupla in circuit T

lului de i e ş i r e , p o t e n ţ i a l u l bazei tranzistorului :rs se t:educe într-atît încît cu

. rentul de colector al lui T 7 se l i m i t e a z ă la valoarea de circa 3,4 A.

Dioda D i interzice ca in regim norma:de lucru, l a s e m i a l t e r n a n ţ a n e g a t i v ă tranzistorul T9 lucreze invers ast.fel deformeze semnalul de j o a s ă frecv e n ţ ă

adus din etajul dee x c i t a ţ i e .

Laa l t e r n a n ţ a n e g a t i v ă a semnalului, tranzistorul i40 conduce în regim de scurtc i r c u i ~ . . Ţ i a n z i s t o r u l T11 conduce lim i t e a z ! 1 j > t e n ţ i a l u l din baza tranzisto-

Ilî

se va verifica modul de a C ţ I o n a r e p r o t e c ţ i e i . Pentru o b u n ă f u n c ţ i o n

rului de e x c i t a ţ i e T3 In a ş a ' fel incîtcomanda tranzistoarelor T

6T

glimitata

D a c ă s-ar face limitarea depentru a l t e r n a n ţ a n e g a t i v ă a ----.---.. ....

lui de i e ş i r e în a c e e a ş i m a n i e r ă eas e m i a l t e r n a n ţ a p o z i t i v ă , atunci ar fisibil ca,. în regim de scurtcircuit,

densatorul de cuplaj la i e ş i r e . secarce prin tr(inzistoarele serie T10

T3' aflate în c o n d u c ţ i e s i m u l t a n ă , se d i s t r u g ă o d a t ă cu acestea.

T hea de alimentare: 30 V; Consumul de curent: Ia Pa=O, 1=80 mA __P"maxd:Panam' 1= 1,07 A; Puterea n o m i n a l ă la i e ş i r e (k= 1%, f= l kHz): 18 W;

z i s t e n ţ a : de s a r c i n ă : 4 a; Factorul de distorSIUni (f=20 Hz-16 kHz, Pa<O,Ol,Ia 16 W): 0,5%; Tensiunea n o m i n a l ă de intrare: 290 mV; R e z i s t e n ţ a de intrare:500 ka ; Amplificarea în tensiune: 30 dB; Amplificarea în putere: 80 dB.

8/2/2019 Tehnium 08 1981


BAlANSP15

____ +____-. __2 ~ 1 0 0 k ~

Comutatorul de mod " K ~ e<:.te in pozitia 'OTEREQ

Tii -BD238T ~ 2 - BDZ37

r ~ ; r ' 1 4 -2 N ' : ) O ~ 5 T15,T11- ee 171T'\b- BoC 251

Df:-D4 - EfO 106

se r e c o m a n d ă ca tranzistoarele prefinalefinale fie împerecheate. în versiu

nea r e a l i z a t ă de mine am folosit tranzistoarele BD 2 3 7 - ş i BD 238 cu f3= 130

2N3055 cu f3 = 65.Semnalul maxim aplicat la intrarea

etajului nu trebuie fie mai mare de

1,2 V, pentru a nu introduce distorsiuniCu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i P17 se

r e a l i z e a z ă p r o t e c ţ i a difuzoarelor ce sintcuplate la i e ş i r e a amplificatorului, d a c ă acestea au puteri mai mip de 20 W.

Cu P 17 la minim, se pun la maxim P 1 l'

P12 ' .P15 P 16 , iar apoi din P 17 se reg l e a z ă în sens c r e s c ă t o r p î n ă cînd puterea

la i e ş i r e a amplîficatorulUl va fi de aproximativ 75% din cea a difuzoarelor folosite. Puterea de i e ş i r e a amplificatoruluise c i t e ş t e pe un VU-metru dublu de lamagnetofoanele M 2405 S, gradat înprealabil în w a ţ i . Pentru a c ţ i o n a r e a indicatorului am folosit o punte cu patru

diode EFD 106, un condensator electrolitic de 10 ţ . l F , o r e z i s t e n ţ ă f i x ă de 12 kO

una s e m i r e g l a b i l ă de 50 kQ.Etalonarea VU-metrului se face folo

sind un generator de semnal de audiof r e c v e n ţ ă sinusoidal, un osciloscop unwattmetru de i e ş i r e . în montajul realizat,p r o t e c ţ i a difuzoarelor a c ţ i o n e a z ă în gama

llflCATDR

Montajul f u n c ţ i o n e a z ă la o tenSIUnes t a b i l i z a t ă de 10-14 V se compune dintrei etaje distincte.

Cele d o u ă preamplificatoare --- pentrumicrofon pentru magnetofon form e a z ă primul etaj, ce se compune dintranzistoarele TI T2 p o t e n ţ i o m e t r e le P I, respectiv Pz, P3 P4 pentrupreamplificatoru l magnetofon ului. D u p ă preamplificare, semnalele se suprapun

se a p l i c ă etajului al doilea, formatdin 5 circuite filtre -- RC, cu aiutorul

TEHNIUM 8(1981

Elev. Z OL.T A N S I L V E S T R U ,

S f . Gheo rghe

. c ă r o r a l>e pot corecta f r e c v e n ţ e l e 150-160 liz; 340-350 Hz; 1,5-1,6. kHz; 4-

4,5 kHz 5,5-5,7 kHz, din p o t e n ţ i o m e -trele P s, P 6, P 7, P 8, P9 = 100 kQ.. Ultimul etaj c:ste amplificatorul de puterecomun pentru cele d o u ă semnale dea u d i o f r e c v e n ţ ă care se a p l i c ă mixate laintrarea (8) circuitului integrat TBA810 A - - UL 1481. Acesta va da o puterede 6 W la i e ş i r e pe o i m p e d a n ţ ă de 4 Q.

Montajul estl? în varianta mono, darse poate realiza' în varianta stereo.

3-20 W.în etajul corector de ton, prin ::tlcge

rea j u d i c i o a s ă a r e z i s t e n ţ e l o r condensatoarelor am o b ţ i n u t un reglaj de tonfoarte eficient.

în etajul de intrare este de preferatnu se i n t r o d u c ă între intrare m a s ă

o r e z i s t e n ţ ă mai m i c ă de 100 kO pentrua nu scurtcircuita la. m a s ă semnalul deamplificat.

Factorul de amplificare al preamplificatorului se s t a b i l e ş t e din r e z i s t e n ţ a sem i r e g l a b i l ă de 100 kQ, el fiind Între

R -- 820 kQ; K2 -- 62 kQ; R}220 &2: R4 47 kO; Rs --- 82 kO; R6 --220 O; R7 10 kO; Rs - - 180 kQ;R9 - - 1 MQ; RlO --- 1 MQ; Rll - -

620 kO; R12 4,7 kO; R13 - - 220 O;

R 14 -- 100 kQ; R1S 82 kQ; Rl6 - -

330 Q; R17 - - 47 kO; RIS 100 kO;Rl9 - - 1 MO; Rzo -- 100 kQ; R21 --180 H2; R22 -- 1 MO; R23 1 MQ;R

24100 Q; R 2S -- 100 O; R26 --

1 O; TI - - BC 108; T2 -- BC 108;CI - - 10 ,uF/IO V; C2 5 ,uF/6 V;C3 50 ,uF/lO V; C4 4,7 ,uF/I0 V;C5 -- 200 ,uF/lO V; C6 -- 10 nF; C7

4,7 nF ; C8 4,7 nF; C9 -- 1 nF ; C10 --10 ,uF/6 V; C ll -- 50 ,uF/lO V; Cu - -

5 ţ l F / 6 V; C13 10 ,uF/lO V; C 14

1 nF ; C 15 -- 390 nF ; C l6 - - 100 nF;

C 17 -- 100 ţ l F / 1 2 V; C 18 -- 100 ţ l F / 12 V; C 19 100 ţ l F / 1 2 V; C20 --1,5 nF; C21 -- - 10 nF ; C22 0,1 ţ l F ; C 7 , 50 jlF/12 V; circuit integratTBA 810 A, UL 1 4 ~ J

Pentru realizarea uneise va dubla montajul prezentatiar pentru echilibrarea celor d o u ă se va folosi un p o t e n ţ i o m e t r u de balans(2 x 100 kQ).

Rea'izat corectdate, ampl1j[lcatoruJ ' ~ " a - ' Q . . . , t q t f u n c ţ i o n a la prima Incercare.

8/2/2019 Tehnium 08 1981


\\ lonul .\Jig 1 ( '"te tl l lui tI·intre p r i m ~ ' J ( ' aparate d(' i nku ep

tie dt' m,trc \itt'l;i, Llp,thiJ ,.1 rcd i l . l ' l . l ' o \ Îk;;i. de ;:bofma;>i-

m:l dt' .\Llch 1.9 : ; , ~ . C.tfl ' d fo,! în dOI ,in'.! Fortelor .\nienr

Rom;"I!1e. FI ,[ fo"r reali/It în l l U l 1 J l ' n ) , , ~ c \,Iri,mit' la cafC difrf,{t

in"Ld.tti:t de foq:L .lparatufcl de n ~ l \ i g ; l ţ i c , ,lrm;iIlH'1l1ul <li\('I-

' ţ ' tipuri d(' '·chip.lllH'llt<: de IJOrd. În toah: variantele \t' p ; i ~ t I T a . / "1 ( ) l 1 f i L ; U r J ţ i d cu ,lrip:l delta

\u 1'0 ( fl'J.li/.,!ic \J.ri.tlltc "p"r"""' , "I l t ' , r """, , , , , , , pr t 'Ull l l ) i va-

biJor pentru ,,"co,tL-a ';Ii antn.'nauwl1l.

.\Ii(, :? 1 F l : ~ ('"te prima \ ari.lnt;i de ,('rit' a a\'ioJ1uluÎ :\1i(;.

>i ,1 J.p.irut in urm:l dc/.\ o t -I rÎi L ~ . \ (1956)l. j I J IJ j l i l , l :n , 1 71-; , J 7j F 1 pc hat;

1l1OlO,lrc!OJ RO II . \\I-;.,J RJ1I- '

Primul /boj" ,il ,nîollului .\liL 21 r.1 fo.,>t r(.d:/.at în .mu! 1958

idr p('rf1)rm,mtt 'k lui Ido dJt , l ; [(( '( ' ,1 erau comparabile cu {'cit- aJ(

\,Irialllt ' ,Ii<' ,11',lr,ll<'lo\ \IIR. \(;E III ,i IO-l "Sta,

. ; ne t 'Upt"!'!OdIT .dlol' .1pJLlk reaJi.ldt<' ia an'a d;lt:t\I j( , : 1 i" ! . ~ . 1 ..,LI! LI h,I/.l ("on.,lruirii unej ~ l ' r i i dt' prototi

IHI11 {' pnirn(' ! l I , lk dt· ! t " { ' l l rd .{ ",HT au du:-. ulleri()I LI !1 " t l i ; , I l L l

d{' Il '1 \ , I I l - ! I l ! 1 ' ~ ! H l.!lltltl,de . upt"r iO.ift '.pn:nllll 'Ii la Iloik tipuri\11(. ~ . ~ . . , i \i ( l ~ - ~

8/2/2019 Tehnium 08 1981


i . l ~ 11l. I X ; > ' ; ( ; ! ~ ! L \ re"':l Pitot 1-1.)

Pitot 15.76 m: !;>';.\I.II\!I.\ 4 . ) ,,)(

2230 km/h

152 m / ~ 280 km/h

400 km/h

18000 m

20000 m

pc n)fnd d(' la pri/a de

unei turhinc pl.' motond ('U piston în

PINIRDCfRCU 111'IHIICD-APUC I

1,5

AUTORI

ANDREI MIHAI

ANDREI VIOREL

CONU MARIUS

8/2/2019 Tehnium 08 1981


..

ing- ANeR I AN NICOLAE

DispozItivul descris in continuare per-sortarea r a p i d ă a. unor r e z i s t e n ţ e

cu a c e e a ş i valoare; de asemenea, cu ajutorul s ă u se poate verifica d a c ă o re- z i s t e n t ă se Î n c a d r e a z ă într-o c l a s ă det o l e r a ~ ţ ă s a u se poate afla valoareae x a c t ă a unei r e z i s t e n ţ e nemarcate.

c o n ţ i n e o punte r e z i s t i v ă ale c ă r e i sînt formate din cele d o u ă p ă r ţ i ale r e z i s t e n ţ e i RA' r e z i s t e n ţ a der e f e r i n ţ ă , Rre f, r e z i s t e n ţ a n e c u n o s c u t ă ,

Pe o d i a g o n a l ă se a p l i c ă tensiuneaalimentare, care poate proveni de la

() baterie de 9 V sau de la r e ţ e a prin

\

intermediul unui alimentator stabilizat.Pe c e a l a l t ă d i a g o n a l ă sînt conectate int r ă r i l e amplificatorului o p e r a ţ i o n a l . DinR3 se r e g l e a z ă sensibilitatea p u n ţ i ~ deciprecizia de m ă s u r a r e . La i e ş i r e a amplificatorului o p e r a ţ i o n a l sînt cuplate d o u ă tranzistoare complementare (BC 1 0 7 - ş i BC 177). Sarcina acestora este f o r m a t ă din trei diode luminescente. Cînd lumin e a z ă dioda LED 1, r e z i s t e n ţ a m ă s u r a t ă este e g a l ă cu r e z i s t e n ţ a de r e f e r i n ţ ă . îna c e a s t ă s i t u a ţ i e , tensiunea dintre colectoarele tranzistoarelor m a s ă este cu·p r i n s ă în intervalul 3 ..6 V. D a c ă valoarea r e z i s t e n ţ e i Rx este mai m i c ă deCÎta celei de r e f e r i n ţ ă , tensiunea scade sub3 V dioda D 1 (PL5V6Z) se deschide,aprinzînd dioda LED 2. D a c ă Rx estemai mare decît Rre f, tensiunea de i e ş i r e c r e ş t e peste 6 V dioda D 2 se deschide,

aprinzînd dioda LED 3.

1. SORTAREA UNEI VALO RI

Pe locul r e z i s t e n ţ e i de r e f e r i n ţ ă labornele Rx se m o n t e a z ă cîte o r e z i s t e n ţ ă de valoare e g a l ă cu cea pe care dorim

o s o r t ă m . R3 se f i x e a z ă la cea 1/5 dinvaloarea m a x i m ă . Se r e g l e a z ă RA astfelîncît dioda LED 1 lumineze (diodeleLED 2 LED 3 r ă m î n stinse). Ser e ş t e valoarea r e z i s t e n ţ e i R3 p î n ă cîndse aprinde unul din LED-urile 2 sau 3.Din nou se r e g l e a z ă RA p î n ă ce se reaprinde LED-ul 1. O p e r a ţ i a se r e p e t ă p î n ă cînd, printr-o r o t a ţ i e foarte m i c ă a

llfCArllRNC1flllAI

deSCrIS în continuare serverificarea d i n a m i c ă a tranzis

toarelor bipolare, FE T ş i ş i a cristalelor. El se b a z e a z ă pe schemac l a s i c ă a oscilatoarelor cu cristal de

1) folosind un tranzistor bipoIar. C se alegeîn f u n c ţ i e de f r e c v e n ţ a g e n e r a t ă (se iaaproximativ Între 10 200 cu atît

mare cu cît mai m i c ă ) . 2 este p r e z e n t a t ă schema de

pnnClpm a unui oscilator cu cristal rea-cu un tranzistor MOSFET. Functio

nal, aceste tranzistoare s e a m ă n ă o ~ r e cum cu tranzistoarele cu efect de cîmp

î n s ă au d o u ă p o r ţ i G1

doua p o a r t ă se a s e m ă n a

N . GALAMBOS

la diferite f r e c v e n ţ e . De m e n ţ I O n a t numai la cristalele sub 500 kHz sînt

(CONTINUARE IN PAG. 20)

IE$IRE

C R . l s ~ l - L - ' - - - - 4 - I ~ Ş O C .LJ F

c.ursorului r e z i s t e n ţ e i RA' se trece de laaprinderea LED-ului 1 la aprindereaLED-ului 2 sau 3. în acest moment,sensibilitatea precizia p u n ţ i i sînt maxime. În locul r e z i s t e n ţ e i conectate la bornele Rx se c u p l e a z ă , pe rînd, r e z i s t e n ţ e l e ce trebuie sortate. În cazul în care se

aprinde dioda LED 1, r e z i s t e n ţ a Rx arevaloarea c ă u t a t ă .

2. M Ă S U R A R E A VALORII UNEIREZISTENTE NECUNOSCUTERx

,

Cursorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i RA r ă m î n e în p o z i ţ i a de la punctul. 1 sau se refaceetalonarea d u p ă modul descris mai sus.În locul r e z i s t e n ţ e i de r e f e r i n ţ ă se cup l e a z ă o cutie d e c a d i c ă sau un p o t e n ţ i o metru gradat. Valoarea r e z i s t e n ţ e i R3se f i x e a z ă la 1/3 din valoarea m a x i m ă . Se c u p l e a z ă Rx. D a c ă Rx < Rre f , se aprin-

de LED-ul 2.

Rx < Rref aprind<t LED2"I.x = Rref aprinde LED!

Rx> Rref aprinde lED3

Se m o d i f i c ă v ~ l o a r e a r e z i s t e n ţ e i decadice în trepte de valoare mare (10 sau100 kQ). D a c ă se aprinde dioda LED 3,se revine cu o t r e a p t ă înapoi se reiac r e ş t e r e a valorii r e z i s t e n ţ e i de r e f e r i n ţ ă în trepte mai mici. Cînd se aprinde diodaLED 3, se revine cu o· t r e a p t ă înapoise reia c r e ş t e r e a în trepte mai mici.Se. c r e ş t e sensibilitatea prin m ă r i r e a valorii r e z i s t e n ţ e i R3 se r e p e t ă o p e r a ţ i a

3

K3

l1Q 1

IPF O J 1 ~ IPF1

P

01f u n c ţ i o n a l (oarecum simplist) cu grilaecran a unui tub electronic. Montajulf u n c ţ i o n e a z ă si cu un tranzistor FET. ' - - - - - - - - -8---4J)+ l

'NTRAR.E 11--10PF

In acest caz poarta se conecteaza la G.nu se conecteaza.

3 este r e d a t ă schema p r a c t i c ă v e l ~ l t H ; a t , o n ; d u i Montajul se

S-a foloc O l n b l : n a 1 t ă a celor din figu-

r riIe 1-2. Soclurile SI' S2 introdu-cerea tranzistorului de verificat, iar însoclul se introduce cristalul. Alimen-tarea a s i g u r a t ă de la o bateriede 9 V. Punerea în f u n c ţ i u n e se face cucomutatorul K l' iar K2 la se-lectarea p o l a r i t ă ţ i i a l i m e n t ă r i i raport

de tranzistorul testat sau pnp). Cuajutorul se poate selectacondensatorul care a s i g u r ă r e a c ţ i a nec e s a r ă i n t r ă r i i în o s c i l a ţ i e a montajului

2I E Ş I R E

~ - - ' I I ' - I I - ; ) sJ-

4

de c r e ş t e r e a valorii r e z I s t e n ţ e i de refer i n ţ ă p î n ă se ajunge la treapta cea mai- f i n ă . În momentul aprinderii diodeiLED 1, se c i t e ş t e valoarea.

3. VERIFICAREA Î N C A D R Ă R I ! ÎNTR-O C L A S Ă DET O L E R A N Ţ Ă

Etalonarea din r e z i s t e n ţ a Rit seca la punctul 1. presupunem sev e r i f i c ă d a c ă un stoc de r e z i s t e n ţ e se Înc a d r e a z ă în domeniul R ± 1O ( > ~ . : L a bornele RYef se c u p l e a z ă o r e z i s t e n ţ ă de valoare R. La bornele Rx se c u p l e a z ă ocutie d e c a d i c ă r e g l a t ă la valoarea R- +1 O / ~ . Se r e g l e a z ă R3 p î n ă cînd sedioda LED 3 se stinge dioda LD u p ă aceea se m o d i f i c ă valoarea rezis-tentei decadice la În acest caztrebuie se a p r i n d ă LED 2.

S c ă z î n d p u ţ i n valoarea r e z i s t e n ţ e i deca-

dice, trebUle se a p r i n d ă LED-u! 1.

D a c ă nu, se m o d i f i c ă p u ţ i n reglajul rcz i s ~ n ţ e i RA p î n ă la o b ţ i n e r e a rezultatului dorit. Se revine la valoarea R + 10""

se reface reg!ajul. Aceste o p e r a ţ i i ser e p e t ă p î n ă cînd dioda LED 1 s t ă a p r i n s ă pentru orice valoare a r e z i s t e n ţ e i decadice c u p r i n s ă în domeniul R ± 10 /0 ,

Astfel, orice r e z i s t e n ţ ă care produce aprinderea diodei LED 1 se Î n c a d r e a z ă în limitele de t o l e r a n ţ ă R ± 1 0 / ~ . În a c e l a ş i mod se pot fixa alte domenii (± 5/ 0 ,

± 2 / ~ etc.).

----.--111' E Ş I R ~ 10pF L25mH

TEHNIUM 811981

8/2/2019 Tehnium 08 1981


5

Tn practica radioamatorilor a constructorilor amatori de a p a r a t u r ă elect r o n i c ă apare, de multe ori, necesitatea de a testa o serie de montaje cu

semnale sinusoidale sau dreptunghiuIare.Pentru a veni in sprijinul acestora,

am conceput am realizat cu bunerezultate practice un generator dea u d i o f r e c v e n ţ ă cuplat cu un formatorde impulsuri dreptunghiulare. Conceput intr-un sistem unitar, el poater ă s p u n d e cu d e s t u l ă precizie unornevoi stringente ale amatorilor, alecercurilor de c o n s t r u c ţ i i electronicedin casele pionierilor ş o i m i l o r patriei,' in ş c o l i licee chiar in aplic a ţ i i industriale mai p u ţ i n p r e t e n ţ i o a se. Realizat numai cu componenteproduse in ţ a r ă , foarte u ş o r procurabile cu p r e ţ <;onvenabil, el poate fiun auxiliar p r e ţ i o s pentru activitateaiubitorilor de montaje electronice.

Generatorul se compune din patru

p ă r ţ i principale (fig. 1):1) generatorul sinusoidal cu circuitul integrat J3A741;

2) formatorul de impulsuri dreptunghiulare cu 1/2 COB400E;

3) atenuatorul;4) blocul de alimentare.

DESCRIEREA MONTAJULUI

1) Generatorul sinusoidal este format dintr-o r e ţ e a Wien. Ca elementactiv se f o l o s e ş t e un circuit integratj3A741.R e ţ e a u a Wien este f o r m a t ă din con

densatoarele C1-C5 C6-C10, selectate printr-un comutator rotativ cu2 x 5 p o z i ţ i i sau o c l a v i a t u r ă de «A ba-

4~ - - . . . . - ~ J E Ş l ~ E .

11 ÎO

741

4 5 6 7

u

CDB 400E

7D ! J O O D

TEHNIUM 8/1981

COSTEL T U O O R A Ş C U tros» (<<Mamaia»), din care se aleggamele de f r e c v e n ţ ă , iar din p o t e n ţ i o -metru se poate varia f r e c v e n ţ a in limitele dorite. Ca la orice oscilator Înr e ţ e a Wien, f r e c v e n ţ a de o s c i l a ţ i e este

,----IIIIIII

d a t ă de r e l a ţ i a : fo=1/2 1f RC; condiţ i a de amorsare a o s c i l a ţ i i l o r esteR4=2 R3, iar amplificarea devine e g a l ă cu 3. Oscilatorul mai este p r e v ă z u t cu un sistem de limitare cu d o u ă diode cu siliciu 01, 02 montate Înantiparalel, care, a c ţ i o n i n d asupra buclelor de r e a c ţ i e n e g a t i v ă p o z i t i v ă , ţ i n e În mod constant amplificarea ega

cu 3 astfel semnalul are o valoare c o n s t a n t ă la i e ş i r e . Oiodele trebuie a i b ă caracteristici identice

pentru a nu avea un domeniu marede i m p e d a n ţ ă n e l i n i a r ă . Acest inconvenient este Î n l ă t u r a t În mare partede conectarea În paralel a unei rezist e n ţ e R5 e g a l ă sau mai ' m i c ă decîtr e z i s t e n ţ a d i r e c t ă a celor d o u ă diode.

Astfel, semnalul va avea un nivelde distorsiuni minim. Nivelul de dis-'torsiuni mai poate fi reglat din R4,din care se poate c r e ş t e amplitudineasemnalului, dar o d a t ă cu aceastagradul de distorsiuni ale semnalului.I e ş i r e a oscilatorului se face capaci

tiv (capacitate mare pentru a puteal ă s a t r e a c ă bine f r e c v e n ţ e l e joase).

2) Formatorul de impulsuri dreptunghiulare este a l c ă t u i t din d o u ă p o r ţ i ale circuitului COB400E care c o n ţ i n e patru operatoare Ş I - N U , cu cîte d o u ă i n t r ă r i . Pentru a p l i c a ţ i a n o a s t r ă nu

folosim decîtd o u ă

operatoare.Astfel, aplicînd la intrare un semnal sinusoidal, se o b ţ i n e semnal dreptunghiular cu amplitudinea de 2,4 Vvv.EI f u n c ţ i o n e a z ă ca un discriminatorSchmitt. Semnalul se a p l i c ă de laoscilator prin r e z i s t e n ţ a R6 cu rol delimitare condensatorul C13 cu rolde cuplaj. Din P3 se r e g l e a z ă duratat a impulsului (simetria semnaluluidreptunghiular). I e ş i r e a este de asemenea c u p l a t ă la atenuator prin intermediul comutatorului K2. Se poatefolosi o i e ş i r e s e p a r a t ă pentru formator, unde dispunem În perman e n ţ ă de impuls dreptunghiular (fig. 2).

3) Atenuatorul divizor de tensiuneeste format din p o t e n ţ i o m e t r u l P2din rezistoarele R10, R11, R12; sepoate o b ţ i n e o atenuare a semnaluluiÎn raporturile 1/1, 1/10, 1/100, cu reglarea c o n t i n u ă din P2.I e ş i r e a se face la bornele B1 B2

( m a s ă ) . F a ţ ă de R10, R11 R12 sîntÎn raporturi de R11 =9 · R10 R12=

=00 R10.4) Alimentatorul este format din:

Î n t r e r u p ă t o r u l 1 de la televizoarele«Dia- 'mant» (pentru circuit imprimat); transformatorul Tr, de sonerie, cu secundarul rebobinat la 12 V; diodele 04,05, care pot fi F057-F407 sau 1N4001-:4007; condensatoarele electroliticeC15-C16, cu rol de a filtra tensiunear e d r e s a t ă . Redresarea este monoaltern a n ţ ă , dar cu un filtraj bun se poateo b ţ i n e o tensiune c o n t i n u ă suficientde b u n ă pentru a nu modula semnalul la i e ş i r e cu f r e c v e n ţ a r e ţ e l e i . Pentru cei mai p r e t e n ţ i o ş i se poate folosi

o redresare În punte, dar este mai

Apoi se r e a l i z e a z ă formatorul deimpulsuri dreptunghiulare. În cazul Încare nu f u n c ţ i o n e a z ă oscilatorul, sea c t i o n e a z ă asupra lui R4 p Î n ~ la apar i ţ i a o s c i l a ţ i i l o r se v i z u a l i z e a z ă peosciloscop, u r m ă r i n d ca ele nu fiedistorsionate (limitate). La fel se proc e d e a z ă la formator din semireglabilul R8.

Montajul se Î n c a s e t e a z ă Într-o cutie,de p r e f e r i n ţ ă m e t a l i c ă , pentru o b u n ă ec!anare, se i n s c r i p ţ i o n e a z ă .

In figura 3 este d a t ă o idee de realizare a f e ţ e i cutiei de dispunere ae l ~ m e n t e l o r de c q , m a n d ă reglaj

de i n s c r i p ţ i o n a r e . In Încheiere, pentru-

oc8• - - - 4 ~ " " ' - " " - '

(-15V)costisitor. Din punctul O-se o b ţ i n e

D5 1N4co1

2,2K.nensiunea de +5 V pentru circuitulCOB400E, care este s t a b i l i z a t ă cu dioda Zener 03 de tip PL5V1 Z.R e z i s t e n ţ a R14 are rolul de a echi

libra tensiunea pe partea n e g a t i v ă a alimentatorului. In punctele A Bse o b ţ i n ±15 V pentru f3A741. Punctul C este OV este legat la masamontajului a cutiei.

Realizarea p r a c t i c ă a montajulu i se poate face pe o s i n g u r ă p l a c ă de circuit imprimat. Comutatorul K1

poate fi rotativ atunci se l e a g ă Cuconexiuni la montaj,. sau cu c l a v i a t u r ă

poate fi pus direct pe cablaj. Con

densatoarele C1-C10 se pot lipi pecomutator sau c l a v i a t u r ă sau pe cablaj. P o t e n ţ i o m e t r e l e se pot lipi directpe cablaj la fel comutatorul K2cu r e ţ i n e r e (comutator de ton de la«Neptun» sau «Gloria»/,K3 are 1x3poz i ţ i i poate fi alegerea realizatorului. B1 B2 sînt borne pentru banane.

Montajul trebuie a i b ă o b u n ă m a s ă , iar gruparea pieselor a p ă r -ţ i l o r componente se efectuezecorect. Se va evita plasarea r e ţ e l e i Wien în apropierea . transformatorului de r e ţ e a sau a i e ş i r i i , pentru preîntîmpinarea unor fenomene nedoritemai ales la amplitudini mici ale semnalului. S i g u r a n ţ a se poate dimensionala 0,6 A. D u p ă ce s-au strîns toatelJiesele, se trece la realizarea cabla

jului.Se p l a n t e a z ă

apoi piesele alimentatorului, d u p ă care se face probapentru a putea vedea tensiunile dins c h e m ă . Se r e a l i z e a z ă osciiatorul Wien

se face proba.

'((XX)

iR,·

'·I%V10Kn 111..

! .1

cei care nu dispun de circuitul integrat CDB400E, m e n ţ i o n ă m se poto b ţ i n e t o t u ş i impulsuri dreptunghiuIare chiar din EA 41 prin v a r i a ţ i a luiR4, ceea ce face ca oscilatorul Wien

lucreze într-un regim puternic de

limitare. Atunci R4 se poate realizadin d o u ă r e z i s t e n ţ e care, comutatecu ajutorul lui K2, conduc la o b ţ i n e -rea semnalelor sinusoidale sau dreptunghiulare (fig. 4).

Restul montajului r ă m î n e identic,cu e x c e p ţ i a alimentatorului, unde dispar R13, R14, 03, C13 ş i , b i n e î n ţ e l e s , formatorul de impulsuri dreptunghiuIare cu toate elementele sale. În figura 5 se c o n f i g u r a ţ i a , c a p s u l e l o r circuitelor integrate.

Personal am realizat montajul Înambele variante el a corespunsdeplin c e r i n ţ e l o r impuse de activitatea c u r e n t ă a amatorului.

15

8/2/2019 Tehnium 08 1981


EXPUNEREA A U T O M A T Ă S t ; ~ h i l l r ~ > ~ c o r e c t ă a c a n t i t ă ţ i i de fu

Im!:>reSlone,aza pelicula fotomare i m p o r t a n ţ ă . Cau

f r e c v e n t ă a n e r e u ş i t e l o r "'Io ....oro"" g r e ş i t ă a diafragmeicele d o u ă ele-

dozareaDe aceM dea p a r a t u r ă foto s-a mai alesasupra a u t o m a t i z ă r i ! expunerii.E x i s t ă d o u ă sisteme: unul care re

g l e a z ă automattimp de expunere ales dealtul eare r e g l e a z ă automat

o d i a f r a g m ă f i x a t ă manual.sisteme se n i mese «automat.cu

priorit atea de expunere»respectiv, cuI l a I U I I I ~ I ' " Ele intr-un

foarte rar, din cauzatehnice' ridicat;

una sau alta

Obtinerea unor rezultate bune Înmod 'constant este c o n d i t i o n a t ă Înlaborator ul de' utilizarea

ustensile curate.

Fiz . GH. S Ă L U T Ă

intensitatea luminii reflectate de subiect cu ajutorul unui element fotosensibil încorporat in aparat. EI poatefi o c e l u l ă f o t o ' l f o l t a i c ă m o n t a t ă În jurulobiectivului (fig. 1a) ori pe c a r c a s ă (b),

un fotorezistor plasat to t pe c a r c a s ă sau pe o . f a ţ ă a pentaprismei la aparatele reflex (1c), eventual În spateleoglinzii semitransparente (1d), ori of o t o d i o d ă ce p r i m e ş t e lumina reflect a t ă de film perdelele obturatQruluichiar În momentul expunerii (1e).

Celulele montate ca În figura1a aus u p r a f a ţ ă mare se folosesc la aparatele simple, unde curentul debitata c ţ i o n e a z ă . direct p r e s e l e c ţ i a diafragmei. Fotoeiementele montate pe carc a s ă sînt utilizate la aparatele de c l a s ă medie ce dispun de un amplificatorelectronic de s u r s ă de curent (baterie). Montajele 1c, 1d se intilnesc laaparatele de calitate r i d i c a t ă auavantajul m ă s o a r ă exact lumi.na cetrece prin obiectiv, tinind seama dedeschiderea lui u n g h i u l a r ă de fil

trele sau inelele intermediarea d ă u g a -

LC . VAS I LE

vînd În vedere nocivi1:atea sa. C u r ă t i rea ustensilelor se va face într-uns p a ţ i u mare, eventual deschis, pen

tru ca vaporii acidului nu ne iritec ă i l e respiratorii.C I ă t i r e a u l t e r i o a r ă va fi a b u n d e n t ă ,

În a p ă c u r g ă t o a r e , de p r e f e r i n ţ ă c a l d ă . Depunerile argintii care apar pe pe

r e ţ i i sticlelor uneori pe cei ai taselor de revelator r e p ~ e z i n t ă straturi sub

de argint ce apar ca urmare a re-bromurii de argint de c ă t r e

revelator. C u r ă ţ i r e a sa nu este absolut obligatorie d a c ă d e s t i n a ţ i a vasuluise m e n ţ i n e permanent. Orice s o l u ţ i e s l ă b i t o a r e d i z o l v ă depunerea de ar-

a a c ţ i u n e r a p i d ă este a s i g u r a t ă s l ă b i t o r u l cu bicromat de potasiu

dat mai jos:- Bicromat de potasiu .. ·1 9

Acid sulfuric concentrat . z miA p ă . . . . . .. pina la 1 IE x i s t ă alte r e ţ e t e de c u r ă ţ i r e ,

unele cuprinzînd acid sulfuric În cant i t ă t i relativ mari si chiar acid azotic.Nu ' r e c o m a n d ă m a-sHel de retete avîndÎn vedere gradul mare de pericol deaccidentare g r a v ă .

te. In sistemul 1e, de a v a n g a r d ă , sem ă s o a r ă lumina to t prin obiectiv Înmomentul expunerii, deci la diafragma e f e c t i v ă de lucru, tinînd seamade v a r i a ţ i i l e luminii ce se produc chiarin acest interval de timp. Desigur,electronica pe care o n e c e s i t ă estedestul de c o m p l e x ă .

Indiferent de tipul sau locul de montare a fotoelementului, semnalul electric al acestuia, d u p ă o e v e n t u a l ă amplificare prelucrare, a c ţ i o n e a z ă asupra diafragmei sau obturatorului.

AUTOMATIZAREADIAFRAGMEI

Atentie la confuzia ce se poate faceCu denumirM « d i a f r a g m ă a u t o m a t ă » , prin care se î n ţ e l e g e mecanismul cem e n ţ i n e diafragma d e s c h i s ă in timpulvi z ă r i i o inchide doar În momentulexpunerii! In contextul de f a ţ ă , prin«automatizarea diafragmei» intelegemexistenta unui mecanism care r e g l e a z ă valoarea c o r e c t ă a diafragmei În cond i ţ i i l e concrete de fotografiere.O s c h e m ă s i m p l ă f o l o s i t ă În multe

aparate este s u g e r a t ă În figura 2. Curentul generat de f o t o c e l u l ă sub inf l u e n ţ a luminii a c ţ i o n e a z ă direct untraductor electromecanic, construit similar cu un instrument electrQmagnetic. «Acul» acestuia s e r v e ş t e ca !imitator de c u r s ă pentru o p l a c ă g l i s a n t ă ce se d e p l a s e a z ă de jos in sus În mo-

. mentul a p ă s ă r i i pe d e c l a n ş a t o r ac

ţ i o n e a z ă asupra diafragmei. F u n c ţ i e de p o z i ţ i a acului În decuparea p l ă c i i , aceasta are o c u r s ă mai mare sau maim i c ă Închide diafragma mai multsau mai p u ţ i n in timpul expunerii.Sistemul ţ i n e cont de timpul de expunere ales de sensibilitatea emulsiei,indicate de fotograf prin butoane carea c ţ i o n e a z ă p o t e n ţ i o m e t r u l din circuit.

Mecanismul descris mai sus esteaplicabil doar la aparate cu obiectivdemontabil. Pentru automatizarea diafragmei la obiectivele interschimbabile, acestea p o s e d ă o pirghie (fig. 3)prin care preselectia este f ă c u t ă dinaparat, de c ă t r e un mecanism maicomplex, ce poate include uneori unmicromotor.

AUTOMATIZAREAOBTURATORUlUIA c ţ i o n a r e a a u t o m a t ă

a obturatoru-

Sînt s i t u a ţ i i În care o b ţ i n e r e a copieifotoQrafice trebuie f ă c u t ă contra cronometru. Uscarea peliculei foto pecare am obtinut neqativele este oo p e r a ţ i e de ' d u r a t ă În mod normal.Pentru a o scurta la cîteva minute(5-10), se folosesc cîteva procedee

care sînt descrise În continuare. Dezavantaiul acestor metode c o n s t ă Înfaptu.Î c ă , pentru o p ă s t r a r e Îndelung a t ă , filmele trebuie (ulterior copierii)urgent r e s p ă l a t e intensiv În a p ă c u r g ă toare uscate nprmal.

1. USCAREA IN ALCOOLu u p ă o s p ă l a r e i n t e n s ă de 2-3 mi

nute În a p ă , pelicula se c u f u n d ă pentru 3-4 minute În alcool. Uscarea areloc rapid (alcoolul care s-a substituitapei se e v a p o r ă rapid). Filmele astfeluscate nu se r e c o m a n d ă a fi p ă s trate, deoarece .alcoolul În concentraţ i e r i d i c a t ă d i z o l v ă s u b s t a n ţ e l e emoliente din s t r u c t u r ă , pelicula devenindc a s a n t ă . Utilizarea alcoolului concentrat În a l t ă f o r m ă deCÎt alcoolul rafinat(alcool tehnic de exemplu) i m p l i c ă riscul a p a r i ţ i e i unei o p a l e s c e n ţ e carem o d i f i c ă t r a n s p a r e n ţ a fotogramelor.

2. USCAREA iN S O L U Ţ I E DEALCOOL

Pentru a evita dezavantajele u t i l i z ă r i i alcoolului concentrat, se r e r : o r n a n d ă

lui se face În cazurilorelectromagnetic. 4 este Dre-zentat un obturator central cu d ' o u ă lamele care se interpwj Încalea momentul d e c ! a j : ~ ş ă -rii, lameleie sînt deblocate mecanic.Lameia 1 se d e p l a s e a z ă sub actiuneaunui resort (deschide obturatorul), Întimp ce lamela 2 este r e f ~ n u t ă de.> unelectromagnet. Cînd 1 ajunge la c 8 : p ă tul cursei, ea s t a b i l . e ş t e un contactelectric ce În TUflqlUrletai de to ' " . ,n ... ri.,,:>'·o

de lumina pe care o n r imo" , t o

tul fotosensibil, un anumit tinlp,

electromagnetul nu mai este alimen-tat, e l i b e r e a z ă a r m ă t u r a lamelat r a s ă de resort, ÎnchideÎntîrzierea lamelei2 f a ţ ă de 1 poatevaria de la sutimi de s e c u n d ă p î n ă lacîteva secunde sau mai mult; acestaeste chiar timpul de expunere asigurat de automat.la aparatele cu obiective interschim

babile se p r e f e r ă automatizarea obturatorului foca!. Principiul este a s e m ă n ă t o r celui descris, cu precizareaaici se r e g l e a z ă lntlrzierea perdelei adoua f a t ă de

Tn oricare cazuri, automatul tre-buie fie «informat» despre valoareadiafragmei alese de fotograf sensibilitatea peliculei. Aceasta se faceelectric, prin p o t e n ţ i o m e t r e , sau, laaparate mai simple, optic. Este vorba

de aplicarea unui tiltru gri cu densi-tate v a r i a b i l ă În fotoelementului(fig. 5). Deplasînd o z o n ă maimult sau mai p u ţ i n t r a n s p a r e n t ă estea ş e z a t ă in f a ţ a celulei; aceasta pri-- m e ş t e o fractiune mai mare sau maim i c ă din lumina i n c i d e n t ă r e g l e a z ă timpul de expunere În c o n s e c i n t ă

Multe tipuri de aparate cu expunerea u t o m a t ă s e m n a l i z e a z ă diafragma oritimpul ales de automat fie printr-unac indicator, fie prin aprinderea unordiode electroluminescente ce se a f l ă ln vizor. Se s e m n a l e a z ă , de asemenea, e x i s t e n ţ a unor c o n d i ţ i i impropriide iiuminare (prea s l a b ă ori prea int e n s ă ) , pentru ca fotograful schimbec e l ă l a l t parametru al expunerii, pelicula sau .. renunte la fotografie. E x i s t ă circuite specializate care În -

g l o b e a z ă volum greutate

a se folosi o s o l u ţ i e de cea 70';;) alcoolÎn Timpul de m e n ţ i n e r e În s o l u ţ i e a este de 5 minute.

Se poate folosi orice fel de alcool;este de dorit a se evita Î n s ă alcoolulmetilic, care este nociv pentru vedered a c ă vaporii s ă i sînt i n h a l a ţ i Într-o

cantitate prea mare.Se vor respecta normele de pro-t e c ţ i e prevenirea incendiilor, .avînd vedere inflamabilitatea alcoo-

3. (car-bonat de potasiu)

Pe baza potasei sepoate uscarea În minutea unui d a c ă îl c u f u n d ă m Într-osolutie s a t u r a t ă a m e n ţ i o -nate' timp de --- Anteriorfilmul se intensiv 3-5 minute.

FilmUl d u p ă scoaterea dinsolutia de se sterqe cu o c î r p ă moaie, calo nu I a s ă s'came, de stratulcleios care ( ă m Î n e pe s u p r a f a ţ a sa;

4. LA TEMPERATU-R I D I C A T Ă

Este o m e t o d ă de r e s t r î n s ă accesi

bilitate.Ea

sea p l i c ă

exclusiv filmeloralb-negru tanate (fixare t a n a n t ă ) carese u s u c ă În dulapuri cu temperaturar e g l a b i l ă . Uscarea se face În plaja det e m p e r a t u r ă 45-60°C.

TEHNIUM 8/1981

8/2/2019 Tehnium 08 1981


'rou

ro04 -

.ro -o- >:::1 o- .J -al o

reduse t o a t ă electronica n e c e s a r ă acestor operatii.

mecanisme cu arc, care,amorsate, a s i g u r ă transportul

mului armarea a u t o m a t ă a obturatorului pentru un n u m ă r de 4-8 cadre

chiar mai mult. Este suficientmentinem degetul pe d e c l a n ş a t o r aparatul e x e c u t ă o succesiune de fotografii, in c a d e n ţ a de cîteva cadre pes e c u n d ă . este m a x i m ă atuncicînd pe p e l i c u l ă eveni-mente cu in timp(in sport de surprinde-rea celei spectacu loase pozitiieste d i f i c i i ă . Alte mecanisme

pneumatic de t .."'n"'n .... rt

se m i ş c ă intr-un

bioxidul dec a p s u l ă desifoane. ""CI' ... "" ..

m e ~ c a l n i s m e l e cu micromoTW1CliUfie automat

precedente,cea mai intere

este vorba de

mare de cadre. Ele se o r ~ ~ t e ' 3 . z ă n ă r i i prin t e l e c o m a n d ă mare.

n u m ă r

A U T O M A T Ă c ă « a u t o d e c ! a n ş a t o -

rul» pe majoritatea fotoapara-telor actuale este un prim spreautomatizarea acestei Un re-sort tensionat se În

del i m i t a t ă

de un dichet sau o p a i e t ă , astfeldestinderea se face uniform, În15 secunde. la c a p ă t u l cursei, obturatorul este d e c l a n ş a t .

Treapta u r m ă t o a r e de automatizarea d e c l a n ş ă r i i este introducerea unuimecanism cu electromagnet, care, pri-mind un de a c ţ i o n e a z ă obturatorul. utilizat înl e g ă t u r ă cu senzori de tipuri

permite În anumite si-tuatii date: intrece riletive', p ă t r u n d e r e a unui intrusloc nepermis etc.canismul de transportm a t ă , sistemul poatet e l e c o m a n d ă cu

mic,lor s ă l b a t i c e

luarea

fOCALIZAREA A U T O M A T Ă Cea mai f r e c v e n t ă este

rea la

TEHNIUM 8[1981

I

panou cuelemente fotosensibile

imagini clare a sUi)lectului situat lao d i s t a n t ă oarecare. Cauza o constituie complicatiil e tehnice care nu justif i c ă totdeauna a c e a s t ă automatizare.

Unul din sistemele utilizate se baz e a z ă pe principiul telemetru ui cuc o i n c i d e n ţ ă , cuplat cu obiectivul. Su

biectul este «vizat» prin d o u ă lentilesituate la o d i s t a n ţ ă oarecare una f a t ă de alta (fig. 6), din a c e a s t ă c a u z ă ei este v ă z u t sub unghiuri diferite.Într-un telemetru o b i ş n u i t se realizea

suprapunerea celor d o u ă imaginiprin rotirea unei oglinzi apreciereav i z u a l ă a momentului cînd coincidentaeste p e r f e c t ă . Tn telemetrul automat,coincidenta este s e s i z a t ă fotoelectric.Fiecare din cele d o u ă lentile proiect e a z ă imaginea subiectului pe cîte unpanou cu elemente fotosensibile (indesen sînt reprezentate 4 elemente,de f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă ) . Semnalulelectric produs sub a c ţ i u n e a luminiide fiecare element al unui panou estecomparat cu semnalul produs de elementul c o r e s p u n z ă t o r de pe c e l ă l a l t panou. Egalitatea pentru toate pere

chile de fotoelementeî n s e a m n ă

coincidenta imaginilor proiectate pe ele.Practic punerea la punct În siste

mul de mai sus se face astfel: un micromotor r o t e ş t e obiectivul ( ş i a c ţ i o -n e a z ă telemetrul cuplat) de la un c a p ă t la altul al domeniului de reglaj (deexemplu 0,6 m - ce). Pe durata acesteid e p l a s ă r i se c o m p a r ă semnalele fotoelementelor se m e m o r e a z ă electronic pozitia În care c o i n c i d e n ţ a a fostcea mai b u n ă . Apoi sistemul readuceobiectivul in acea p o z i ţ i e permited e c l a n ş a r e a . T o a t ă o p e r a ţ i a d u r e a z ă citeva secunde n e c e s i t ă o electron i c ă a d e c v a t ă . Al t tip de automat f o l o s e ş t e radarul

cu uitrasunete. Un difuzor m i n i a t u r ă emite un scurt impuls ultrasonic Înf a ţ a aparatului. Apoi a c e l a ş i difuzor,folosit ca microfon, c a p t e a z ă «ecoul»datorat reflexiei pe primul obstacolîntîlnit - considerat subiectul fotografiei. in f u n c ţ i e de durata intirzieriisemnalului este a c ţ i o n a t motorul ced e p l a s e a z ă obiectivul În p o z i ţ i a neces a r ă unei bune f o c a l i z ă r i .

d e

BUTZUl AUTOMAYFulgerul electronic, fie încorporat

În aparatul foto, fie ca accesoriu alacestuia, a fost el automatizat (saudotat cu «computer» cum se spune, nutocmai justificat, În prospectele comerciale). Despre ce este vorba? La

un blitz o b i ş n u i t , cantitatea de l u m i n ă p r o d u s ă de' l a m p ă prin d e s c ă r c a r e a condensatorului este c o n s t a n t ă . Revine fotografului sarcina ele a dozalumina p r i m i t ă de film, prin reglareadiafragmei la o valoare c o n v e n a b i l ă , functie de distanta blitz-subiect.

Bli'tzul automa t e l i m i n ă reglajul men-. tionat. Se l u c r e a z ă cu o d i a f r a g m ă f i x ă , a l e a s ă f u n c ţ i e de sens'ibilitateaemulsiei. Iluminarea p r o d u s ă de blitzare î n s ă o d u r a t ă v a r i a b i l ă , c o r e l a t ă culumina care se r e f l e c t ă pe subiect.Pentru aceasta, pe blitz este m o n t a t ă o f o t o d i o d ă cu raspuns rapid, carem ă s o a r ă lumina p r i m i t ă prin reflexiechiar În timpul d e s c ă r c ă r i i (fig. 7).

Cînd iluminarea este s u f i c i e n t ă , uncircuit electronic s e s i z e a z ă acest lucrud e t e r m i n ă intreruperea d e s c ă r c ă r i i .

Ea se face fie prinş u n t a r e a

condensatorului, fie prin intreruperealui cu tubui de d e s c ă r c a r e . AI

wEro

procedeu este preferabil, deoarece ec o n o m i s e ş t e eneraia a c u m u l a t ă În con-densator (blitz cu dar ti-ristorul circuitul de compli-

schema."tr,n-o,,,,ti,',,,,r'::'::1 blitzului aduce

seama de rof l lo ..";"i_

de filtrele montatel a m p ă , de e x i s t e n ţ a ilumi-n ă r i i ", i r1nl l l t ""rl&l cu alt blitzneri corecte chiar in cazullumina i n d i r e c t ă a blitzului.

tehnica foto, iar

Itisme la'constitui unrealizarea

z ă t o a r e .

*aparatnu a fost comer

e! ar fi atît deutilitatea sa

Iar

8/2/2019 Tehnium 08 1981


, i

tatea de a se sincroniza pe armoniceale semnalului aplicat pe intrare,r e z u l t ă pentru «n» canale, apIi .cînd a c e l a ş i semnal, dar stabilindf r e c v e n ţ e proprii de \ o s c i l a ţ i e diferite, se o b ţ i n la i e ş i r i l e 'respectivesemnale de f r e c v e n ţ e diferite pentrua c e e a ş i p e r i o a d ă , c o r e s p u n z ă t o a r e caracteristicii de f r e c v e n ţ ă a f i e c ă -rui PE 565.

canalul sintetizor l u c r e a z ă b a n d ă . de f r e c v e n ţ ă > 0,3 .kHz,

Blocurile monostabile de pe c ~ · . nale pot fi reglate pentru limpi dJc o m u t a ţ i e de ordinul secundeIor\,astfel incît creeze

M

\ impresiasursele luminoase se integrealA în·,;:;tr-un «fluviu de l u m i n ă » (lumin4d i n a m i c ă ) modulat în a m p l i t u d i n ~ f r e c v e n ţ ă de sursa m u z i c a l ă (S'emi

nalul de a u d i o f r e c v e n ţ ă ) .

MUZICASICULDABB" . , ' GELU FRUNZA. I a ş i

Impulsul de c o m u t a ţ i e este pre..luat de pe una din i e ş i r i l e (4+ 5),(9) ale sintetizorului aplicat pepinii 3, r ~ s p e c t i v 3m ai monostabilelor M l' respectiv Mn'

Circuitul se r e g l e a z ă pentru timpide' c o m u t a ţ i e foarte mici atunci cînd

P o r ţ i l e celor d o . u ă elemente dec o m u t a ţ i e de· pe un canal primescsem!ll11 de pe i e ş i r i l e Q respectiv, Q. Se o b ţ i n e astfel o s i n c r o n i ~ zare l u m i n o a s ă ritm pe Q c o n t r a ~ ritm + p a u z ă pe Q. '

Sistemul electronic pe care-l propun r e a l i z e a z ă o sincronizare f i d e l ă a i n t e n s i t ă ţ i i luminoase cuamplitudinea semnalului audio, pe de, oparte, a lungimii de u n d ă în careemite sursa de l u m i n ă cu f r e c v e n ţ a semnalului prelucrat, pe de a l t ă parte.

în acest fel, efectele sunet-culoaresînt percepute ca s e n z a ţ i i p l ă c u t e , neobositoare, avînd un caracter re-qonfortant, de d u r a t ă . A f i r m a ţ i a este j u s t i f i c a t ă de

faptul intensitatea l u m i n o a s ă pecanal r ă m î n e c o n s t a n t ă indiferent

. de f r e c v e n ţ e l e sintetizate, d a t o r i t ă u t i l i z ă r i i pe' a c e l a ş i canal a d o u ă surse de l u m i n ă comandate în contratimp, compensîndu-se reciproc.

Schema bloc este p r e z e n t a t ă înfigura 1, iar schema , e l e c t r i c ă înfigura' 2. Semnalul audio preluat dela s u r s ă (? 50 mV) se a p l i c ă uneiadintre i n t r ă r i l e M, N.

Blocul AAF r e p r e z i n t ă un' amplificator de a u d i o f r e c v e n ţ ă care amp l i f i c ă semnalul aplicat pe .intrarea M(pe intrarea N fiind' recomandat ase aplica numai semnalul a c ă r u i putere d e p ă ş e ş t e 500 niW).! I e ş i r e a blocului AAF este c u p l a t ă cu i n t r ă -rile sintetîzoarelor S1' S2'''S", cor e s p u n z ă t o a r e celor «n» canale,Frecventele' sintetizate de acesteasînt apÎicate monostabilelorM 1 ,

M2• .Mn•

întrucît sînt utilizate ambele ie-ş i r i (Q Q) ale unui m ~ > n o s t a b i l , fiecare canal c o m a n d ă d o u ă tiristoare care au ca s a r c i n ă sursele del u m i n ă . .

D a c ă elementele de c o m u t a ţ i e stat i c ă au tensiuni sau c u r e n ţ i de deschidere m a r ~ între i e ş i r e a Q", respectiv Q", p o a r t ă se interconect e a z ă amplificatoare ca acela reprezentat în figura 3.

Principiul de f u n c ţ i o n a r e se baz e a z ă pe utilizarea circuitelor integrate de tip PLL ca filtre de. frec-v e n ţ ă .

Semnalul audio prelua,t de la os u r s ă (oricare i e ş i r e a .unui magnetofon, radio, picup etc.) cu P?

~ . 5 0 0 mW se a p l i c ă pe intrarea N(pentru nivel semnal ?5 0 mV peintrarea M) puncte comune alei n t r ă r i i pentru cele «n» canale." Prin condensatorul de cuplaj CN

semnalul ajunge pe baza tranzistorului Ql (pinii 2) din c o m p o n e n ţ a circuitului integrat tip PE 565.F r e c v e n ţ a de o s c i l a ţ i e l i b e r ă fo

este s t a b i l i t ă , prin r e l a ţ i a : fo = (3,7'. RoCo)-l, respectivfon = (3,7 .Rgn C on) - l .

lntrucît comparatorul de f a z ă dinc o m p o n e n ţ a PLL-ului are proprie-

18

r -IIII

III

M t!IIHTETlZORN M

O 1 AA.F.N 5,O 1TÂ'8

MiI

tIIIIII

~ l I n l t C Q n a i e --dtnM5l!N-

IIII

rII

cOMUTAt

k

2.

1 II ' . .n" ~ f t s b i l e '-------------

piG 1. tlCHEtV\Â &L-Oc.

I

. ..__ . . . . . . .~ i i i i i i . I IIIIIIII

I I

.,nll

•

•

____________________________________ ________ __________~ _ G V

CANAL. 1

r - ~ - - - - - - - - - 1 ~ __ ~ _ + - - _ = ~ ~ ~ - - - - . - ~ - r . - - ~

1,Spe.n cat"IOIa

1 .

~ - - - - - - - - - - - - - - ~ - - ~ - - - - - - ~ - - - - - - ~ - - ~ . - . - - -L _________ ___________________ _

F=Îa; 2 . ~ H E M ~ PRÎ...scÎPÎU

intranz

~ 5 O m i

8/2/2019 Tehnium 08 1981


1I LA

Ing . S T A N P A V E L , P i t e ş t i Montajul prezentat u t i l i z e a z ă un cir

cuit integrat de c o m u t a ţ i e din seria

SN 7404 sau COS 404 E (LP.R.S.),care c o n ţ i n e 6 p o r ţ i inversoare simple.Cu valorile condensatoarelor m e n ţ i o nate În s c h e m ă (fig. 1) se o b ţ i n trenuride impulsuri dreptunghiulare care produc Într-un difuzor sunete de tipul«ti-ta» (ca la m a ş i n i l e de m i l i ţ i e ) , iarprin schimbarea valorilor unora dintrecondensatoare se poate modifica acest sunet p î n ă la o b ţ i n e r e a unui deosebit de p l ă c u t «bim-bam»,

Cele 6 p o r ţ i ale circuitului i n ţ ~ g r a t sînt utilizate pentru formarea a 3 circuite astabile, cu timpi d i f e r i ţ i de bascuIare. Astfel, primele 2. p o r ţ i f o r m e a z ă un circuit astabil cu perioada de com u t a ţ i e de circa o s e c u n d ă . I e ş i r i l e de pe fiecare p o a r t ă sînt conectateprin intermediul unor r e z i s t e n ţ e de2,7 kU cu celelalte d o u ă circuite astabile, formate cu ajutorul celorlalte

4 p o r ţ i ale circuitului integrat, realizindu-se În acest fel comanda a ~ e s -

TATaRTRONIC

P r a f . M I H A I CORUTIU,

LiI:::euB<.<C. A . Re sse t t Î »B u c u r e ş t i

Folosirea osciloscopului catodic prev ă z u t cu· un comutator electronic esteextrem de a v a n t a j o a s ă în studiul unor

procese care n e c e s i t ă vizualizarea simult a n ă a d o u ă semnale. în acest sens pot fidate n e n u m ă r a t e exemple: vizualizareas i m u l t a n ă a semnalelor de" intrarei e ş i r e existente la un amplificator (avantaje: evaluarea r a p i d ă a a m p l i f i c ă r i i aprecierea c a l i t a t i v ă a caracteristicii der ă s p u n s ) , observarea s i m u l t a n ă a unuisemnal de r a d i o f r e c v e n ţ ă modulat înamplitudine a semnalului detectat(avantaje: calculul rapid al randamentului detectorului evaluarea graduluide distorsiuni' introduse de c ă t r e acesta),vizualizarea semnalelor de i n t r a r e - i e ş i r e pentru un filtru (în vederea aprecieriicaracteristicii acestuia), observarea semnalelor produse de un generator standard un oscilator oarecare (pentruetalonarea acestuia din u r m ă ) etc.

Utilizarea unui osciloscop cu d o u ă tunuri electronice este, evident,

i n d i c a t ă în toate aceste cazuri. Acest aparat esteÎ n s ă greu de procurat, iar construirealui este d i f i c i l ă . P r e z e n t ă m în articolul de f a ţ ă un co

mutator electronic, realizat în întregimecu piese de p r o v e n i e n ţ ă r o m â n e a s c ă , carepoate înlocui în multe s i t u a ţ i i , cu rezultate deosebit de bune, osciloscopul cud o u ă spoturi. Comutatorul introduce,pe rînd, la intrarea osciloscopului semnalele care trebuie vizualizate. D a c ă frecventa de comutare este mult mai maredecit cea a semnalelor, acestea se vorobserva pe ecranul osciloscopului subforma a d o u ă curbe distincte.

Schema de principiu a comutatoruluielectronic este p r e z e n t a t ă în figura 1.

Montajul n e c e s i t ă un n u m ă r relativ mic,de componente: patr u tranzistoare, d o u ă circuite integrate elementele pasiveaferente. Tranzistoarele TI T2 f u n c ţ i o n e a z ă alternativ: cînd TI este blocat,Tz

se a f l ă în stare de f u n c ţ i o n a r e invers. R e z u l t ă semnalele aplicate Iai n t r ă r i l e 1 2 ale c o m u t a t o r u l u ~ amplificate cu ajutorul etajelor echipate cu

tora În f u n c ţ i e de p o r ţ i l e primului circuit astabil care se g ă s e s c alternativÎn conductie. Cele d o u ă circuite astabile vor oscila deci. pe rind, cu frecv e n ţ e diferite, dictate de valorile condensatoarelor care l e a g ă p o r ţ i l e , Oscil a ţ i i l e sînt culese simetric de pe porţ i l e f i e c ă r u i circuit aplicate la unamplificator format cu ajutorul tranzistoarelor T1 T2. D a c ă se d o r e ş t e

. o b ţ i n e r e a unui sunet mai puternic,acest amplificator poate fi Înlocuit cuorice alt tip de amplificator, la care

semnalul se va aplica tot prin intermediul condensatorului de 5jlF. Difuzorul utilizat poate fi de orice tip, curezistenta bobinei mobile de 8 o. Curezultate mai slabe, În locul difuzorului poate fi m o n t a t ă chiar o c a s c ă tel e f o n i c ă .

tranzistoarele T3 T4' vor ajunge laintrarea Y a o s c i l o s c o p u l u ~ pe rînd

D a c ă f r e c v e n ţ a · de e ş a n t i o n a r e (comutare) este mult mai mare decît cea asemnalelor, a t u n c ~ pe ecranul osciloscopului, ,se vor observa, a ş a cum s-a precizat mai înainte, d o u ă curbe distincte.În realitate, aceste curbe apar pe ecranul osciloscopului intermitent. D a c ă rim f r e c v e n ţ a bazei de timp a osciloscop u l u ~ vom observa fasciculul electronic al tubului catodic descrie, alternativ,p o r ţ i u n i din cele d o u ă curbe: într-o jum ă t a t e de p e r i o a d ă a semnalului de com a n d ă este d e s c r i s ă o p o r ţ i u n e din

prima c u r b ă (cea a p l i c a t ă la intrarea 1 acomutatorului), iar în c e a l a l t ă j u m ă t a t e este d e s c r i s ă o p o r ţ i u n e din curba a doua

1Executat corect, montajul f u n c ţ i o

n e a z ă de la prima Încercare, fiind necesare numai unele mici reglaje asupra celor d o u ă oscilatoare de frecv e n ţ ă s o n o r ă , pentru o b ţ i n e r e a unuiton cît mai p l ă c u t . Aceste reglaje ser e c o m a n d ă a fi f ă c u t e numai prin modificarea valorilor condensatoarelor de0,1 0,2 ....uF, deoarece m o d i f i c ă r i der e z i s t e n ţ e pot pune in pericol circuitul integrat. Ca r e g u l ă g e n e r a l ă , m ă r i rea valorii acestor condensatoare produce coborîrea tonului dat de oscila-

( a p l i c a t ă la intrarea 2) ş . a . m . d . D a c ă m i c ş o r ă m f r e c v e n ţ a bazei de timp a oscil o s c o p u l u ~ cele d o u ă curbe par continue.

Comanda f u n c t i o n ă r i i alternative atranzistoarelor Ti ' T2 se r e a l i z e a z ă cuajutorul unor semnale dreptunghiularedefazate cu 180°. Pentru o b ţ i n e r e a unorastfel de semnale se folosesc d o u ă circuite integrate: CDB 400 CDB 473.Trei din cele patru p o r ţ i NAND ::tIe

circuitului integrat CDB 400 sînt legateca inversoare f o r m e a z ă un circUlt

INTR· YOSCI LOSCOP

toare, iar m i c ş o r a r e a lor duce lanerea unor tonuri mai

Alimenîarea se face dela o baterie de l a n t e r n ă de 4,5 V saude la un alimentator stabilizat cu tensi unea de 4,5-5 V. Nu se ;/a d e p ă ş i în nici un caz tensiunea de 5 V, deoa-rece circuitul se poate dis·-truge. Circuitul se alimen-t e a z ă cu tensiune Între 7

14, cu pinul 7 la m a s ă

basculant astabil. Frecvemagenerate de acest circuit e s t ~ d e t e r r n m a t ă

1de grupul (f = R1 3

3torul de

bascu!antunghiular. Aplicîndtrarea de tact «T» a unui circuit(în cazul de realizat cuCOB 473), se la i e ş i r i l e d o u ă semnale în a n t i f a z ă si

iar fac-

unghiulare. Aceste s e m n a l ~ c o m a n d ă funcţ i o n a r e a a l t e r n a t i v ă a tranzistoarelor T

T?

F - ~ ~ . - - & - - e - - - - - - - ~ - - ~ - - - - ~ ~ ~ ~ ~ - - ~ - - - - - - . - . - - - - - ~ ~

+5V

Ra6,2Kn

1/+ 13 12 11 10 9 8C O 8 400

Rg6,2KQ

5\/

2

9 8473

5 6

+ SV

'7I

8/2/2019 Tehnium 08 1981


Cînd r ă c o a r e a serii mai d o m o l e ş t e canicula. miezului de v a r ă , g u s t ă m cumare p l ă c e r e tihna o f e r i t ă de un ceasde sedere balcon, mica n o a s t r ă « o g ~ a d ă ) } de habitatul modern." " , ~ r \ , ~ n . c nu e x i s t ă balcon f ă r ă flori

sau ghivece simplea c e a s t ă d o r i n ţ ă de apropiere de na-de care am fost atît de l e g a ţ i este

una din dimensiunile f i r e ş t i ale omenescului. Dar, din p ă c a t e , În majoritatea balcoane or, a ş e z a r e a jardinierelor este f ă c u t ă la întîmplare, de cele

multe ori parapetul balconu-pe cel ce d o r e ş t e

cu b r a ţ e l e de bordaj. Maidezavantajul c ă d e r i i acciden

i n i , " , _ a l rw al scurgerii apeip e r e ţ i l o r balcoa f a r ă de n e p l ă -

cerile enumerate mai sus, mai e x i s t ă i l u m i n ă r i i În exces a plan

de apartament, lucru ce le poate.

prezentat.e mai jos au avana asigura florilor un s p a ţ i u

" " ' f ; " ; , , n{ o iluminare c o r e s p u n z ă -toare f i e c ă r e i specii În parte.C o n s t r u c ţ i a jardinierei este s i m p l ă ,

ea are forma unei «orgi» compuse dinmai multe tuburi de plastic cu diametrele cuprinse Între 10 15 cm, În

f i e c ă r e i ţ e v i a ş e z Î n d u-se uncu un diametru convenabil1 .

vor avea Î n ă l ţ i m i diferite, forc o m p o z i ţ i o n a l plin de

avea În vedere ca planteleau nevoie de l u m i n ă mai m u l t ă fiea ş e z a t e pe ţ e v i l e mai inalte mai

de marginea e x t e r i o a r ă a baliar cele care nu s u f e r ă lu

m u l t ă se vor a ş ~ z a pe ţ e v i l e maiscurte spre interior. In tabelul anexat

E. V A R G H E Ş , des igner

sînt Î n ş i r u i t e cîteva plante o b i ş n u i t e , În ordinea necesarului de l u m i n ă .

Balcoanele cu orientare s u d i c ă vortrebui p r e v ă z u t e cu copertine de pînz ă , care, pe l î n g ă f u n c ţ i a de umbraral g r ă d i n i i , p r o t e j e a z ă i h c ă p e r e a împotriva Î n c ă l z i r i i excesive. Iarna, Î n ~ treaga « g r ă d i n ă » poate fi m u t a t ă Înî n c ă p e r e , l î n g ă o f e r e a s t r ă , unde plantele vor primi o parte din lumina nec e s a r ă s u p r a v i e ţ u i r i i lor. Vom aveag r i j ă ca,în lunile cu mare nebulozitate

cu o m i c ă d u r a t ă a zilei l u m i n ă (decembrie-ianuarie), s u p l i m e n t ă m ilu

minarea florilor cu cîteva tuburi deneon de 20 W montate În scafe reflector, deasupra ansamblului.

Durata i l u m i n ă r i i suplimentare estec u p r i n s ă Între 2 4 ore zilnic. D a c ă vom folosi a c e a s t ă s u r s ă pentruiluminatui î n c ă p e r i i , vom realiza o economie Î n s e m n a t ă de energie e l e c t r i c ă .

Dar nu numai plantele de apartament se pot cultiva În balcoane, e x i s t ă multe plante anuale sau perene caretrec s a t i s f ă c ă t o r prin i a r n ă care,

din punct de vedere decorativ, Întrecplantele de apartament. Astfel ,· o ban a l ă t u f ă de cur te- hortensia-,cultiv a t ă pe balcon, ne surprinde cu vigoarea f r u n z i ş u l u i d e l i c a t e ţ e a florilor

ce se m e n ţ i n proaspete p î n ă aproapede prima z ă p a d ă .

O a l t ă p l a n t ă iubitoare de u m b r ă este I ă c r ă m i o a r a , care poate ocupaetajele inferioare ale g r ă d i n i i ; de asemenea, ied era tîrîtoare sau c l o p o ţ e i i de p ă d u r e , care normal cresc În locuriumbrite, sau alte plante pe care cititorul le g ă s e ş t e potrivite gustului s ă u decorativ.

Consultînd un manual de floricult u r ă sau lucrarea lui Aurelian B ă l t ă · · r e ţ u , «Florile, parfum culoare», a p ă -r u t ă În c o l e c ţ i a «Cristal», vom g ă s i o

1

multime de sfaturi utile iubitorului deflori: la c o n s t r u c ţ i e vor fi folosite ţ e v i de plastic cu diametrele cuprinse Între10 si 15 cm, care se vor de-a lungulgeneratoarelor ce vin contE(d cu«codez» sau «prenadez».

La c î ţ i v a centimetri de la capeteleinferioare ale ţ e v i l o r vom lipi cîte unfund circular din polistiren, vom practica un colier de g ă u r i q; 10 mm, carevor servi la aerisirea ghiveciuiui laevaporarea apei În exces. D u p ă montare, întreg ansamblul se va vopsi Cl:l

emaur alb, aplicat cu un pistol destropit, sau cu o vopsea email, a p H c a t ă cu pensula.

O a l t ă v a r i a n t ă de asamblare a jardinierei se poate u r m ă r i În figura 2.

Întregul ansamblu se va monta de-alungul unei platbande cu grosimea

de 3 mm, care va s t r ă b a t e ţ e v i l e printr-un decupaj adecvat practicat În fiecare ţ e a v ă În parte; cele d o u ă capetelibere ale platbandei se g ă u r e s c (q> 6,

r/J 8 mm) se prind cu d . o u ă ş u r u b u r i În d o u ă console incastrate in perete.La fel ca În primul caz, ţ e v i l e se Ii-

uleffen bachiapictaSanseuieriaOxicardiumMaraniaIBromelia

ChlorophytumFerigaFeriga piUaeaficlJs IYI'aia.edera

150 l u c ş i 2 0 0 l u c ş i 250 l u c ş i 300 l u c ş i 350 l u c ş i 350 l u ( : ş i 400 l u c ş i 4 5 0 l u c ş i 600--800 I i! e ş i

1 000 ~ l I ! c ş i

pesc Între ele cu «c.odez».Amplasarea jardinierei se poate-face

pe unul din p e r e ţ i i balconului sau peun perete al unei î n c ă p e r i .

Finisajul se face tot prin vopsirecu emam sau email alb.

În cazul cind jardiniera se va montaÎntr-o c a m e r ă , este recomandabil

doar o s i n g u r ă specie ca fe-riga sau ficus a g ă ţ ă t o r , careprin efectul lor decorativ Întrec oricea ş t e p t a r e .

Montarea jardinierei trebuie f ă c u t ă pe peretele cel mai luminos al î n G ă -perii.

(URMARE DIN PAG. 14)

necesare de r e a c ţ i e de valorimai mari. normal se faceun compromis, utilizînd 22 ca va-loare f i x ă . Dioda permite polarizareaj o n c ţ i u n i i a tranzistoarelorbipolare; t o t o d a t ă , ea b l o c h e a z ă a c e a s t ă tensiune spre soclul S2' respectiv la tranzistoarele FET sau MOSFET.

Bobina de ş o c (Si) este od a r d i z a t ă des f o l o s i t ă laaparate de en:isie.

MODUL DE UTILIZARE

D u p ă verificarea conexiunilor in-troduce un cristal în soclul S31 iar Siori în S2 se introduce un tranzistor adecvat. D a c ă piesele sînt bune conexiunile corecte, montajul g e n e r e a z ă î n a l t ă f r e c v e n ţ ă , care se poate culege la borna

de i e ş i r e . Se pot testa astfel cristalele dec u a r ţ folosind un tranzistor verificat. Sep r e t e a z ă în acest scop, de exemplu, tranzistorul bipolar BC 107, care în modnormal o s c i l e a z ă p î n ă la 300 MH z

Folosind un cristal testat, se poate

efectua verificarea d i n a m i c ă a tranzistoarelor. Cele utilizate în a u d i o f r e c v e n t ă vor fi testate cu un cristal de a p r o x i m ~ -tiv 1 MHz (între 500 kHz 1,5 MHz),iar cele de î n a l t ă f r e c v e n ţ ă cu un cristalde peste 10 MHz. F r e c v e n ţ a g e n e r a t ă se poate detecta cu un aparat de radio,

careinstrument de

(de laS-a

cîmp (FET)p e d a n ţ e

Cu ajutorulr e g l e a z ă p 1 s e r v e ş t e R e z i s t e n ţ a se

osciloscop, undaetc.

inclic2ltor de î n a l t ă utilizarea unui

sensibil

efect de

mentul indicator ei vafi în jur de kn. Se r e c o m a n d ă pentrutestare folosirea .. .unui p o t e n ţ i o m e t r u (5 kQ); P2 se p o t r i v e ş t e la mijlocul cursei.Ze:coul electronic se p o t r i v e ş t e

conectat 1I'"I1",,,,i7<'.,,.il1

R*, care se î n l ~ ) c u j e s t e cu un rezistor de a c e e a ş i

a l i m e n t e a z ă de la o hade alimentarea

H!l!J.\";i:Hll:1 miliampermetrului este o r i e n t a t i v ă , c o n c l u d e n t ă pen

tru aprecierea f u n c ţ i o n a l i t ă ţ i i compQnentelor verificate.Aparatul se mai poate folosi ca gene-

rator de semnal pentru e t a l o n ă r i . D a c ă la i e ş i r e se c o n e c t e a z ă un circuit

acordat pe f r e c v e n ţ a c r i s t a l u l u ~ semna··lul va fi mai

8/2/2019 Tehnium 08 1981


«DAC.An .1300 SPORT

Dimensiuni LungimeL ă ţ i m e l J l ă l ţ i m e (gol)

Ampatament

Ecartament f a ţ ă - s p a t e Garda la so l (gol)Greutate proprieGreutate u t i l ă Greutate t o t a l ă N u m ă r de locuriPanta m a x i m ă MotorRaport compresieN u m ă r cilindriP u t e r e , l t u r a ţ i e

C u p l u / t u r a ţ i e

Cilindree

4150 mm1636 mm1301 mm

2235 mm1 312 mm

225,5 mm930 kg330 kg

1 260 kg40,32MAS9:84

65 CP la5250 rot/min

10,2 mdaN ld

3 300 rot/min1 397 cm

Pentru r e l a ţ i i suplimentarep u t e ţ i adresa p r o d u c ă t o

rulul:

INTREPRINDEREA DEAUTOTURISME C O L I B A Ş I

P I T E Ş T I telefon: 13300; 14800

telex: 18226; 18227

TEHNIUM '81

Î n t r e p r i n 4 e r e ' ! . 1 ~ q ~ t o t u r i ~ r J f e f i ~ ' î ~ ( . o f e r ă ) i R e , f l U ; U a n u l y / ~ ~ ~ , · ~ . ; ~ 4 ţ n ă I l . 1 , r g de modele : ~ < { 4 l ~ ~ ' f f : 1 3 1 q ~ \ ~ " , v a r i a n t e l ~ « L u ; ) O > ş ~ ~ ~ S t a n d a r d l ) , { ( D , ~ . f : i a ~ ~ ~ f t ~ O O S ~ , ? ~ t , c a m i ( } 1 ' : e t a : « l J f ! f i { J » ! . 1 3 ~ care, p ă s t r î n d c a l i f ~ ţ i l e t r a d i ţ i ! ; ) 1 1 r a l ~ : ( J I . 1 cte'l;>- d ~ ~ i c i t a t e , ! t ! ~ i ~ u r a n ~ , . s p a ţ i i i n t e ~ i o a r e g ~ n e r o a s e < ! .... i c a P ă t ă noi d e < ~ l e g a n ţ ă , c o n / ~ r : ~ ; ; s i . e c ( i n Q 1 f ! . i " i , . t ~ . ~ ~ . : c . · . . :>' . . . . .< •• i<t..... . . : ~ ~ i i , \ . i \ i . Z \

in timp ce designerii au studiatnrii:tl aspect al produSelor' anulut' v z ' i t ~ t , inginerii s-au preocupat de sporirea confortului o b ţ i n u t prin dotarea cu noiechipamente utile ş i , în special, de reducerea consumului de carburant.

p r e z e n t ă m d o u ă dintre aceste modele ale anului 1981 : «Dacial>-1300

Sport «Dacia>-131O, reproducînd a l ă t u r a t cîteva caracteristici:

Caracteristici

• Cilindree• Raport de compresie

• Putere

«DACIA 1-1310

B e r l i n ă 1289 cm9: 156 CP (DIN)5 300 rat/min

• Cuplu 9,4 kgfm/3000• Ampatament 2 441 mm• Ecartament f a ţ ă - s p a t e 1 312 mm• Lungime t o t a l ă 4340 mm• L ă ţ i m e t o t a l ă 1 636 mm• î n ă l ţ i m e 1 430 mm• Greutate in ordine de mers 920 daN• Greutate m a x i m ă r e m o r c a b i l ă 800 daN

P e r f o r m a n ţ e • V i t e z ă m a x i m ă • Demaraj 1000 m

Consum de b e n z i n ă • Ia 60 km/h• Ia 80 km/h• urban

140 krn/h39,1 s

5,3 1/100 km6,3 1/100 km8,7 1/100 km

5,8 1/100 km6,6 1/100 km8,7 1/100 km

21

8/2/2019 Tehnium 08 1981


d o u ă în banda de

o putere de

·,e m i ţ ă t , o r u l lu-

de-

oscilator cu tranzistorulare în circuitul oscilant bobina

condensatorul C v=0-40 pF.Li se c o n s t r u i e ş t e pe o car

8 mm de la US din radioreceptoare ş i " " are 40 de spire CuEm 0,2-0,4.Pentru cuplaj, L2 are 8 spire din a c e e a ş i

s î r m ă . Etajul final (modLllatj

d o u ă tranzistoare(EIT 317, OC 169

Bobina L3 are 30 de

in

CuEmbobinate tot pe

poate fi construitcu 150 de spire

8. Soculun miez f e r i t ă

0,1.

VTM,2/1980

MODUL.ATIE

1[;6Cz

AMPlifiCA O

COIPRIBORAplicind la intrare semnal de I.a

microfon, cu v a r i a ţ i i foarte nr,")ntmt:: l t",

la i e ş i r e a etajului se r e c ] ă s . e s î e cvasiconstant cu foartemici. A c e a s t ă c a r a c t e r i s t i c ă este uf.i-

I i z a b i l ă in special în transmisiiunde modul.areco!nstan"rn se m ă r e ş t e razaa e m i t ă t o r u l u i .

Piesa

•

TEHNIUM 8/1981

8/2/2019 Tehnium 08 1981


ORA EIACTA ...

cu a f i ş a j cuau rea

un ceas electric care a r a 1 ă oraprin intermediul unor bile. În

role estem i ş c a r e cu ajutorul unui maelectric.

t r a n s p o r t ă , din deÎn minut, o b i l ă În

a r a t ă primele patru mit r a n s p o r t ă r i i celei

din cinci in cinci minute.În care cade cea de-a 60-a

a f a r ă de ultima,r u l e a z ă În canalul orelor.

8 23 de minute; decis ă c u r g ă .

I N C R U C I Ş A T E

Energie in adinc - «Motor»2) Aparate electrice. 3)electromagnetic viteze

al revistei «Tehnium». 4)L u m i n ă m o n o c r o m a t i c ă . 5)victor ios- «Copt». 6) FaceCampion. 7) Nucleu Î n c ă r -

electricitate elec

8/1981

GHERGHiNA

10 u n i t ă ţ i egale (notarea se face

(URMARE DIN PAG. 19)

Semnalele care trebuie vizualizate si-multan pe ecranul osciloscopului sîntaplicate la i n t r ă r i l e 1 2 ale comutato-rului electronic. în ca.zul în care atp.pli-tudinile acestor semnale sînt prea h 1 a r ~ ele pot fi m i c ş o r a t e c o r e s p u n z ă t o r cuajutorul p o t e n ţ i o m e t r e l o r ajustabile P5

P6' Punctele statice de f u n c ţ i o n a r e ale tranzistoarelor Ti T2 se stabilescprin a c ţ i o n a r e a rezistoarelor (ijustabileP3 P4 (modificînd valorile lor, putemdetermina ca distorsiunile introduse de

etajele echipate cu aceste. tranzistoarefie minime). Pentru modificarea com-

{>onentei continue a curentului electricexistent în colectoarele acestor tranzis-toare se u t i l i z e a z ă rezistoarele variabilenotate cu P1 P 2' Prin schimbarea va-lorilor acestor rezistoare se poate de-termina apropierea sau d e p ă r t a r e a curbe-lor vizualizate pe ecran. Rolul rezisto-rului ajustabil P7 este acela de a echi-libra f u n c ţ i o n a r e a etajelor echipate cutranzistoarele m e n ţ i o n a t e în s i t u a ţ i a încare acestea nu p r e z i n t ă caracteristiciidentice.

Montajul a fost realizat pe' un cablajimprimat, avînd dimensiunile de 70 mm !35 mm. Circuitul integrat CDB 400 se

înlocui cu inversoare de tip404, tranzistoarele existente

s c h e m ă tranzistoare echivalente,ffifl(llIJca.rea c o r e s p u n z ă t o a r e

23

8/2/2019 Tehnium 08 1981


M ~ N MIRCEA - Cîmpia Turzii'

In Cîmpia Turzii se a s i g u r ă recepţ i o n a r e a programului 1 TV.

Ca d e v e n i ţ i radioamator, l u a ţ i l e g ă t u r a cu radioclubul din C/uj-Na-

MIHAI - jud. Pra-hova.

T o t u ş i tubul PCL 86 este defect,se Î n c ă l z e s t e face scurtcircuit

electrozi. 'BONDAR DANIEL -C o n s t r u i ţ i o a n t e n ă

mente,

SIMA MARIAN - Valea DulceÎn televizor probabil este d e f e c t ă

bobina de deflexie sau transformatorul

final de linii. Oricum, a d r e s a t i - v ă uneicooperative: .GURGU rOAN - jud. Tulcea

Ce va i e ş i d u p ă ce v e ţ i modifica receptorul «Jupiter» ( Sigur, un aparat

nu maÎ f u n c ţ i o n e a z ă . VfiRGIUU - - Craiova

Oxidarea elementelor antenei nu pert u r b ă r e c e p ţ i a ; nu -rie oxidate punctele de l e g ă t u r ă . D a c ă d o r i ţ i , a c o p e r i ţ i elementele antenei cu

materialC. - jud.

tuburile EL 12 cu No-t a ţ i i l e pe schema t r i m i s ă sînt În gene-

radiocasetofon productie' ~ n A n , 0 7 ~ gama

undelor

rai bune, singurul element g r e ş i t esteconectarea la etajul final. Rezistoarelede 1k..Cl. se l e a g ă la G 1.

La televizor verificati tuburile dinetajul de sunet. .Iosua IOAN - P i t e ş t i L e g ă t u r i l e circuitului TBA 790 au

fost publicate În multe alte materialedin «Tehnium».GHEORGHE MARIAN - B r ă i l a

Probabil circuitul de intrare sauFI este defect (neacordat).DANel RADU - Sighetu Marma-

t iei. Materialul trimis redactiei este inte

resant. Nu ş t i m î n s ă cum se poateconstrui un termometru cu contactdeplasabi!.VilSAN ALEXANDRU - Con.s t a n ţ a B o b i n a ţ i pentru L 1 15 spire CuEm

pentru Lz 5 spire cu a c e e a ş i (peste L

1).

D U M I T R A Ş C U C. - jud. Doij

P u t e ţ i Înlocui diodele a ş a cum spe-

nieiM o n t a ţ i alt cap magnetic cu

dimensiuni mecanice (ca

se o b s e r v ă partea de UUS este for-m a t ă tunel" ş i , ca element

circuituleste

stereo

fi u ş o r montat).AMARIEI ANGELICA

Tubul 6H 2 nu poate fi înlocuit:!lclJ 6

A c e a s t ă înlocuire ar fi p o s j b i l ă f u n c ţ i o n a l i t a t e ) d a c ă m o d i f i c ~ ţ i turile În circuitul imprimat alrului. O p e r a ţ i a este mai d i f i c i l ă a p e l a ţ i la un spec ia l is t . ,

TOMA MIRCEA - ' C a r a n s , b e ş Magnetofonul trebuie consultat

un specialist.LUCA CORNEL - S i g h i ş o a ~ . a P u b l i c ă m mereu echivaiente de'

zistoare. .iVACSON ADRIAN - la$i

Cele solicitate de dv. vor fi publÎn cadrul rubricii HI-FI.

IONESCU ADRIAN - Doi;

Reducerea unei tensiuni de alimentare se poate face cu un rezistor, unrezistor o d i o d ă Zener sau cu unstabilizator electronic. Tubul 6C 1este o t r i o d ă - poate fi Înlocuit cu a l t ă t r i o d ă sau o p e n t o d ă l e g a t ă ca t r i o d ă . Tranzistorul AC 180 K este p r e z ă v u t

radiator de c ă l d u r ă . Pentru 100 V10 montat; o punte diode 10-51-6.

•. M .

pe II tegrateCele d o u ă amplificatoare de audio-

Tehnium 08 1981

Documents

Transcript of Tehnium 08 1981