Tehnici de Protectie a Mediului in Romania

7/25/2019 Tehnici de Protectie a Mediului in Romania

1/67

TEHNICI DE PROTECIE A MEDIULUI N ROMNIA

1


2/67

Cuprins

INTRODUCERE...................................................................................................4

Capitolul 1. Eolu!ia istori"# a $r%ptului &%$iului 'n Ro&(nia.......................)

1.1. Reguli privind natura n vechiul drept romnesc..........................................................7

1.2. Perioada contemporan.................................................................................................8

1.3. Apariia i de!voltarea legislaiei privind conservarea naturii....................................1"

1.#. Perioada 1$%" & 1$8$..................................................................................................11

1.%. 'e!voltarea dreptului mediului n perspectiva aderrii Romniei la (niunea

)uropean..........................................................................................................................1#Capitolul *. A"t%l% $% r%+l%&%ntar% priin$ prot%"!ia &%$iului 'n $r%ptul

int%rn.................................................................................................................................1,

2.1. *ategorii de acte de reglementare privind protecia mediului....................................17

2.1.1. Avi!ul de mediu...........................................................................................18

2.1.2. Acordul de mediu.........................................................................................18

2.1.3. Autori!aia de mediu....................................................................................1$

2.1.#. +ilanul de mediu.........................................................................................22

2.1.%. Auditul de mediu..........................................................................................22

2.2. Procedurile de emitere................................................................................................23

2.2.1. Procedura,cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite

proiecte pu-lice sau private...............................................................................................2#

2.2.2. Procedura de reali!are a evalurii de mediu pentru planurile si programele

n documente nedeinite.....................................................................................................2/

2.3. Revi!uirea actelor de reglementare.............................................................................28

2.#. 0uspendarea actelor de reglementare..........................................................................3"

2.%. Revocarea actelor de reglementare.............................................................................3"

2./. ranserul actelor de reglementare.............................................................................31

2.7. Aspecte procedurale...................................................................................................31

2


3/67

2.8. 0tartegii de protectie a mediului in agro,ecosisteme si implicit in ermele

agroturistice.......................................................................................................................3#

2.8.1. 0trategii privind protecia mediului n ecosistemele agricole i rurale........3%

2.8.2. 0trategii privind protecia mediului n ecosistemele agrosilvice.................3/

2.8.3. 0trategii de reorientare tehnologic spre agroturismul sustena-il...............37

Capitolul -. on$ul p%ntru &%$iu......................................................................-/

3.1. Reglementarea ondului pentru mediu........................................................................#"

3.2. ondul pentru ameliorare a ondului unciar..............................................................#2

3.3. ondul ecologic national.............................................................................................#2

3.#. ondul de conservare i regenerare a padurilor..........................................................#%

3.%. ondul orestier al Romniei......................................................................................#%

Capitolul 4. R#spun$%r%a 0uri$i"# 'n $r%ptul &%$iului...................................4,#.1. *ondiile i ormele rspunderii uridice....................................................................#7

#.1.1. *onsiderai generale.....................................................................................#7

#.1.2. Rspunderea civil delictual......................................................................#8

#.1.3. Rspunderea contravenional n dreptul mediului......................................%"

#.1.#. Rspunderea penal.....................................................................................%#

#.1.%. Rolul corpului de inspecie i control ecologic4 precum i de voluntariat n

prevenirea i sancionarea aptelor repro-a-ile la adresa mediului...................................%7#.2. Particularitile rspunderii statale n domeniul proteciei mediului conorm

conveniilor i tratatelor internaionale............................................................................../"

#.2.1. *onsideraii generale.................................................................................../"

#.2.2. )lementele rspunderii.Particulariti........................................................../1

#.2.3. Rspunredea su-iectiv................................................................................/#

Con"luii...............................................................................................................)4

2i3lio+rai%...........................................................................................................))

3


4/67

Intro$u"%r%

)voluiile generale nregistrate n ultimile decenii au determinat un proces amplu

de ormare i airmare a unei ramuri noi4 distincte n cadrul sistemului uridic4 dreptulmediului depind stadiul unor simple de!voltri n cadrul ramurilor naionale.

ermenul de mediu a ost ntalnit naca din secolul al 565 n sens -iologic4 ca

am-ian natural a vieuitoarelor ulterior4 el a aprut n domeniul geograic i era deinit

ca spaiul locului i inluenat de ctre om.

'in punct de vedere etimologic4 cuvntul mediu i are originea n latinescul

mediumcare desemnea! totalitatea actorilor i condiiilor care ormea! cadrul general

n care se desoar viaa material a societii omeneti.

amenii de tiinta4 economitii4 uritii4 politicienii4 sensi-ili!ai de importana

covritoare a imperativului de protecie a mediului i a resurselor naturale4 relectea!

anumite aspecte ale mediului4 care4 de apt4 este unic.

9n 1$72 el a ost deinit4 n :;e


5/67

considerat ca iind principala cau!a a pertur-arii echili-relor speciice care se maniest

n natur.

Aproape ntrega lume se conrunt cu enomenele negative4 unele nemaintalnite pe

tot parcursul omenirii. 9n cautarea unei noi surse de hran i energie4 omul a intervenit

-rutal n echili-rul sensi-il al actorilor de mediu4 ceea ce a avut drept urmare distrugerea

condiiilor de via ale anumitor specii de plante i animale i punerea n pericol a

eistenei acestora sau chiar dispariia lor.

9n Romnia4 Adunarea *onstituant din 1$$1 a inclus chiar n ;egea undamental a

statului prevederi de -a! care s asigure protecia mediului. Aceste prevederi au ost de!voltate

n legislaia primar adoptat ulterior4 urmrindu,se4 totodat4 corelarea cu reglementrile n

domeniu din (niunea )uropean. Astel4 rdonana de urgen a


6/67

Anali!area principalelor tehnici de protectie a dreptului mediului ce vi!ea!

protecia i conservarea naturii4 ariilor proteate i a monumentelor4 precum i evoluia

reglementrilor ce privesc protecia mediului4 au constituit principalul o-iectivul al

pre!entei lucrri.

Capitolul 1. Eolu!ia istori"# a $r%ptului &%$iului 'n Ro&(nia

'e!voltarea4 apariia i constituirea legislaiei romneti privind protecia

mediului ntr,o ramura de drept autonom i a dreptului mediului ca disciplin tiiniic

au o istorie relativ ndelungat4 care au cunoscut mai multe etape4 cu caracteristici proprii.Progresiv4 de la primele reguli nescrise4 de drept cutumiar4 care vi!au aspectele

minore de ocrotire a naturii i pn la reglementrile actuale4 care se armoni!ea! cu

legislaia comunitar i normele uridice privind pro-lemele ecologice glo-ale4 n cadrul

unui proces adesea contradictoriu4 s,a scris istoria acestei ramuri postmoderne de drept.

*oncepii generale eprimate de reglementrile uridice au evoluat i ele de la o

a-ordare utilitarist4 de ocrotire a actorilor de mediu n raport cu valoarea lor economic4

cu utilitatea pre!ent pentru om i numai n su-sidiar4 pe cale indirect4 de consecinta4vi!andu,se i protearea naturii4 prin recunoaterea nevoii de conservare a mediului

natural ca interes uman undamental4 pn la vi!iunea care pune nainte de toate valoarea

intrinsec a mediului4 protendu,se elementele care sunt sau nu necesare omului pentru

supravieuire ori eploatate de acesta. Acest proces a ost puternic inluenat de evoluia

reglementrilor internaionale n materie4 nainte de 1$8$4 de prima conerin a .?.(.

privind mediul uman i dup 1$$"4 de hotrrile *onerinei mondiale de la Rio de

Faneiro i ale *onerinei de la Fohannes-urg4 precum i de eorturile de integrare euro,

atlantic. Aderarea Romniei la ()4 n data de 1 ianuarie 2""74 marchea! o nou etap a

d!voltrii dreptului mediului. 2

1.1. Reguli vi!nd natura n vechiul drept romnesc

2G. 'utu4Dreptul mediului4 )ditia 24 ed. *.H. +ec@4 +ucuresti4 2""8

/


7/67

9n prim a!4 unele reglementri care ceau reerire la instituii uridice

generale4 precum proprietatea4 dei urmreau alte scopuri4 mai ales economice4

contri-uiau n mod indirect i la protearea unor actori naturali. Astel4 n vechiul drept

romnesc cutumiar cuprindea o serie de rguli i instituii privind ocrotirea unor actori de

mediu4 precum apele4 solul4 aerul4 pdurea etc.

Printr,un document4 datat din # noiem-rie 1/214 care ace reerire la o -ranite din

Popeti c :nimeni s nu ai- nici o trea-4 nici pdurea s n,o taie4 nici s vne!e4 nici s

prind petele...pe care,l vor prinde tind n pdure s ai- a,i lua carul cu -oi i pe care,l

vor gsi prin!nd pete s ie tari i puternici cu aceast carte a noastr a prinde pe acel

om i a,i lua tot ce va avea asupra lui=. 3Aceast instituie a uncionat i n ransilvania.

9n aceste documente erau sta-ilite msuri de ocrotire nu numai pentru lumea vegetal a

pdurii4 ci i pentru animalele de interes cinegetic de pe cuprinsul -rnitilor i lovitelor.'esigur4 scopul direct era4 n mod evident4 acela al conservrii i regenerrii -unului din

perspectiva interesului economic al proprietarului4 dar consecinele pentru ocritirea

naturii sunt i ele nota-ile.

(n pas nainte n acest domeniu l,au repre!entat reglementrile privind gestiunea

pdurilor. 9n 173$ s,a instituit4 n +anat4 serviciul silvic regulat4 iar cea dinti

reglementare oicial n materie din ransilvania datea! din 1781.

*a prim lege silvic romneasc este considerat nsa :rnduiala de pdure=pentru +ucovina4 tiprit n 178/ a urmat apoi :anaoura= pentru codru4 dum-rvi i

lunci din 17$# a domnitorului Aleandru Goru!!i n Goldova4 iar n ara Romneasc o

prim reglementare reeritoare la pdure este data n anul 17$3.#

oate aceste legturi reglementau4 n principiu4 dreptul de protecie i de olosin

asupre pdurilor4 inclusiv auna lor4 cuprin!nd4 totodat4 o serie de recomandri de ordin

tehnic privindD sta-ilirea vrstei optime pentru trire4 curirea pdurii4 inter!icerea

punatului etc.4 care oloseau reglementri i ocrotiri ondului orestier.

(nele evoluii socio,economice i politice au importante consecine pentru mediul

natural. Aplicarea ratatului de la Adrianopol avori!ea!4 din punct de vedere comercial4

cultura cerealelor4 cerute la eport4 ceea ce deretmin creterea supraeelor agricole4 mai

ales prin deriarea pdurilor4 precum i o degradare a solului.

3G. 'uu4 Tratat de dreptul mediului4 vol. 14 ed. )conomica4 +ucuresti4 2""3#G. 'utu4Dreptul mediului4 editia 24 ed. *. H. +ec@4 +ucuresti4 2""8.

7


8/67

Regulamentele organice din Iara Romneasc i Goldova introduc o serie de

restricii eploatrii patrimoniului natural4 precum i o serie de msuri noi de

administrare i gestionare pu-lic a acestuia. Au urmat unele reglementri4 ca de pild4 n

18#3 n Goldova i n 18#7 n Iara Romneasc4 care incepeau s pun ordine n

eploatarea pdurilor ce aparineau -isericilor i clerului i au pregtit legiuirile moderne

de mai tr!iu.

9ncetarea aplicrii regulamentelor organice determin revenirea la vechiul regim

de li-ertate a dreptului de vntoare4 care avea s se menin pn la apariia primei legi a

vntorii din 1872.

1.2. Perioada contemporan

Perioada mdern4 plasat n timp n a doua umatate a secolului trecut i pn lainceputurile celui urmtor4 se caracteri!ea! printr,o serie de noi acte normative i

activiti strict analitice4 constnd n acumularea de material aptic necesar sta-ilirii

dimensiunilor i trsturilor patrimoniului material naional. *odul penal romn4

promulgat la 3" octom-rie 18/# i pus n aplicare la 1 mai 18/%4 prevedea restricii

privind vntoarea n parcuri nchise i oprea otrvirea petilor n -li4 heletee ori

havi!uri era sancionat4 de asememea4 incendierea pdurilor i a neelor. Aceste

prevederi au ost preluate i de!voltate prin ;egea pentru politica rural din 2% decem-rie18/84 al crui art. 1"2 a introdus4 pentru prima data n ara noastr4 oprirea vntorilor

timp de patru luni pe an4 inter!icerea distrugerii cui-urilor i oulor psrilor de interes

cinegetic4 precum i unele msuri de com-atere a duntorilor i -olilor de plante i

animale.

;a rndul su4 *odul civil din 18/#4 intrat n vigoare la 1 decem-rie 18/% a

cuprins unele dispo!iii reeritoare la regimul uridic general al unor elemente ale

patrimoniului natural.

Aa4 de pild4 potrivit art. #734 constituie -unuri mo-ile prin natura lor :corpurile

care se pot transporta de la un loc la altul4 atat cele care se mic de la sine4 precum sunt

animalele4 precum i cele care nu se pot srmuta din loc decat prontr,o putere strin4

precum sunt lucrurile nensuleite=.

8


9/67

Acum s,au pus -a!ele cercetrii -iologice de tern n condiiile n care lora i

auna avuseser puin de suerit de pe urma impactului activitilor umane.

0e remarc4 n acest sens4 o serie de studii i cercetri privind lora din Gunii

Rodnei4 ast!i re!ervaie a -ioserei4 lora ransilvaniei4 reali!area unor prime sinte!e

asupra lorei i aunei din Romnia4 reali!area primelor grdini -otanice4 a primelor

re!ervaii paleontologice din ara noastr.

0u- raportul dreptului4 se airm o serie de reglementri tradiionale4 reeritoare la

o serie de actori naturali sau la poluare r ns a i vor-a de reguli uridice de protecie

proriu,!is a mediului. Astel4 n 18724 apare prima lege a vntorii4 n 187# este adoptat

;egea asupra serviciului sanitar4 ;egea asupra pescuitului n 18$/ etc.

Astel4 :;egea pentru vnat= reglementa dreptul la vntoare4 sta-ilind perioada

de oprire a vntorii i chiar prohi-iia total a acesteia pentru unele specii. Jntoareanu poate i eectuat numai cu puca sau clare. ;a rndul su4 ;egea asupra serviciului

sanitar stipula norme care tre-uiau respectate de proprietarii sta-ilimentelor industriale4

astel ncat s nu aecte!e mediul am-iant ori s produc !gomot duntor sntii

oamenilor i animalelor.

;a 1$ iunie 1881 este adoptat primul *od sivic al Romniei4 care oera o

reglementare de amsam-lu al regimului de eploatare a tuturor pdurilor4 n scopul

asigurrii :pe tot locul unde natura trenului i a esenelor vor permite4 lemnului pentrulucru i industrie4 reclamate de necesitatile generale ale rii=. 0e instituia4 pentru prima

oar4 necesitatea igieni!rii unor pduri4 indierent de proprietar4 n scop antiero!ional de

iare a solului i regulari!are a regimului apelor. serie de msuri cu semniicaii

antipoluante au ost iate de catre noua ;ege sanitar din 188%4 pe -a!a i n aplecarea

careia s,a ela-orat4 la 2# septem-rie 18$#4 Regulamentul pentru industriile insalu-re. 0e

prevedeau sanciuni aspre care mergeau pn la nchiderea sta-ilimentului industrial

necorespun!ator eploatat sau ntreinut. Alte msuri de sntate pu-lic au ost sta-ilite

prin Regulamentul pentru condiiile de igien i salu-ritate pu-lic4 din 7 octom-rie

18$34 care cuprindea i reglementri reeritoare la po!iia construciilor i alinierea

str!ilor4 completate prin Regulamentul pentru alinierea satelor i construirea locuinelor

rneti din 1# iunie 18$#.

$


10/67

9n domeniul ocrotirii vegetaiei se adopt :*ondiiile generale pentru eploatarea

pdurilor satului=4 precum i ;egea pentru crearea unui ond necesar pdurilor4

meninerea coastelor i irii terenurilor pe moiile satului care are importante prevederi

reeritoare la tierea raional i regenerarea unor pduri re!ervate n scopul prevederii

apariiei solului de ero!iune. 9n srit4 la 21 octom-rie 18$$ este pu-licat Regulamentul

pentru msuri de aprare a sntii pu-lice a de eploatrile de petrol.

Regimul legal al animalelor este m-ogit printr,o serie de reglementri vi!nd

ocrotirea animalelor de interes vntoresc. Astel4 ;egea asupra poliiei vnatului i

regulamentului de aplicare din 2 noiem-rie 18$1 au introdus elemente noi n privina

dreptului vntorii4 reeritoare la perioadele de prohi-iii. serie de msuri pentru

protearea vnatului mpotriva -raconierilor au ost consacrate prin Regulamentul privitor

la arendarea pe proprieti ale statului a dreptului de vntoare prin :permis=4 deose-it dearendare licitativ4 din 22 decem-rie 18$$.

1.3. Apariia i de!voltarea legislaiei privind conservarea naturii

'up acest perioad :preliminar=4 urmea! o perioad care marchea! apariia

i de!voltarea preocuprilor legate n mod direct de ocrotirea naturii4 ce se maniest mai

ales prin evoluia unei micri militante n avoarea conservrii unor servicii de plante i

animale sau a ha-itatelor lor originale. Au ost avute n vedere4 pentru nceput4 ocrotireaunor supraete datorit valorii ecepionale a peisaelor lor4 precumD Guntii +ucegi i

unele sectoare ale Jaii Prahovei4 protecia unor specii de psri sau plante ameninate cu

dispariia.

0e airm un curent de opinii tot mai viguros mpotriva despduririlor a-u!ive4

degradrii peisaelor4 eploatrii iraionale a -ogriilor naturale etc. Ki n avoarea

ela-orrii i adoptrii unei legislaii adecvate ocrotirii naturii.

Preocuprile vi!nd direct ocrotirea naturii ii gasete o epresie uridic4 mai ales

ncepnd cu de-utul secolului al 55,lea. Astel4 n ransilvania4 n 1$"$4 uncionrii

Ginisterulul Agriculturii au ntocmit o list cu monumentele de interes istoric sau

tiiniico,economic ce urmau s ie trecute su- protecia legilor4 dar i!-ucnirea primului

r!-oi mondial a !druncinat reali!area proiectului. 'up r!-oi4 preocuprile n materie

s,au multiplicat. 9n 1$1$4 0atul ?aional de la 0i-iu a introdus n art. 2 din legea agrar

1"


11/67

urmatorul aliniatD :oate lucrurile care pre!int un deose-it interes tiiniic s ie

epropriate n ntregime4 pentru tiin=.

)ste considerat drept prima msur legislativ romneasc pentru protecia

naturii. ?umai c4 n urma derulrii procesului de uniicare legislativ4 o noua lege agrar

avea s ignore aceste prevderi.

9n +ucovina4 prima msura de protecie a naturii datorea! din 1$"#4 cnd a ost

redactat un anteproiect de lege ce cuprindea i lista monumentelor naturale care urmau s

ie proteate din punct de vedere uridic.

Adoptarea4 la 7 iulie 1$3"4 a primei legi pentru protecia monumetelor naturii a

marcat nceputul unei noi etape a procesului de organi!are a activitii de ocrotire a

mediului n Romnia. 9n concepia legii4 erau monumete ale naturii :toate teritoriile4

vietile i arteactele neistorice4 ce merit a i considerate pentru olosin o-teascactual i viitoare=.

Pe -a!a acestui act normativ s,a niinat prima *omisiune pentru ocrotirea

monumentelor naturii4 iar prin organisme regionale de acest gen4 cum ar i comisia

regionala pentru Ardeal n 1$334 pentru ltenia 1$3/4 iar pentru Goldova 1$384

activitatea acestora structuri a avut4 prin ecelen4 un caracter de cercetare tiiniic

concreti!at prin pu-licarea a numeroase studii4 note sau lucrri4 care au stat la -a!a

ocrotirii4 prin lege4 a valoroase o-iective ca monumente ale naturii si anumeD 3/ dere!ervaii naturale cu o supraa total de aproimativ 1%.""" ha4 1% specii de plante i

1/ specii de animale4 printe care i parcul naional :Rete!at= n anul 1$3%.

otodata4 n acest contet au ost ela-orate o serie de norme tehnice4 precum cele

de aplicare a legii4 cele privind marcaul traseelor i respectarea toponimiilor autohtone4

norme vi!nd ocrotirea psrilor migratoare etc.

1.#. Perioada 1$%" & 1$8$D protecia :planiicat=

'up cel de,al doilea r!-oi mondial4 preocuprile n materie s,au pus n ali

termeni. Pro-lemele generale ale conservarii naturii din aceast perioad s,au reali!at n

condiiile de!voltrii economico,sociale planiicate i ale regimului politic totalitar.

Primul act normativ de acest gen l constituie 'ecretul nr. 237 din octom-rie

1$%"4 privind ocrotirea naturii4 nsoit de un Regulament de aplicare4 apro-at prin H.*.G.

11


12/67

nr. %18 din 1$%#. crotirea naturii era considerat o pro-lem de stat. *omisia pentru

ocrotirea naturii este reorgani!at i plasat su- autoritatea Academiei. ;a nivel local4

administrarea monumentelor naturii a ost ncredinat primriilor competente teritorial.

9n locul ostelor comisii regionale din anii 1$3" au ost create su-comisii4 pe lang

ilialele Academiei4 la *luL1$%%M4 6asi L1$%/M i pe lang -a!a de cercetare din imioara

L1$%$M. 9n plus4 au ost niinate comisii regionale de ndrumare pentu ocrotirea naturii i

conservarea genoondului avnd scopul de a ine o legtur permanent ntre *omisia

pentru crotirea Gonumentelor ?aturii i structurile politico,administrative regionale i

a le spriini n aceast privin.

Gai mult dect att4 H.*.G. nr. %18B1$%# a-ilita instanele administrativ

teritoriale s adopte4 la propunerea *omisiei pentru crotirea Gonumentelor ?aturii4

msuri provi!orii n direcia ocrotirii aunei4 lorei4 depo!itelor osiliere4 peterilor etc.4alate pe teritoriile propuse spre a do-ndi calitatea de monument al naturii i s previn

eecutarea oricaror lucri care ar preudicia integritaea acestor o-iective.

Reglementrile uridice se diversiic4 dar relect aceeai concepie limitat la

ocrotirea naturii4 mai ales n sensul conservrii eantioanelor repre!entative.

9ntr,o prim a!4 s,a conturat astel4 un cuprins uridic care a ncercat ca4 pornind

de la o reglementare cu caracter mai general reeritoare la ocrotirea naturii4 s oere

reglementri speciice pentru dierii actori naturali de mediuD protecia resurselor de apapota-il4 gospodarirea apelor sau prin activiti umane etc.

*ontienti!area la nivel planetar a gravelor pro-leme ecologice i desasurarea

primei *onerine mondiale a .?.(. asupra mediului4 din iunie 1$72 la 0tic@holm4 au

impus i n romnia o noua vi!iune asupra pro-lemelor de mediu i trecerea la a-ordarea

aspectelor vi!nd conservarea4 protecia i ameliorarea mediului am-iant. 0toc@holm,ul a

avut un impact decisiv din acst punct de vedere4 deopotriv n plan legislativ4 institutional

i cel al doctrinei.

0u- raport legislativ4 n anul 1$73 s,a adoptat ;egea privind protecia mediului

nconurator ca o reglementare cadru4 autocuprin!toare4 care a consacrat4 pe de o parte4

regimul uridic general al ocrotirii mediului4 inclusiv crearea unui cadru institutional

adecvat4 iar4 pe de alta parte4 a sta-ilit o serie de regului aplica-ile principalilor actori

naturali sau creai prin activiti umane.

12


13/67

Pe aceasta -a!a uridic general4 ulterior s,au adoptat4 n vederea de!voltrii i

particulari!ri reglementrilor de principiu4 o serie de acte normative vi!nd protecia

unor actori de mediu4 precumD apa4 ;egea apelor nr. 8B1$7#4 ;egea privind gospodrirea

raional4 protecia i asigurarea calitii apelor nr.%B1$8$ solul4 ;egea privind ondul

unciar nr. %B1$7# i cea privind sistemati!area teritoriului i localitilor ur-ane i rurale

nr. %B1$7# pdurile4 ;egea privind conservarea4 protearea i de!voltarea pdurilor4

eploatarea lor raional4 economic i meninerea echili-rului ecologic nr. 2B1$87 etc.

'e asemenea4 au ost instituite o serie de reglementri speciice reeritoare la

unele su-stane i produse chimice sau alte produse care4 prin natura lor4 pot aecta

negativ mediul4 domeniul nuclear4 regimul materialelor eplo!ive n economie4 regimul

su-stanelor i produselor toice etc.

*a o epresie a dominaiei strategiei de!voltrii planiicate4 au ost ela-orate iinvestite cu putere de lege o serie de programe privind gestiunea unor importani actori

de mediu4 precumD :Programul naional de perspectiv pentru amenaarea -a!elor

hidrograice=4 :Programul naional pentru conservarea i de!voltarea ondului orestier n

perioada 1$7/,2"1"= etc.

otodat4 prin legile anuale ale :Planului national unic de de!voltare economico,

sociala= s,au stipulat o serie de indicatori economici reeritori la calitatea mediului4

eliminarea pagu-elor aduse economiei prin poluarea i degradarea natrii4 precum irecuperarea pe scar larg a su-stanelor re!iduale4 utili!a-ile n domeniul economic.

0u- raport internaional4 n 1$7# s,a creat *onsiliul ?aional pentru Protecia

Gediului 9nconurator4 ca organ central al administraiei de stat4 cu iliale teritoriale

departamentale.

Pe de alt parte4 eiciena cadrului legislativ,instituional a ost diminuat de

atitudinea i concepia general a sistemului politico,economic.

*aracterul prea general4 prin ecelent declarativ4 al acestor msuri4 a-sena unor

msuri adecvate de implementare4 de natur diversaD economic4 politic4 instituional,

administrativ etc.4 conugate cu politica consecvent de de!voltare deormat4

caracteri!at printr,un ritm nalt al creterii economice i orientarea ctre ramuri mari

consumatoare de resurse naturale i deose-it de poluante4 au ost ca eiciena lor n plan

practic s ie deose-it de sc!ut.

13


14/67

'ispo!iiile legale4 de principiu4 consacrate n domeniul mediului nu i,a gsit o

relectare i de!voltare corespun!toare n celelalte ramuri ale dreptului4 ceea ce a alterat

i mai mult eectele lor sociale generale.

oate aceste aspecte au ost ampliicate i actuali!ate prin aptul c4 mai ales n

ultimile decenii4 regimul totalitar a inter!is orice el de transparen n ceea ce privete

starea general a calitii mediului4 gradul de poluare4 actorii poluani i impactul lor

asupra nivelului de via al populaiei.

*hiara dac4 din punct de vedere ormal4 al prescripilor i coninutului lor4

reglementrile tehnice corespundeau standardelor internaionale de mediu4 acestea nu

erau aplicate4 n mare parte rmnnd la stadiul simplu de declaraii de intenii.

0emniicativ este4 n acest sens4 aptul c4 dei unele reglementri prevedeau

posi-ilitatea c4 n ca!ul unor poluri grave4 s se dispun4 ca sanciune administrativ4ncetarea total sau parial a activitii unitilor economice culpa-ile4 acest saciune nu

a ost aplicat niciodat. 'e altel4 una dintre marile deiciene ale legislaiei ecologice

din aceast perioad a constituit,o sla-a preocupare vi!nd aplicarea sa4 inclusiv n

privina utili!rii miloacelor uridice.

Preeminena a-solut a actorului economic a condus la negliarea a dimensiunii

ecologice a de!voltrii4 n ciuda declaraiilor oiciale.

1.%. 'e!voltarea dreptului mediului n perspectiva aderarii Romniei la (niunea

)uropean

9n urma revi!uirii *onstitutiei din 8 decem-rie 1$$1 prin ;egea nr. #2$B2""34 s,a

reali!at4 printre altele4 constituionali!area dreptului la mediu4 recunoscndu,se :dreptul

oricrei persoane la un mediu sntos i echili-rat ecologic= Nart. 3% alin L1MO i4 n mod

corelativ4 :ndatorirea persoanelor i!ice i uridice de a protea i ameliora mediul

nconurator=. otodat4 s,a stipulat c :dreptul de proprietate o-lig la respectarea

sarcinilor privind protecia mediului=.

9n acelas timp4 aproimarea legislaiei naionale cu acuis,ul comunitar de mediu

n procesul de preaderare a Romniei la (niunea )uropean a contri-uit la o reorm

masiv a dreptului naional al mediului.

1#


15/67

Pentru ara noastr4 aproimarea legislaiei repre!int o o-ligaie asumat prin

Acordul european instituind o asociere ntre Romnia4 pe de o parte4 *omunitaile

europene i statele mem-re4 pe de alta parte4 capitolul 666 din titlul J al documentului

iind consacrat eclusiv aproimarii legislaiei%. Potrivit art. 7" din Acord4 aproimarea

legislatiei va urmari4 printre altele4 reglementrile din domeniul nuclear4 transport i

mediu. 'ocumentul de po!iie privind *apitolul 22 a ost apro-at de


16/67

'impotriv4 pregtirea i trecerea la implementare rmn n ntar!iere nu su-

aspect ormal ci n privina coninutului4 al eectivitii lor prin msuri inanciare4

materiale. *ostul inanciar al aproimarii este deose-it de ridicat i greu de suportat

pentru o economie n tran!iie4 ceea ce implic termene mai lungi de aplicare eectiv.

Reeritor la modalitile de transpunere4 se remarc aptul c4 din motive de

celeritate4 s,a recurs adesea la calea adoptrii de ordonane sau ordonane de urgen ale


17/67

reglementari,cadru n materie4 cea de,a treia4 prin rdonana de urge nr. 1$%B2""%

privind protecia mediului cu modiicarile de rigoare prin ;egea nr. 2/%B2""/./

'ei adopta dupa incheierea4 n linii genarale4 a aproimarii legislatiei nationale

cu dreptul comunitar al mediului4 rdonana a repre!entat mai degra-a un maniest

politic de su-liniere a dorintei de aderarela (niunea )uropeana i mai putin inspirat i

-inevenit nou act normativ.

'e altel4 n ceea ce priveste continutul sau4 rdonana de urgen a


18/67

2.1.1. Avi!ul de mediu

Avi!ul de mediu pentru planuri i programe4 avi!ul pentru sta-ilirea o-ligatiilor

de mediu4 avi!ul de mediu pentru produsele de protectie a plantelor4 respectiv pentru

autori!area ngrmintelor chimice i avi!ul ?atura 2"""84 indierent de denumire4

repre!inta4 ca natura uridica4 avi!e conorm a caror solicitare i ale caror prevederi sunt

o-ligatorii pentru adoptarea4 emiterea sau apro-area documentelor carora li se adresea!a

i a de care certiica integrarea considerentelor privind protectia mediului. unctia lor

esentiala este aceea de a asigura respectarea eigentelor ecologice n acte administratice4

politico,uridice etc. care pot sau au un impact semniicativ asupra mediului4 dar al caror

o-iectiv principal deinitoriu este de alta natura. Aceste cerinte ale avi!ului repre!inta o

conditie de legalitate a nsui actului ce urmea! a se emite4 neindeplinirea lor atragand

nulitatea a-soluta a acestuia. ?econstituind acte administrative de sine statatoare4 ci doaroperatiuni tehnico,uridice deose-it de importante4 avi!ul nu poate i contestat n ustitie

decat odata cu actul pe care l conditionea!a.

2.1.2. Acordul de mediu$

Acordul de mediu are o po!iie intermediar4 ntre avi!e i autori!atii4 cu un proil

uridic speciic4 datorita scopului urmarit i regimul uridic aplica-il. Astel4 patrivit legii,

cadru acesta este o-ligatoriu proiectele pu-lice sau private sau pentru modiicarea orietinderea activitatilor eistente4 inclusiv puntru proiecte de de!aectare4 care pot avea

impact asupra mediului4 iar pentru o-tinerea s4 n ca!ul proiectelor pu-lice sau private

care pot avea impact semniicativ asupra mediului4 prin natura4 dimensiunea sau

locali!area lor este necesara evaloarea impactului asupra mediului. alta caracteristica a

acordului de mediu este aceea c4 spre deose-ire de autori!atia de mediu i c o

consecinta a naturii sale uridice4 se emite n paralel cu celelalte acte normative emise de

autoritatiile competente4 potrivit legii atr. 11 alin. L#M din ordonanta de urgenta nr.

1$%B2""%4 astel ca eectul uridic al ducumentului supus acordului este re!ultatul

maniestarii de violenta al mai multor organe4 inclusiv al celui de mediu.8Aviul natura '((( & are ca o-iectiv conirmarea integrarii aspectelor privind protectia ha-itatelornaturale si a speciilor de lora si auna sal-atica in planul sau programul supus adoptarii.$'einit de rdonanta de urgenta nr. 1$%B2""% drept :act tehnico,uridic prin care se sta-ilesc conditiile derealiEare a proiectului4 din punct de vedere al impactului asupra mediului=4 acordul de mediu repre!intadeci!ia autoritatii competente pentru protectia mediului care da dreptul titularului de proiect sa,l reali!e!edin punct de vedere al protectiei mediului.

18


19/67

otusi4 se cuvine mentionat aptul c4 dup eli-erarea acordului de mediu i n

coneiunea preala-ila cu acesta se emit i alte acte administrative4 precumD autori!aia de

construire sau avi!e ori acorduri cerute pentru diverse alte domenii4 n conditiile legii.

2.1.3. Autori!aia de mediu1"

Autori!atia de mediu este considerata ca iind actul administrativ n -a!a caruia se

pot desasura4 n mod legal4 activitatile eistente i ncep activitatile noi cu posi-il impact

semniicativ asupra mediului. 9n sens administrativ4 autori!atiile de mediu sunt autori!atii

li-ere4 acte administrative individuale4 care sta-ilesc drepturi i o-ligatii determinate

pentru su-iectul caruia i se adresea!a. Acti!itatile supuse astel autori!arii sunt

determinate prin sistemul listei. Reeritor la sta-ilirea consecintelor asupra mediului4

pentru o-tinerea autori!atiei de mediu4 n ca!ul activitatilor eistente4 care nu suntconorme cu normele i reglementarile n vigoare4 este necesara eectuarea -ilantului de

mediu4 urmat de programul de conormare4 iar n ca!ul activitatiilor noi se impune

evaloarea impactului de mediu.

9n dreptul comunitar4 potrivit art. 1 parag. 2 al 'irectivei nr. 337B8%B*)) din 27

iunie 1$8% privind evaluarea incidentelor anumitor proiecte pu-lice sau private asupra

mediului4 autori!atie inseamna :deci!ia autoritatii sau autoritatiilor competente care naste

dreptul -eneiciarului o-iectivului de a reali!a proiectul=4 iar in termenii art. 1 parag 2:0tatele mem-re vor lua masurile necesare pentru ca4 inainte de o-tinerea autori!atiei4

proiectele suscepti-ile de a avea eecte semniicative asupra mediului4 mai ales n

privinta naturii lor4 a dimensiunii lor sau a locali!arii4 sa ie supuse unei evaluari a

incidentelor=. Asa cum sa statuat n erisprudenta *urtii de Fustitie a *omunitatii

)uropene :aceasta ramane o notiune comunitara care tine eclusiv de dreptul comunitar=.

Autori!atiile de mediu se pot grupa4 n unctie de criteriul olosit4 n mai multe

categorii. *lasiicarea principala este cea care le distinge in unctie de activitatea pe care

1"Act tehnico,uridic emis de autoritatile competente de protectie a mediului4 prin care sunt sta-iliteconditiile siBsau parametrii de unctionare a unei activitati eistente sau a unei activitati noi cu posi-ilimpact semniicativ asupra mediului4 necesar pentru punerea acesteia in unctiune. 6n dreptul comunitar4notiunea de autori!atie este deinita ca :deci!ia autoritatii sau autoritatiilor competente4 care deschidedreptul titularului unei lucrari de a reali!a proiectul= Nart. 1 parag. 2 din 'irectivele nr. 8%B337B*)) privindevaluarea incidentelor anumitor proiecte pu-lice si private asupra mediuluiO. ;a noi4 legea reglementea!aurmatoarele categorii de autori!atiiD autori!atia privind activitati cu organisme modiicate geneticautori!atia privind emisiile de gaEe cu eect de sera certiicatul de emisii de ga!e cu eect de sera permisul*6)0.

1$


20/67

o reglementea!a din acest punct de vedere avem4 pe de o parte4 autori!atiile care permit

reali!area de activitati care4 n mod direct ori indirect4 presupun contaminarea sau

deversarea asupra unei resurse naturale4 iar pe de alta4 autori!atiile care permit eectuarea

de activitati care4 n plus4 este posi-il sau eectiv un impact asupra mediului. 'ierenta

dintre cele doua categorii este semniicativa4 deopotriva n privinta poluarii i cea a

regimului uridic aplica-il. Astel4 n plan concret4 n timp ce n ca!ul permiselor de

deversareceea ce se autori!ea!a este impactul asupra mediului i nu activitatea care l

produce4 permisele de activitati cu impact asupra mediului autori!ea!a activitatile care

produc acest impact i nu impactul nsui.

9n apt4 evaluinnd activitatea n unctie de eectele pe care le produce i care

tre-uie sa ie n conormitate cu normele care o reglementea!a4 se va avea n vedere4 n

mod logic4 impactul respectivei activitati. 'esi4 n esenta4 aceste autori!atii presupun uncontrol asupra cau!elor impactului ecologic4 n timp ce cele din prima categorie iau n

consideratie doar caracteristicile i conditiile impactului. 'in aceasta perspectiva4 este

vor-a de un control in privinta cau!ei i a tuturor consecintelor asupra mediului pe care

activitatea respectiva le are4 iar primul tip de autori!atii se reera la un control privind

eectele i anumite surse de contaminare4 ara a se tine seama sau sa se anali!e!e toate

ormele de impact pe care activitatea il are sau il produce.

'ierenta dintre cele doua categorii de autori!atii se maniesta4 mai ales4 nprivinta procedurii de acordare a lor.

9n ca!ul autori!atiilor de deversarea sau poluare4 procedura are ca o-iectiv

acordarea cestor autori!atii4 drept pentru care demersul procedural se reali!ea!a prin

apecierea conditiilor n care deversarea sau contaminarea se vor produce. 'impotriva4 n

situatia celorlalte autori!atii4 cele vi!and actiuni sau eecutarea de proiecte4 se anali!ea!a

nu numai pro-lemele ecologice4 ci i proiectul nsusi.

'in aceasta perspectiva4 sunt autori!atii propriu,!ise de mediu cele din prima

categorie4 care autori!ea!a desasurarea de activitati ce4 in mod direct sau indirect4

presupun un impact asupra mediului4 deoarece este vor-a de activitati poluante.

9n schim-4 se poate considera ca cele din a doua categorie sunt4 in sens impropriu4

denumite autori!atii de mediu4 intrucat ele permit eercitarea unei activitati4 dar au avut

2"


21/67

in vedere4 printre altele4 impactul ecologic al acesteia si au inclus4 pe langa alte conditii4

si pe cele necesare pentru a evita sau reduce impactul asupra mediului.

9n orice ca!4 este de su-liniat aptul ca4 in plan general4 regimul si natura

autori!atiilor de mediu evoluea!a4 dupa unii autori4 spre situatia concesionarilor4 dar cu o

importanta preci!are. Particularitatile o-iectivului protectiei mediuluiridica o pro-lema

deose-ita din perspectiva celor doua institutii uridice traditionala ale dreptului

administrativD autori!atia sau licenta presupun ca titularul lor sa i avut un drep anterior4

preeistent4 iar cincesiunea nu.

9n ine4 se cuvine mentionat aptul ca4 indierent de intinderea eacta a conditiilor

pe care autoritatea pu-lica le impune solicitantului4 autori!atia este intotdeauna eli-erata

su- re!erva drepturilor tertilor. Aceasta inseamna ca ea nu conera un drept de a vatama

mediul si4 cel putin teoretic4 tertii au posi-ilitatea sa,si valoriice drepturile lor impotrivatitularului actelor de reglementare4 chiar daca acesta respecta4 in mod scrupulos4

conditiile sta-ilite.

*a specie a primei4 autoriatia integrata de mediu11se aplica in ca!ul activitatilor

supuse regimului sta-ilit prin rdonanta de urgenta nr. 1%2B2""%privind prevenirea si

controlul integrat al poluarii12 ea cuprinde conditii si detalii cu privire la masurile

adoptate pentru protectia aerului4 apei si solului.

0pre deose-ire de acordul de mediu4 autori!atiile de mediu au un acord de sinte!a4in sensul ca se emit dupa o-tinerea celorlalte avi!e4 acorduri4 autori!atii4 dupa ca!4 ale

autoritatilor componente4 potrivit legii si eprima cerintele deinitorii pentru ca!ul

respectiv.

2.1.#. +ilantul de mediu

+ilantul de mediu repre!inta procedura de a o-tine inormatii asupra cau!elor si

consecintelor eectelor negative cumulate anterioare si anticipate4 care ace parte din

actiunea de evaluate a impactului asupra mediului.

11 *u totul neinspirat si evident incomplet autori!atia integrata de mediu este deinita ca iind :act,tehnologic,uridic emis de autoritatile competente4 conorm dispo!itiilor legale in vigoare privind

prevenirea si controlul integrat al poluarii= .(.


22/67

+ilantul de mediu se ela-orea!a la solicitarea Agentiei de Gediu in cadrul

procedurii de autori!are. )ista trei niveluri de compleitateD

+ilant de mediu de nivel " & isa de caracteri!are a activitatii care permite

Agentiei de Gediu sa identiice necesitatea eectuarii unui +ilant de nivel 6 siBsau 66

+ilant de mediu de nivel 6 & (n studiu -a!at pe anali!area si interpretarea

inormatiilor disponi-ile cu privire la starea mediului si la activitatile economice

desasurate pe un amplasament

+ilant de mediu de nivel 66 & (n studiu reali!at prin investigatii asupra unui

amplasament cu prelevarea de pro-e de apa4 aer4 sol si masuratori.13

2.1.%. Auditul de mediu

Auditul de mediu este un proces de determinare si eaminare4 implicand anali!e4teste si conirmari4 al carui scop este de a veriica in ce masura o intreprindere4 in

amsam-lul sau anumite structuri componente ale acesteia4 respecta cerintele legale4 locale

sau nationale4 de protectie a mediului. *oncept relativ nou4 auditul de mediu este

componenta de -a!a a managementului de mediu al intreprinderii4 completand

managementul glo-al al acesteia. Auditul de mediu al unei intreprinderi presupune

desasurarea urmatoarelor activitatiD de pre,audit de audit propri,!is de post,audit.

Auditul de mediu tre-uie aplicat la toate intreprinderile cu activitate economica si cueecte negative asupra mediului4 eistand o astel de preocupare a responsa-ilitatilor

unitatii pentru managementul de mediu al intreprinderii. Apoi4 auditul tre-uie etins la

toate activitatile. Auditul unei intreprinderi poate i organi!at caD audit intern sau audit

etern.1#

Auditul de mediu cu timpul capata o anumita periodicitate si ori de cate ori

intreprinderea se restructurea!a4 introduce noi tehnologii4 reali!ea!a noi produse etc.

;a nivelul (niunii )uropene si in tara noastra se ala in curs de derulare adoptarea

si eperimentarea unor standarde cum sunt4 linile directoare pentru auditul de mediu4

principii generale4 proceduri de audit4 criterii de a-ordare pentru auditorii de mediu etc.4

de deinire a principalelor elemente legate de practica auditului de mediu.

13'atele sunt preluate de pe pagina de Ce-D httpDBBCCC.epcmediu.roB1#). ;upsn4Dictionar de protectiea mediului4 )d. ;umina ;e4 +ucuresti4 1$$7.

22


23/67

2.2. Proceduri de emitere

)miterea actelor de reglementare se eectuea!a potrivit unor proceduri speciice

pentru iecare categorie dinte acestea4 apro-ate prin hotarare de guvern sau ordin al

autoritatii pu-lice centrale pentru protectia mediului.

Regimul general al acestora se caracteri!ea!a prin urmatoarele reguli

undamentale comune4 stipulate prin ordonanta de urgenta nr. 1$%B2""%D

, actele de reglementare se emit numai daca planurile si programele4 proiectele4

respectiv programele pentru conormare privind activitatile pre!ente prevad

prevenirea4 reducerea4 eliminarea sau compresarea4 dupa ca!4 a consecintelor

negative asupra mediului4 in raport cu prevederile aplica-ile din normele tehnice

si reglementarile in vigoare.

, titularii activitatiilor care ac o-iectul procedurilor de reglementare4 dinperspectiva impactului negativ asupra mediului au o-ligatia de a respecta

termenele sta-ilite ade autoritatea competenta de ptrotectie a mediului in

derularea asupra procedurii nerespectarea acestora conduce la incetarea de drept

a procedurii si anularea solicitarii actului de reglementare., o-ligatia autoritatilor competente de a asigura inormarea4 consultarea si

participarea pu-licului la luarea deci!iei privind emiterea actelor de reglementare

si generarea accesului la ustitie in vederea controlului legalitatii acestora

organi!atiile neguvernamentale care promovea!a protectia mediului au drept laactiune in ustitie in pro-leme de mediu4 avand calitatea procesuala activa in

litigiile care au ca o-iect protectia mediului.1%

2.2.1. Pricedura,cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite

proiecte pu-lice sau private

*a parte integrala a procedurii de emitere a acordului de mediu procedura de evaluare

a impactului asupra mediului presupune parcurgerea mai multor etape4 incepand cu

sta-ilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra mediului4 urmata4

dupa ca!4 de evaluarea impactului asupra mediului4 consultarea pu-licului si a

autoritatilor pu-lice cu responsa-ilitati in domeniul pritectiei mediului4 luarea in

considerare a raportului evaluarii impatului asupra mediului si a re!ultatelor acestor

1%G. 'utu4Dreptul mediului4 )ditia 24 )d. *. H. +ec@4 +ucuresti4 2""8.

23


24/67

consultari in procesul deci!ional si asigurarea inormarii asupra deci!iei luate. )a este

sta-ilita in pre!ent prin Hotararea


25/67

etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaloare a impactului asupra

mediului etapa de deinire a documentului evaluarii si de reali!are a raportului evaluarii

impactului asupra mediului

etapa de anali!a a calitatii raportului evaloarii impactului asupra mediului.Pentru toate proiectele supuse evaluarii4 titularii acestora au o-ligatia de a urni!a4

in cadrul raportului evaloarii impactului asupra mediului inormatiile vi!and descrierea

proiectului4 re!umatul principalelor alternative studiate si indicarea motivelor pentru

alegerea inala4 descrierea aspectelor de mediu posi-il a i aectate in mod semniicativ de

proiectul propus4 in special a populatiei4 aunei4 lorei4 solului4 apai4 aerului4 actorilor

climatici4 -unurilor materiale etc. si descrierea eectelor semniicative posi-ile ale

proiectului propus asupra mediului4 descrierea masurilorpreconi!ate pentru prevenirea4reducerea si4 unde este posi-il4 compensarea oricaror eecte semniicative adverse asupra

mediului4 un re!umat aca caracter tehnic al inormatiilor astel urni!ate si identiicarea

diicultatilor intampinate de titularul proiectului in pre!entarea inormatiilor solicitate.

'e asemenea4 se aduc la cunostinta pu-licului4 din timp si cel mai tar!iu imediat

ce inormatia poate i urni!ata intr,un termen re!ona-il4 prin anunt pu-lic si prin aisarea

pe pagina proprie de internet orice solicitare de acord de mediu4 tipul deci!iilor pu-lice

etc. de asemenea4 este acuta pu-lica deci!ia de emitere a acordului de mediu sau de

respingere a cererii aerente.

2.2.2. Procedura de reali!are a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

9n spiritul reglementarilor europene si internationale4 actul normativ in materie4

respectiv prin Hotararea


26/67

unei evaluari de mediu a planurilor si programelor care pot avea eecte semniicative

asupra mediului=.

Potrivit legii4 sunt supuse evaluarii de mediu planurile si programele care pot avea

eecte semniicative asupra mediului4 permanente de actul normativ.

)valuarea de mediu se eectuea!a in timpul pregatirii planului si programului si se

inali!ea!a inainte de adoptarea acestuia ori de trimitere a sa in procedura legislativa

procedura se reali!ea!a in etape4 astelD

aM etapa de incadrare a planului sau programului in procedura evaluarii de

mediu-M etapa de deinitivare a proiectului de plan sau de progarm si de reali!are a

raportului de mediucM etapa de anali!a a calitatii raportului de mediu.18

)tapa de incadrare se desasoara prin notiicare in scris a autoritatii competente

pentru protectia mediului si inormarea pu-licului4 pentru consultare de catre titularul

planulau sau programului4 prima versiune a acestora pu-licul poate ormula in scris

comentarii si propuneri asupra versiunii si eventualele eecte ale acesteia asupara

mediului.

*onsultarea si concentrarea intre titularul planului sau programului4 a autoritatii

de sanatate pu-lica si a autoritatilor interesate de eectele implementarii planului sau

programului4 se reali!ea!a in cadrul unui comitet special constituit.'eci!ia de incadrare se ia de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului4 avandu,se in vedere comentariile si propunerile venite din partea pu-licului4 pe

-a!a consultarilor reali!ate in cadrul comitetului4 in termen de 2% de !ile calendaristice de

la primirea notiicarii. Planurile si programele care4 in urma etapei de incadrare4 nu

necesita evaluare de mediu4 urmea!a a i supuse procedurii de adoptare ara avi!.

)tapa de deinitivare a proiectului de plan sau de program si de reali!are a

raportului de mediu are4 asa cum ii arata si numele4 ca o-iective4 deinitivarea proiectului

de plan sau program4 sta-ilirea dimeniului si a nivelului de detaliu al inormatiilor ce

tre-uie incluse in raportul de mediu4 precum si anali!a eectelor semniicative ale

planului sau programului4 din una sau mai multe persoane i!ice sau uridice interesate

atestateconorm legii4 precum si din eperti care pot i angaati.

18G. 'utu4Dreptul mediului4 )ditia 14 )d. *. H. +ec@4 2""7

2/


27/67

Pe -a!a recomandarilor grupului de lucru4 titularul planului sau programului

ela-orea!a detaliat alternativele care implinesc o-iectivele de mediu relevante pentru

respectivele documente persoanele atestate4 impreuna cu epertii angaati4 dupa ca!4

anali!ea!a eectele negative asupra mediului a alternativelor propuse de titularul planului

sau programului si sta-ilesc masurile de prevenire4 reducere4 compensare si monitori!are

a eectelor semniicative ale impactului asupra mediului pentru iecare alternativa a

planului sau programului4 acand recomandari in acest sens.

(rmea!a4 ca pasi proceduraliD pre!entarea4 de catre titularul planului sau

programului4 grupului de lucru a alternativei inale masurilor de prevenire4 reducere sau

compensare a eectelor negative asupra mediului4 programului de monitori!are4 pe -a!a

carora se reali!ea!a continutul,cadru al raportului de mediu raportul de mediu identiica4

descrie si evaluea!a potentialele eecte semniicative asupra mediului ale implementariiplanului sau programului4 precum si alternativele re!ona-ile ale acestuia4 luinad in

cosiderare o-iectivele si aria geograica ale planului sau programului pu-licitatea

disponi-ili!arii proiectului de plan sau programe4 inali!area raportului de mediu4 locul si

orarul consultarii acestora si aptul ca pu-licul poate ace comentarii si propuneri scrise.

)tapa de anali!a a calitatii raportului si de luare a deci!iei cuprinde transmiterea4

in termen de % !ile calendaristice de la inali!area raportului de mediu4 de catre titular4 a

proiectului de plan sau program4 insotit de raport4 autoritatilor competente pentruprotectia mediului4 organi!area de!-aterilor pu-lice a acestora4 anali!a calitatii raportului

de mediu4 luarea deci!iei de emitere a avi!ului de mediu.

Reglementarea in materie4 Hotararea


28/67

revi!uirii si speciicul procedurilor in maretie4 reacerea studiului de impact nu repre!inta

o simpla posi-ilitate la latitudinea autoritatii pu-lice competente4 ci o o-ligatie a

eectuarii revi!uirii autori!atilor respective.

'esi legea utili!ea!a termenul reviuire4 consideram ca mai potrivit este cel de

modificare a actelor de reglementare respective la situatii noi aparute pe parcursul

vala-ilitatii lor. Astel4 in ciuda aptului ca intr,o oarecare masura institutia preva!uta la

art. 17 din rdonanta de urgenta nr. 1$%B2""% evoca situatia stipulata in art. 322 pct. % din

*odul de procedura civila4 totusi dierenta in ca!ul nostru este maora4 in sensul ca

:revi!uitea= intervine atunci cand apar elemente noi cu impact asupra mediului4

necunoscute la data emiterii acordului4 avi!ului si autori!atiei de mediu.

Asadar4 nu este vor-a despre o revi!uire impusa de cunoasterea mai eacta a

situatiei de la momentul emiterii actelor de reglementare4 prin noi dove!i4 ci de o adaptarea documentelor in cau!a la evolutiile de apt. 'e altel4 art. 1% alin L1M din rdonanta de

urgenta nr. 1$%B2""% se reera atat la revi!uire4 cat si la actuali!area actelor de

reglementare de catre autoritatiile competente pentru protectia mediului4 ceea ce impune

o delimitare a celor doua operatiuni4 desi epres legea reglementea!a numai nuna dintre

ele. Reglementarea speciica privind autori!atia integrata de mediu se reera la revi!uirea

si reactuali!area autori!atiei si reactuali!area conditiilor preva!ute de aceasta4 ara a

eista o delimitare clara intre cele trei operatiuni4 ci mai degra-a o conu!iune acestora.ntocmai ca si in situatiile regelementate de rdonanta de urgenta nr.1$%B2""%4

revi!uirea este conceputa ca o adaptare4 din moment ce :Autoritatea competenta

evaluea!a periodic conditiile din autori!atia integrata de mediu si4 acolo unde este

necesar4 le revi!uieste=4 acesta iind o-ligatorie in situatiile preva!ute in art. 2% lit. aM,dM

din rdonanta de urgenta nr. 1%2B2""%4 precum si in ca! de :modiicari planiicate in

eploatarea instalatiei=.

'in aceasta perspectiva4 revi!uirea urmea!a sa opere!e in situatia in care

modiicarea actului de reglementare respectiv este impusa de elemente noi descoperite

ulterior4 de eistente la momentul emiterii sale.

6nitiativa revi!uirii poate apartine atat titularului actului de reglementare vi!at4 cat

si autoritatilor pu-lice competente. 'eci!ie distincta4 actul modiicativ nu retrage actil

initial4 dar nici nu ace sa curga un nou termen de vala-ilitate al acestuia. 6n acelasi timp4

28


29/67

procedura speciica de emitere va i reluata asupra elementelor componente modiicate4

in unctie de natura lor. 'esigur4 nu vom i in situatia unui simplu act de reglementare

modiicativ4 ci a unuia nou4 su-stituit celui initial4 atunci cand primul suera modiicari

importante ori o schim-are a conceptiei sale generale. 'e altel4 art. 27 din rdonanta de

urgenta nr. 1%2B2""% prevede ca orice modiicare su-stantiala planiica in eploatarea

instalatiei presupune o-tinerea unei noi autori!atii integrate de mediu4 conorm procedurii

legale.1$

6n ca!ul activitatilor cu impact transortiera asupra mediului operea!a institutia

uridica a reeaminarii deci!iei4 in urma consultarii statelor parti la *onventia )spoo

interesate ea intervine in situatia in care apar inormatii suplimentare privind impactul

transrontiera semniicativ al unei activitati propuse indirecte de inceperea acestora4 care

nu erau disponi-ile la momentul luarii deci!iei privind acea activitate si care ar i pututinluenta sensi-il aceasta deci!ie. 'upa cum se poate o-serva4 reeaminarea se aproprie

mult de institutia clasica a revi!uirii. Anali!a ulterioara reali!arii proiectului si adoptarea

masurilor necesare in urma supravegherii activitatii si determinarii aparitiei oricarui

impact transrontiera negativ evoca adoptarea autori!atiilor de mediu din dreptul intern.

2.#. 0uspendarea acordului si autori!atiei de mediu

*a operatiune de intrerupere temporara a eectelor uridice ale actuluiadministrativ4 suspendarea operea!a si in privinta actelor de reglementare cu titlu

eceptional si su- cele doua iposta!e posi-ileD amanarea temporara a producerii eectelor

uridice ale actelor administrative sau incetarea vremelnica a acestora. 0i in aceasta

materie4 suspendarea poate deveni necesara din mai multe motive4 in principal pentru

contestarea legalitatii de catre o persoana i!ica4 o organi!atie nonguvernamentala de

mediu sau de o autoritate pu-lica4 in ata instantei de contenciosadministrativ competenta

si prin hotarare a acesteia4 in conditiile legii4 si ca o retractare vremelnica a organului

emitent4 in ca!ul schim-arii conditiilor de apt dupa eli-erarea acttului de reglementare si

1$9ntr,o deci!ie de speta4 ri-unalul de Prima 6nstanta a anulat o deci!ie a *omisiei )uropene prin careaceasta decalara inadmisi-ila cererea Garii +ritanii de crestere a calitatii totale de cote de emisii de


30/67

punerea su- semnul intre-arii a legalitatii sale pe considerente de oportunitate2". Acest din

urma ca! este special reglementat in art. 17 alin. L3M,L%M din rdonanta de urgenta nr.

1$%B2""%. Astel4 pentru nerespectarea prevederilor actelor de reglementare si ale

programelor pentru conormare a planurilor de actiune4 acordul de mediu si

autori!atiaBautori!atia integrata de mediu se suspenda de catre autoritatea competenta

pentru protectia mediului care le,a emis. Procedura aerenta presupune o notiicare

preala-ila prin care se poate acorda un termen de cal mult 3" de !ile pentru indeplinirea

o-ligatiilor4 dupa care se dispune masura. 0uspendarea se mentine pana la eliminarea

cau!elor4 dar nu mai mult de / luni4 dupa care nu s,au indeplinit conditiile sta-ilite prin

actul de suspendare se dispune anularea acordului de mediu sau a autori!atiei.

Pe perioada suspendarii4 desasurarea proiectului sau activitatii este inter!isa. *a

in ca!ul oricarui act administrativ de acest gen4 dispo!itiile de suspendare si4 implicit4 deincetare a desasurariiproiectului sau activitatii sunt eecutorii de drept4 numai instanta

udecatoreasca4 in conditiile legii speciale4 putand dispune suspendarea acestora.

2.%. Revocarea actelor de reglementare

Actele administrative de mediu pot i revocate in limitele o-isnuite ale revocarii

autori!atiilor administrative individuale creatoare de drepturi4 in sensul ca nu pot i

retrase decat pentru motive de ilegalitate si in termenele preva!ute de lege autori!atiileo-tinute prin rauda pot i retractate oricand.

situatie speciala o repre!inta cea a pricedurii preala-ile preva!uta de art.7 din

;egea nr.%%#B2""#4 potrivit careia inainte de a se adresa instantei de contencios

administrativ competente4 persoana care se considera vatamata intr,un drept al sau sau

intr,un interes legitim4 printr,un act administrativ unilateral4 tre-uie sa solicite autoritatii

pu-lice emitente4 in tremen de 3" de !ile de la data comunicarii actului4 revocarea4 in tot

sau in parte4 a acestuia. 6n aceste conditii autoritatea de mediu poate sa aprecie!e si sa

decida asupra retractarii actelor de reglementare contestate. Aceasta institutie uridica a

ost preluata si particulari!ata la situatia autori!atiilor integrate de mediu4 de rdonanta

de urgenta nr. 1%2B2""%.

2"Pentru pro-lema generala a suspendarii actelor administrative4 a se vedea A. 6orgovan4 ratat de dreptadministrativ4 ed. a #,a4 vol. 664 )d. All +ec@4 2""%4 p. $#,$/.

3"


31/67

'eci!ia de revocare a unui act de reglementare este ea insasi o deci!ie creatoare

de drepturi in proitul tertilor4 ceea ce presupune indeplinirea eigentelor de legalitate.

2./. ranserul actelor de reglementare

Actele de reglementare sunt autori!atii cu caracter real4 in sensul ca nu sunt legate

de persoana titularului lor. *a atare4 acestea por orma o-iectul unui transer4 de eemplu4

in avoarea noului titular al proiectului4 activitatii4 planului sau programului reglementat.

ranserul nu constituie o operatiune total li-era4 cerandu,se o deci!ie a autoritatilor

competente in acest sens4 care se multumeste insa a lua act de schim-area titularului4 ara

a putea reconsidera continutul autori!atiei si nici a impune prescriptii noi. 'aca cu

aceasta oca!ie se constata ca nu toate conditile avute in vedere la emiterea actului se

pastrea!a4 atunci se poate aunge la modiicarea acestuia.

2.7. Aspecte procedurale

Accesul la ustitie in materie de mediu repre!inta un aspect procedural al dreptului

constitutional la un mediu sanatos si echili-rat ecologic. Potrivit art. 2" alin. L%M din

rdonanta de urgenta nr. 1$%B2""% :accesul la ustitie al pu-licului se reali!ea!a potrivit

reglementarilor legale in vigoare=.

Aceasta dispo!itie se consolidea!a cu prevederile alin. L1M ale aceluias artocol careace trimitere la aplicarea *onventiei privind accesul la inormatie4 participarea

pu-licului la luarea deci!iei si accesul la ustitie in pro-leme de mediu4 semnata de

Aarhus la 2% iunie 1$$8 21si4 desigur4 cu art. 214 art. 11 alin. L2M si art 2" din constitutia

Romaniei.

*onorm *onventiei de la Aarhus accesul la ustitie tre-uie asigurat in mai multe

situatiiD

atunci cand o persoana estimea!a ca solicitarea sa de inormare a ost

ignorata4 respinsa a-u!iv ori insuicient luata in calcul in situatia contestarii4 atat pe ond4 cat si pe procedura4 legalitatii unei

deci!ii4 unui act ori unei omisiuni privind participarea pu-licului la

deci!iile vi!and activitatile speciice

21Ratiicata de Romania prin ;egea nr. 8/ din 22 mai 2""" si intrata in vigoare la 3" octom-rie 2""1

31


32/67

in caul in care omisiunile ori actiunile particularitatilor ori autoritatilor

pu-lice contravin prevederilor legislatiilor nationale de mediu.22

*ererea tre-uie sa ie eaminata de o instanta uridica ori un alt organ

independent si impartial sta-ilit de lege procedura se impune sa ie suicienta si eectiva4

astel incat sa poata sa aunga la o solutie care sa permita redresarea situatiei ea tre-uie4

de asemenea4 sa ie o-iectiva4 echita-ila si rapida4 ara a se aunge la un cost prohi-itiv.

'eci!iile tri-unalului si4 pe cat posi-il4 si cele ale altor organe sa ie accesi-ile pu-licului.

+ineinteles4 acesta tre-uie sa ie inormat despre posi-ilitatea pe care o are sa angae!e

proceduri de actiune administrativa si udiciara.

Potrivit art. 18 din rdonanta de urgenta nr. 1$%B2""%4 litigile generate de

emiterea4 revi!uirea4 suspendarea sau anularea catelor de reglementare se solutionea!a de

institutiile de contencios administrativ competente4 in conditiile legii nr. %%#B2""# privind

contenciosul administrativ.

Avand in vedere actuala competenta a instantelor udecatoresti sta-ilita de *odul

de procedura civila4 ca regula4 procesele si cererile privind actele de reglementare se

udeca in prima instanta4 de catre tri-unale4 iar in recurs de catre curtile de apel.

*u titlul de eceptie4 procesele si cererile vi!and acordul si autori!atiile de mediu

emise de guvern sau de autoritatea pu-lica pentru protectia mediului se udeca in prima

instanta de catre curtile de apel si in recurs de 6nalta *urte de *asatie si Fustitie. *um actele de reglemetare sunt caliicate4 prin lege4 drept acte administrative4 cu

competenta aerenta de solutionare a litigiilor legate de acestea4 conditiile de promovare a

actiunii directe sunt suplimentare.

Reeritor la conditia vatamarii unui drept su-iectiv sau interes legitim privat sau

pu-lic4 aptul ca dreptul la un mediu sanatos si echili-rat ecologic este recunoscut caun

drept undamental garantat4 printre altele4 prin dreptul oricarei persoane de a se adresa4

direct sau prin intermediul organi!atiilor pentru protectia mediului4 autoritatilor

administrative siBsau udecatoresti4 dupa ca!4 in pro-leme de mediu indierent daca s,a

produs sau nu un preudiciu si accesul la ustitie in materie4 reglementat prin *onventia

de la Aarhus4 ace sa indeplineasca cerinte preva!ute in art. 2 alin. L1M lit. pM din ;egea nr.

%%#B2""#.

22). ;upan4 Dreptul mediului4 )d. ;umina ;e4 +ucuresti4 2""1.

32


33/67

'e altel4 interesul pu-lic al protectiei mediului4 cu consecintele procedurale

respective4 usesera retinute in urisprudenta4 preluindu,se argumente aduse in literatura

de specialitate4 anterior revi!uirii legii undamentale din 2""34 prin care dreptul la mediu

a ost epres recunoscut.23

pro-lema care s,a pus a ost aceea daca4 in ca!ul litigiilor privind actele de

reglementare4 este o-ligatorie parcurgerea procedurii administrative preala-ile.

6n conditiile vechii reglementari,cadru4 respectiv ale art. 12 alin. L2M din ;egea nr.

137B1$$%4 care continea prevederea :accesul la ustitia al pu-licului se reali!ea!a potrivit

;egii contenciosului administrativ nr. 2$B1$$"4 cu modiicarile ulterioare=4 s,ar i

ingaduit solicitarea suspendarii in instanta a actului administrativ in timpului eercitarii

actiunii preala-ile4 si in situatia in care nu se preci!a ca actiune preala-ila nu mai este

necesara4 indeplinirea acestei proceduri s,ar i impus4 chiar daca ea aparea ca inutila sipur ormala.2#

etul4 art. 2" alin L%M din rdonanta de urgenta nr. 1$%B2""% a inlocuit trimiterea

la ;egea contenciosului administrativ4 cu prevederea ca accesul la ustitie al pu-licului se

reali!ea!a :potrivit reglementarilor legale in vigoare=4 ceea ce presupune pastrarea

procedurii administrative preala-ile4 cu atat mai mult cu cat cu aceasta oca!ie4 autoritatea

pu-lica emitenta are posi-ilitatea de a retracta actul de reglementare considerat ilegal. 6n

aceeasi perspectiva4 in materie se aplica si dispo!itile art. 1 alin L/M din ;egea nr.%%#B2""#4 in sensul ca organul emitent al unui avi!4 acord sau autori!atie de mediu

nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia4 in situatia in care actul nu

mai poate i revocat4 intrucat a intrat in circuitul civil si a produs eecte uridice in ca!ul

admiterii actiunii4 instanta se va pronunta4 si in acest ca!4 la cerere4 si asupra legalitatii

actelor civile incheiate in -a!a actului administrativ nelegal4 precum si asupra eectelor

civile produse.

2.8. 0tartegii de protectie a mediului in agro,ecosisteme si implicit in ermele

agroturistice

Agravarea calitii vieii pe termen lung este repre!entat4 din perspectiva

managementului integrat4 printr,o -ucl de eed,-ac@ cu aciune negativ raportat la

23*.0.F.4 sectia de contecios administrativ4 deci!ia nr. 1112 din 12 iunie 1$$72#A. 6orgovan4 op. cit.4 p. %$.

33


34/67

sistemul Qagricultur & mediu & economie=. Aceast -ucl vi!ea!4 printre altele i

deci!iile actorului antropic4 ca element reglator al agroecosistemului4 msurile de cutare

concret a soluiilor privind com-aterea agenilor duntori -iotici Lduntori economic4

nu ecologicM. Pe aceast direcie4 renunarea la pesticidele toice i persistente repre!int

o variant salutar n noile strategii su- aspect -iomedical i ecologic. Re!istena

opo!anilor este considera-il ntruct pe termen scurt apar serioase repercusiuni

economice n sectorul de sinte! al pesticidelor. ;upta dintre interesele contrare ale

monopolurilor i cele ale proterii mediului a dus n inal la ctigul punctului de vedere

realist4 conorm cruia pesticidele n noua strategie sunt cele care au o aciune toic

ridicat4 dar de scurt durat4 cele care sunt selective4 iar pre!ena lor n mediu este oarte

redus. 9n ultimii ani a luat avnt idea com-aterii -iologice i reali!area -iopesticidelor.

0trategia de com-atere a polurii mediului n agroecosisteme este conorm cu ultimelereali!ri tehnice i tiiniice n acest domeniu.

ieire din cri!a ecologic provocat de utili!area neraional a ngrmintelor4

dar mai ales a pesticidelor organoclorice4 poate s ne oere strategiile agriculturii

sustena-il. 9n contetul de a ne reerim la utili!area celei de a treia generaii de

pesticide4 precum i la metodele i miloacele -iologice i -iotehnice utili!ate pentru

eliminarea sau micorarea unor de!echili-re aprute ntre mediu i domeniile economice

amintite.9n prima etap a utili!rii chimicalelor ca strategie de a elimina de pe ogoare i

live!i duntorii au ost utili!ate o serie de sruri anorganice i su-stane de origine

vegetal. 9ntre 1$2" i 1$#% s,a utili!at recvent rotenonul i piretrul. 'up al doilea

r!-oi mondial o larg rspndire au avut su-stanele organice de sinte!4 cunoscut ca

iind generaia a doua de pesticide4 sau a '',ului. 'in aceast generaie ac parte

insecticidele organoclorice i organoosorice4 n special su- orma dieritelor er-icide.

ot n aceast perioad au ost ncercri de a se reali!a pesticide de origine vegetal 4

socotindu,se c i procesul alelopatiei ar putea i utili!at n com-aterea -uruienilor. 0e

remarc4 de asemenea4 i direcia de com-atere a duntorilor pe cale -iologic. 0e trece

treptat spre a treia generaie de pesticide de dup 1$7" -a!at pe hormoni produi de

insecte i care pot i utili!ai n calitate de capcane pentru iecare duntor n parte. 'intre

3#


35/67

avantaele utili!rii Qeromonilor= important este spectrul de aciune oarte ngust4

evitarea polurii mediului i a contaminrii alimentelor.

2.8.1. 0trategii privind protecia mediului n ecosistemele agricole i rurale

r a intra n detalii4 amintim c modul de com-atere a -olilor i duntorilor se

ace prin 3 ci importanteD

aM , preventiv

-M , curativ Lpe direcieD manual4 mecanic4 chimic i integratM

cM , eradicativ.

9n ecosistemele agricole aplicarea metodelor de com-atere a duntorilor a

repre!entat o aciune permanent deoarece diminuarea recoltei poteniale poate aunge n

medie pn la 3% . )ste vor-a despre pierderile provocate de duntorii animali Linsectei ro!toareM de pn spre 1% 4 pierderile cau!ate de -oli Lciuperci4 -acterii4 viro!eM de

circa 1" i diminuri datorate -uruienilor tot de aproimativ 1" .

0trategic vor-ind4 utili!area celei de a treia generaii de pesticide ?( determin

retragerea complet din u! a pesticidelor din generaia precedent4 mai ales n !onele

unde se aplic o agricultur intensiv4 de mare productivitate. 'ar practic se vor restrnge

treptat aplicaiile de pesticide pa -a! de su-stane cu toicitate ridicat4 dar degrada-ile

sau cu -iodegra-ilitate rapid4 persisten redus n mediu i o sc!ut Lsau chiar nulMampliicare -iologic n lanurile troice ale agroecosistemelor i a ecosistemelor

naturale.


36/67

eM cultivarea i rspndirea para!iilor care distrug duntorii

M mprtierea n mediul natural nconurtor a unor virusuri i -acterii patogene

pentru duntori

gM semnarea unor culturi vegetale capcan

hM sterili!area chimic i radio-iologic a duntorilor

iM utili!area stimulatorilor hormonali i a eromonilor.

?oua Politic Agricol *omun adoptat la nivelul continentului nostru4 -a!ndu,

se pe principiul calitii4 recomand pe dierite ci introducerea n practic a tuturor

miloacelor menionate4 aa nct agricultura secolului 556 s reduc simitor poluarea

prin pesticide. 9n acest el se nsntoesc lanurile troice4 mai ales la nivelul animalelor

de erm i la cel al -eneiciarului inal LomulM. ?oile strategii privind protecia mediului

vor contri-ui de apt la redresarea pe cale -iologic a mediului nconurtor i la cretereacalitii vieii umane.

2.8.2. 0trategii privind protecia mediului n ecosistemele agrosilvice

6ngineria mediului4strategia agroecologic implic reconcilierea dintre agricultur

i silvicultur4 unitatea naturii iind mai presus de interesele vremelnice ale oamenilor.

9nc din anul 1$%% savantul


37/67

ondului orestier ct i a celui agricol. Anali!nd pro-lema din perspectiva

agroecologic4 o metod de reechili-rare a tipurilor de ecosisteme amintite mai sus ar i

ca4 dup deririle de,a dreptul criminale pe anumite areale4 s se treac controlat la

regenerarea pdurilor4 aa nct s se stope!e degradarea terenurilor. )ste vor-a n primul

rnd de mpdurirea terenurilor agricole sla- productive i4 n unele situaii conirmate de

anali!e pertinente4 chiar a celor milociu productive. 'e asemenea este necesar a se reace

!voaiele i luncile rurilor interioare4 ori a diverselor terenuri degradate cum sunt

terenurile nisipoase4 mltinoase4 halde etc.4 mai ales din !onele umede. alt aciune4 pe

aceeai linie4 este reali!area sau instalarea perdelelor orestiere pentru protecia

cmpurilor agricole.

Pe de alt parte4 n !onele n care productivitatea natural a pdurilor a ost

periclitat de eploatrile nemiloase de mas lemnoas4 dac studiile de reconstrucieecologic indic un timp prea ndelungat pentru reamenaarea pe clase de vrst a

pdurilor4 ori datorit deicitului grav de ar-orete4 atunci strategia impus va i spre

valoriicarea agricol iBsau pastoral a terenului respectiv.

2.8.3. 0trategii de reorientare tehnologic spre agroturismul sustena-il

'up cum s,a mai preci!at4 agricultura sustena-il este practic o alternativ la

sistemele etreme ale produciei agricole ale secolului 55. )a urmrete n principiu om-inare a unor elemente po!itive speciice agriculturii etensive arti!anale aplicat n

prima umtate a secolului4 cu cele ale sistemului intensiv,industrial. Pro-a-il c

sistemele semiintensive se pretea! cel mai -ine la conversia spre doctrina agriculturii

sustena-il e. 'irecia Qetensiv raional= urmrete diversiicarea echili-rat a produciei

n contetul integrrii eploataiei agricole4 dup ca! i a ntreprinderii de industriali!are

alimentar4 n mediul natural nconurtor4 reali!ndu,se aa,numitul sistem mediu,

economie. Relaia Qresurse & productivitate , calitate , minim impact de mediu= devine

astel aa managementului eco,ermelor. Aceast nou strategie va ine cont de modelul

?aturii4 de randamentul lanurilor energetice4 troice i detritice ale sistemului. )a va i

orientat spre tehnologii i metode -iologice i va ine cont cu prioritate de relaia Qinput

& output=4 n ca!ul de a de drena i de randamentul de transormare a materiei prime

ntr,un produs agroalimentar de calitate.

37


38/67

Pentru a reali!a o-iectivele propuse4 agricultura sustena-il se -a!ea! pe trei

strategii de principiuD ecotehnologic4 ecosanogen i managerial. 'incolo de aspectul

teoretic4 interesea! n acest studiu n special latura aplicativ a strategiilor.

0trategia aplicrii agriculturii sustena-ile se caracteri!ea! prin adapta-ilitatea la

condiiile concrete ale !onei. Prin urmare !onele periur-ane4 care au menirea susinerii

unor mari aglomeraii umane4 vor i amenaate cu ntreprinderi agroalimentare cu

producie intensiv4 adic cu un grad mic de sustena-ilitate dinspre mediu. )vident c n

!onele cu larg deschidere ecosistemic4 speciice !onelor rurale tradiionale4

eploataiile vor -eneicia de o sustena-ilitate considera-il. 9n aceste areale i cu att

mai mult n !onele montane i cele ragile4 reproiectarea tehnologiilor poate mpca

deplin ?atura cu mul. Adic se caut alternative la industriali!are prin aplicarea unor

metode i miloace care pot asigura att calitatea produselor agroalimentare ct iprotearea mediului.

re-uie menionat c nu eist o reet i de aplicare a agriculturii sustena-ile4

ci doar o-iective4 principii4 metode i mult creativitate managerial. 'ei sunt nc

preri dierite i chiar conlicte de metod i suprapuneri tehnice4 pentru o posi-il

alegere tehnic n vederea construirii unui proces managerial eicient4 vom enumera

diversele tipuri care se ncadrea! n doctrina agriculturii sustena-il.2%

Cap. - on$ul p%ntru &%$iu

'upa 1$8$4 practica crearii unor onduri speciale pentru sustinerea inanciara a

activitatilor de protectie a mediului s,a etins cu rapiditate si in statele din )urope

*entrala si de )st. (nele dintre acestea s,au constituit din autor inanciar occidental4 prin

conversia datoriei eterne ata de o serie de tari de!voltate in inantari pentru investitia de

mediu sau grant,uri oerite in acelasi scop ori alte orme de autor etern4 ca de eemplu

)co,und din Polonia4 ormat din conversia datorieieterne ata de 0(A4 un grand

acordat de guverul ?orvegiei4 )co,und din +ulgaria4 constituit din conversia datoriei

eterne ata de )lvetia4 un grant al +ancii Gondiale etc. 2/6n paralel cu asemenea

2%'atele sunt preluate de pe pagina de Ce-D httpDBBCCC.scritu-e.com2/ 6n ca!ul Romaniei4 poate ca eistenta unei asemenea ond nu s,a pus ca urmare a aptului ca 4 lamomentul istoric respectiv4 era o tara ara datorie eterna.

38


39/67

eperiente s,au ormat onduri de mediu permanante4 alimentate esential prin surse

interne.

Purtand diverse denumiri & ondul national pentru protectia mediului si

managementul apeiLPoloniaM4 ondul de stat pentru mediu L0lovacia4 Repu-lica *ehaM4

ondul de de!voltare a mediului L0loveniaM4 ondul national de protectie a mediului

L+ulgariaM4 ondul centreal de protectie a mediului L(ngariaM etc. & el este sta-ilit4 de

regula4 anual prin legea -ugetului pu-lic si se organi!ea!a la mai multe paliereD national4

regional4 local. *a surse de constituire4 cele mai recvente suntD redeventele pentru

utili!area ondurilor de mediu4 amen!ile contraventionale4 taele ecologice etc.

ondul este gestionat de catre ministerul mediului sau4 in ca!ul )stoniei de pilda4

de catre *entrul de 6nvestitii pentru Gediu4 organi!at dupa modelul unei undatii

independente4 plasate su- partonaul ministerului inantelor.

3.1. Reglementarea ondului pentru mediu in legislatia romaneasca

6nstitutia si practica unui ond special pentru mediu au ost introduse in Romania

prin ;egea nr. 73B2"""4 inlocuita ulterior4 prin rdonanta de urgenta nr. 1$/B2""% privind

ondul pentru mediu. Potrivit acestei reglementari4 ondul pentru mediu este :uninstrument economico,inanciar destinat sustinerii si reali!arii proiectelor pentru protectia

mediului=. 0ursele de constituire a ondului suntD

aM o contri-utie de 3 din veniturile reali!ate din van!area deseurilor eroase si

neeroase de catre detinatorii de astel de deseuri4 persoane i!ice sau uridice.

0umele se retin prin stopa la sursa de catre operatorii economici colectori

siBsau valoriicatori4 autori!ati potrivit legislatieiin vigoare privind gestionarea

deseurilor industriale recicla-ile4 care au o-ligatia sa le vi!e!e la ondul

pentru mediu-M taele pentru emisiile de poluanti in atmosera4 datorate de operatorii

economici4 detinatori de surse de stationare a caror utili!are aectea!a actorii

de mediu in cuantumul preva!ut in anea nr. 1cM taele incasate de la operatorii economoci utili!atori de noi terenuri pentru

depo!itarea deseurilor valoriica-ile4 in limitele preva!ute in anea nr. 2

3$


40/67

dM o taa de 1 leuB@g din greutatea am-alaelor introduse pe piata nationala de

catre producatorii si importatorii de -unuri am-alate si am-alae de desacereeM o contri-utie de 2 din valoarea su-stantelor clasiicate prin acte normative

ca iind periculoase pentru mediu4 introduse pe piata de catre producatori si

importatori4 cu eceptia celor utili!ate la producerea medicamentelorM in ca!ul van!arii da catre proprietarul sau adiministratorul padurii4 dupa ca!4 a

masei lemnoase pe picior sau a sortimentelor de lemn -rut o-tinute in urma

eloatarii4 contri-utia la ondul pentru mediu se sta-ileste prin aplicarea unui

procent de 1 la valoarea de van!are si se achita de catre cumparatorul

operator economic4 care introduce masa lemnoasa intr,un proces de

prelucraregM o taa de 1 leuB@g anvelopa4 incasata de producatorii si importatorii care

introduc pe piata anvelopr noi siBsau u!ate destinate reutili!ariihM o contri-utie de 3 din suma care se incasea!a anual pentru gestionarea

ondurilor de van!are4 platita de catre gestionarii ondurilor de van!areiM donatii4 sponsori!ari4 asistenta inanciara din partea persoanelor i!ice sau

uridice romane ori starine si a organi!atilor sau organismelor internationaleM sumele incasate din ram-ursarea inantarilor acordate4 do-an!i4 penalitati de

intar!iere4 alte operatiuni inanciare derulate din sursele inanciare ale

ondului pentru mediu@M sumele inacasate de la maniestari organi!ate in -eneiciul ondului pentru

mediulM cuantumul taelor pentru emiterea avi!elor4 acordurilor si autori!atilor de

mediumM do-an!i si penalitati de orice el datorate de catre ondul pentru mediu

6n principiu4 sumele alate colectate4 primesc urmatoarele destinatiiD

aM prevenirea poluarii-M reducerea impactului asupra atmoserei4 apei si soluluicM reducerea nivelului de !gomotdM utili!area de tehnologi curate

eM gestionarea deseurilor4 inclusiv a deseurilor periculoaseM protectia resurselor de apa4 statiile de tratare4 statiile de epurare pentru

comunitati localegM gospodarirea integrata a !onei costierehM conservarea -iodiversitatiiiM administrarea ariilor naturale proteateM educarea si constienti!area pu-licului privind protectia mediului

#"


41/67

@M cresterea productiei de energie din surse regenera-ilelM reducerea emisiilor de ga!e cu eect de seramM reconstructia ecologica si gospodarirea dura-ila a padurilornM impadurirea terenurilor degradate situate in !onele deicitare in paduri4

sta-ilite in conditiile legii

oM inchiderea ia!urilor de decantare din sectorul minierpM lucrari predestinate preveniri4 inlaturarii siBsai diminuarii eectelor produse de

enomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor

aerente o-iectivelor din domeniul pu-lic al statului.27

3.2. ondul pentru ameliorare a ondului unciar

0e constituie4 potrivit art. $2 alin L#M din ;egea nr. 18B1$$14 repu-licata4 a

ondului unciar din taele platite pentru scoaterea deinitiva din circuitul agricol si silvic

a terenurilor situate in etravilanul localitatilor si se ala la dispo!itia Ginisterului

Agriculturii4 Padurilor si 'e!voltarilor Rurale si respectiv4 a Ginisterului Gediului si


42/67

ntreprinderilor de prelucrare sau de neutrali!are a lor4 inanarea lucrrilor de ameliorare

a calitii -a!inului aerianM.

6nvestigaii tiiniice n domeniul proteciei mediului eectuate la comanda

Ginisterului )cologiei i Resurselor ?aturale4 participarea prin cote,pri la lucrrile de

cercetare,de!voltare4 ela-orarea proiectelor !onelor proteate ale patrimoniului natural i

ale celui construit de importan naional i internaional.

rgani!area i gestionarea sistemului de inormaie i reclam ecologic4

propagarea cunotinelor ecologice.

Premierea specialitilor4 indierent de apartenena departamental Lpn la 1 din

veniturile onduluiM4 achitarea cheltuielilor pentru crearea -a!ei tehnico,materiale i

pentru inerea evidenei statistice a ondurilor ecologice.

rgani!area cola-orrii internaionale n domeniul proteciei mediului4 inclusivprin antrenarea specialitilor strini la acordarea asistenei consultative4 de eperti!are4

participarea repre!entanilor rii la activitatea conveniilor ecologice internaionale la

care Repu-lica Goldova este parte4 achitarea coti!aiilor de mem-ru al organi!aiilor

interstatale n domeniul proteciei mediului4 organi!area i reali!area activitilor de

implementare a *onveniei *6)0.

;ichidarea consecinelor calamitilor naturale4 avariilor de producie4 a altor

situaii ce pot aduce preudiciu mediului.Acordarea de spriin inanciar organi!aiilor ecologiste neguvernamentale n -a!a

unui program special de granturi pentru proiectele destinate proteciei mediului.

*riteriile principale de selectare a proiectelor spre inanareD

eectul ecologic4 -ine deinit4 evident i concret msura-il. disponi-ilitatea de toate documentele necesare. corespunderea activitilor proiectului cu prioritile ondului. dura-ilitatea i continuitatea activitilor. posi-ilitatea reali!rii proiectului n !ona respectiv cu potenialul uman i

tehnic indicat. eistena cotei de participare Lcontri-uia inanciarM. aportul proiectului la educaia ecologic a populaiei i promovarea

politicii de protecie a mediului. riscurile proiectului.

#2


43/67

Propunerile de proiect eligi-ile vor i supuse unei avi!ri din partea unei comisii

de eperi independeni din domeniul mediului selectai de ctre *onsiliul de

Administrare a ondului )cologic ?aional.

)perii vor pre!enta conclu!ii reeritor la eaminarea proiectelor i vor propune

proiectele ales

Tehnici de Protectie a Mediului in Romania

Documents

Transcript of Tehnici de Protectie a Mediului in Romania