Tehnium I 07-08 1996

download Tehnium I 07-08 1996

of 32

Transcript of Tehnium I 07-08 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    1/32

    Fondat in 1970, sede nouiAnul XXVI, Nn 296REVISTA TUNARA PENTRU CONSTRUCTORII AMATORICOMANDI DE STAT Bedactor $ef iLIE MIrliEScU

    Amplificator de 2W 2Tabel de echivalente gicircuite integrate 3intretinereadiscurilor 4Guitar fuzz,, Vibrator" (tremolol,,Leslie'r electtonic 6Generator deefecte sonore 7Orga de lumini 8MinisireniiScrisoare din Atena I ILampa cu neon 12Termometru 13Motor eof ian 14RadiomagnetofonulRM.350 16.17F:igider cu... biogaz 18Colorarea electrochimicia metalelor 21Gonstructia antenelorpentru cltlzENS BAND 9iinesurarea parametrilor 25Realizarea peliculelorsubtiri de metal Pe sticla2TRadioamalorism cu TVA 30Dialog cu cititorii 3l

    aI I

    sAB-96

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    2/32

    ruAMPLIFICATOR DE 2 Wmplif icatorul este conceput pentrupicupurile prevezute cu doze cristal; pu-terea este de 2 Wl 8Q. Pentru obtinereaputerii maxime este necesare aplicarea unuisemnal la intrare de 350 mvef .Schema amplificatorului prezinte unele partic-ularitati fate de schemele amplificatoarelor audioobignuite. Astfel, la intrare s-a folosit un amplifi-cator diferential, iar tonul este reglabil datoriteunei reactii negative selective, separat pentruinalte gi joase.

    De remarcat, de asemenea, numerul relativredus de piese incluse in schemi, inclusiv cupla-jele directe intre etaje fara transformator.Prin aceastd scheme s-a urmerit rcalizateaunui montaj economic adecvat cerintelor Hl-Fl,cu o putere care satisface auditia intr-o camerade locuit.Amplificatorul diferenlial de la intrare este for-mat din tranzistoarele T2-T2. Semnalul estecules de potentiometrul P1 (volum) 9i aplicat pebaza lui T1 prin C1 -R3. Rezistenta R3 este intro-dusa in circuit pentru a preveni o eventualeamolificare a unui semnal perturbator de radio

    frecvenle. Baza lui T1 este polarizate de rezis-tenlele R1-R2.in loc de o singura rezistenta, s-au pus douiin serie pentru a crea posibilitatea unui artificiu.Semnalul cules de pe emitorul lui Tl se aplicaprin condensatorul Ca pe portiunea intre celedoue rezistente (R1 -R2).

    Se obtine astfel o reaclie negativa de curent(bootstrapping). Datorite faptului ca semnalulcules de pe emitor are aceea$i polaritate 9iaproximativ aceeagi amplitudine cu semnalulaplicat pe baze, b capetele rezistentei R2,potentialul semnalului va fi aproape identic. Inacest fel se reduce foarte mult curentul semnalu-lui prin rezistente $i, implicit, creste considerabilimpedanta de intrare a montajului.Semnalul care apare pe colectorul lui T2 esteaplicat pe baza lui T3 care intrun montaj derepetor pe emitor este folosit pentru adaptareaimpedantei relativ mari a colectorului de latranzistorul T2 la impedanta de intrare mica atranzistoarelor T5-T6 de la etajul final. Pe tranzis-torul T4 cade o tensiune aproape constanta, ast-fel rezistenta R6, poate {i considerati rezistentade sarcine pe emitorul tranzistorului T3.

    Cdderea de tensiune pe tranzistorul T4 (mon-tat ca dioda) asigure o tensiune mice depolarizare fixi, pentru evitarea distorsiunilor deintermodulare. De asemenea, acest tranzistorasiguri qi stabilizarea termica a curentului defepaus al tranzistoarelor de la etajul final.Tranzistoarele complementare T5-T6 sunt intrun montaj clasic in contratimp clasa B.Curentul de repaus al etajului final, se rgleazila 5-1 0 mA, in raport de calitatea tranzistoarelor.Consumul amplificatorului fara semnal este de18-20 mA $i cateva sute de miliamperi (in raportde volum) in timpul auditiei.Reglarea tonului in aceasta schema sebazeaze pe o reactie negativa selective.Rezistenta R12, care asigura tensiunea depolarizare a bazei tranzistorului T2 (intrareainversoare), introduce $i o reactie negative. Dacepotenliometrele pentru reglarea tonului (P2 pen-tru inalte $i P3 pentru joase) sunt aproximativ in

    TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    3/32

    Epozitra de mijioc, reactia negative este liniarepentrLr i:aie frecventele. SchimbAnd insa pozitiaacestor potenliometre, o parte a gamei defrecvenle va fi quntata la masi prin conden-satorul C5. Aceste frecvenle lipsesc din semnalulcare se introduce pe baza lul T2. in acest felfrecventele selectate nu vor mai fi atenuate debucla reactiei negative, ele accentutAndu-se fatede celelalte, care sunt atenuate. Astfel existeposibilitatea reg lerii ton uluidupa cerinte intr-un domeniufoarte larg, imbu netetind u -setotodata calitatea reddrilor.Se recomandi ca sursa dealimentare sa fie montata intr-o cutie separate, pe ntruevitarea introducerii brumuluiprovocat de cAmpul de disper-sie al transformatorului deretea. Sursa nu are tensiunestabilizata prin misurile luate(Tl supradimensionat, R13, devaloare mici, C11 -C1 2 de va-loare m are), tens iu n eaobtinuta avAnd o stabilitatecare acopera cerinlele monta-jului.

    Dispunerea pieselor in montaj este ilustrata infig. 3.

    marca, tip de capsuld. lindndseama de faptul ca pentrumultimea de fabrici de sem,-conductoare, lucreaza numaicateva f irme soecializatecare livreaza substratele, ,,lakilogram, in ambalaje sterili-zate pe care fabricile pro-ducatoare le caosuleazd fiein metal, plastic sau cera-mica, revanzAndu-le subdenum irea firmei. Astfel efoarte posibil ca acela$ tip desubstrate sa fie orezentatesub o infinitate de denumiri gimarci, nelinnd seama $i demultime de firme ,,pirat" care

    boteaza cu nume fanteziste,dupi coduri imaginare piesebineinteles utilizabile in urmatesterii de catre utilizato r.Cazurile speciale de tranzis-toare $i integrate p e ntrumicrounde gi industrie, nuintra in tabelul acesta, decAtin mod cu totul ocazional.

    George D. OPRESCU

    AC 107 Mil 39AD 589 B 589AD 590 (B 511 ,(Continuare in pag. 19)

    TABEL DE ECHTVALEI{TE TRAI{ZTST0ARE$r crRcurTE r]{TE(IRATEDdm mai jos echivalentelecelor mai uzuale tranzistoare$i circuite integrate, folosite

    in industria rad ioelectron icdmondialS. Ne rezumdm latipurile de dispozitive semi-conductoare de putere mica$i moderate, lolosite inaparatura pentru marele pu-blic, produclie din ultimii 20de ani. Pentru disoozitive din,,preistoria" sem icond uc-toarelor, vom publica cu altaocazie alt tabel. in tabelul oefatd, tipurile echivalente sunt,,foarte" egale ca identitate $ifunctie; dar nu ca aspect,TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    4/32

    r,INTRETT NEREA DISCURI LOR

    ele mai bune inregistrari pe discuri Hl-Fl seuzeaze inevitabil pe masura folosirii lor, chiarcu cele mai sofisticate doze. Uzura dozeidetermina deteriorarea perelilor Santuluj, provocanddistorsiuni sunetelor grave. Durata de viatd a dozeidepinde de greutatea ei, precum 9i de alti factorimecanici. Pentru o greutate de 3-6 g a dozei,.eapoate fi evaluata la 50 de ore de auditie conlinuapentru un model cu safir, la 500 de ore pentru unmodel cu diamant. dar in oractica se admit durateduble.Uzura santurilor discurilor se micsoreaza directproportional cu forta de apdsare a dozei. Ea ardisparea teoretic aproape complet cu o greutate deordinul unui gram; dar de asemenea exista o limita aacestei oreutati in functie de apasarea verticalenecesarS, in special la inregistrhrile stereofonice.Daca aceaste forta este prea slaba, acul oscileazatera o directie precisa, riscand sa sara de pe un gantpe altul si discul este rapid deteriorat.Problemele legate de bolile discurilor se pot clasain trei categorii: precautii gi procedee ce permitevitarea deformarilor discurilor, procedee deintretinere si curetare pentru evitarea formeriidepozitelor reziduale de praf ce se opun contactuluiintre varful acului 9i gantul discului gi procedeeleadootate uentru incetinirea uzurii inevitabile asanlurilor. *

    Pentru o buna intretinere discul trebuie manipulatcu deosebiti atentie. Orice contact direct cusuprafata discului este nerecomandabil. Masa plas-tica din care e confectionat discul nu este la adepostde zoarieturi si gocuri mecanice. Suprafala elec-trizatE a discuiui'atrage particulele de praf din aercare formeaza depozite microscopice pe ganturi ceataca atat acul, cat qi santul in care se aduna.Fiecare disc trebuie depozitat in plicul siu de hartie,iar pick-up-ul trebuie acoperit, continuu (deci 9i ?nmomentul functionerii).

    TEHNIUM nr.7/ 1996

    Platanul pick-up-ului trebuie curdtat cu o pensulafina. cu o oerie sau cu un mic asoirator Dortabil. Deasemenea, acul trebuie curetat cu o pensula fina saucu o perie speciale confectionata din par de cimili.Trebuie sa recunoa$tem ce in cele mai curate si maibine intretinute inceperi exista cantitati de prafextrem de fine. Mai mult de 5 mg de praf se pola$terne pe un disc neacoperit ?ntr-o ora, chiar intr-oinceoere inchisa.Depozitarea acestui praf microscopic este si mairapidd in cazul in care discul este inbarcat static inurma manipularii sale. Particulele de gudron gi denicotine de la fumul de ligare adere 9i mai puternicpe suprafata discurilor neprotejaie. O mare parte dinzgomotul de fond provine de la aceste particule,firele periilor, uneori prea indepartaJe, neputanduleelimina de pe suprafata discurilor. In prezenla umi-ditetii aerului, particulele de praf ce raman in parteainferioara a ganturilor discurilor se transformd intr-unamestec caustic ai abraziv foarte daunator, reducdLndspectaculos durata vietii discului.Urma unui deget pe disc aduce materii grase,reziduuri oreu de eliminat. Trebuie evitat orice con-tact cu suiprafata discului in migcare. Grasimile, lipi-dele sunt insolubile in apa, sunt foarte aderente $ilavotizeaza depozitarea prafului si a coloniilor micro-biene.Nici o perie, oricat de perfectionata ar fi, plasatape un bral special, nu poate elimina efectele produsede urmele de grdsimi^sau cele, uneori invizibile, alecontactului cu mAna. In aceasla privinta numai apli-carea unui lichid cu efect fizic qi chlmic eficace con-stituie o solulie recomandabila.O alta problema deseori putin cunoscuta trebuiesa ne impuna atentia: este vorba de alterarea micro-biana provenita din spori, ciuperci sau mucegai.Discurile confeclionate din mase plastice pot oferi overitabili hrana, necesara a existentei 9i inmulJiriiacestora. Adaptarea biologicd a permis asimilareapolimerilor sinteiici, ca gi a altor produse nutritive.

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    5/32

    Z Soilata dbculul 3 MenlDularsa dbculul

    Nailonul, pana acum refgractar la ciuperci, cunoa$tede oe acum cateva duzini de ciuoerci care-i ootataca. Colonii de mucegai pot ataca un disc pana ladistrugerea lui. Singurul remediu este o spalareeltcace. *Curdtarea discurilor devine o operatie deseor!necesare pentru intretinerea in bune conditji a unejcolectii Hl-Fl. Periile de velur, de fetru sau panzasunt mai putin recomandabile fiindcd qtergereadiscurilor mareqte Tncarcarea electrica, fenomenelede atragere electrostatica riscand sa aduca mai mult

    praf pe suprafala discului. Daca ufilizarea unei periieste un procedeu preventiv, el nu este totdeaunasuficient, trebuind adoptat gi un procedeu curativ.Discurile oot fi sDelate intr-o cuva avAnd orii6 ca Iamanipulaie sa evitam zgarieturile si freca-rea insis-tenta a lor. Se introduce discul in apd rece la care seadauga o lingurita de detergent care nu continesapun. Se apasa discul foarte ugor cu o carpa demuselina, sau burete Tn directia Sanlului. Atentie:cerneala titlurilor, a etichetelor risca sa se dizolvesub acliunea apei. Trebuie evitata udarea etjchetei.Fiecare disc se pune sub un jet de ape rece, apoise agaza pe un suport vertical pentru a se usca. Nuse spala discul cu o carpa murdara. Nu se spalediscurile cu alcool, benzind eter, acetona sau tetra-clorura de carbon. Singurul rezultat este alterareairemediabila a santurilor discului. De multe oricurdtarea cu aspiratorul montat invers este mai utiladecat o sDalare cu Droduse chimice al carei rezullalpoate fi dubios. Curatarea discurilor pare simpla 9i laindemana oricui. De fapt. este vorba de un Drocedeumult mai delicat decdt oare la orima vedere. PrimaDroblema este aceea a reziduurilor care risca sa fiedepuse in qanturi 9i care pot proveni chiar din apapotabila, aceasta conlinand seruri care pot distrugediscul. Se poate folosi apa distilata, care la randul eiare inconvenientul de a nu acliona asupra grasimiloruEPur\r P(' ur5v. *Un produs ideal pentru curetarea discului trebuiesd posede caracteristici chimice 9i microbiologicecomDatibile cu inalta fidelitate. El trebuie sa dizolvegrasimile, sa permita eliminarea particulelor de praf,si suprime depozitele caustice din Santuri 9i se pro-TEHNIUM nr.7/ 1996

    tejeze discul impotriva degradirii biologice. in acelagitimp, lichidul nu trebuie si lase urme sau sa aibe,proprietati de aderenla plastica, conservand complelintegritatea discului. ln acest scop produsul trebuieechilibrat cu agenli protectori in proporlii rezonabile.Aceasta solutie necesita de asemenea studiul oeri-colului emanat de prezente microbiene sesizabileintr-o durata mai mare de timp. Retentia prafului,abraziunea caustica Si contaminarea microbiana suntdirect proportionale cu umiditatea la suprafata discu-lui. Singurul avantaj al umiditatii consta in echilibrul Sinu in eliminarea incarcarii cu electricitate statica.Asigurdnd distribuirea uniforma a fluidului pesuprafata intreaga a discului, eliminarea eficace afluidului 9i a reziduurilor de suprafata ar constituieefectele unui produs teoretic perfect. Inca nu existaun asemenea produs, dar compozilia lui este studia-+i t^ l^l.^-^+^^.^ *Grija acordata discului trebuie se inceapa dinmomentul cumpararii lui. Discul, chiar impachetat,pus pe bancheta maginii sub influenta razelor soare-lui, se poate deforma. Chiar dacd nu este expus lasoare (ceea ce trebuie neaperat evitat), temperaturaambianta ridicata Doate orovoca imbatranirea discu-lui. Cel mai bine protejate sunt discurile impachetate

    in casete de carton. Anumjti producalor; indoaie uncolt al plicului de hartie in care este ambalat disculpentru introducerea lui mau ugoara in al doilea plic.Metoda prezinta inconvenientul credrii unei presiuniasupra discului, ce poate fi deformat. Degetele nutrebuie in nici un moment sa fie in contact cu$anlurile discului. Extremitatea deschisa a pliculuiinterior nu trebuie sa corespunda cu cea a pliculuicartonal. Trebuie evitata manevra de a sufla prafulde pe disc deoarece umiditatea respiratiei risca, dim-potriva, sal fixeze. Un disc nu trebuie lasal mult timppe o parte a platanului pick-up-ului; el trebuie sd fieintors pentru a fi ascultat, fie reintrodus in plicul sau.Discurile trebuie pAstrate vertical la o lemperaturdintre 15 Si 30e C, cu o umiditate pand la 50%. O tem-peratura. piea scazuta poate provoca spargereadiscurilor, iar una prea ridicata orovoaca deformarealor. O valoare prea scazuta a umiditetii poate deter-mina acumuldri mari de electricitate statica.

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    6/32

    GUITAR FUZZfectul muzical de Fuzz realizeaze o prelungirea sunetului de baza, completand in armonicisuoerioare ale f undamentalei.Montajul propus folose$te un circuit integratoperational de tip 741, care lucreaza ca amplificatorinversor. Diodele introduse in bucla limjteaze iegireagi tavorizeaza aparitia armonicelor care nuanteazafundamentala produsa de instrument. Montajul seintroduce intre chitara gi amplificator sau se poatemonta dupa primul preamplificator al instrumentului,actionAnd semireglabilul P1. Nivelul de Fuzz seregleazi din P2, iar iegirea din P3. Nivelul de zgomotal amplif icatorului va creste prin introducerea

    NIVET DISTORSIUNET P2!100K

    Fuzz-ului, dar acesta se poate imbunatati prin intro-ducerea unei pedale care sa migte potentiometrulP3 9i a unui comutator care sa preia semnalul directdin chitard. Alimentarea in limitele 9...15 V.

    +12 v

    .6,

    t,lK

    100 K

    PZ100 K

    10K

    a0KPROFIJICII.I E

    1Kau0l0 tilmox.600nV Pl= 100 K lin

    ,,vlBRATORr'Schema de principiu folosegte o jumatate dintr-uncircuit operational dublu de tip LM 324, mergand peideea ca cealalta jumatate va fr folosite penvu efectul

    Fuzz. Se poate folosi qi un 741. Circuilul integratluqeazA ca oscilator cu frecvenla reglabila in limitele5...15 Hz din potentiometrul Pi .Nivelul oscilatiei se regleaza din P2, dupa care

    sunt atacate doua diode cu siliciu care lucreazd. caatenualor controlat in tensiune.Semnalul de intrare audio nu trebuie sadepageasca 600 mV, ceea ce se regleazd cu P3.

    RElrorofectul de Vibrato se obline prin rtodrlar"" inamplitudine a semnalului de intrare cu unoscilator de ioase lrecvente.

    ,,LESLIE tELECTROl{IGcest efect este folosit de instrumentelecu claviatura. El se realizeaza in vari-ante mecanice prin antrenarea uneimase de aer din coloana difuzorului cu aju-toru I unor palete, ceea ce produce oanlilazare a semnalelor acustice 9i in spetiaparitia efectului de,,Leslie" sau,,phasing".Montajul ate la baza 6 tranzistoare cu efectde cAmp - canal P -, folosite drept comuta-toare analogice. Existd si varianta integratd a4 din aceste tranzistoare in acelasi CIP: AM9709 CN.

    Principiul de funcJionare pleace de la mo-dularea in frecvenld a semnalului de intraregi apoi mixarea semnalului modulat cu sem-nalul de intrare. Modulatia se face cufrecvente foarte joasi: 0,1 H2... 10 Hz cu aju-torul oscilatorului realizat cu lC 9 tip 741 .Circuitul de deolasare cuDrinde 6 celule dedelazare identice, realizate prin lC 3...1C 8,respectiv Tt...TO. Defazajul variaze de la 0 la180, funclie de frecventa aplicata la intrare.Frecventa F, pentru care defazajul este 90,depinde de valoarea grupului RC de laintrarea fiecdrui circuit integrat. Modulareapo(ii tranzistoarelor in punctul A cu o tensi-une provenind de la oscilatorul lC 9 provoacdo modulalie de fazd a semnalului de iegire inP1. lC 1 joacd rolul de etaj tampon, la fel ca>

    TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    7/32

    GE]IERATODEEFEGTESONORE$j':{ffia*iil;",*ffi[tJ:lfl

    r:port de semnalul triunghiular aplicat pe poarta G.Circuitul lC 3 impreune cu rezistentele 9i conden_satoarele aferente lormeazd un filtru activ ,,trece-bande" in T, care va genera ta iegire un semnalsinusoidal, de fiecare data cand va fi trigerat deOscilatoarele sunt formate din lC 1 , lC 2, caregeneteaze impulsuri pentru a pune filtrul activ inoscilatie lC 5 9i lC 6 produc oscilatii triunghiulare,care moduleazi rezistenta lui T1 prin po"rta. tC tgi lC 5 lucreaza drept comparator, iar lC 2 $i lC 6ca Integrator. procesul ciclic produce o oscilatiedreptunghiulard la iegirea comparatorului si una tri_unghiulare la iegirea integratorului. Cete douaoscilatoare lucreazd independent $i vor trigera peT1, funclie de dozajul fieceruia, respectiv- p2, 9iP4; frecvenlele de trigerare se regleaza din pr siP5. Semnalele generate prin trigerarea lui lC 3sunt trimise prin etajul tampon lC 4la iegire.Constructia implica cele 5 potentiometre in exteriorpentru reglarea efectelor dorite.Recomandem ?n final (figura ataturata) uncorector de tonalitate Baxendall, care realizeazd o

    corectie de tonuri in 4 treDte:- atenuare - pr- atenuare inalte - p2- expansiune joase _ p3- expansiune inalte _ p4Tranzistorul T1 are rolul de repetor pe emitor.atacand intrarea neinversoare a circuitului integratde tip 741. primele doud corectji se realizeaza-pesemnalul furnizat de T1 . Celelalte doua coretii sunt

    montate in bucla de reactie.

    Fl:ffiilffn'@Pl:500K tioPL:100( tinP5=5m( b9 {ltfl.q)

    1 10,1/FIT

    9i lC 2. Defazajut oblinut, inacest mod poate atinge .lOgO,semnalul defazat se cu legeprin P1 9i se trimite la mixerlC 2, care mixeaze cu sem_nalul de intrare ;i trimite sem_nalul complex alate. p2 tea_lizeazA frecventa de lucru aphasingului, iar p1 n ive lu l.Alimentarea: 2 baterii de 9 Vsau de la o sursa stabiliza_td+9V-9V.TEHNIUM nr.7/ tgg6

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    8/32

    -

    ORGA DE LUMINIpectaculoasa Si totodata neaSteptatadescoperire a mormdntului farao n uluiTutankhamon in Valea Regilor din Egipt atrezit in toata lumea, 9i nu numai pentru arheologi,dorinla de a vedea la fata locului vestigiile antichitaliegiptene in tot ce a avut ea mai monumental: temple,morminte, statui sau chiar ruine ale unor a$ezeridisparute. Printre acestea, evident la loc de cinste,s-au aflat gi celebrele piramide ale lui Kheops,Kkefren gi Mykerinos, situate lange localitatea Giseh,la sud de Cairo. Atractia exercilata de aceste gigan-

    tice consvuctii a constituii-o in buna parte 9i faptul camarea piramide a faraonului Kheips este astazi sin-gura care mai exista dintre cele $apte minuni alelumii antice.Pana la cel de-al doilea rdzboi mon-dial, vizitarea piramidelor se putea facela orice ora intre raseritul 9i apusulsoarelui, insa vizitele din timpul zileierau adeseori stavilite de lemperaturaexcesiva a aerului si a solului, a$a indtvizitele de noapte, in nopti cu lunaolina. au devenit din ce in ce maifrecvente gi mai apreciate de turigti!Aga se face ce nu cu multa vremeinainte de al doilea razboi mondial dince in ce mai multi vizitatori seingramedeau in jurul piramidelor pentru a le admiramaretia megalitica sceldata in palida lumini a razelorLunii. Se ajunsese pane acolo incAt, intr-o vreme,intre Cairo si Giseh in noptile cu Luna plina puteau fivazuti mii de turigti calarind un soi de magerugi de peacele meleaguri Si mergand sa viziteze piramidele 9iSfinxul.Factorii de raspundere ai turismului egiptean,vdzand atata amar de popor deplasAndu-se sprenecropola de la Giseh, au preluat problema gi auorganizat transporturi de autocare la ore tixe intre

    Cairo 9i piramide, dar, cum Luna pline nu este decato singura data in 28 de zile au mai avut ideea ca innoptile intunecoase piramidele Si Sfinxul sa fie puter-nic luminate de un sistem de reflectoare, bine camu-flate prin mastabalele (morminte deschise) din jurulpiramidelor. Pe de alta parte, problema cazand gi inmainile unor electronigti, aceglia au sofisticat gi maimult spectacolul, introducand stalii de ampliticare demare outere Drin care se difuza o ciudata muzici ceurma sa sugereze spectacolului procesiuni funerare,invocalii nocturne (amestecate uneori cu urlete degacali) sau alte manifesteri cu iz de magie antica,toate avand darul se stramute necropola 9i pe spec-tatori cu trei sau chiar patru mii de ani inapoi.lmediatdupi cel de-al doilea rdzboi mondial, farurile cu

    lumind albi ramase de la apararea antiaeriana aucapetat lumini colorate qi au ?ncepul a palpai in ritmulgi frecvenla atmosferei sonore, stropind masiveleconstructii de piatra ale Sfinxului gi piramidelor cupete de lumine colorata.Aga a aperut cea mai spectaculoasa orge elec-tronica sau, cum i se spune curent, orga de luminl.Descoperirea tranzistorului (qi mai ales a tiristoru-lui) a adus orga electronica la indemana oricui, asaincat in lara noastra mai ales in ultimii cativa ani,orga electronica a devenit o adevdrata pasiune pen-tru tineret.9i totu$i... ne indoim cdmarea maioritate a cititorilor $tiu,de fapt, ce este o orga electron-ica! Pentru unii, dacd in ritmulmuzicii palpaie nigte becuri (altiise mullumesc Si cu LED-uri,numai se palpaie), se cheamaca au fecut o orga de lumini.Pentru altii, orga de lumini cu

    becuri sub 200 W bucata (plusoglinda) este de neconceput.Sa trecem acum la putini teoriede... optica. Se Stie ca o prismaTEHNIUM nr.7/ 1996

    kG./{-)Culori prin aditie

    XGXnos il

    VERDEtojRO 5U

    vroLEt

    IOJVERDE

    ALaAStRUlotORANJ

    VER OE Culori prin substraclie

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    9/32

    d cristal prin care trece un fascicul de lumine albedescompune lumina alba ln componentele ei, dandnagtere unui aga-numit spectru vizibil. Din acestspeclru au fost relinute gapte culori, numite culori debaza sau fundamentale: ro9u, orange (portocalie),galben, verde, albastru, indigo gi violet, ceea ce nede (citind numai initialele) a$a-numitul ROGVAIV.De obicei, pAnd aici, toata lumea cunoagtepovestea luminii. Pulini sunt acei care gtiu ca lumjna(mai bine zis culorile de bazd) cunoagte si douaoperalii: scederea 9i... adunarea.lclDlrtr lru lr!ililclrr utm

    Fie un goam de stida colorat in ro$u. Se privimprin el o surse de lumine albe (de pilde, lumina de laun bec mat sau laptos). Vom vedea ca becul se vederogu. S-ar perea ca explicalia este simpli dace gea-mul osto rogu 9i becul este rogu Si gatal ln realitate,becul cu incandescenta emito lumina aproape alba,deci toat6 culorile fundamentale. Goamul rogu areproprietatea ca retin6 toate celelalte gase compo-nente $i permite numai componentei ROSU sa llstrabate. Putem scrie aici o deverate relatie descadero: 7-G = 1, in care descezutul rprezinte toateculorile fundamentale ale luminii albe, scSzetorulnumeratorul componentelor relinute, iar restulnumarul componentelor ce trec prin geam.Daca aga stau lucrurile, ne putem acum lntreba:cu cs culori de geamuri putem retine toate cele gapteculori fundamentale, cu alt6 cuvinte, cum realizamscederea 7 -7 =O?Nimic mai simplu. Luali trei geamuri colorate inrogu, galben 9i albastru 9i a$ezati-le ca in figura 1,unul peste altul. Veti obline la interseqiile de douaculori o a tr6ia culoare, dupe cum urmeaza:rogu cu galben - portocaliugalbon cu albastru - verdealbastru cu rosu - violet, iar la interseclia celortrei culori:rogu cu galben cu albastru - negruDaca privim pe aceeagi figura 1, vom vedea ceputem obtine negru Si cu doue culori, adica:ro$u + galben + albastru = ngruportocaliu + albastru - negrurogu+verde=negrugalben+violet=negru,

    deci conditia st ca unul din geamuri sa fie de oculoare (rogu, galben sau albastru), iar celalalt sa fiesuma celorlalte doua culori.Se trecem acum laadunarea sau adutie culorilor.Sa luam tr6i reflectoare cu masce de culoarerogie, v6rda gi violet, 9i pe o suprafate alba, seproiectam cele trei culori, suprapunabdu-le ca in figu-ra 2, Spre marea noastra surprindere, vom constatace acolo unde s intalnesc toate cele trei fasciculecolorate avem culoarea...alba. Aga se realizeazaadilia culorilor. Tot spre surprinderea noastra vomTEHNIUM nr.7/ 1996

    observa ci la intersectia fieceror doua culori avem oalti culoare, 9i anume:rogu+verde=galbenverde + violet = albastrurogu + violet = rogu purpuriuCeea ce este surprinzator ln acest caz esteculoarea galbene, care, dupe cum se vede, nu ar fi oculoare fundamentala atat timp cat provine dinaditionarea fundamentalelor rogu gi verde. in reaji-tate, adeverata culoare galbene este cea din liniaspectrale a vaporilor de sodiu (avand .lungimea deunde 589). Ceea ce vedem noi ,,galben" prin aditiaculorilor rogu qi verde este o senzalio datorata imper-fectiunii ochiului qi mai degrabe ar trebui se o denu-mim ,,nici ro$u, nici verde". Pe aceasteimperfectiune, dupa LED-uri, unul verde gi altul rogu,asprinzandu-se cand unul, cand altul, cu o frecvente

    mare, fac ca ochiul sd vad6... galben adici ,,nici rogugi nici verde". $coala franceza de pictura ,,cu puncte"a exploatat aceasta particularitate vizuala a ochiuluigi a rsalizat pe tablouri culoarea galbena, aplicandminuscule puncte rogii gi verzi, unul langa altul.Aceste puncte prjvite de la o distanta convenabiladau o culoare... galbene. Bineinteles ca gi la aditiaculorilor, pe lange eculia de baze: rogu + verde + vio-let = alb, putem avea gi lnsumarea a doua culori curezultanta alb:violet+verde=albverde albestrui + ourouriu = albverde albastrui + rosu purpuriu = albAdevarata orga de lumini se face prin adilionareaculorilor gi nu prin substraclia lor, deci prinproiectarea pe un perete alb (poate fi tavanul unelconcomitent a culorilor rosu. verde si violet,en

    i

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    10/32

    suprapunandul ca ln figura 2. ln acost mod so obtlntoate poslbilitatile do culori intormgdlars'9t CalE potface plecera ochiului, fera sa-l vateme sau se-l lacasa vada stele verzi.

    Schema din tigura 1 aste o orga de lumini cupatru canale care funclloneaze pe baze do triace. Inschemele moderne de orga, triacul la din cE ln comai mult locul tiristorulul datorlte faptului ca, sprodeoseblre d tiristor, trlacul functionaza la ambslgalternanle ale curntului de rota 9i prin acastaelimine un anumit tremurat al luminii d9lul desuparetor pentru ochi. Totugi, pentru cei ce nuposeda triace (?n tara noastre ss fabrica triaco de 3 Ala 400 V), am indicat ?n figura 2 modul de lnloculreau tiristoare.Montajul din figura 1 sg compune dintr-un trans-formator de cuplaj Tr 1, care poate fi de la oriceaparat de radio de tip ,,Mamaia' ,,Albatros", ,,Milcov"etc. sau, ?n lipsA, chiar un transformator de sonorle.Rolul acestuia 6ste d a izola amplificalorul la careeste cuplata orga de roteaua de 220 V.Cuplarea orgii sa face:- la un ampliticator de maximum 20 W, direct ln

    oaralele cu difuzorul;- la radio-picup cu doza ceramice sau magnetofon(mufa de iegire semnal), prin intermediul unui etajamplificator (fig.3) la punctele notat A 9i B.Menlionem ca montajul din tigura 3 poats tundionaindgpsndent, ca etaj de ampliticare audio, 9i pe undituzor do 4-8 impedanta (cuplat ln A 9i B) 9i poatsdebita o putare de 1-2 W, suficiante pentru uncasetofon sau un magnotofon fare ampllficare pro'prie. LucrAnd ?n clasa B iranzistoarle T1 9i T2 lre-buie se fie lmpsrocheatg.

    Revenind asupra montajului din figura 1, dupetransformatorul de cupla.i urmeaze un etaj limitatorformat din R20 $i D5-D6 9i care taie semnalele preaputernlcs. Tranzistorul T 9 functioneazd ca amplifica-tor de tensiune, ln colectorul sau fiind plasatepotenllometrel P1-P4, din care se regleaza pragulde deschidere a traicelor pe tiecare din cele patrucanal6.Flecare din cele patru celule ale orgii de luminieste prevazuta cu filtre active formate din 12 + C5 ++ R4 + C4 (analog 9i pe celelalte canale), avAnd rolulde a separa spectrul semnalului aujdio in benzi defrecvente pe care functioneaza fiecare culoare delumina.Sa recomande ca trei din cele patru culori sa fieobligatoriu rogu, verde gi violet pentru ca prin aditie(proiectare pe un scran alb) sa obtinem tot spectruld culori. ln figura 1 so recomanda: L1 = ro9u, L2 == verde, L3 = violet, iar L4, la care eventual aparba$ii, respectiv ritmul, sa fie o lampa portocalie saualbastre-verzuiE, dar al cdrei fascicul sa nu fie dirijatpe acelagi panou pe care se intretaie celelalte treiculori, ci pe unr pBrgtB sau ecran separat.Becurllb ipoi'fi de 100 W, degi daca se folosescnigte reflectoara (faruri de bicicleta sau oricesuprafata parabolice) puterea becurilor poate fireduse chiar pene la 15-20 W.Tranzistoarele T1, T3, T5 9i T7 in montaj repetorpe emitor asigura curentul necesar deschiderii traicu-lui. in primarul transformatorului de ralea figureazd untiltru format din C1-C2 9i droselul DRl 9i care arerolul de a elimina parazilii produsi pe retea ?nmomentul deschiderii triacelor. DR1 se vaconfecliona pe un tot de ferite (sau eventual o bare),bobinand clrca 30 de spire de sarma CuEm a cdreigrosime trebuie sa suporte curentul solicitat de cele 4becuri.Mentionem ce orga de lumini nu se pune la masa(mai ales la aceeasi masa cu cea de la amplificator)9i nu sa tnchide in cutie metalica. De asemenea, pecat posibil, ti.iele potenliometrelor trebuie sa'fie dinplastic sau, dace acest lucru nu este posibil,montarea potenliometrelor se nu se faca pe metal, cipe txtolit, iar buloanele sa tie din plastic. Legatura lamasa esta bine se se faca prin impamantare printr-oorizi Suco. De asemenea, la depanari sau reglaje,scoaterea de sub tensiune este obligatorie $i consti-tuie norme de proteclie a munciiin ce privegte colorarea luminilor, recomandam sase foloseasci ecrane de sticla sau de plastic, co-lorate 9i situate nu prea aproapo de becuri' Vopselepentru acoperit becurile nu existe, iar lnvelirea lor inhanie colorata sau celofan nu este recomandata,deoarace aceste maieriale sunt inflamabile 9i seaprind ugor de la celdura emanate de becuri. Filvelede laborator, datorite marii intensiteti de culoare, nudau, de asemenea, rezultate.

    TE\INIIJM nr' 7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    11/32

    MINISIRENAontajul din figura poate fi asamblat ln cAte-va minute, din catova oies foart usor deI t I procurat. Tranzistorul Tt ds tip NPN cu sili.ciu, poate fi oricare din seriile BC d mica puter, sauBD de putere media sau echivalant la alt format. Princuplaj conductiv 9i cuplaj de roactio pozltive cu untranzistor de tip PNP, se obtine ln difuzor un somnalaudio destul de puternlc pentru a servi pentru sem-nalare auditiva sau alarma. Tranzistorul f2 e rcco-mandabil sa fie unul in putere mdie sau mare, fi cugermaniu, fie siliciu. D6 pilde AC1 80, AD 130, BD

    136 sau echivalente, In repaus, montaiul nu arg nlciun fel de consum, dg acgea nu s-a prevezut un lntre-rupator al sursei de alimentare. Butonul S, tip butonde sonerie, la apasare lrimito tensiunea bateriei dalimantare printr-un grup RC, care ars rolul de adeschide tranzistorul T1, cu o tensiune la lnceputcrescetoare, apoi ln atenuare, cand apesaroa pe

    iiorr +e

    buton a ?ncetal. Sunetul rezultat, de sirene, dar nucontinuu crscator 9i dscroscator ln mod automat, cischimb6ndu-9i tonalitata functiei de,lemperamen-tul" celui care 19i descarci nervii, apesand pe,buton.La c poato sorvi montajul? Avertizor pentru bici-clsta, alimentat la 3...6 volti. Alarma pentru magine,alimentat la 6...12 volti, eventual de la o baterie tam-pon separata, de acumulatorul maSinii.Soneria pentru case - nu prea acceptata depersoanele ln varsta. Diverse jucerii, alim6n-tate doar la 1-5 volli, 9i cu o casce miniaturecu care se face destul de auzit, fera seagaseze po cei mari, in cazul unui difuzor mic,pntru merirea presiunii acustice, poate fiplasat lntr-o cutie pe format din lemn sau plas-ti. Prin tolosirea unui diluzor mare, in incinte,sirgna se poate auzi de la zeci de metri. incazul constructiei pentru copii, se poate gasilocul bateriei R6 chiar pe placula.

    SCRISOAREDIN ATENAAtena 15 ian. 1996Il edus la cea mai simpla expresie aX constructiei, acest amplificator se va dovediI I util tuturor amalorilor elsctronisti ca 9i mins.suDun absolut nimic de domeniul recompensei deordin pecuniar etc.)Bucuria este a mal Merita atata o revisti a cdruicititor am ramas 9i voi remane ln continuare. Suntpr6ot, dar asla nu axclude sa am hobby-ul meu. Vemullumscl eu deosebitA dime,Pt Tralan OH. FAUR

    N.R. Multumim d-lui Traian GH. Faur din Atena,multumim tuturor romanilor prieteni ai revisteiTEHNIUM oriunde s-ar alla ei in lume.u cred ce schema necesite comentaril saudetalii de orisos.Detalii v-aS ruga sa-mi dati numai cum voireusi in viitor se fiu abonatul rsvistalTehirium (in continuare) caci am colctlacompleta ds la primul numer pana la cel cargil rasfoiesc acum. Chiar dace loculosc lnAtena d6 6 ani.Menlionez ce atat schma care (a$ fifericit se o publicali) cat Si in tot ce voi cola-bora pe viitor cu dumneavoastra, nu pre-TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    12/32

    LAMPA CU NEONentru excursii si nu numai cea mai eficace ilu-minare este cea cu neon. Micd in dimensiunidar cu iluminare buna da deplina satisfactiein folosinti. Pentru construclie se gasesc ugor tuburide 6W sau 8W la care vom construi un adaotor(oscilator). Oscilatorul va lunctiona cu tensiunea 12Val bateriei aulo. Se pot folosi 9i baterii R208 buc.Amatorilor le recomand folosirea unui tub de neon6W 9i al unui oscilator LC. Oscilatorul celmai eficace este cel tip LC avdnd bobi-najul in miez de ferita oala o 1 8X14 mm.Studiind schema (vezi f ig. 1). Vomobserva piese putine 9i deci qi prelscazut. Tranzistorul cel mai recomandateste BUR 608. Cu lc-7 A si Uc-400 V. incapsula TO 66.Oscilatorul (vezi tig. 1) este formatdin Llsi L2 avand capacitetile C2 9i C3.La punerea in functiune trebuie acordatao mare atenlie lui Rl care regleaza Ub 9imentine in regim optim oscilatorul. Inregim de oscilalie Ub cel mai eficjent

    este reglat de Rl gi are valoarea de -07V. Oscilatorul functioneaze si Ia alte va-lori ale lui Ub, dar nu este stabil gi nu arerandament bun. Deci atenlie mare la RlSi la reglajul necesar. La prima montarese va inlocui Rl cu un potenliometru de5K. in timpul reglajului se va urmarilc = 03 - 04 A si iluminarea cea mai bune. Desigur nuse va uita de Ub = -07V. Despre A2 Vecizez cemdrirea lui opregte oscilatiile iar merirea lui pesle 1 00Ohmi duce la lipsa de stabilitate. Mic$orarea lui R2poate distruge Tl, curentul lc cregte periculos.

    GoNSTRUCTIA LAMPII CU NEONAvand orocurata o feritd OALA o18X14 cerutavom confecliona o carcasa din PVC de grosime 05MM (dupa interiorul oalei de terita).^Bobinarea se vaexecuta (vezi fig.2) in trei straturi. ln primul slral se

    L2L1L3

    +tAv

    Se execute apoi circuitul imprimat (vezi fig. 3).Desenul este la scara l/1. Dupa montarea- pieselordaca oscilatorul nu pornesle se inverseaza capetelelui Ll sau L2.T1 se monteaza pe un radiator U de dimensiunile30X30 X50 mm. $uruburile de lixare vor fi 9ilegeturile pentru lc. Circuitul cu toate piesele se mon-teaze ?ntr-o cutie PVC Etansa qi de dimensiunile40X50X227 mm. Tubul de neon se fixeaza inexteriorul cutiei (vezi fig. 4) in doui dulii. Aceste duliise pot gi confecliona iar cele doua picioruge ale tubu'>lui se lioesc imDreuna.

    TEHNIUM nr.7/ 1996

    bobrneaza L3 inalta tensiune 300 spire de CuE s013 la rand spire langA spira. lntre straturi se vafolosi hArtie subtire de max. 0,05 mm- lzolarea finalase face cu doua straturi din aceiasi hArtie.Peste L3 se bobineaza L1 56 spire CUE s 0,45.L3 se bobineaza tntre spirele lui L2 avand 28 spiredin CUE s 0,13 mm. legrrile se scot: intr-o parteinalta tensiune iar in alta parte L2 si L1

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    13/32

    mTERilOilETRUSensibilitatea mare gi precizia ridicati rezultadin folosirea unei punti modificatd astfel incetsa lie sesizate diferente mici de temperatura.Rezistenta semireglabilA R.1 Si R2, formeazdcele douA laturi superioare ale puntii, care suntechilibrate de cele doue brate inferioarereprezentate prin termistorul Th gi rezistenta

    .a'oflsv: tdl25vD4ltt.4iilt{8t

    Tensiunea de alimentare a punlii, aplicate prinintermediul rezistenlelor R6 Si Rg, este stabi-ljzate de dioda Zener D1 . Condensatorul C1 fil-treaza aceasta tensiune gi ellmina eventualelesemnale parazite care ar putea influenla pun-tea.Fiind data de varialia de temperatura, va-

    loarea ohmica a rezistentei termistorului variazaproponional, rezultand o diferenld de potenlialintre cele doue intreri ale am olif icato rulu ioperational. Amplificarea etajului este de 2000.Aceasta valoare poate fi redusa cu scopul de aobtine o liniaritate crescuta.Rezistenta semireglabila R.1 servegte lafixarea punctului de origine a scalei, adica tem-peratura minima masu rata. Dinrezistenta semireglabila R7 se sta-bilegte domeniul maxim ds masure.Printr-o reglare corespunzetoare arezistentelor R1 $i R7 se poateatinge un domeniu cuprins ?ntre -25'C si + 180 " C.le$irea amplificatorului operationaleste conectate la un miliampermetrude 1 mA, prin intermediul rezistenteifixe R19 9i al rezistentei semi-reglabile R11 . Dioda D2 protejeazdinstrumentul in cazul in care semasoara o temperature mai joasadecAt cea stabilita.Alimentarea montajului se face dela sursd dubld. Trecerea alimenteriide la retea la baterii se face cu aju-torul comutatorului K. Alimentatorul de la reteacontine un transformator care furnizeazi o ten-siune de 22 V. infigurarea secundara are prizemediana. Dupi redresare 9i filtrare se obline otensiune dubld de aproximativ t I 5 V fatd demasa. Dupa stabilizare se obtin cele doua tensi-uni de t 12 V.

    Lampa funclioneaza Si la lo V = (minim pentruamorsaro). Dupa amorsare daca tensiunea scade la8 V = iluminarea nu se opreste. Bineinteles lascaderea tensiunii 9i la iluminarea va fi mai slaba.Dioda Dl are dublu rol. Protejeaze monta.jul lagregeala de cuplare $i apoi adapteaze circuitul latensiunea bateriei.

    din bord. Acest Adaptor are tncorporate $i o sigu-ranta de 2A.Ve doresc spor la treaba.Ioan POPOVICICLW NAPOCA

    cca. 1000 V in gol.acestei tensiuni seU3 va fi in jur de

    poate face direct laadaplor la bricheta

    cArEva oBsERYATrlTensiunea inalta U2 este de

    Atentie la atingere. Reducereaface cu R3 de 550 K Acum700-800 v.Adaptarea la autoturism sebornele bateriei sau folosind unTEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    14/32

    MOTOR EOLIANrezentem un sistem de pompare pentruapa, care are avantajul de a nu fi intluentatprea mult la intremiten{a vtntului. Motorulare la baze rotorul lui Savonnius. Rotorul ostgprezentat in fig. 1. Acest rotor, cu montare verli-cale, nu depinde de directia vAntului; se remarcain fig. 3 cele doud moduri ln care vAntul provoacarotirea; direct prin presiune Si indirect prin ractiaindusi in cea de-a doua jumetate a rotorului.Constructie dubla, doua rotoare identice cuplate,

    permite o functionare lina Si constanta. Rotoarelese defazeaze la 90.in figura 2 este prezentati schematic instalatiade pompare complete. S pot deosebi cele doudsectoare ale rotorului (1 9i 2), axul rotorului (3),facut, in general, din leavd, suporturile de prinder(5, 6, 7), realizate cu rulmenli axialiradiali, precumgi mecanismul de maniveld (9). Ca elementeanexa, mentionam ancorele (11)din cablu de OLtorsadat, axul inferior (4), inelul de rodanta (10),care leagi cablul de transmisie (12) din otel elasticcu manivela. Dace putem obtine rulmenli de bunAcalitate, manivela se poate reduce prin eliminareaaxului inferior $i inlocuirea sistemului din tigure cuun element de pedalier de la o bicicleti veche(pedala cu pinion. Detaliile de construdi sunt, ingeneral, libere, noi recomandam aici numai laptulca rotorul se poate tace atat din table sublire cucadrul din leave de OL sau lemn, cat sl din penzatare, in care caz sunt necesare pentru mentinereaformei unele sarme de Drofilul rotorului de care scoase panza. Aceasta solutie are avantajul redu-cerii greutefii gi a costului, dar implice vopsirea Tnulei a pAnzei pentru a lmpiedica putrezira.Dealtfel, intreg motorul eolian trebuie vopsit cuatenlie, tinand cont de faptul ce lucreaze in aerliber.Micaorarea. de rotatie a rotorului se transformeintro miscare de translatie pe verticala necesarapentru actionarea pompei, printr-un mecanismnumit,,canadian" cunoscut de la sonde. Acestmecanism permite a micgorarea verticala sa fiecorecta, ceea ce face ca majoritatea lungimiitransmiei pdnd la pompd sa poata f i ldculA cumateriale inferioare (de exemplu cu sarma de OLzincat de 4 mm).Mecanismul canadian este format din douesectoare de cerc, aproximativ de acelagi diametru,solidare intre ele (13 9i 14), care se monteaza peun cadru propriu (15). Cablul de transmiei, prelun-

    git cu sarma tare, coboara in pulul (16). Ancorelese fixaza de un butuc (17).Detalille constructive mai imoortante suntdescrlse d figurile 4-9. in figura 5 este aretat sis-temul do constructie cu rulment a piesei intermedFare pentru legaroa cablului de maniveli. Piesa seobline prin sudarea rulmentului (22) cu un colier(23) de piesa suport (24). Axul manivelei (21)ke-buie sd fie potrivit cu rulmentul.(22) pentru a nuavea joc. Cablul (12) se cupleaze cu ajutorul unuiinel de rodanta (25) care se obtine prin matisareainelului format de cablu la trecerea orin orificiu.Fixaroa capatului de cablu (formarea buclei) seface prin torsadare gi strAngere cu coliere cu

    9urub, de tipul celor utilizate la cablurile electriceaeriene.in figura 6 este prezentat modul de construcliea sectorului pentru ,,canadian". Pentru simplitate,el se face din lemn. in trei sau mai multe straturi.Segmentele de lemn (14 sau 13) se monteaza prinlipire 9i guruburi, dupd ce, prin practicarea uneitaieturi corespunzatoare, au ingropat inelul termi-nal al cablului mare. Diametrul sectorului s l vafide clrca 400 mm. Unghiul sectorului se determinacu relatia:(radianl =1'Punde leste'lungimea cursei pistonului. Este

    TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    15/32

    evident ce acela$i diametru va Ji necesar 9i pentrumanivela motoare (9).In figura I este.aratat modul de construclie abutucului de ancord. Corpul din lemn impregnat(31) este strabatut d un gurub cu ureche f6cut dinfier beton de 10 mm (30). Acesta se fixaazi cu oSaiba (32) $i o piulite corespunzetoare filetului ce ?lputem obtine.Mai multi atentie vom acorda pentruconstructia pompei, care are unele particularitati.Construclia ca pompa submersd a fost aleasapentru calitdlile superioare pe care le are fali depompa cu absorbtie. In plus, sistemul submers are

    gi un randament superior.Sd analizdm in fig.9 piesele principale ceformeazd pompa. In figura nu au fost prezentatedetalii complete de execulie, ele depinzAnd dematerialele ce se pot obline 9i de dotarea exis-tente in ateli6r.Pistonul pompei (35) are un diametru util de80-100 mm. La capetul superior are un ochi pentruTEHNIUM nr.7/ 1996

    legarea cu transmisia (34(. Dupd detaliul din figuraB, se vede ce partea metalicd a pistonului are undiametru cu pulin inferior diamtrului levii pompei(49), fiind acope^rit de o place din cauciuc tipmicroporos (43). In placa metalicd se fac catevaorificii de 10 mm diametru, la circa i0 mm de mar-gin, dar nu mai apropiate lntre ele de 20 mm.Grosimea pEcii (44) este de circa 1O-1S mm. Semai folosesc doud gaibe de strAngere (42 si 45) Sio piulita dubla de strangere (46). Este evident cdprin acest sistem pistonul include 9i supapa deadmlsie. Cend pistonul coboar6, apa ridica mar-ginile piosei de cauciuc Si petrunde ln spaliul dedeasupra pistonului. CAnd acesta urcd, placa decauciuc astupa orificiile, obtinand pomparea. Oconstructie similari, servegte pentru supapa deiegire (fig. C). Aici numerotara ste: 40) placamotdica cu oiificii; 37 9i 49) placile de strAngere,care au orificiul interior mai mare cu 10 mm tndiametru tata de tija pistonului; 38) ptaca decauciuc. Pentru fixar se folosesc mai multeSuruburi M4 situate circular. Placile de strangerese fac cu un diametru care se permite jocul pldciide cauciuc sub actiunea apei.Se mai pot detalia urmatoarele parti compo-nente .ale pompei; 38) capac superior al pompei;41) resort de compensare; se alege cu o formeugor conice astfel ?ncat sa nu se sprijine pe placade cauciuc a pistonului; 47) capac inferior al pom-pei; 48) sorb; 36) teava de iegire. Aceste detaliisunt libere dimensional 9i constructiv, dupa cumam mai aratat. Evident, se impune conditia deetangare corecta a sislemului. Teava de iegire vaavea un diamtru cAt mai mic posibil, pentru augura etortul necsar ridicdrii coloanei de apa.Pentru sistemul de iegire spre rezervor avem ostructure ca in fig. 10. Camera deschisa decolectare (51) sudatd de leava (36), se termina culeava de evacuare (52).Pentru cazul ln care apa trebuie ridicata la oinillime mai mare decat nivelul solului, vom inter-cala intre mecanismul canadian gi pompa unscripete, car permite lungirea petii de lasuprafata solului a tevii de iegire, la lneltimeadorita.Cateva date despre acest sistem:- Puterea medie la un vant de 40-75 km/h estelntre 0,1 9i 0,6 kW pentru suprafetle ce compunrotorul de circa 1 m2.- in condiliile de mai sus, debitul mediu zitnic lao lnellime totale de pompare de 4 m este de circa2,4m3.

    Pentru a mari puterea, este suticient si mtrinFsuprafetelo rotorului..Cu cet inaltimea este mai

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    16/32

    rcRadiomagnetofonul Rltil.350lRl D ". '.r. 1r. $.r. q r...| ( I t.! n! n!.I n Jr.r5,?r?.a,r. !. n,ir,.. n.t?. t1 ta, r0. o.90. r d.r,.tur.f!l{tr..r,r..t "16.r:. r,rln,trr,brnt?9.n.,6.rtrrtu!

    I

    l(rlllrilr

    iiirIrl

    )=-fi_-

    :nritr

    i,-i-. sraa z

    i'' F-F-1-G-"1 III

    u/s/0,-n rL.l-J L-6,-n rL"r-J L-_,1.-n fL"r'--J LJt

    L-tllj nl,t,r ** -r,*-..,*qrwr6^ s$ri 6rt ! ffi .cs- -r, &r 'l'd.Fi{a.n . nrtlnr -rn'6rl F:9/vFrr i@E i.t.!ti.ta ltv.Q lfor

    lL-ffI c,yrro rcd'o - hoq^etotoiIR/rl ott,l..' ^{ :--i;-'-r rF-; :--J

    :-6r).o 6J t_-J'!* _J,r_J L-_! '_-:v.se d. $.Jtr-:'---J.=6_-lo__)

    a$,'@,

    uL12r9 ULraEz, ut 1901NLiol flL {Ot'{-v} 'l-v} ,E-;],I Et E .t.o.hI l-t F ,1. Ii r'1 F ,t,nrm.rsr"1 Ffl tr. {r.:!r,!rfl-fr-lr.:rl

    ^-crj S*19-* -c- kq oo,^-Fj u" 'r

    TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    17/32

    W'1t: :i"'" 'ri" ., ,.1 , .t:r ,". .r",- -.;'. ', 'i

    nr, rv.nt or r5.t4Dr,Dr,n ,..'r. sr, tr' D. a?, ii?.ii.. rnr.?o., nt rr,

    L==. tl;18 A L., vr.-ot llltlt rr.;'-- -Et{tt | ^ !a*tr\J /{\ =;'rr,'r ?l------'--l ti r | nr.o?I i u'""' ---r ll | |

    i-rci l# ry

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    18/32

    FRIGIDERcu,.. Bl00Aza ne reamintim structura interna a frigideru-lui cu absorbtio prezentat ln figura 1 (ve-derea din spate). in dulapul frigiderulul (1) poate utiliza o constructie lipita, datorita tempera-turii destul de ridicate ce se dezvolta in apropiereafldcdrii (19). in partea superioara a tubului se mon-teaza un sistem de evacuare a gazelor arse (spreexteriorul camerei sau spre co$ul de fum, 18). inprincipiu se face o teava potrivita la tubulfierbitorului,.care va avea forma gi lungimea nece-sare. Nu se va pune in funcliu^ne frigiderul fereaceaste tiava de esapare. ln cazul in carefrigiderul lunclioneaza in incaperi anexe, leava

    poate fi scoasa la circa 30-40 cm deasupra,prevazandu-se cu o aperatoare de flacdre, ca lacosurile de fum.Aceaste teave permite evacuarea caldurii rezi-duale, pentru a nu lncalzi inutil compartimentulinterior (15), captu$eala izolanta (13) 9i conden-satorul (3).Punerea ln functiune consta in racordarea laconducta de biogaz (22), aprinderea flicdrii 9i{eglarea ei din robinetul de gaz (23) Si rozeta deaer (21). Dlacira trebuie sa arda linigtit, fare fum.Nu se va genera o llacara prea puternica, care nupoate face si functioneze agregatul frigorific. Se

    se afli o sumedenie de tevi $i radiatoare, care potdiferi de la un model la altul. Pd(ile principalesunt:2) Podeaua frigiderului (care poate fi lnlocuitacu o simple intaritura).3) Condensatorul care are aspectul unei levi cuaripioare.4) Racordurile evaporatorului (comunicatia spreinteriorul frigiderului).5) Serpentina de absorbtie.6) Schimbetorul de cdldure.7) Rezervorul de amoniac.8) Fierbdtorul.Nu vom insista decat asupra Jierbetorului,deoarece nu avem de fecut modiJiceri asupra altorparli ale instalaliei. Acesta poate avea cele maidiverse forme 9l dimensiuni, lunclie de constructie.Fierbatorul are in interior un tub metalic (9), incare se introduce o rezistenta electrica delncelzire (10). Aceasta se fixeaze cu o piesa deprindere metalice (1 1) 9i se ncodeaze electric cudoua sau trei conductoare, izolate cu margele depo4elan (12). Pentru inceput vom scoate rezis-tenta din ldca$ul ei, similar cu operatia de schim-barea ei. Vom izola apoi cu atentie circuitele de ali-mentare ale rezistentei, ldsAnd in circuit numaibecul din interior cu lntrerupatorul de uga.Daca tubul rezistenlei este prevazut cu uncapac in partea superioara a fierbetorului, acestatrebuie scos cu atenlie pentru a se evita fisurareafierbdtorului, ln care caz, frigiderul este distrus prineliminarea amoniacului din instalalie.Dupa ce a fost degajat la ambele capete tubulrezistentei, vom trece la adapterile necesarefunctionarii cu biogaz.Pentru aceasta ne vom procura din comerl unbec de gaz (la magazinele cu instrumente me-dicale si de laborator). Restul pieselor necesare nile confectionam singuri, tara prea multe dificultati.

    Daci privim ln sectiunea din figura 2, vomremarca montarea becului de gaz l20lln comparti-mentul spate (14) al frigiderului sub fierbdtor (9).Pentru a ghida flacdra, vom monta ln orificiul deintrar a tubului o pAlnie din table de la cutiile deconservare, construite orin nituire (16). Nu se TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    19/32

    recomanda ca suportul arzetorului (14 se fie dinazbest.Daci frigiderul nu tunclioneaze coroct, sepoate intampla ca se tie strans amoniacul ?n insta-latie ln mod necorespunzetor, Pentru remediereasituajiei se va culca frigiderul timp de 25-30 minutepe partea dreapte (vezut din fata) Si 20-25 deminute pe partea stanga. Prin aceasta gazul se vadistribui corect in instalalie. Dacd frigiderul a fostdepozitat ?ndelung, se recomande ca operatiaaceasta se se faca preventiv.La instalare vom avea griji ca in partea dinspate frigiderul se fie distantat de orico obiectecare pot arde, fiind recomandata gi dispunereaunei placi de azbest pe suprafala din spatelefrigiderului. in nici un caz fiigiderul nu va fi lipit deperete sau de un alt obiect, distanta minimd fiindde 15 cm.aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

    1

    I9

    aaaaoaaaaaaaaaaaaaaaaaaaTABEL DE ECHIVATEI{TE

    TRAI{ZISTOAREfl qncuFE I]{TEGRATE(Urnare din pag. 3)AD 2020AF 136AUY 21BC 107BC 158BC t70BC 236BC 237BC 252BC 307BC 337BC 895BCW 29130BCW 69/70BCY 19BCY 42TEHNIUM nr.7/ 1996

    c520Dil 403I214sc 237BC 308sc 206, sc 207,sc 238sc 236KT 315, SC 237BC 308, SC 308,KC 308sc 307sF 127sc 309sc 308sc 307BC 212KT 342

    BCY 58BCY 59BD 135BD 136BD 137BD 138BD 140BDY 12BF 119 .BF 199BF 241BF 247BF 254BF 255BF 256BFY 52BLY 22BPX 61BPX 62BPX 63

    sc 239sc 239SD 335sD 136, SD 336SD 337SD 338SD 340KT 802, KU 601SF 150SF 245sF225, SF 245Kil 303SF 215sc 235, SF 216sF 357BC 302KT 904(sP 101)sP 211(sP 103)

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    20/32

    BPX 70BSY 19BSY 51BSY 55BSY 91BSY 95 ABU 126BU 204BU 208BUy 12BUY 77ccD 133cD 4007 BcD4011 BcD 4023 BcD 4511CNY 17CQY 20CQY 21CQY 25CQY 32coY 50coY 55DL 3403LD 1OOBFY 52BLY 22BPX 61BPX 62BPX 63BPX 70BSY 19

    , BSY 51BSY 55BSY 91BSY 95 ABU 126BU 204BU 208BUY 12BUY V7ccD 133cD 4007 BcD 4001 BcD 4023 BcD 4511CNY 17

    (sP 201)sF 131, SF 131,sF 137, SS 108SF 126SF 129sF 128, SF t21SS 2J8SU 165SU 180SU 160KU 607SD 8121133 C

    v 4007 Dv4011 Dv 4023 Du 4051 DMB 104VQA 13VQA 1OVQA 23VQ 110VQA 16VQA 26(voB 27), (VOB 37)VQA 60BC 302KT 904(sP 101)SP 211(sP 103)(sP 201)sF 131, SF 132,sF 137, SS 108SF 126SF 129sF 128, SF 121SS 218SU 165SU 180SU 160KU 607

    SD 8121133 Cv 4007 Dv4011 Dv 4023 Du 40511 DMB t04

    CQY 20CQY 21CQY 25CQY 32CQY 50CQY 55DL 3403LD 1OOLM 117LM 317LM 317 HVLM 337LM 337 HVLM 555MC 1310 PMCL 611MEM 550oc 30SAS 261SAS 261 S$SFH 409SFH 9OOSN 74OO NSN 7403 NsN 7413 NSN 7426 NSN 7,147 NGD 241 DK140Yil7K 155 JtA 3K155Jt il7K 155 TJt 1K 553 Yll 1KFY .'I6KT 315KT 342KT 802KT 816KT 904KU 601KU 607Kil 303Kll 307 rKil 312 A1133C

    VQA 13VQA 1OVQA 23

    'l :'. VQ 1'1 0. VQA 16VQA 26(voB 27), (VOB 37)VQA 60

    (B 3170 H)B 3170 HA/B 3171 HA/B 3370 Hl/B 3371 Hl/8555DA29OD

    MB 111SMY 52. GD241 B, KT816. 8462c8461 GVQ 123MB 125D 100 D, K 155 JtA 3D 103 D

    K 155 TJI 1D 126 DD 147 D, (D 347 D)oc 30u4741

    SN 74OO NsN 75450 NSN 7413 N

    uA 7092 N 37036V ZJIBCY 42BDY 12oc 30BLY 22BDY 12BUY 12BF 247

    2 N 38232 N 4416ccD 133

    TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    21/32

    COLORAREAELECTROCHIMICAA METALELOR

    l-n general, metodele electrochimiei metalelorI sunt considerate ca fiind inaccesibile cons-I tructontor amatori. vom Tncerca in cele ceseparat, se dizolvd sulfatul de cuDru in 5OO mlde apd. Solutiile se amestece apoi orinagitare, conducdnd la o solutie de lactatde cupru (alcalin6) cu o coloralie albastru-violet.Pentru a putea trece la colorare, piesele tre-buie pregatite in mod special, dupe cumurmeaza:

    1. Se glefuiegte mecanic piesa - daca estenecesar.2. Se face o degresare cu o solulie fie(bintede 10-12V" hidroxid de sodiu sau cu o paste devar (50ok var stins - 5-% creta).3. Spelare indelungatd cu apa rece.ATENTIE! Dupa degresare, piesele nu se maimanipuleaze decdt cu penseta. Orice contact cudegetele va afectd calitatea suprafetei oblinute.Dupe acest tratament initial, piesa se fixeazela polul negativ, la distanld egale intre anozi (cca4-9 cm).Densitatea d^e curent este redusa, de cca0,05-0,2 A/dm

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    22/32

    Pentru oxidare se folosesc doua procedes debaze, cel cu acid sulturic Ai cel cu acid oxalic sicromic. Cel de-al doilea procedeu nu este liindemana amatorilor din cauzi ca necesitachimicale mai deosebite, ln schimb, primul pro-cedeu, care admite tolerante largi, este ugoraplicabil. Ca dezavantaje trebuie sa amintimpericolul cunoscut al lucrului negliient cu acidulsulfuric Ai necesitatea de a rici permanent elec-trolizorul, procesul degajdnd cantitali importantede celdura. Nu se recomande, de asemenea, safie prelucrate prin acest procedeu piesele careimplice pastrarea unor dimensiuni foarte Drecisesau cu imbineri din care urmele de acid nu sepot inletura in bune conditii (acestea ar distrugeulterior metalul prin coroziune).Variantele de prelucrare in acid sulfuric suntprezentate in tabelul alaturat.Peliculele oblinute in curent alternativ au oelasticitate mai mare decAt cele din curontcontinuu.Aluminiul se comporte Tntotdeauna mai binela oxidare decat aliajele iale. Procesul este influ-entat de concentratie de acid 9i, de aceea, serecomande utilizarea unui densimetru de tiD autopentru controlul concentratiei. O concentratiemai mare ridice elasticitatea Si adsorbliapeliculei, dar modificd sensibil mai mult dimensi-

    unile. Depasirea unei deneitdli de G,5 A/dm2duce la franarea procesului. De asemenea, ca-litatea oxiderii scade cu conlinutul de cupru gicrom din allaj. Pentru anumite cazuri, este nece-

    sarta 9l o compactizare a peliculei oblinute.Asupra acestui punct vom mai reveni,succesiunea tehnologica este:1 . Degresarea cu solvenli organici; 2. Uscare;3. Degresare chimica sau electrochimice (pentrupisele care au tost in prealabil lustruiie); 4.Spalar ln ape calda curgatoare; 5. Spdlaie inapa rece curgatoare; 6. Limpezire chimicd; 7.Spelare cu apa curgetoare; B. Oxidare elec-trochimica; 9. Spilare cu apa curgatoare; 10.Vopsirea peliculei; |1 . Sp6tale in apacurgatoare; |2. Spilare cu apa caldd; 19.Suoraoxidare.Degresarea cu solventi organici se face cubenzina. Piesa uscata se degreseazi chimicintr-o solutie de:

    - hidroxid de sodlu 8-12 g- fosfat trisodic 40-50 g- silicat de sodiu 25-50 g.-apa 1 |Ternperatura solutiei este de 60-7oe c, iar tim-pul de degresare de cca 2-4 minute.Piesele lustruite se degreseaza electrochimicin solutia urmetoare:- soda calcinate 45-50 g- fosfat trisodic 40-50 g- silicat de sodiu 25-30 g-apa 1 I

    l

    . CompoziJiein procente Temperaturasoluliei Curentul,,utilizat Densitateade cursnt Tensiunein baie Timp Grosime skat(min) micronAcid sulfuric20v"Acld sulfuric20%Acid sulfuric20/"Acid sulfuric15%

    15-20eC2015ec1-3rC

    25!2eC

    continuucontinuucontinuualternativ

    50Hz

    a-a,o1,01E

    3,0

    15-1810-1223-120

    18

    20-25

    24020

    20

    5-l180-200

    Temperatura soluliei este de 1 5-20e C, duratadegresirii 30 s-1 min. Piesele se monteaze lacatod, anodul fiind din piese de OL inox.Suprafata corect degresate se umezegte totalcu apa de spelare. Dace apar dare, degresareaeste incorecta $i trebuie reluata.La aliajele de aluminiu apare la degresare opelicula colorata datorata alierii. Ea so inletureprin limpezire in solulia:

    - anhidride cromica 100 g- acid sulfuric (greutatespecifice I ,84) 10 ml- ape 1 |ATENTIEI in toate cazurile, acidul sutfuric seadauga treptat in ape (9i nu invers), cu agitareacontinua a solutieilTemperatura soluliei de limpezire este de-15-25e C, durata {iind de 2-5 minute. Dificultatea>TEHNiltM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    23/32

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    24/32

    rchidroxid de sodiu. Se obline astfel un strat negrude oxid (elastic) de 1-2 microni. Metoda se aplica9i la aliaje, unde se fac 1n prealabil proba.oxidarea se face lntr-o solulie ln aproplereatemperaturii de fierbere. Prin inceperea procesu-lui (s^minute) cu o densitate de cuJent de 2'5A/dm2 si folosind ulterior 5-10 A/dm2, timpul deoxidare la cupru se poate reduce la 1O min^ute, inmod normal, la o densitate de 0,5 A/dma, oxi'darea se tace timp de 20-30 de minute la cuprula o temperature de 8o-90'g C (la alama 9i bron2la 60-704 C). Pentru a avea o colorare corecta,se amorseaza procesul cu anozi de cupru, panala colorarea in albastru deschis a solutiei.Oxidarea se face cu anozi de grafit sau otel inox.Anozii trebuie sa aiba o suprafata de cel putin 5ori mai mare decat piesa ce se oxideaza.Distanla intre electrozi este de 90-100 mm.Pregatirea se face similar cu cea descrisd maisus. Se poate ridica pregdtirea prin introducereapieselor in baie cu 1-2 minute.Pentru formarea de desene, se poate face ooxidare zonate a aluminiului prin producerea demasti din lacuri rezistente chimic.

    Succesiunea unui asemenea procedeu este:- taalizatea magtii pentru culoarea l, printehnica cablajelor imprimate;- oxidarea gi colorarea cu culoarea I (atenlielzona protejatd este destinate celorlalte culori);- dizolvarea organica a lacului dpus 9idepunerea unei megti pentru culoarea a ll-a;- reluarea oxiddrii 9i colorarea cu culoareaa ll-a.Procedeul continue de cate ori dorim. Esteevident ce el cere o male experienle, pentrucare se recomandd initial efectuarea unor probede control.in continuare prezentem cateva metode deobtinere a unor straturi de culoare pe alte metale(straturi cu culori fixe).Pentru cupru se poate utiliza o colorare ano-dice a metalului in solutii alcaline de 10'25%hidroxid de sodiu. Ss obtine astfel un strat negrude oxid (elastic) de 1 -2 microni. Metoda se aplica9i la aliaje, unde se fac in prealabil probe'Oxidarea se face lntr-o solutie in apropiereatemperaturii de fierbere. Prin inceperea procesu-lui (5 millute) cu o donsitate de cujent de2-5 Ndmz si folosind ultrior 5-10 A,/dm4, timpulde oxidare la cupru se poate reduce la10 minute. in mod normal, la o densitate de0.5 fudm2. oxidarea se tace timp de 20-30 deminute la cupru la o temperatura de 80-900 C (laalamd $i bronz la 60-70! C). Pentru a avea o co-lorare corocta, se amorseaza procesul cu anozide cupru, pane la colorarea ?n albastru deschls a

    solutiei. Oxidarea se face cu anozi de grafit sauotel inox. Anozii trebuie si aibi o suprafate decel pulin 5 ori mai mare decat piesa ce se.oxideazi. Distanta ?ntre electrozi este de'90-100 mm. Pregatirea se face similar cu ceadescrise mai sus, Se poate ridica pregetirea prin'introducerea pieselor in baie cu 1-2 minutelnainte de aolicarea curentului. Beile de oxldarese pot lace din otel. Operalia se efectueaze inlocuri aerisite.Pentru oxidarea pieselor din zinc, aliaje dezinc $i zincate se poate utiliza procedeul bazic(solulie 20 g hidroxid de sodiu la 1 litru de jrpa)cu o densitate de curent de 6-12 Aldmz, la40-45e C, timp de 5-50 de minute, prin experi-monteri. Catozii utilizali sunt din plumb, cu osuprafale de cca doue ori mai mare decat a pie-sei. Culoarea care se obtine este, de asemenea,neagre. Pentru.otel zjncat se folose$te solulia:- bicromat de potasiu 150-250 g/l- acid boric- acid sulturic 20-40 gtl4-7 ml

    I

    (greutate specitica 1 ,84).D en sitatea de curent este m icd(0,1-0,2 A/0m21, iar temperatura ambiantre.Culoarea este verde. Stratul lrebuie protejat prinlecuire.Oxidarea otelului ln culoare neagrd se facealcalin, in solqlie de 40% NaOH. Curentul estede 5-10 A/dmz, temperatura de 122e C, timpulde lucru de 10-30 de minute, Se recomanddtratarea pieselor inaintea oxidarii cu o solutie de5% bicromat de potasiu timp de 5 minute la40e C-50c C, cu 5 A/dmz. Meioda nu se reco-mandi decAt ca strat intermediar in cazul uneivopsiri clasice de lnalta calitate.Oxidarea argintului pentru finisaj se face cusolutia:- sulfura de sodiu 25-30 g/l- sulfit de sodiu 15-20 gll- acid sulfuric 6-10 grr- acetona 3-5 mlSolulia se prepara in urmetoarea ordine: sedizolve in apd sulfura oi sulfitul, apoi se adaugain portli mici acidul, pane la atingerea uneialcalinitati calculate in NaOH (cu hArtie de tur-nesol) de 2,5-3,2 gll. Dupd atingerea alcalinitatiise adauge acetona. Tensiunea de lucru este de8-12 V temperatura^de 18-25e C, densitatea de

    curent 0,1 -0,5 A,/dmz. Piesa este legata la anod,catozii fiind din inox. Culoarea car se obtineeste cenugie spre negru.in lncheiere. amintim ce, inainte de a utilizaasemenea procedee, este necesar se luam toatemasurile de protectie necesare, ordinea 9icuratenia fiind esenliale.TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    25/32

    Gonstructia antenelorpentru GITIZENS BANDD :::'; ; :i:"i :Y : t'f" 'x?1"# "i"'i" i", J fi .I vitate mica: cupru Si aliajele sale(alame, bronz), aluminiu. Conexiunea intre statie Si antena serealizeaze cu cablu coaxial cu imoedantade 52O.Antenele pentru statiile portabile nuridica probleme deosebite. Carcasaaparatului din masd plastica are Si cali-tatea de izolator. Distanta dintre etaiulfinal $i antena fiind micd, nu este necedarun cablu fider, conexiunea realizAndu-seprin circuitele de adaptare. Dimensiunileacestor antene vatiaze intre 4-8 mmdiametru 9i lungimi intre 40-60 cm.Antenele pentru statiile fixe se eonstruiescdupa regulile cunoscute db la antenele deunoe sc u rle.Deoarece se doregte o degajare cat maibune a antenei, deci montarea la iniltime

    cat mai mare (de cele mai multe ori peblocuri de locuinte) este prefarabile inlocul prizei de pemant, construirea uneicontragreuteti.O variante a acestei antene esteprezentata ?n fig.3.Elementul activ al antenei se realizeazd

    gi misurarea patametrilorAntenele pentru automobile necesite ocalitate in plus - elasticitatea - care poatefi asiguratd de construclia tubulara saumasive a antenei din alami nichelatd.Tot la aceste antene se pune problemaconstruirii izolatorului de baze care serealizeazS. din mase plastjce, de preferintateflon sau polietilend. Dimensiunea giforma izolatorului trebuie se asigure pe deo parte buna fixare a antenei pe caroseriamaginii (uneori pe acoperig), iar pe de altaparte montarea inductantei necesare pen-tru acordul antenei. Forma izolatorului este

    prezentata in fio. 1 si se realizeazd deieg u ld prin inle-cl ia de mase ptastice.Lungimea antenei poate ajunge la 1,5 miar diametrul de 4,5-6 mm.Se poate realiza un izolator mai simpluprin strunjire pentru montarea antenei pecapota ma$inii - prezentat in fig.2.

    'i@

    Fig. 1TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    26/32

    din leava de aluminiu cu diametrul de20 mm Si lungimea 1 = 14. = 2,76 mcorespunzatoare frecvente i de lajumatatea benzii transmise t = 27,185 MHz.Se folosesc 3 contragreuteti din con-ductor de cuptu a = 3 mm cu lungimea1 = 14 = 2,76 m izolate de corpul antenei$i de pamant, inclinate, care lormeazeunghiuri de 135e fata de elementul activ si1.20e intre ele. Contragreutdtile au 9i roluloe anco re.Antena are impedante de 50 O 9i poatefi alimentate cu cablu coaxial de 52 a fetenici un fel de adaptare.MASURAREA PARAIIETRI LORRegimul optim al etajului linal alemitatorului se realizeaza pentru oadaptare corecld cu sarcina, ln cazulnostru, antena.Pentru aceasta este necesar sase cunoasce impedanta de intrare inantene sau in f ider.Se cunosc mai multe metode demasurare ca: metode de puntefof osind impedantiomeVe, Zg - dia-grafe, metode utilizind linia demasure 9i metoda substitutiei.Deoarece puntile de radio-frecventa sunt greu accesibileradioamatorilor, se prezinte in con-tinuare metoda substituliei care seaplica relativ u$or.Antena se monteaze ln serie cuun circuit acordat format dintr-obobind de valoare fixa L un conden-sator variabil cu cadran (etalonat), Co rezistenta variabile R sau ln lipsa aces-teia o serie de rezistente de diferile valori.In circuit se mai introduce $i un instru-ment cu termocuplu (mA) sau ?n lipsa

    Fig. 2acesteia un voltmetru electronic cuDlatslab (2-3 pF) in paralel cu condensatorulvariab il.

    MOD DE LUCRUSe pune comutatorul K in pozitia 1, $ise acordeaza circuitul cu aiutorul conden-

    sato ru lu i variabil C oentru indicatiemaxima a miliamoermetrllui. Se trece aooicomutatorul in p6zilia 2, se reface acoraulpentru maxim de curent gi se regleazarezistenta R pentru a obtineace iaSi indicatie la instrument.Va lo r ile rezistenlei RA Sirezistenlei XA .a le antenei'suntoale oe Torm utete:RA=RS; XA=1-1undeC19i C2 sunt capacitatile de acordcu $i fara antene iar Rs este va-loarea rezistentei introduse incircuit.Se face orecizarea ca RAreprezintd rez iste nta anteneicare difera de reziste nta derad ialie RCo ntinuare in numdrul viitor.

    lng. Petrc PREDOIUTurceni GorjTEHNIUM nr.7/1996

    IT

    Fig.3

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    27/32

    REALIZAREAPELIGULELOR SUBTIRIDE METALPE STICLAI traturile subliri de metal depuse pe sticlaf sunt o componenta esentiale a muitor tipuriV de aparate. De exemplu, un film de aluminiusau argint este supralata reflectorizanta a oglinzii intelescop. Partea de sticld a oolinzii da forma me-talului. dar functioneaza doar-ca suport mecanic.Alte aplicatii ale peliculelor subtiri de metal includprismele splitter, care sunt buceli de sticla acoperitecu pelicule atat de subtiri, incat o parte din luminiigi face drum prin metal, in timp ce restul estereflectate. Fibrele de cuart fuzionat tecute electricconductive prin acoperiri metalice subtiri gesescmari aplicatii ?n balantele de torsiune pentrumasurarea maselor mici Si a forlelor generate desarcinile electrice. Acoperiri similare sunt, deasemenea, utilizate pentru acumularea sarcinilorelectrice in generatoarele electrostatice gi pentruproteiarea partilor sensibile ale instrumentelor deinfluenta sarcinilor electrice externe. Tehnologiapeliculelor metalice subtiri este cea care a tacutposibild realizarea circuitelor integrale, acesteafiind, de fapt, suprapuneri de straturi depuse in vid.Pe l6ngi aceste aplicatii utile, peliculele meta-lice subtiri sunt obiecte interesante pentru experi-mentari. Pentru proceduri de bazi au fost inventatepentru aplicarea metalului pe sticle. Cea mai vechetehnice (9i, pane de curAnd, cea mai folosita)consta in reducerea chimice a sarurilor metalice,cum ar fi nitratul de argint, inv-o baie care conlineSi sticla. Particule fine din metalul redus se a$eazepe sticle $i adera ca un film. Metalul poate fi, deasemenea, electroplacat pe sticla. Suprafata esteacoperite cu o substante conductiva electric, cumar fi gra{itul coloidal, 9i sticla este apoi imersate insolulie de placare.Multe componente optice sunt acoperite printehnice de evaDorare. Metalul ce urmeaza sa liedepus pe sticla este evaporat prin caldura intr-ocamera vidata. Vaporii condenseazi ca o oeliculdpe suprafata sticlei. Toate metalele gi majoritateaaliajelor pot fi depuse prin evaporare. Aparaturaeste constisitoare Si complexd, mai ales dacapeliculele dorite sunt de cea mai inalte calitate.Trebuie asigurate metode de lncalzire a metaluluiTEHNIUM nr.7/ 1996

    pana fa o temperatura la care vap orizeazd in gaz lao presiune de nu mai mult de 10 torri..- O metodA simpla, cunoscuta ca,,sputtering"(improgcare) este puse la punct pentru experi-mentdrile de laborator. Tehnica este bazate oetransferul metalului printr-o descarcare electrica ?ngaz la o presiune mai mica de 1 torr. Sticla ceurmeaza a fi acoperite este plasate intre cei doielectrozi intr-o atmosfere de gaz la presiunescazute. Gazul poate fi aerul. Catodul este realizatdin metalul ce urmeaza a fi depus pe sticla. Laelectrozi se conecteaza o tensiune suficient deinalta incat sd electrizeze sau si ionizeze gazul.lmpactul atomilor ionizati Si moleculelor de gaz cucatodul disloca particule de metal, care se depunpe sticle ca pelicula aderente.fn stadiul actual de dezvollate, tehnica deimproscare este limitata din doua motive. Primuleste ce anumite metale se transfera mai rapiddecAt altefe. Zincul, aurul, argintul, plumbul, staniulgi cuprul se depun cu o viteza relativ ridicata com-parativ cu nichelul, fierul, aluminiul 9i magneziul.Argintul, de exemplu, se depune de 20 ori mairepede decat aluminiul. Al doilea este ca mole-culele de gaz sunt incluse in metal $i ii cresc ooro-zitatea, efect care variaze cu natura atmosferei.Aceste limiteri, impreuni cu succesul comercial altehnicii de vaporizare, explice de ce depunerea invid a devenit, in general, necomerciala gilurnizeazS, un cdmp ideal de experimentare oentruamatori. Aparatura nu numai ca este usor de folosit,dar poate, de asemenea, sa depuna metalul inpelicule de orice grosimi. Pelicula poate li groasi incazul oglinzilor pentru telescop, subtire Si semi-transparente pentru dispozitive ca prisme splitter Sioglinzi duble.Camera de vacuum consta dintr-un borcan ?nformd de celdura intr-o camera vidata. Vaoorii con-denseaza ca o pelicule pe suprafata sticlei. Toatemetalele qi majoritatea aliajelor pot li depuse prinevaporare. Aparatura este costisitoare 9i complexi,mai ales daca peliculele dorite sunt de cea maiinalte calitate. Trebuie asiourate metode deincdlzire a metalului pane la o-temoerature la care

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    28/32

    vaporizeazein gaz la o presiune de nu mai mult de1 0 torri.O metoda simpla, cunoscute ca,,sputtering"(improgcare) este pusa la punct pentru experi-mentarile de laborator. Tehnica este bazata petransferul metalului printr-o descercare eleclrice ingaz la o presiune mai mici de 1 torr. Sticla ceurmeaze a ti acoperitd este plasate intre cei doielectrozi intr-o atmosferi de gaz la presiunescazuta. Gaz ul poate ii aerul. Catodul este realizatdin metalul ce urmeaza a f i depus pe sticla. Laelectrozi se conecteaza o tensiune suticient deinaltd incat sa electrizeze sau se ionizeze gazul.lmpactul atomilor ionizali 9i moleculelor de gaz cucatodul disloci particule de metal, care se depunoe sticle ca peliculd aderenti.' in stadiirl actual de dezvoltare, tehnica deimprogcare este limitata din doua motive. Primuleste ce anumite metale se transfera mai rapiddecat altele. Zincul, aurul, argintul, plumbul, staniul$i cuprul se depun cu o viteza relativ ridicala com-oarativ cu nichelul, fierut, aluminiul 9i magneziul.Arointul. de exemplu, se depune de 20 ori maireJede decdt aluminiul. Al dbilea este ca mole-cuiele de gaz sunt incluse in metal 9i ii cresc poro-zitatea, efect carc variaze cu natura atmosferei.Aceste limitari, impreuni cu succesul comercial altehnicii de vaporizare, explica de ce depunerea invid a devenit, in general, necomerciala 9ilurnizeazd un c6mp ideal de experimentare pentruamatori. Aoaratura nu numai ca este u$or defolosit, dar poate, de asemenea, se depuna metalulin pelicule de orice grosimi. Pelicula poate fi groasain cazul oqlinzilor pentru telescop, subtire 9i semi-transparenia pentrl dispozitive ca prisme splitter 9ioolinzi duble.- Camera de vacuum consta dintr-un borcan informa de clopot fecut prin taierea fundului unei sti-cle de 4-5 l. in camerd au loc piese pdnd la 15 cmin diametru. Se taie sticla prin tehnica firuluifierbinte, care realizeazd o decupare perfectd.ZgAriem cu un diamant un cerc la nivelul de taieresfoe aceasti zqarietura vom infagura un fir deniinetina oe cafu l-am incalzit la ro$u. Datoritaincilzirii n6uniforme, sticla va crapa cu un zgomotaudibil,Suprafala teiata trebuie si fie plani. Planarease face cu un disc de carborund, frecat prin migcirielipitice. Acelasi rezultat se poate obtine frecAndstibla pe o foaie de gmirghel de apa nr. 1 . Dupa adoua gleluire a suprafetei cu gmirghel nr. 0, margi-nea va {i sulicient de curate ca sa etan$eze pe osupralatd de cauciuc. Cauciucul se a9eaze pe osubratata plata de otel sau aluminiu de 10-12 mmqrosime. Practic, sistemele de depunere pot fi de6rice marime, deci se pot intrebuinta orice fel de sti-cle, ?n funclie de mirimea suprafelei pe care vremsa deounem metalul.Placa de baza se curala bine inainte de a seageza inelul de cauciuc. Inelul de cauciuc se ungecu vaselina pentru etangare. conectarea tubului lapompa de vacuum gi a firului de suspendare abatodului se face prin dopul de cauciuc. Electrodul

    negativ este un electrod de suduri introdus printr-un orificiu in dop. Merimea gi forma catodului 9i aobiectului ce se acopera trebuie se fieasemanatoare, iar spaliul dintre ele unitorm. Pentruacoperirea unei oglinzi de telescop de 150 mm sefolosegte un disc subtire de argint. Piesele de sticlein formi de cuoe necesitd catod in forma de cupa.Fibrele ce vor fi acoperite sunt intinse in lungul axu-lui unui catod tubular. Peretele interior al unor tuburiscurte poate fi acoperit prin atarnarea unui catod-sirm6 in lungul axei tubului.Catozii in forma de disc plat sunt suspendati cuo sirmi subtire de un c6dig prins la capetul elec-trodului negativ. $i metalul si energia eledrice pot ficonservate prin acoperirea pertii superioare a elec-trodului plat cu un disc din sticli-geam. Acoperireade sticle limiteaze descarcarea electrica lasuprafaia de jos a catodului, care se invecineazecu partea de sus a oglinzii. Distanta dintre catod 9ioglinda poate fi reglata prin deplasarea electroduluide suduri in sus sau in jos prin dopul de cauciuc.Pompa de vacuum consta din doui compre-soare din trigidere vechi modificate. Compresoarelelu$eaza in contratimp. Detaliile de modificari suntdupa tipul cqmpresorului, care variaza ln functie deproducator. In general, totusi, toate compresoareleconlin o vafue de control, care trebuie scoase, Si untub de cupru care leage incinta de valva de control.Tubul de cupru trebuie taiat 9i capetele gtrangulate.Un filtru(site) de sArmd este, de asemenea,montat undeva in interiorul tubului. Daca filtrul estescaldat in ulei, compresoarele, care opereazd intanden, nu vor reduce presiunea in clopotul desticla sub 10 torii. Uleiul poate fi scos din filtre saufiltrele pot fi scoase. [n ultimul caz, trebuie avut grijaca murdaria sau alte materiale strdine se nu intreinauntru.Aparatul de depunere poate {i alimentat lacurent alternativ sau la curent continuu la unpotenlial variind de la 1 000 V la 15000 V. Peliculeledepuse prin curent continuu par sa tie mai dense 9isi aiba o roflectivitate mai ridicatd decat aceleadepuse prin curent alternaliv. Densitatea gireflectivitatea peliculei, precum gi viteza dedepunere par sa fie influentate de amplitudineacurentului. care poate varia de la 10 pana la maimulte sute de miliamperi, depinzAnd de aria cato-dului. Se pot depune mai multe pelicule cu uncurent de 25 pana la 60 mA pentru'comparatie. Niciuna din peliculele improgcate nu au densitate sau$ralucirea celor depuse prin tehnica de vaporizare'dar ele se compona adecvat.Sursa de Dutere a fost improvizatd din trei trans-lormatoare. infdsurarile piimarelor transforma-toarele au fost proiectate sa lucJeze la 220 V si 50Hz. Jiind conectate in paralel. Infagurarile secun-darelor dezvolta un potential de 8000 V 9i au fostconectate in serie, oblinand astfel 2400 v. le$ireaeste transformate in curent continuu prin introdu-cerea unui tub redresor tip 866 A in serie cu unuldin conductoarele de iegire. Se poate folosi o diodiTV 18.' 'in-""enta, aparatul functioneaze ca un tub deF

    TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    29/32

    -La o presiune 9i mai scezuta, o regiuneintunecata va aperea intre catod 9i anod. Acestelenomen este cunoscul cu spatiul intunecat.Crookes. Simultan, o pelic ule,stralu citoare vaacoperi parlial sau total catodul. intinderea acesteipetre strelucitoare variazS, cu curentul. Spatiulintunecat Crokkes apare la circa 0,1 toor, seextinde De masure ce presiunea este reduse gidevine relativ groasa la o presiune de 0,01 toor.Materialul se va depune pe sticla mai eficientcand pozitia catodului este reglata in punctul incare spatiul intunecat Crookes aproape atinge sti-cla. La un voltai c^omparativ scezut, strelucireaooate sa nu aDara. ln acest caz descarcarea poatefi pornite prin atingerea clopotului cu electrodul deinalta tensiune al unei bobine de inductie de tipulcelor folosite in sistemul de aprindere al automo-bilelor.Curentul in clopot variaza invers proportional curezistenla, deci o rezistenta variabile poate fifolosita pentru reglarea curentului, gi, ca o con-secinta, pentru reglarea valorii la care metalul este

    depus. Rezistenta diodei variaza cu temperaturacatodului ei 9i poate fi controlate prin reglareacurentului aplicat.Sticla trebuie sd fie bine curelata inainte deacoperire. Curatirea nu trebuie sa fie a9a de per-fecta cum este cerute pentru acoperirea chimicisau penlru pelicule aplicate prin tehnica de vapo-rizare. Se spala sticla cu detergent menaier, se

    descarcare in gaz de tip Crookes. CAnd presiuneaaerului din interiorul cloootului de sticla este reduse9i o tensiune de 1000 V sau mai mult este conec-tata la catod 9i la discul de bazd, care functioneazaca anod, apar in cele din urma intre catod si anodlinii de descarcare. Pe masura ce oresiunea con-iinua sa se reduca, curentii vor fi inlocuiti de scanteialbastre care acoDera catodul.

    clateste cu apa si se pune deoparte pentru uscare.Petele lesate de picaturile de ape uscate suntgterse cu un tampom de bumbac. Pelicula subtirede grasime vegetale, care este depozitata pe sticlade catre bumbac, se evapora 1n timpul bombarda-mentului ionic ulterior.Aparatul este'simplu de manipulat. Sticlacuratate este agezata pe placa de bazi, impreunicu inelul de cauciuc gresat. Geurile din dop sunt,de asemenea, gresate, asa cum sunt $i suprafetelede inchidere ale dopului. Toate conexiunile de va-cuumare sunt si ele unse.Cloootul de sticle ceruia i s-a montat catoduleste rasturnat gi marginea bazei este presata fermpe inelul de cauciuc pentru a asigura etanseitatea.catodul este apoi reglat pentru incercare la oinaltime de circa 20 mm deasupra sticlei. Seporneste pompa. Dupa circa 2 minute se aplicainalta tensiune. Presiunea in interiorul clopotului nutrebuie masurata, cea optima poate fi apreciatadupd gradul de stralucire a gazului. La presiuneatmosferica nu apare nici o descercare.Cand pompele au lucrat circa un minut, tnfunctie de viteza lor, stralucirea albastra caracteris-tica se va forma in apropierea catodului gi ulteriorse departeaza, {ormand spatiul intunecat Crookes.CAnd spaJiul intunecat atinge sticla, se aplica oclema pe tubul de vacuum. Pozitia spatiuluiintunecat ramane fixata. Daca pompele nu potreduce sulicient presiunea, spatiul intunecat poatesa nu vina in contact cu sticla. In acest caz, seopregte inalta tensiune 9i se apropie catodul desticla cat este necesar.Cand sistemul lucreaze corect, o peliculi denside argint va fi depusa in 5-25 minute. Cre$tereaooate fi urmarita cu ochiul. Cand depunerea a atinsgrosimea dorita, se intrerupe alimentarea si esteadmis aerul prin scoaterea conexiunii tubului ori, depreferat, prin deschiderea unei valveinstalate intr-o conexiune T care esteinclusa in tub. Clopotul poate ti acumridicat de pe baza 9i deci acoperireapoate fi examinata. O parte din

    acoperiri pot aperea pulin mate,indicind ei vreo variabild nu este subcontrol. Asemenea pelicule pot fi, deobicei, salvate prin lustruirea cu untampon de bumbac.La constructia si exploatareaechipamentului, experimentatorul tre-buie si ia in considerare doui peri-cole potentiale: tensiunea inalte estemortala Si exista riscul de implozie alrecipientului de sticla. Conductoarelede la sursa pane la camera devacuum trebuie sa fie bine izolate.Conductoarele de tipul celor folosite lasistemul de aprindere al automobilelorsunt satisfecatoare. Nu atingeti con-ducloarele cand sistemul este alimen-tat. inchideti camera de vacuum intr-ocu$ca din sarma $i purtali ochelari deprotectie.

    electrod de sudure de legelura cupompele de vid

    conductorsupndarecatod de aroint.soatiu intunicat

    strelucire catodicealbaslra

    din olelTEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    30/32

    -

    RADIOAMATORISMCU TVAtichetal in fel 9i chip de ignoranti gi rauvoitori,radioamatorismul a fost oe rand ba un Dericolpentru siguranla nationala, ba un apanaj alspionilor, ba un sport gi inca unul tehnico-aplicativ,ba o joace a unor pierde-vara.Adevarata sa valoare a fost scoasa in evidentastimulate Si folosita de natiuni bine organizate princrearea unor organizatii locale de prestigiu gi apoiimpus pe plan mondial.Uniunea International6 de Telecomunicatii prinhotirArile cu valoare legislativi a recomandal tulurorlarilor sa recunoasca importanta radioamatorismului9i sa respecte cu strictete patrimoniul seu mondial -Benzile de frecventa.Aceasta a revenit ca o recunoaglere a contributieiradioamatorilor in domeniul cercetarii fundamentale afizicii, fiindci pionierii experimentelor in domeniulelectronicii a fost tot ei radioamatorii.lnformatii de o deosebita importanta privindpropagarea undelor electromagnetice provin de lacei care zi 9i noapte au urmarit cum se desfesoarareceptia Si emisia pe anumite irecvente.Ar fi fost de neconceput o retea de telecomunicalii

    mondiala fera aportul suslinut al radioamatorilor.Sa ne amintim Fi de unele evenimenle, de multeori de un extrem tragism, de la care singurele infor-matii le primean de la radioamatori.Edificator in acest sens ste filmul francez ,,Dacatoti tinerii din lume".Indiferent pe ce paralela sau meridian unradioamator Si-a adus aportul la o acliune de bine-facere nici fntr-un caz nu au fost ridicate pretentiimateriale pentru recompensare.Este adeverat ca ITU prin normele elaborate in1956 la Conferinta de la Geneva defineste radioama-torismul ca ,,o activitate Je studii 9i experimentari indomeniul radioelectricitelii care nu urmareqle un ben-eficiu material", adica o activitate nonprofit cum arsuqa in limbajul actual.In Romania fundatiile prin activitatea lor sunt con-siderate asociatii nonprofit 9i beneficiazd de o seriede facilitati incepand cu reducerea de impozite, prior-itate in obtinerea spatiilor de activitate, sponsorizariigi ajutoare de tot felul de persoane gi atentie acestefundatii opereaza in primul rand cu valori materiale.Dar radioamatorismul cum este el tratat? Restrictiipeste restrictii, constrangeri peste constrangeri, birurioeste biruri.Ca se devii radioamator in Romdnia dupa ce aiplatit taxe $i cotizalii egti supus unui examen in fataunei comisii ai caror membri apartin MinisteruluiComunicatiilor. De ce? C6nd devii canotor, de exem-plu, nu am auzit ca esti supus unui examen dinpartea Ministerului Apelor gi nici cdnd devii maraton-ist nu pletegti taxd de examen 9i nu dai examen la

    Directia Drumurilor. Cum devii radioamator ti seelibereazi o autorizalie $i platesti o substanliale taxade foicsiie. Recunosc ca in discutiile cu un tenismanm-am interesat daca plategte o taxa de folosire arachetei. Nu plategte. Nici $ahi$tii nu au autorizatie Sinu platesc la un minister o taxa. Singurii radioama-torii au aceasta particularitate - platesc taxa pe oactivitate nonorofit.

    9i ca situatia sa fie 9i mai cu mot se adaugd SiTVADa! in RomAnia activitatea de radioamatorism seface cu WAInvestigand pe la diverse foruri si federatli dincadrul MTS am aflat de ce apare acest TVA - Simplu:in timp ce un atlet in activitatea sa tot rupe pantofi pecare il arunca, radioamatorul din contra, mai constru-iegte o antena, un redresor, un etaj in plus laemitator deci i9i adauga o verloare; Si orice QSL estetot o valoare, aici spre taxa pe valoarea adaugata.Nu poli sa aplici aceastd taxd la un lregetor de tir -evident acesla pierde gloante 9i deocamdata nuexista TVP - adica taxa pe valoare pierduta (poate pecurAnd).

    Este greu de inteles cum se stabileste cuantumulacestor taxe, cine le studiaza, cine le aprobd $i inesenta de ce se pletesc?Cand Sighigoara era sub apd informatii de la tata

    locului erau lransmise de un radioamator.MTTc la timpul respectiv nu a pletit nimic pentru

    aceste servicii.Radioamatorismul este o activitate deosebit de

    complexd care poate fi practicata numai de oameniicu o ridicata pregatire gtiintifice care in esentavehiculeaza informatii.

    Schimbul de informatii inseamnd progres, qi unuldin stalpii progresului societetii este radioamatoris-mut.

    Se cuvine deci o reconsiderare De toate Dlanurilea pozitiei pe care o ocupa radioamatorismul in raportcu institutiile guvernamenlale $i societate nu dindorinta de schimbare ci dln nevoie de schimbarecare o impune pozitia Romaniei fata de comunitateamondide. 731

    tng. ilie MtHAEscllYOsCO

    TEHNIUM nr.7/ 1996

  • 8/2/2019 Tehnium I 07-08 1996

    31/32

    ncdec.tqlpl!Ing. l. MIHAIESCURcd.clL!V. MOCANU

    G. OPRESCUC. ROMANG. PINTILIET. DUMITRESCUAdrcnrcd*llCPiata Presei Libere, nr. 1Bucuregti 79 784, sectot 1

    T eleton: 222.33.74; Centrala:223.15.101 16281 1182, Fax:312.82.72Edhor:PRESA NATIONALA SA

    Administratia:PRESA NATIONALA SADilector:Ing. S. PELTEACU

    Director economic:Ec. l. CIUCESCUTehnoredactare computedzatil

    r. GEAMBA$UAbonamentele se facprin oficiile poitale,catalog 4120 RODIPET.Difuzorii de oresa se Dot adresadirect redacliei sauserviciului Difuzare,telefon: 223 .1 5 .1 0 I 2495Corespondenti instriinitate:C, POPESCU . S.U.A,

    L CADELCU - lsraelG. ROTMAN - GermaniaN. TURUTA 9i V. RUSU- R. McldovaG. BONiHADY - UngariaColaboriiri cu redactiiledin strainltate:"AMATERSKE RADIO'- Cehia,ELECTOR" $i ,,FUNK AMATEUR'- Germania .,HORIZONTYTECHNIKE' - Polonia ..LE HAUTPARLEUR" - Franta"MODELIST CONSTRUCTOR'9i ,,RADlO" - Rusia,,RADIO TELEVIZIAELECKTRONICA" - Buloaria,, RADIOTECHNIKA" - Uriqaria.,RADlO RIVISTA" - ltalia

    'TEHNIKE NOVINE - lugoslaviaTEHNIUM nr.7/ 1996

    DIALOG CU CITITORIISASU PIROSKA - CLUJ- HAN TOMA - BAIA MARE.NAPOCA Regretem Regretam; dar nudif uzarea defectoasd a reprezentam firme la carerevistei. Va sfetuim sa va va referiti. Nu facem comertabonati prin posta la cu aparatura.TEHNIUM. TANASESCU DANIEL -BUCURE$TI. Nu poseddmschema solicitata; darputeti obtine receptie gameide ultrascurte estica,plasand condensatoareceramice de 10... 33 pF inpa ra lel cu sectiunile deoscilator gi mod u lator aletunerului de UUS West.Valori orin tatonare.

    CSAJKOS ZSOLTTIMI$OARA. Nu poseddmdala a circuitulUi integ ratcare va reteriti, probabil unprodus experimental, n eo-m o logat.

    PAVEL MIRCEA - BIHORNu poseddm detalii debobinaj a unor aparate deproductie industrial