RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

RIM Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial

P.F.A Georgescu P. Lucian 1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru speciilepiscicole de interes comercial

Beneficiar: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat GalaţiElaborator: P.F.A Georgescu P. Lucian

– 2014 –



1. Informaţii generale1.1 Informaţii despre titularul proiectului:Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi, adresa poştală;

localitatea Galaţi, str. Traian, nr. 454A, judeţul Galati, cod postal 800179, tel./fax

0236/317827, e-mail: [email protected]

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupramediului şi al raportului la acest studiu:

Raportul privind impactul asupra mediului, a fost elaborat de P.F.A Georgescu P.

Lucian, adresa, Str. Muzicii, nr. 32, municipiul Galaţi, judeţul Galaţi, Tel. 0236319329, Fax

0236319329, Email: [email protected], înscris în Registrul National al Elaboratorilor

de Studii Pentru Protecţia Mediului, poziţia 152.

1.3 Denumirea proiectului„Restabilirea potentialului bălţii Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial„

localizat pe teritoriul administrativ a municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.

1.4 Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuiaPrin prezentul proiect, se doreşte restabilirea potențialului de producție al speciilor

piscicole de interes comercial balta Zătun dorește să creeze dezvoltarea durabilă a zonelor

pescărești pentru a minimiza declinul sectorului pescăresc şi pentru a sprijini reconversia

zonelor afectate de schimbările din acest sector.

Restabilirea bălţii Zătun care face parte din zona pescăreasca lunca Prutului inferior -

Dunărea inferioară, este necesară şi oportună deoarece din punctul de vedere al intervenţiei

propuse, proiectul face parte din categoria proiectelor axate pe dezvoltarea durabilă a zonei,

cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare, cu mici investiţii care va dezvolta baza de

producţie a speciilor piscicole de interes comercial ce va avea capacitatea de a atenua

efectele, degradării continui a zonei bălţii Zătun. Principalele activități propuse prin prezentul

proiect vor consta în activităţi de tăiere a stufului şi lucrări de decolmatare.

Realizarea obiectivelor propuse prin proiectul „Restabilirea potentialului bălţii Zătunpentru speciile piscicole de interes comercial”, va fi în concordanță cu obiectivele

specifice de mediu si dezvoltare:

mailto:[email protected]




dezvoltarea durabilă a zonei, şi promovarea acestuia, atât la nivel local, cât şi

naţional;

conservarea patrimoniului local de mediu prin consolidarea şi reabilitarea digului

bălţii Zătun;

gestionarea durabilă a patrimoniului local de mediu prin decolmatarea si curăţarea

stufărişului din balta Zătun

implicarea locuitorilor din zonă în acţiunile de conservare şi gestionare durabilă a

patrimoniului local de mediu prin menţinerea locurilor de muncă în perioada de derulare

proiectului.

Descriere proiectBalta Zătun se află pe teritoriul administrativ a municipiului Galați T 252, P1151, 1149 şi

1147, fiind situată în zona de est, la confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea.

Din punct de vedere al statutul juridic a terenului, balta Zătun se află în proprietatea

domeniului public al Judeţului Galaţi, aflându-se în administrarea Serviciului Public Judeţean

de Administrare a Domeniului Public si Privat Galaţi, prin Hotărârea Consiliului Judeţului

Galaţi nr. 468/2007. Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3 ha şi luciul de

apă 30,18 ha.

Suprafața amenajată a zonei piscicole, are forma alungită de la nord la sud, lățimea

maximă fiind de 240 m şi se află la aproximativ 300 m limita nordica a bălţii, iar lățimea

minima este de 170 m, fiind localizată în dreptul limitei de nord a zonei de agrement.

Adâncimea medie a bălții este de 1,5 m variind intre 1,9 şi 0,7 m. Partea de sud a bălții,

aproximativ 5 ha este acoperita în proporție de 90 % cu stuf, adâncimea apei fiind de 0,7 m.

Datorită colmatării acestei zone, activităţile piscicole, atât de întreţinere cât şi de agrement

(pescuitul sportiv) este impracticabil.

Tot în aceasta zonă o treime din fundul bălții, este ocupată de cioate şi resturi vegetale

de dimensiuni mari provenite de la sălciile crescute în zonă. În partea de est a bălţii, la cca.

20 m de mal se află o făşie de stuf cu lăţimea de 2,5-3 m.

Datorită colmatării avansate a bălţii Zătun, pentru buna desfăşurare a activităţilor din

cadrul complexului, anual se completează cu o cantitate de 25.000-30.000 mc nivelul apei

din baltă cu ajutorul staţiei de pompare echipată cu electropompe şi sistem de distribuție

format dintr-o rețea de conducte de oţel-azbociment prevăzută cu vane amplasate în cămine

speciale. De jur - împrejurul bălţii se află un dig din pământ lat de aproximativ 3 – 3,5 m,



acesta având scopul de a delimita balta întrucât nivelul apei se afla la nivelul solului. În unele

zone, acest dig trebuie consolidat şi înălţat, datorită degradării în timp a acestuia. În perioada

2005-2006 balta a fost populată cu peşte din speciile cosaş, caras, crap, larve de știuca,

novac, sânger în vederea combaterii biologice a vegetației.

Lucrări propuseÎn cadrul proiectului propus, se vor propune atât lucrări de întreţinere/consolidare a

malurilor bălţii Zătun, lucrări de dragare si decolmatare cu nave tehnice specializate (dragă)

precum si lucrări de îndepărtare a vegetatiei palustre crescute în exces. Etapele de

implementare a proiectului se vor desfăsura cronologic conform graficului:

- Etapa I - Lucrările de îndepărtare a vegetației palustre desfășurate cu precădere în

zona sudică (aprox. 5,3 ha) si pe malurile băltii asigurându-se în final un cordon de

vegetatie palustră de 1-3 metri;

- Etapa II - Lucrările de dragare si decolmatare se vor realiza sistematic pe toată

suprafata băltii (30,18 ha) pentru pana la atingerea adâncimii de exploatare (1,5 – 2 ,5

metri);

- Etapa III - Lucrările de întretinere/consolidare taluzuri se vor desfășura pe o suprafată

de aprox. 3 ha;

În perioada de exploatare a bălţii Zătun nu vor apărea alte modificări fizice.

Se vor desfășura doar activităti de întreținere a taluzurilor si vegetatiei palustre.

Se va realiza exploatarea piscicolă a obiectivului prin popularea băltii cu specii

de ihtiofaună specifice.

Implementarea prevederilor propuse prin prezentul proiect generează următoarele

activități:

Lucrările de îndepărtare a vegetației palustre desfăsurate cu precădere în zona sudică

(aprox. 5,3 ha) si pe malurile băltii asigurându-se în final un cordon de vegetatie

palustra de 1-3 metri;

Lucrările de dragare si decolmatare se vor realiza sistematic pe toată suprafata băltii

(30,18 ha) pentru pana la atingerea adâncimii de exploatare (1,5 – 2 ,5 metri);

Lucrările de întretinere/consolidare taluzuri se vor desfășura pe o suprafață de aprox. 3

ha;



Lucrările ce se vor executa asigură restabilirea potenţialului piscicol al băltii Zătun.

Obiective specifice proiectuluia) localizarea organizării de şantier – aceasta va fi amplasată pe platforma betonată

existentă în partea de nord a zonei de agrement având suprafaţa de cca. 475 mp, având

centrul de coordonate STEREO 70 (x = 748135,93, y = 441560,99);

In cadrul organizării de santier se vor desfăsura următoarele activităti:

- amplasare container pentru muncitori;

- depozitarea temporară a materialelor în containere special amenajate, amplasate pe

platforma betonată;

- amplasare WC ecologic, pubele pentru depozitarea selectiva a gunoiului menajer,

pichet de incendiu;

- amplasare panoului de identificare al şantierului conform prevederilor legale în

vigoare;

- zona unde urmează să se execute lucrarea va fi asigurată cu pază permanentă de

către Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi.

b) asigurarea punctelor si traseelor de acces/ amplasare utilajeCai de acces:- accesul în zonă se va realiza pe soseaua Galati-Giurgiulești până la ferma S.C. Zătun

S.A. şi în continuare pe traseul amenajat pe digul de apărare al incintei Bădălan sau pe

drumurile de exploatare agricola existente.

- intrarea utilajului amfibie în baltă se va face pe drumul de acces de la limita de nord a

zonei de agrement unde este prevăzută o rampă de acces specială către baltă;

- materialul rezultat din activităţile de dragare se va încărca în mijloace de transport

specifice şi se vor transporta/depozita în partea de sud, zona fostei ratării.

- traseul utilajelor de la baltă către locul de depozitare se va face pe poarta principală a

bazei, apoi lateral pe lângă livada din apropierea bălţii, pe un drum existent;

- parcarea utilajelor şi a mijloacelor de transport (1 utilaj amfibie – draglină şi 2-3

camioane şi 1 wolă) se va face pe platforma betonata existentă.



c) lucrări de consolidare şi restabilire a digului bălţii Zătun – lucrările de

consolidare şi restabilizarea a digului din zona bălţii Zătun se va realiza pe o lungime de cca.

1900.00 ml., ele constând în:

destelenirea suprafeţei digului;

îndepărtarea resturilor vegetale;

transportul pământului necesar pentru completarea şi aducerea la cota a digului de

protectie, inclusiv compactarea pământului şi protectia digului prin însământare cu ierburi

perene.

Lucrările care se vor realiza la consolidarea digului, vor consta în restabilirea formei

geometrice a digului prin lucrări de adăugare a pământului şi taluzarea acestuia în partea

superioară a digului pe porţiunile afectate/degradate conform figurii nr.1.Figura nr. 1 Lucrări propuse în cadrul proiectului analizat



d) decolmatare şi curăţarea vegetatiei palustre excesive a bălţii Zătun – lucrările

de decolmatare a bălţii Zătun, se vor realiza pe toată suprafaţa acesteia însă cu precădere în

zona colmatată din partea de sud a bălţii Zătun, asigurându-se adâncimea optimă de

aproximativ 1,5 – 2,5 m, ea variind dinspre mal (1,5 m) spre zona centrală a bălţii (2,5 m).

Având în vedere gradul de colmatare ridicat al zonei analizate, s-a estimat o cantitate

de aproximativ 117.336,00 mc sediment. Dragarea bălţii Zătun se va realiza cu ajutorul unei

dragline amfibie de mici dimensiuni, iar materialul dragat, va fi transvazat cu ajutorul unui

buldozer, încărcat în autocamioane şi direcţionat la aproximativ 100 m de baltă, în partea de

sud, la capătul bălţii în locul fostei rățării.

În ceea ce priveşte activităţile de curăţare/îndepărtare a stufului în special în zona de

sud a bălții, unde aproximativ 5,3 ha este acoperit în proporție de 90 % cu stuf, diminuând

luciul de apă, automat crescând şi gradul de colmatare a zonei, activităţile piscicole în

această zonă sunt imposibil de realizat. Curătarea stufărisului existent se va realiza pe o

suprafaţa de cca. 84700.00 mp cu mijloace mecanice. Curătrirea bălţii se va face din centru

spre marginile acesteia, apoi materialul rezultat se va încărca în mijloace de transport

specifice.Foto nr. 1 Activități de dragare

Aceste activităţi se vor realiza doar în perioada rece a anului, când activitatea

avifaunistică este scăzută, iar luciul de apă este îngheţat.



Toate activităţile propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru

speciile piscicole de interes comercial, se vor realiza în anotimpul rece a anului (octombrie -

martie).

Perioada de realizare a investiției (timpul efectiv necesar derulării lucrărilor) este de 6

luni calendaristice.Tabel nr. 1 Graficul de realizare a investiţiei

Nr.crt. DENUMIREA ETAPELOR EŞALONAREA ÎN LUNI EXECUTANŢI1 2 3 4 5 6

1. Execuție lucrări pregătitoare inclusivorganizare de șantier C

2. Execuție lucrări de baza C3. Asistenta tehnică B4. Recepții B + C + P5. Recepție la terminarea lucrărilor C + B + P

B = beneficiar; C = constructor; P = proiectant.

Regimul de lucru va fi de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, în intervalul octombrie – aprilie.

Având în vedere că zona analizată se suprapune cu două situri NATURA 2000, perioada

propusă de implementare a obiectivelor se vor desfăşura în perioada rece a anului, când

activitatea avifaunistică şi floristică este redusă.

1.5 Durata etapei de funcţionareDurata de execuţie - implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect, sunt

propuse a se realiza în termen de 6 luni calendaristice în intervalul octombrie – martie;

Durata etapei de funcţionare a bălţii Zătun – permanent.

1.6 Informaţii privind producţiaProducția care se va realiza ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute prin

proiectul „Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial”,

are drept efecte îmbunătățirea fondului piscicol atât din punct de vedere economic, cât şi prin

promovarea activității de turism (pescuit sportiv şi de agrement) din zonă şi punerea în

valoare a cadrului natural, promovând o dezvoltare durabilă a zonei.

Pentru implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect, resursele folosite

sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:



Tabel nr. 2 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitateaanuală Furnizor

material dragat 117.336 mc Petrol/păcură - -resturi vegetale 10 t Gaze naturale - -

Gaze petrolierelichefiate - -

Cărbune - -Cocs de furnal - -Gaz de furnal - -

Gaze de rafinărie - -Benzine - -

Energie electrică 500 kV

Furnizoriautorizaţi/generator

electricEnergie termică - -

Motorină 5000 l Furnizoriautorizaţi

Biogaz - -Altele - -

Ulei hidraulic - -Ulei de

transmisie - -

Activitătile specifice proiectului nu propun realizarea de lucrări de construcţii sau

fundaţii şi nu vor fi create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă.

Pentru implementarea prevederilor proiectului Restabilirea potentialului bălţii Zătun

pentru speciile piscicole de interes comercial, cu exceptia ihtiofaunei care va fi valorificată nu

se vor utiliza alte resurse naturale.

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimiceDin desfășurarea activitătilor propuse prin prezentul proiect si analizate în raportul

privind impactul asupra mediului nu vor rezulta poluanti biologici.

Poluantii de natură fizică care vor rezulta din desfăsurarea activitătilor propuse vor fi

emisii datorate activitătilor caracteristice diferitelor etape si deseurile de toate tipurile

specifice acestor activităti.

În cadrul zonei analizate nu se folosesc substanţele sau preparatele chimice.



Tabel 3 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Denumireamateriei prime,

a substanţeisau a

preparatuluichimic

Cantitatea anuală/existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelorsau a preparatelor chimice*)

Categorie -Periculoase/

Nepericuloase(P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

materialdragat 117.336 mc N - -

resturivegetale 10 t N - -

1.8 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Surse de emisie caracteristice obiectivelor proiectului:

utilajele si echipamentele specifice activitătilor de dragare si decolmatare, transport:

noxe, pulberi, COV, CO2, zgomot.

Surse de emisie în perioada de exploatare:

Activitate specifica de exploatare piscicolă : zgomot;

Nivelurile cele mai ridicate de zgomot şi vibraţii se vor realiza în perioada de realizare

a lucrărilor de investiţie prin:

tranzitul utilajelor în zona analizată;

mobilizarea mijloacelor de transport pentru implementarea obiectivelor din

prezentul proiect;.

Pentru perioada de exploatare a bălţii Zătun, nu sunt cuantificate surse majore de

poluare fonică a zonei analizate.

După realizarea investiţiei nu se prognozează depăşirea limitelor maxime admise de

zgomot pentru zone recreative.

1.8.2. Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediuluiPredicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizând

indicaţiile manualului Larry W. Canter – Environmental Impact Assessment, ediţia a doua,

Capitolul „Prediction of Assessment of Impact of Noise Environment”, precum şi

recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat



disconfortului general, pe o durată de 24 de ore – Lzsn (Lden), transpusă în legislaţia

românească prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

Variaţia nivelului de zgomot cu distanţa:Lc1= Lc-10 log (d1/d2), unde d1=1m, d2 este distanţa faţă de sursă

Aplicând relaţia de mai sus, nivelul de zgomot scade cu 20 dB(A) la 100m, cu 27 dB(A) la

500m.

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizează relaţia:

Leq =10 log1/T ∑ Ti (10)Li/10, unde:

Li este zgomotul echivalent pentru fiecare sursă;

T este timpul total de la faza iniţială (aproximativ 8000 ore/an)

Leq =10 log1/8000 [1200 (10)60/10 ] = 60,8 dB, pentru nivelul din timpul zilei

Scăderea cu distanţa până la receptorul sensibil cel mai apropiat : 60,8 – 27 = 33,8 dB, la

o distanţă de peste 1000 m acesta devenind nesemnificativ.

- sub 40 dB, la limita incintei, în orice punct în timpul zilei;

- sub nivelul zgomotului de fond în timpul serii şi nopţii, când activitatea se reduce cu

aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculează Lzsn.

Lzsn (Lden) = 10. lg 1/24 [12.10 6,8 + 4.10 4,5 + 8.10 5,0 ] = 45,8 dB

Tabel nr. 4 Indicator de zgomot şi nivelul de zgomot echivalent

Indicatorul dezgomotasociatdisconfortului,Lzsn

Nivelul de zgomot echivalentla limita incintei, Leq

Nivelul de zgomot lanivelul celui mai apropiatreceptor sensibil

Concluzii

65dB Prognozat45,8dB

Conform STAS10009/88: 65dB < 33,8dB

ConformSTAS10009/88:50dB

Expunerea esteredusă, impactulasupra sănătăţiiestenesemnificativ.

1.8.3. Zgomotul în timpul perioadei de amenajarePornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în

construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri

privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:



draglină amfibie Lw ≈ 90 dB(A)

încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A)

autocamioane Lw ≈ 107 dB(A)

1.8.4. Impactul produs în perioada de realizare a investiţiei şi în perioada deoperare

În perioada de exploatare a bălţii Zătun, nu au fost cuantificate surse majore de zgomot

şi vibraţii în incinta zonei analizate. Având în vedere că zona are destinaţie de turism şi

recreere, activităţile de pescutit sportiv şi de agrement, nu sunt surse majore de producere a

zgomotului şi vibraţiilor.

1.8.5. Protecţia împotriva vibraţiilorÎn cazul activităţilor de amenajare a băţii Zătun, ca şi măsură de diminuare a vibraţiilor

produse de utilajele şi echipamentele folosite, se poate menţiona doar folosirea

corespunzătoare a acestora şi asigurarea faptului că utilajele folosite au fost verificate şi

corespund normelor de funcţionare.

În cazul autobasculantelor, se impune:

- rularea acestora la viteze cât mai mici, astfel încât zgomotul şi vibraţiile să fie diminuate;

- amenajarea corespunzătoare a drumurilor de acces.

1.8.6. Măsuri de reducere a zgomotului în perioada de amenajare/dezafectare abălţii Zătun

o reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona (reducerea vitezei poate reduce

nivelul de zgomot cu până la 5 dB);

o conducerea preventivă a autovehiculelor grele (conducerea calmă crează mai puţin

zgomot decât frecventele schimbări de acceleraţie şi frână);

o etapizarea corespunzătoare a lucrărilor;

o utilizarea de utilaje performante puţin poluatoare;

o se vor respecta condiţiile impuse prin STAS nr. 100009/1988 – Acustica urbană –

limite admisibile ale nivelului de zgomot, valorile limită fiind, în timpul zilei, de 65

DB (A), curba de zgomot Cz 60.



Tabel 5 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitateTi

pul p

oluă

rii

Sursa depoluare

Numărulsurselor de

poluare

Polu

are

max

ima

perm

isa

(lim

itam

axim

a ad

mis

ape

ntru

om s

i med

iu)

Poluarede fond

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri deeliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducerea poluării

Pe z

ona

obie

ctiv

ului Pe zone de

protecţie/restricţieaferente

obiectivului,conform

legislaţiei invigoare

Pe zone rezidenţiale, derecreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare apoluării de fond

Fărămasuri deeliminare/reducere a

poluării

Cuimplementareamăsurilor de

eliminare/reducere a

poluăriiPerioada de amenajare

Polu

are

atm

osfe

rică

Trafic rutier(utilaje şi

autovehiculede transport)

emisiispecifice

activităţilor detransport,

particule depraf

Funcţie denumărul

utilajelor şiautovehiculelor

care vor fiutilizate în

cadrulorganizării de

şantier

CMASTAS

12574-87- - - - -

Verificarea periodică a stăriitehnice a utilajelor aflate în

dotare

Transportul şidescărcareamaterialelor

(pulberi, COV,etc.)

-CMASTAS

12574-87- -

Pulberi TSPantrenate de

curenţiiatmosferici in

zonelevecine

- - Acoperirea materialelor intimpul transportului

Polu

area

solu

lui

Depozitareanecontrolată a

materiilorprime şi

materialelor, adeşeurilor

-Ord.

MAPPM756/1997

- - - - -

Respectarea condiţiilorimpuse în urma organizării

de şantier, amenajareadepozitelor specifice fiecăruitip de material, amenajarea

unei platforme betonate



Tipu

l pol

uării

Sursa depoluare

Numărulsurselor de

poluare

Polu

are

max

ima

perm

isa

(lim

itam

axim

a ad

mis

ape

ntru

om s

i med

iu)

Poluarede fond



Pe z

ona

obie

ctiv

ului Pe zone de







poluării



poluăriigenerate pentru operaţiunile de

încărcare-descărcare

Scurgeri deprodusepetroliere

Funcţie destarea tehnică a

utilajelor şimaşinilor

MAPPM756/1997 - - - -

Utilizarea unor utilaje curevizia tehnică realizată în

mod regulat Schimburile deulei se vor realiza de către

persoane instruite/autorizate

Polu

area

foni

că Funcţionareautilajelor

Funcţie denumărul

utilajelor utilizateîn cadrul

organizării deşantier

STAS10009/88 - - - - - Monitorizarea nivelului de

zgomot

Polu

area

ape

i

Evacuareanecontrolată a

apelormenajere

În cazul apariţieiunor poluări

accidentale înperioada

organizării deşantier

NTPA002/2002 - - - - -

Menţinerea într-o stare bunăde funcţionare a sistemuluide colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice)

Acumulări deape pluviale

În funcţie denivelul

precipitaţiilor- - - - - -

Menţinerea/întreţinerearigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale cătreexteriorul amplasamentului

Perioada de funcţionare/exploatare a bălţii Zătun



Tipu

l pol

uării

Sursa depoluare

Numărulsurselor de

poluare

Polu

are

max

ima

perm

isa

(lim

itam

axim

a ad

mis

ape

ntru

om s

i med

iu)

Poluarede fond



Pe z

ona

obie

ctiv

ului Pe zone de







poluării



poluării

Polu

area

sol

ului

Depozitareadeşeurilorrezultate

- MAPPM756/1997 - - - - - Respectarea legislaţiei în

vigoare

Polu

area

ape

i Evacuareaapelor

menajere

În cazul apariţieiunor poluări

accidentale înperioada deexploatare abălţii Zătun

NTPA002/2002 - - - - -

Menţinerea într-o stare bunăde funcţionare a sistemuluide colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice)

Acumulări deape pluviale

În funcţie denivelul

precipitaţiilor- - - - - -

Menţinerea/întreţinerearigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale cătreexteriorul amplasamentului



1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologicăNu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şiindicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Încă din faza de proiectare (studiu de fezabilitate pentru proiectul Restabilirea

potenţialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial) au fost luate în

calcul 2 scenariile tehnico-economice prin care obiectivele studiului de fezabilitate

pot fi atinse, respectiv:

a) alternativa nr. 1 - este varianta zero, varianta fără investiție. Această

varianta nu asigură dezvoltarea sectorului pescăresc pentru deservirea potențialului

de producţie pentru care balta Zătun a fost concepută încă de la început. De

asemenea neimplementarea proiectului și neaplicarea unor măsuri de limitare a

efectelor colmatării și dezvoltării excesive a vegetației palustre va duce la

diminuarea habitatelor acvatice și implicit diminuarea populațiilor speciilor de floră

și faună specifice;

b) alternativa nr. 2 – realizarea lucrărilor de consolidare şi restabilire a digului

balta Zătun, precum şi decolmatarea şi curăţarea stufărișului bălţii Zătun. Proiectul

propune activităti specifice de reabilitare a băltii, de întreţinere/consolidare a

malurilor bălţii Zătun, lucrări de dragare si decolmatare cu nave tehnice

specializate (dragă) precum si lucrări de îndepărtare a vegetatiei palustre crescute

în exces.1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiectBalta Zătun se află pe teritoriul administrativ a municipiului Galați T 252, P1151, 1149

şi 1147, fiind situată în zona de est, la confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea.

Din punct de vedere al statutul juridic a terenului, balta Zătun se află în proprietatea

domeniului public al Judeţului Galaţi, aflându-se în administrarea Serviciului Public

Judeţean de Administrare a Domeniului Public si Privat Galaţi, prin Hotărârea Consiliului

Judeţului Galaţi nr. 468/2007. Suprafata bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3

ha şi luciul de apă 30,18 ha.



Figura nr. 2 Localizarea proiectului propus

Tabel nr. 6 Coordonate STEREO 70 ale proiectului analizat

Coordonate STEREO 70Punct X Y Punct X Y

1 748198,0589 442590,1735 35 748604,6127 440947,92752 748276,0309 442588,3603 36 748526,3243 440907,40173 748326,5443 442580,5889 37 748441,1277 440886,67834 748332,7613 442578,7757 38 748425,9305 440881,61255 748334,8337 442575,9261 39 748368,3655 441042,33456 748339,2373 442567,1187 40 748321,8529 441168,97777 748341,5527 442553,9965 41 748305,2741 441212,17478 748344,5033 442544,2703 42 748283,1691 441306,12099 748346,7983 442533,3419 43 748281,9409 441325,8641

10 748352,4809 442503,0047 44 748281,5525 441355,977711 748355,2131 442488,7979 45 748280,3867 441365,886112 748360,0215 442463,6843 46 748274,7525 441396,582713 748364,2837 442441,6091 47 748270,6725 441421,178914 748373,1357 442394,7919 48 748270,8669 441451,098315 748382,0969 442347,7123 49 748267,5641 441466,446716 748387,9983 442318,3587 50 748254,9357 441532,7359



17 748400,5659 442259,6733 51 748251,8271 441563,976518 748400,5981 442164,3211 52 748244,2503 441608,078519 748395,1583 442102,4099 53 748239,7817 441631,392520 748392,3089 442023,7125 54 748232,1051 441660,778121 748393,6041 442021,8993 55 748200,2429 441753,256522 748393,3451 441994,4407 56 748192,4715 441775,378923 748396,9717 441869,4783 57 748179,0013 441880,550524 748398,1421 441785,5275 58 748162,9407 442037,841525 748399,5975 441712,7539 59 748160,0911 442112,653126 748408,9457 441632,3645 60 748156,2055 442158,244727 748433,0431 441453,6719 61 748148,6933 442245,075928 748442,5093 441389,5673 62 748145,3257 442307,142729 748449,8777 441340,2915 63 748158,7959 442394,077530 748470,1407 441266,1477 64 748183,9231 442529,608931 748491,7851 441190,1617 65 748190,6583 442571,832932 748497,7719 441169,9909 66 748190,9173 442571,573933 748557,1791 441040,1239 67 748198,0589 442590,173534 748557,6397 441035,9791

1.12 Informatii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă,valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate,zone de protectie sanitară, etc.

Informatii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă

Exploatarea piscicolă analizată se află situată în partea estică a municipiul Galaţi, T

252, P1151, 1149 şi 1147.

Vecinătăţi:

la est – teren arabil (proprietate privată);

la nord – teren arabil (proprietate privată);

la vest - teren arabil (proprietate privată);

la sud – păduri de luncă/fluviu Dunărea.

Din anul 2007 prin HCJ nr. 468/29.05.2007 privind trecerea din administrarea

Consiliul Judeţean Galaţi în administrarea SPJADPP Galati a unor imobile (clădiri, terenuri

şi spaţii verzi). Punctul de protecție Zătun unde se află balta este în administrarea

SPJADPP Galati SPJADPP Galati, care executa lucrări de amenajare şi întretinere a băltii

Zătun.

Accesul în zona analizată se face din drumul european E87/E577, urmând drumul

judeţean DJ 251E, drum ce face legătură cu balta Zătun. Accesul în zona analizată se

poate realiza urmând şi drumurile de exploatare agricolă din zonă.



Figura nr. 3 Modul de utilizarea a terenului – zona Balta Zătun



Utilizarea terenului în zona analizată a fost extrasă din CORINE Land Cover, 2006 şi

comparată cu datele din teren. În urma interpretării rezultatelor, se poate evidenţia că zona

analizată (balta Zătun şi vecinătăţile acesteia) sunt reprezentate de terenuri arabile, păduri

de foioase, păşuni, cursuri de apă.

Cele mai apropiate zone locuite, sunt localizate în partea de NV a zonei analizate, la

o distanţă de peste 3500 m (municipiul Galaţi), respectiv aproximativ 2000 m comuna

Grindu, judeţul Tulcea, faţă de proiectul propus.Figura nr. 4 Evidenţierea zonelor locuite faţă de Balta Zătun



Pentru activitătile care se vor desfăsura, în toate etapele analizate, în cadrul bălţii

Zătun se vor folosi drumurile de acces existente. În concluzie nu se pune problema

construirii unor drumuri suplimentare.

Prin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi

create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă.

Informatii despre valori naturale existente

Nu este cazul.

Informatii despre valori istorice existente

Nu este cazul

Informatii despre valori arheologice existente

Nu este cazul.

Informatii despre valori culturale existente

Nu este cazul.

Informatii despre arii naturale existente

Proiectul propus ,,Restabilirea potentialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de

interes comercial” se suprapune parţial peste Ariile naturale protejate de interes comunitar

ROSCI - 0105 Lunca joasă a Prutului şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA

0121 – Lacul Brateş.

1.13 Informaţii despre documentele/reglementările existente privindplanificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

studiu de fezabilitate Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru speciile piscicole

de interes comercial, întocmit de S.C. ANA ARHIDESIGN S.R.L. GALAŢI;

Plan de situaţie;

Plan topografic scara 1:2000 – Balta Zătun;

Formularul standard NATURA 2000 – Datele identificării şi desemnării/clasificării

sitului;

Date teren.



1.14 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructuraexistentă

accesibilitatea în zonă

Accesul în zona analizată se face din drumul european E87/E577, urmând drumul

judeţean DJ 251E, drum ce face legătură cu balta Zătun. Accesul în zona analizată se

poate realiza urmând şi drumurile de exploatare agricolă din zonă.

conectarea la utilităţi

a. alimentare cu apă

În perioada de implementare a obiectivelor prevăzute în proiectul analizat,

alimentarea cu apă a personalului ce va deservi organizarea de şantier se va realiza prin

intermediul dozatoarelor de apă/PET-urilor.

Faza de exploatare a bălţii Zătun

- alimentarea cu apă a băltii Zătun se face atât din pânza freatică existentă la cca. -

1.00 - 1.50 m faţă de nivelul terenului cât şi prin stația de pompare amplasată pe malul

fluviului Dunărea;

- Conducta de aducțiune pentru alimentarea bălţii Zătun este din tuburi de

azbociment DN 300 cu descărcare prin 2 guri (două) de descărcare.

b. canalizare

În perioada de implementare a obiectivelor prevăzute în proiectul analizat, apele

uzate menajere generate de personalul angrenat, vor fi stocate în toalete ecologice. Apele

uzate menajere vor fi gestionate în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar eliminarea

acestora vor fi realizate de societăţi specializate/autorizate.


- pentru eventualele lucrări de igienizare a bălții Zătun sunt prevăzute 2 goliri

(călugăr cu stăvilar în partea de nord şi stăvilar pe partea de est).

c. energie electrică

În perioada de implementare a obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect, energia

electrică necesară în cadrul organizării de şantier va fi asigurată prin intermediul

generatoarelor.




Zona administrativă din imediata vecinătate a bălţii Zătun este racordată la reţeaua

de energie electrică, reţea ce aparţine SC ELECTRICA SA Galaţi.

2. Procese tehnologice2.1. Procese tehnologice de producţieImplementarea obiectivelor prevăzute prin proiectul Restabilirea potenţialului bălţii

Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial, nu presupune o activitate de

producţie, ci de amenajare a bălţii Zătun, şi de aceea nu pot fi prezentate procese

tehnologice ce stau la baza desfăşurării unei astfel de activităţi.

În perioada de exploatare a bălţii Zătun, principalele activităţi care se vor desfăşura în

zona analizată, vor fi reprezentate de managementul iazului piscicol (asigurarea regimului

hidrologic al apei în perioadele critice ale anului), popularea cu puiet de crap, cosaş,

novac, sânger şi alte asemenea a bălţii Zătun, pentru a asigura densitatea necesară

piscicolă, precum şi pentru a controla biologic dezvoltarea vegetaţiei acvatice din cadrul

bălţii. Pe lângă activităţile de întreţinere şi asigurare a faunei piscicole din interiorul bălţii,

activitatea principală în cadrul zonei analizate va fi reprezentată de prezenţa turiştilor în

zonă, turişti ce vor practica un pescuit sportiv şi de agrement.

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelornecesare; alternative avute în vedere

Lucrări de construcţiePrin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi

create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă.

Lucrări propuse de amenajare a bălţii ZătunAvând în vedere disfuncţionalităţile bălţii Zătun, prin prezentul proiect, se vor propune

măsuri de consolidarea a malurilor, precum şi decolmatarea zonelor afectate, după cum

urmează:

a) localizarea organizării de şantier - aceasta va fi amplasată pe platforma betonată

existentă în partea de nord a zonei de agrement având suprafaţa de cca. 475 mp;

b) asigurarea punctelor si traseelor de acces, a zonelor de depozitare a deseurilor

rezultate, a locului unde vor fi parcate utilajele - accesul în zonă se va realiza pe soseaua



Galati-Giurgiulesti până la ferma S.C. Zătun S.A. şi în continuare pe traseul amenajat pe

digul de apărare al incintei Bădălan sau pe drumurile de exploatare agricolă;

c) lucrări de consolidare şi restabilire a digului bălţii Zătun - lucrările de consolidare şi

restabilizarea a digului din zona bălţii Zătun se va realiza pe o lungime de cca. 1900.00

ml.;

d) decolmatare şi curăţarea stufărişului bălţii Zătun - lucrările de decolmatare a bălţii

Zătun, se vor realiza pe toată suprafaţa acesteia, asigurându-se adâncimea optimă. Având

în vedere gradul de colmatare ridicat al zonei analizate, s-a estimat o cantitate de

aproximativ 117.336,00 mc.

Perioada de realizare a investiției (timpul efectiv necesar derulării lucrărilor) este de 6

luni calendaristice.

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele maibune tehnici disponibile

Nu este cazul.

2.2. Activităţi de dezafectareÎn cazul activităţii supuse evaluării nu se poate pune problema unei posibile activităţi

de dezafectare, deoarece în cadrul arealului nu se va construi nici un obiectiv, singurele

lucrări ce vor avea loc sunt cele specifice după închiderea exploatării piscicole conform cu

legislaţia în vigoare, respectiv O 17/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind

conţinutul – cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic

de reface a mediului.

3. Deşeuri3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilorDeşeuri rezultate în perioada de desfăsurare a activitătilor specifice proiectului: deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – aprox. 0,05 tone/an – rezultate din

cadrul personalului implicat în cadrul proiectului;

deşeuri de ambalaje (15 01 02 - ambalaje de materiale plastice) – 0,02 tone/an;



material/sediment excavat/dragat (17.05.04 - pământ şi pietre, altele decât cele

specificate la 17 05 03) – aproximativ 117.336,00 mc. Va fi utilizat la

consolidarea malurilor;

resturi vegetale (vegetație palustră) - 02 01 03 – rezultate în urma operaţiilor de

curățare - aproximativ 10 t. Sunt depozitate într-o zona special amenajată din

incinta fermei, acesta fiind reutilizate/valorificate în cadrul activitătilor agricole.

Deşeuri rezultate în perioada de exploatare: deşeuri municipale amestecate 20 03 01

Tabel nr. 7 – Managementul deşeurilor

Denumireadeşeului*)

Cantitategenerată

an

StareaS, L,

semisolSS

CoduldeşeuluiconformHG nr.

856/2002

Codulprivind

principalaproprietatepericuloasă

**)

Managementuldeşeurilor

kg/an

V E R

Municipale 0,05 t SL 20 03 01 - - D1 -

Ambalaje 0,02 t S 15 01 02 - R5 - -

Pământexcavat/dragat

117.336,00mc SL 17 05 03 -

Utilizat laconsolidarea

malurilor- -

resturivegetatele 10 t S 02 01 03 - R5 - -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri

vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare

clasă de depozit de deşeuri;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor

deşeuri.



4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalier, asupra componentelormediului şi măsuri de reducere a acestora

Pe durata deschiderii amenajării bălţii Zătun, constructorul va urmări în permanenţă

respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi

va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii pentru tot personalul de

execuţie şi de protecţie a mediului.

Apele uzate menajere generate pe perioada implementare a obiectivelor prevăzute

prin prezentul proiect vor fi gestionate corespunzător prin dotarea cu toalete ecologice.

Apele pluviale se vor scurge liber pe amplasament. Pot fi antrenate accidental diverse

substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele pluviale. De aceea vor fi

luate măsurile de folosire a unor utilaje care au efectuată revizia tehnică corespunzător

cerinţelor legale în vigoare, iar întreţinerea şi alimentarea cu combustibil a acestora se va

realiza doar în cadrul unor zone special amenajate în acest scop în afara perimetrului

analizat.

Deşeurile care vor fi generate pe perioada amenajare a bălţii vor fi în cea mai mare

parte, deşeuri caracterizate drept nepericuloase, o parte din ele putând fi recuperate

(deşeuri din ambalaje, pământ excavat, resturi vegetale), iar restul vor fi transportate la un

depozit de deşeuri municipale în vederea eliminării lor în baza unui contract încheiat cu o

societate autorizată specializată.

Pe perioada amenajării bălţii Zătun, deşi se vor lua toate măsurile amintite anterior

se poate concluziona că va fi generat un impact direct asupra atmosferei prin degajarea

emisiilor specifice rezultate de utilajele ce vor deservi la implementarea obiectivelor

analizate. Acest impact direct va fi local şi reversibil.

Pentru consideraţiile amintite se preconizează că acest impact local direct şi

reversibil nu va fi semnificativ, astfel încât nu vor fi îndeplinite nici criteriile pentru a

caracteriza un impact de transfrontalier.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, nu are impact transfrontalier

deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru

ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context

transfrontalier.

4.1. ApaApele de suprafaţă



Reţeaua hidrografică a municipiului Galaţi este dominată de doi mari colectori: Siretul

(150 km) şi Dunărea (22 km). În partea de sud a oraşului curge Siretul, care transportă

circa 7 miliarde m3, în partea de sud-est Dunărea transportă un debit de apă anual de

circa 200 miliarde m3, în est curge Prutul care transportă circa 2 miliarde m3 (103 km), în

partea de vest pârâul Cătuşa care debuşează în balta Cătuşa, iar în partea de nord-est se

află lacul Brateş. Pentru alimentarea oraşului, pentru ferme zootehnice sau irigaţii, apa se

captează din Dunăre sau lacul Brateş. Acesta din urmă are o suprafaţă de 24 km², având

cuveta împărţită în două bazine: Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos.

Apele subterane

Apele subterane sunt înmagazinate în orizonturi de roci poroase, în straturi acvifere

întinse sau discontinui pietrişurile aluvionare ale Siretului şi Prutului.

Ele se întâlnesc şi în nisipurile câmpiei Covurluiului. Interceptarea pânzelor freatice

se realizează pe văi, prin puţuri. Pe interfluvii, adâncimea apei freatice este de 10-30 m.

Sub raportul mineralizării, acestea conţin 0,6.1,0 g/l săruri, iar duritatea lor este de

15-20 grade, apele fiind potabile.

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentuluiBalta Zătun se afla pe teritoriul municipiului Galați. Suprafața bălții este de 33,18 ha

din care 30,18 ha luciu de apă şi 3 ha taluzuri. În trecut balta a fost structurată în 4

eleșteie, în anul 2003 s-au realizat lucrări de reabilitare a bălţii urmărindu-se mărirea

luciului de apă şi crearea unor condiții de mediu îmbunătătite pentru creşterea şi

dezvoltarea peştilor. Suprafata amenajată piscicol a vizat o depresiune, fosta ghiol natural

Zătun. Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha din care taluzuri 3 ha şi luciul de apă 30,18

ha.

Partea de sud a bălţii, aproximativ 5,3 ha este acoperita în proporție de 90 % cu stuf,

adâncimea apei este de 0,7 m, în această zonă pescuitul fiind impracticabil. Tot în această

zonă o treime din fundul bălţii, este ocupată de cioate şi resturi vegetale de dimensiuni

mari provenite de la sălciile crescute în zonă. În partea de est a bălţii, la cca. 20 m de mal

se află o fâsie de vegetatie palustră cu lătimea de 2,5 – 3 m (stuf, papură).

Zona studiată este amplasată la cca. 1,5 Km amonte de confluenţa râului Prut cu

fluviul Dunărea. Pânza de apă freatică este cantonată la adâncimi variabile cuprinse între

0,75 -1,50 m, în funcţie de cotele terenului.



Pe partea de est a băltii există un canal de desecare, realizat pentru evacuarea apei

printr-un călugăr de beton armat, într-un canal aparţinând sistemului de desecare-drenaj al

incintei Bădălan.

4.1.2 Alimentarea cu apăPentru implementarea obiectivele propuse prin prezentul proiect nu se va utiliza apă.

Apa potabilă necesară consumului individual va fi adusă în cadrul bălţii Zătun în recipiente

din plastic de către beneficiar/constructor.

În perioada de exploatare a bălţii Zătun, în funcţie de condiţiile climatice şi

hidrologice, se completează anual cu apă din Dunăre o cantitate de 25.000 - 30.000 mc

nivelul apei din baltă cu ajutorul statiei de pompare echipată cu electropompe şi sistem de

distribuție format dintr-o rețea de conducte de oţel - azbociment prevăzută cu vane

amplasate în cămine speciale.

4.1.3 Managementul apelor uzateDin activităţile de amenajare a bălţii Zătun care se vor desfăşura în cadrul zonei

analizate nu vor rezulta ape uzate tehnologice, ci doar menajere.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare

al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării bălţii Zătun va fi

asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

În ceea ce priveşte apele uzate din perioada de exploatare a bălţii Zătun, ape

provenite de atât de la turiştii ce vor practica pescuitul sportiv ori de agrement, cât şi a

personalului ce va deservi balta Zătun, acestea vor fi stocate în toalete ecologice.

Atât în faza de amenajare, cât şi în faza de exploatare a bălţii Zătun, apele uzate

menajere vor fi vidanjate periodic, de o societate specializată/autorizată, cu care

beneficiarul va încheia un contract de prestări servicii.

Apele pluviale care vor cădea pe sol se vor infiltra rapid datorită permeabilităţii

ridicate ale acestuia, fără a modifica din punct de vedere chimic compoziţia apei din pânza

freatică.

4.1.4 Prognozarea impactuluiSurse de poluanţi pentru ape în perioada de amenajare a bălţii ZătunPrincipalele surse de poluare a apelor în faza de amenajare sunt reprezentate de:

tehnologiile de execuţie propriu-zise;



utilajele terasiere şi cele de transport;

activitatea umană.

Lucrările de amenajare a bălţii Zătun (dragare, consolidare maluri, înlăturare

vegetație palustră) constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de

suprafaţă şi subterane. Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere

excavarea şi depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa

meteorică.

Utilajele terasiere şi de transportModul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot

provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

scurgeri accidentale din cadrul utilajelor și autovehiculelor implicate;

remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările

de excavaţii;

Activitatea umanăActivitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu impact

asupra apelor, deoarece:

evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier;

managementul defectuos al deşeurilor;

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatarePrincipalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din exploatarea

bălţii Zătun (cap. 3.1);

managementul defectuos al apelor uzate menajere în cadrul exploataţiei

piscicole;

accidente în funcţionarea normală a utilajelor ce vor deservi zona analizată.



4.1.5 Măsuri de diminuare a impactuluiLăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în

lungul cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice sunt

stabilite prin legea nr. 107 din 25 septembrie 1996 Legea apelor, cu modificările şi

completările ulterioare. Conform Anexei 2 din Legea 107/1996, zona de protecţie sanitară

şi perimetrele de protecţie hidrogeologică în jurul surselor de apă (balta Zătun), este de 5

m de jur – împrejurul acesteia.

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/exploatare a bălţiiZătun

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele

măsuri conform tabelului:Tabelul nr. 8 Măsuri diminuare a impactului pentru factorul de mediu apă

Măsuri de diminuare Fază de implementareAmenajare Operare

Dotarea organizării de șantier cu produse absorbante pentruintervenția în caz de poluare accidentală √

Se interzice depozitarea carburanților în arealul bălții Zătun ; √ √

Măsuri de diminuare a eroziunii solului prin înierbareamalurilor/zonelor consolidate. √ √

Verificarea periodică a utilajelor ce vor deservi zonaanalizată, în perioada de implementare a obiectivelorprevăzute prin prezentul proiect, pentru a preîntâmpinaposibile scurgeri accidentale de produse petroliere

√

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectatepentru a preveni eroziunea. √ √

Respectarea căilor de acces existente la nivelul zoneianalizate √ √

Managementul adecvat atât al apelor menajere cât şi adeşeurilor generate în perioada de amenajare/exploatare abălţii Zătun

√ √

Pentru factorul de mediu apă indicatorii de calitate ai apelor uzate generate se vor

încadra în limitele prevăzute de NTPA 002/2002, aprobat prin HG. nr. 188/2002 pentru

aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în instalațiile de canalizare ale

localităților si direct in stațiile de epurare, astfel:Tabel nr. 9 Indicatori NTPA 002/2002

Indicator Valori maxime admisibile



pH 6,5 – 8,5Materii în suspensie 350 mg/dmc

CBO5 300 mgO2/dmcCCO –Cr 500 mgO2/dmc

Detergenţi sintetici biodegradabili 25 mg/dmcSubstanţe extractibile cu solvenţi organic 30 mg/dmc

Pb 0,5 mg/dmcCd 0,3 mg/dmc

Prin măsurile luate se consideră că exploatarea bălţii Zătun, nu are impact

semnificativ asupra factorului de mediu apă.

4.1.6. Hărţi la capitolul Apă

Figura 5 Harta hidrologică a zonei analizate



4.2. Aerul4.2.1 Date generaleMunicipiul Galaţi este situat, din punct de vedere climatologic, în sfera climatului

continental arid, având influenţe ale climatului mediteranean. Temperatura medie anuală

nu depăşeşte 11°C având nivele ale minimelor medii atinse în luna ianuarie - 18°C, iar

cele ale maximelor în luna iulie + 22,2°C. Amplitudinea termică, dintre cele două luni

extreme este mare, fapt ce atestă caracterul de climat continental al zonei.

În ceea ce priveşte regimul pluviometric, cantităţile de apă, provenite din precipitaţii,

sunt variabile. Regimul pluviometric este considerat ca secetos având, o medie anuală de

426 mm, cu lunile de maxim în iunie şi minim în septembrie.

Regimul eolian în zona analizată este reprezentată de centri barici care determină

circulaţia maselor de aer în această parte a continentului european constituie cel mai

important factor genetic al vânturilor din zona oraşului Galaţi. Caracteristicile vânturilor

sunt influenţate însă şi de o serie de factori locali: poziţia oraşului în su-estul lanţului

carpatic, orientarea generală a reliefului, caracteristicile suprafeţei active, prezenţa

spaţiului construit al oraşului.

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţiI. Perioada de amenajare/dezafectareSurse de emisie caracteristice obiectivelor proiectului:

Surse de emisie în atmosferă: utilaje, autovehicule (pulberi, COV, CO2, NOx,

SOx);

Surse de emisie în apa: Activităti de excavare/dragare/înlăturare vegetatie

palustră (materii în suspensie MTS);

Surse de zgomot: utilaje, autovehicule;

Emisii specifice functionarii utilajelor de amenajare/dezafectare a bălţii ZătunSursele de emisie sunt reprezentate în principal de utilajele ce vor deservi la

implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect, de la organizarea de şantier

unde sunt garate şi dirijate spre diferitele zone unde vor activa.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,

respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora şi aria pe care

se desfăşoară aceste activităţi.



Poluanţii rezultaţi sunt: gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

pulberi TSP (praf) din activitatea amenajare a obiectivelor prevăzute prin prezentul

proiect.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea

conţin: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4),

oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,

Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA

(air pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel

de maşini-unelte se încadrează în următoarele valori:

Tabelul 10 Cantitatea de substanţe emise de utilajele de şantier

Nox CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor

respirabile. Particulele cu diametre 15 m se regăsesc în atmosferă ca particule în

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii

factori:

nivelul tehnologic al motorului;

puterea motorului;

consumul de carburant pe unitatea de putere;

capacitatea utilajului;

vârsta motorului/utilajului;

dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt

mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici

pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.



Având în vedere că lucrările propuse se vor desfăşura în perioada rece a anului

(umiditate ridicată/îngheţ) nivelul particulelor de praf în atmosferă va fi mult mai redus

decât în perioadele aride ale anului.

Emisii specifice activitătii de dragare/excavareExecuţia dragajului se va realiza cu un utilaj specializat. O importantă parte din

materialul dragat de pe fundul bălţii Zătun (în special fracţiunile fine constituite din mâluri

detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde prin masa de apă

prezentă în baltă. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice

vor rămâne un timp în suspensie urmând a se sedimenta o dată cu deplasarea utilajului.

Astfel, o parte din fracţiunile fine extrase de pe fundul bălţii se vor redistribui prin

depunere, pe distanţe variate, faţă de zona dragată.

Turbiditatea apei în ampriza lucrării va creşte proporţional cu ritmul de dragare.

Materialul dragat, o parte va fi folosit la consolidarea malurilor bălţii Zătun, restul fiind

transportat în zona de depozitare din vecinătatea bălţii Zătun.

Poluanţi rezultaţi : MTS (materii în suspensie)

Activitatea organizării de şantierPoluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.

Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de

executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste

perioade, cu un regim maxim de 8 ore/zi.

II. Perioada de exploatareÎn perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

În perioada de exploatare a bălţii Zătun nu vor există surse majore/continui de

emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer. Neexistând emisii de poluanţi în

aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale

calităţii aerului.

Singurele surse de poluare a aerului în zona analizată în perioada de funcționare,

pot fi reprezentate de traficul auto atât de la turiştii din zonă cât şi de la autovehiculele ce



vor face naveta spre balta Zătun a personalului angrenat în managementul zonei

analizate.

4.2.3 Prognozarea poluării aeruluiEmisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de

amenajare/dezafectare a bălţii Zătun

Materialul dragat de pe fundul bălţii Zătun o parte va fi reutilizat la consolidarea

malului băţii, restul fiind încărcat în autobasculante şi transportat în partea de sud a bălţii,

urmând a fi reutilizat la consolidarea malurilor. Datorită umidităţii naturale a materialului,

dragat, operaţia de încărcare a autobasculantelor nu va genera emisii de pulberi.

Emisiile de particule în suspensie aferenta activităţilor de dragare şi transport

desfăşurate pe amplasament variază în funcţie de lucrările efectuate şi de parametrii

meteorologici.

Pentru estimarea cantităţilor de emisii de particule în suspensie rezultate se

utilizează metodologia US-EPA/AP-42, corelându-se cu emisiile de particule în suspensie

specifice şantierelor care sunt estimate la 2,69 t/ha.

Daca consideram ca lucrările de dragare se desfăşoară pe o lungime de 100 m,

respectiv lungimea unui front de lucru şi pe o lăţime de 50 m lăţime/ S = 5000 mp, emisiile

de particule în suspensie sunt estimate astfel: 5 ha * 2,69 t/ha/luna = 1,3 t/ha.

Pentru respectarea limitelor legale privind concentraţiile de particule de suspensie în

aer se impun monitorizarea a lucrărilor de dragare, consolidare şi transport pe

amplasamentul bălţii Zătun în perioada de amenajare/dezafectare.

Emisii în apă

Activitățile de decolmatare produc o creştere a materii în suspensie în apă (creşterea

turbidităţii) se poate produce o diminuare a intensității luminii din apă şi astfel sunt afectate

procesele de fotosinteza specifice algelor sau altor organisme acvatice.

Creșterea turbidității se va realiza pe un areal limitat la zona de realizare a lucrărilor

de decolmatare la parametrii propuşi conform orografiei terenului. Etapa activitătii este de

scurtă durată fiind realizată în perioada rece (octombrie-martie).



Emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor

Poluarea specifică traficului rutier se apreciază după consumul de carburanţi care

generează poluanţi precum: NOx, CO, COVNM, particule în suspensie şi sedimentabile. În

cadrul zonei analizate, în perioada de amenajare a bălţii Zătun va fi concentrat un număr

restrâns de utilaje (1 utilaj amfibie – draglină şi 2-3 camioane şi 1 wolă).

Mijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona în cadrul bălţii Zătun vor fi

acţionate de motoare diesel. Acestea precum şi consumurile corespunzătoare sunt

prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 11 Emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor

Utilaj Bucăţi Consum utilaj l/hutilaj amfibie – draglină 1 12

camion 2 30Wola 1 15

Total consum motorină total l/h 57

Datorită faptului că specificul activităţii de amenajare a bălţii Zătun determină

funcţionarea intermitentă a utilajelor şi mijloacelor auto, consumul orar real de motorină va

fi de aprox. 57 l/h, adică 47,88 kg/h.

Deoarece sursele de poluare aferente rezultate în perioada de

menajare/dezafectare a bălţii Zătun sunt deschise şi nedirijate rezultă ca, emisiile rezultate

nu pot fi comparate cu prevederile Ord. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice

privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere pot fi limitate cu caracter preventiv prin

condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru circulaţie a autovehiculelor rutiere –

operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima data în tara a autovehiculelor

de producţie indigenă sau importate, cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile

tehnice ce se efectuează periodic pe toata durata utilizării tuturor autovehiculelor rutiere

înmatriculate în ţară.

Având în vedere următoarele aspecte:

zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

lucrările sunt propuse în perioada rece a anului, când condiţiile meteo (umiditatea,

precipitaţiile, îngheţul etc.) pot diminua sursele de praf din zonă;

natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.



Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul

va fi redus.

Debitele poluanţilor în perioada de exploatare

În perioada exploatării bălţii Zătun, nu sunt identificate surse potenţiale de poluare a

aerului în zona analizată.

4.2.4 Măsuri de diminuare a impactuluiSursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de amenajare/dezafectare pe amplasamentul analizat sunt surse libere,

deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare -

evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la vehiculele ce vor deservi la implementarea obiectivelor din

prezentul proiect, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile

tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor


Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul

de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi.

Activităţile conexe care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de

lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate.

Recomandăm ca parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea

societăţii, vor asigura respectarea Normelor RAR.

Tabelul nr. 12 Măsuri de diminuare a aerului

Măsuri de diminuare Fază de implementareAmenajare Exploatare

Activităţile de dragare se vor desfăsuraetapizat pe sectoare ale băltii limitând astfel

creșsterea concentratiei materiilor în suspensie inapă.

√ -

Limitarea strictă doar la zonele de lucru √ -



propuse prin prezentul proiect.Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a

zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. - √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducereapulberilor antrenate de vânt. √ -

Restricţionarea traficului în zona de lucru şiimpunerea limitelor de viteză √ -

Verificarea periodică a utilajelor şiechipamentelor de lucru √ √

4.3 SolulPetrografia zonei asociază depozitele fluviale recente (nisipuri, pietrişuri, mâluri,

argile) create de Prut, Siret şi Dunăre. Uscatul în regiunea Prutului si Dunării s-a format în

ultima etapă de formare a Câmpie Române, fiind acoperită cu un strat de löess de origine

aluvionară.

4.3.1 Surse de poluare a solurilor şi subsolurilor în faza deamenajare/dezafectare

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare a bălţii Zătun, pot fi generate de următoarele activităţi:

scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele ce vor deservi la

amenajarea bălţii Zătun;

managementul defectuos al deşeurilor generate în faza de amenajare a bălţii

Zătun;

accidente în funcţionarea normală a utilajelor folosite la lucrările de amenajare și

construcție.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale

profilului de sol ca urmare a dragării şi consolidării malurilor bălţii Zătun, proiectantul

prevede o serie de măsuri minimale pentru protecţia solului şi subsolului:

utilizarea numai a traseului drumului actual;

surplusul de material dragat de pe fundul bălţii Zătun va fi direcţionat în partea de

sud, la capătul bălţii în locul fostei rățării;

refacerea vegetaţiei prin înierbarea zonelor care au fost consolidate, pentru a

preveni fenomenele de eroziune datorate fie precipitaţiilor fie curenţilor de aer şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;



Etapa de exploatare a bălţii ZătunSursele potenţiale de poluare, în timpul exploatării bălţii Zătun, asupra factorului de

mediu sol pot fi:

managementul defectuos al deşeurilor generate atât de turiştii ce vor tranzita zona

analizată cât şi de personalul angajat pentru întreţinerea bălţii;

managementul defectuos al apelor uzate menajere;

pulberi sedimentabile rezultate din traficul rutier din zona analizată.

4.3.2 Prognozarea impactuluiAmenajarea/dezafectarea şi exploatarea bălţii Zătun, se va desfăşura în condiţii de

siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de

proiectare şi amenajare.

Utilajele prezente în incinta amplasamentului pot reprezenta un impact asupra

solului prin tasarea stratului superior, ce va afecta proprietățile fizico-chimice ale solului.

Scurgerile accidentale ale combustibilelor reprezintă o altă sursă de impact negativ asupra

solului, mai ales din punct de vedere calitativ. Solul, odată contaminat, este foarte greu de

readus la starea inițială, datorită complexității ridicate pe care îl prezintă. De aceea este

indicat evitarea oricăror scurgeri de această natură.

Deșeurile rezultate pot avea efecte negative asupra solului, prin depozitarea

necontrolata a acestora. În cazul de faţă, materialul excavat, o parte va fi folosit la

consolidarea malurilor, restul fiind direcţionat spre zona de sud a bălţii, urmând a fi utilizat

în timp la consolidarea malurilor din imediata vecinătate a bălţii Zătun. Materialul

excavat/dragat nu va reprezenta un impact asupra solului şi subsolului. Deşeurile

menajere rezultate vor fi colectate, depozitate şi transportate în mod organizat, prin

urmare nu se poate vorbi despre un impact negativ asupra solului şi subsolului.

Luând în calcul aspectele menționate anterior, se consideră ca impactul asupra

factorului de mediu sol în cadrul activităților vizate va fi temporar şi de scurtă durată.

Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de amenajare a

bălţii Zătun;

apele uzate menajere vor fi evacuate corespunzător.



4.3.3 Măsuri de diminuare a impactuluiMăsuri de protecţie a solului şi subsolului în etapa de

amenajare/exploatare/dezafectareÎn urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi

în/pe sol, generate de şantier în perioada de amenajare/dezafectare au în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de

amenajare/dezafectare impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

amplasarea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,

din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, depozitarea de materiale etc.;

interzicerea stocării de carburanţi/lubrifianţi precum şi a reparării utilajelor în cadrul

zonei analizate;

se va realiza controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu reprezinte scurgeri de

carburanți;

colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de

amenajare/dezafectare/exploatare, precum şi eliminare/reutilizarea/valorificarea tuturor

deşeurilor rezultate.

Tabelul nr. 13 Măsuri de diminuare pentru sol

Măsuri de diminuare Fază de implementareAmenajare Exploatare

Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport desedimente. √ -

Managementul corect al apelor uzate menajere generatepe amplasament √ √

Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul dea reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului - √

Management corect al deşeurilor rezultate. √ √Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor delucru √ -



4.3.4. Hărţi la capitolul SolFigura nr. 6 Harta solurilor



4.4 Geologia subsolului4.4.1. Caracterizarea subsolului in zona amplasamentului4.4.1.1. Geologia regiuniiDin punct de vedere geologic, oraşul Galaţi este aşezat pe partea de sud a

platformei Moldoveneşti, în zona în care ia contact cu platforma de tip nord - dobrogean.

Cuvertura sedimentară ce acoperă solul rigid al platformei, cu grosimi de peste 3.000 m

este constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice.

Şesurile Prutului şi Siretului sunt alcătuite din depozite fluviale holocen superior

(pietrişuri, nisipuri, depozite loessoide), iar în şesul Dunării apar şi depozite de mlaştină.

Din punct de vedere tectonic, ca orice zonă de contact, şi aceasta este labilă într-o

anumită măsură, mai ales zona de subsidenţă a Siretului inferior, supusă liniei de falie

Focşani – Nămoloasa – Galaţi

4.4.2 Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismicaDin punct de vedere tectonic municipiul Galaţi este situat la linia de fractură tectonică

Focşani - Nămoloasa - Galaţi, zonă în care se fac resimţite seismele produse în zona

Vrancea şi a căror ritmicitate este de aproximativ 30 ani cu o intensitate seismică ce

corespunde gradului 8 pe scara Mercalli. În zonele cu teren aluvionar şi nivel hidrostatic

ridicat, coeficientul dinamic al construcţiilor se măreşte, iar forţele seismice cu care se

încarcă structura cresc până la nivelul corespunzător gradului 8,5 pe aceeaşi scară

seismică.

4.4.3. Prognozarea impactuluiIntre factorul de mediu sol şi factorul de mediu subsol există o legătura funcțională

foarte strânsa. Orice modificare majoră de natura fizică sau chimică produsă la nivelul

solului va fi resimţită şi la nivelului subsolului. Astfel şi în cazul subsolului se pot identifica

două tipuri de impacturi: direct şi indirect, care se produc în momentul desfășurării

activităților de amenajare a bălţii Zătun.

Impactul asupra factorului de mediu subsol se poate clasifica astfel:

direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat lucrărilor propuse prin prezentul proiect. În timp

ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile, ambele sunt reversibile în aceeaşi

măsură;



indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma lucrărilor

executate în cadrul proiectului propus, însă după terminarea lucrărilor zonele

afectate se vor regenera rapid, având în vedere specificul zonei.

4.4.4. Măsuri de diminuare a impactuluiMăsurile de diminuare a impactului asupra subsolului sunt legate de faza de

amenajare a bălţii Zătun şi prevăd următoarele:

controlul şi curăţarea periodică a zonei;

dotarea organizării de șantier cu materiale absorbante;

reducerea materiilor in suspensie rezultate din procesul de excavare/dragare prin

etapizarea activităților;

managementul adecvat al apelor uzate menajere si deşeurilor generate şi

eliminarea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;

controlul periodic al vehiculelor, ca să nu reprezinte scurgeri de carburanti.



4.4.5. Hărţi la capitolul subsolFigura nr. 7 Harta geologică a arealului analizat



4.5. BiodiversitateaProiectul propus ,,Restabilirea potentialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de

interes comercial” se suprapune integral peste Ariile naturale protejate de interes

comunitar ROSCI - 0105 Lunca joasă a Prutului şi aria de protecţie specială avifaunistică

ROSPA 0121 – Lacul Brateş.

Ariile naturale protejate din zona proiectului au fost instituite conform normelor

legislative:

ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului - arie de interes comunitar declarata sit

NATURA 2000 prin OMMP nr. 2387/2011 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000 în România.

ROSPA0121 Lacul Brateș - arie de protecție specială avifaunistică declarata sit

NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

a) Descrierea sitului de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

(conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl de importanţă comunitară Lunca Joasă a Prutului, are o suprafaţă totală de 5.852

ha, fiind situată la o altitudine maximă de 31,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl

se întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi

localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45 45' 55'' şi longitudine E 28 8'

54''.

Tabel nr. 14 Tipuri habitate din ROSCI 0105

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafațărelativă

Stare deconservare

Evaluareglobală

6510 - Pajisti de altitudinejoasă 1.00 B C B B

3150 - Lacuri eutrofe naturalecu vegetatie tip

Magnopotamion sauHydrocharition

40.00 B B B B

3160 - Lacuri distrofe si iazuri 15.00 C B C C92A0 - Zavoaie cu Salix alba şi

Populus alba 15.00 A B B B

3130 - Ape stătătoareoligotrofe până la mezotrofe cu

vegetatie din Littoreteauniflorae si/sau Isoeto-

0.20 B C B B



Cod Pondere Reprezentativitate Suprafațărelativă

Stare deconservare

Evaluareglobală

Nanojuncetea3270 - Râuri cu maluri

namoloase cu vegetatie deChenopodion rubri şi Bidention

1.00 B C B B

91F0 - Păduri ripariene mixtecu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sauFraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri

5.00 A C B B

6430 - Comunităti de liziera cuierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la celmontan si alpin

0.10 B C B B

Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafatarelativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B- bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C -valoare considerabilă

În ceea ce reprezintă corespondenţa habitatelor Natura 2000 conform sistemul de

clasificare românesc (Doniţă et al., 2005), este evidenţiată în tabelul de mai jos:Tabel nr. 15 Corespondenţa habitatelor Natura 2000 conform sistemul de clasificare

românesc

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelorCod Denumire Cod Denumire

3270Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodionrubric şi Bidention

R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita,Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper

6430

Comunităţi de lizieră cuierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la celmontan şi alpin

R3704Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri

înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor(Rumex alpinus)

91F0

Păduri ripariene mixte cuQuercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sauFraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri (Ulmenionminoris)

R4404Păduri danubian-panonice mixte cu stejar

pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinussp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

6510Pajişti de altitudine joasă(Alopecurus pratensis,Sanguisorba officinalis)

R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis,Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis

R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius

3150Lacuri eutrofe natural cu

vegetaţie tip Magnopotamionsau Hydrocharition

R2202Comunităti danubiene cu Lemna minor, L.

trisulca, Spirodelapolyrhiza şi Wolffia arrhiza

R2203Comunităţi danubiene cu Salvinia natans,

Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A.filiculoides

R2204 Comunităţăti danubiene cu Riccia fluitans şiRicciocarpus natans



Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelorCod Denumire Cod Denumire

R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris

R2206Comunităţi danubiene cu Potamogeton

perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodeacanadensis şi Najas marina

3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapanatans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şiPopulus alba

R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populusalba) cu Rubus caesius

R4407 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cuRubus caesius

R4408 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cuLycopus exaltatus

3130

Ape stătătoare oligotrofepână la mezotrofe cu

vegetatie din Littoreteauniflorae si/sau Isoeto-

Nanojuncetea

R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C.flavescens

R2212Comunităţi danubiene cu Ranunculus

lateriflorus,Radiola linoides,Lindernia procumbens

R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şiLittorella uniflora

Tabel nr. 16 Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului

92/43/CEE

Cod NumePopulație Evaluarea sitului

Rezidentă Migratoare Populație Conservare Izolare EvaluareglobalăReproducere Iernat Pasaj

2021 Sicistasubtilis P - - - B B A B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentăEvaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativăEvaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A -(aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu oarie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Tabel nr. 17 Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva

Consiliului 92/43/CEE


RezidentăMigratoare

Populație Conservare Izolare EvaluareglobalăReproduce

re Iernat Pasaj

1188 Bombinabombina

P - - - C B C B

1993 Triturusdobrogicus

P? - - - C B B B

1220 Emysorbicularis

P? - - - C B C B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare



(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie derăspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Tabel nr. 18 Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă Migratoare PopulațieConservare IzolareEvaluareglobalăReproducere IernatPasaj

1130 Aspius aspius RC C A C A

1145 Misgurnusfossilis RC B B C B

1149 Cobitis taenia RC C B C B

2522 Pelecuscultratus P C B C B

1134Rhodeussericeusamarus

RC C B C B

1160 Zingel streber P C B C B1159 Zingel zingel P C B C B2511 Gobio kessleri P B B C B

1157 Gymnocephalusschraetzer P P C C C

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare(populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populatie ne-izolată cu o arie derăspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Tabel nr. 19 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului

92/43/CEE

Cod NumePopulatie Evaluarea sitului

Rezidentă Migratoare Populatie Conservare Izolare EvaluareglobalăReproducere Iernat Pasaj

1078 Callimorphaquadripunctaria R - - - B B C B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație):A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A -excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată,dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A- excelentă, B - bună, C – considerabilă

Alte specii importante de floră şi faunăA - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc.), D - Altemotive



Tabel nr. 19 Alte specii importante de floră şi faună

Cat Denumire stiintifică Populatie

P Hippuris vulgaris V DI Hyponephele lycaon P CP Orchis laxiflora ssp. elegans V DP Salvinia natans R CP Stratiotes aloides V DI Tomares nogelii P CP Trapa natans R CP Vallisneria spiralis V D

Descrierea situluiTabel nr .20 Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere în %N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 42.00N07 - Mlastini (vegetație de centură), smârcuri, turbării 13.00N09 - Pajisti uscate, stepe 4.00N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cudezmiristire)

5.00

N14 - Pajisti ameliorate 5.00N16 - Păduri caducifoliate 31.00

Alte caracteristici ale sitului - bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe

teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului

Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este

subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea

reliefului s-au separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca

joasă a Prutului se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea

nordică şi 3-4 m în partea sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă

continuă de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est).

Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este

reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălti şi

mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului

alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a

lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii.



Geologic: în profunzime - formațiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot

contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3)

badenian superior - romanian (pliocen).

Calitate şi importantă - vegetația luncii Prutului este reprezentata prin formațiuni

vegetale naturale de pajiști şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu

exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile

reprezentate prin graminee.

Vegetația lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi. Vegetaţia palustră este

compusă din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis,

Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă se întâlneşte: Lemna trisulca,

Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea

alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis,

Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia,

Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului

Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae,

Frangula alnus.

Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o

zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări

acvatice în timpul migratiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta

alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis

falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus,

Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica

atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,

Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide

(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),

sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Vulnerabilitate - impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului

Inferior este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc.

Desemnarea sitului - prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind

instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul

judeţului Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de

la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8)

şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii



nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secțiunea a III

- a zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa

(41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie

naturală protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc

natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha).

Tip de proprietate 1. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele

Române, Regia Naţională a Pădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului

Piscicol), 2. Proprietate comunală - 9%, Proprietate privată -24% (persoane fizice şi

juridice).Tabel nr. 21 Clasificare la nivel naţional şi regional

Cod Pondere %BR - Rezervatie a biosferei 1.21RO05 - Parc natural 84.68RO04 - Rezervatie naturală 21.66

Tabel nr. 22 Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel național sau regional

Cod Tip Suprapunere % Numele situluiBR - Rezervatie a biosferei * 1.21 A-Delta DunăriiRO05 - Parc natural * 84.68 V.2.-Lunca Joasă a Prutului InferiorRO04 - Relevatie naturală + 0.68 2.410.-Ostrovul PrutRO04 - Rezervatie naturală * 19.19 2.414.-Lunca joasă a PrutuluiRO04 - Rezervatie naturală + 1.08 2.415.-Lacul PochinaRO04 - Rezervatie naturală + 0.70 2.416.-Lacul Vlăşcuţa

Activitătile antropice si efectele lor în sit si în jurul acestuia

Activităti antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectatăTabel nr. 23 Activităti si consecinte în interiorul sitului

Cod Intensitate % din sit Influenţă801 - Adăugarea de sol şi rocă pentru a mărisuprafaţa terestră

A -

910 - Înnămolirea A -952 - Eutrofizare A -

Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) –negativă

Se identifică astfel o problemă legată de înnămolirea lacurilor si băltilor din carul

sitului Natura 2000, efect ce poate produce pe termen lung un impact negativ asupra

biodiversitătii (în special biodiversitătii acvatice).

Tabel nr. 24 Activităti si consecinte în jurul sitului



Cod Intensitate % din sit Influenţă511 - Linii electrice B 0690 - Activităţi de petrecerea timpuluiliber şi de turism

A 0

870 - Îndiguirea, consolidareamalurilor, plaje artificiale

A 0

Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) -

neutră, (-) - negativă

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

APM Galaţi a derulat în perioada noiembrie 2005 – noiembrie 2009, proiectul

LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului

Inferior”.

Planuri de management al sitului - în prezent pentru situl propus s-a depus la

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice planul de management, în conformitate cu

prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural

Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, acesta urmând a fi

aprobat prin Hotărâre de Guvern.

b) Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA 0121 – Lacul Brates

(conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl se încadrează în regiunea biogeografica stepică. La sud este mărginit de

Dunăre, la sud-vest de municipiul Galati, la nord de SPA-ul Lunca Prutului - Vlădeşti -

Frumuşiţa iar la est de râul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape stătătoare, mlaștini şi

păduri de luncă. Actualul lac este doar o mică parte din vechiul lac Brateş, care a fost în

cea mai mare parte desecat.

Calitate şi importantă

Situl se califică pentru populaţiile speciilor: Anser albifrons – C3, Branta ruficollis –

C1, Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6,

Pelecanus onocrotalus – C2, C6. Situl se califică în conformitate cu criteriul C4 pentru

aglomerările de păsări acvatice din timpul migraţiei.

Vulnerabilitate



Gradul actual al vulnerabilităţii este scăzut. Situl poate fi afectat de poluarea

industriala precum şi de folosirea pesticidelor în zonele agricole limitrofe.

Tabel nr. 25 Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere în %N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 18.00N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotațiecu dezmiriștire) 76.00

N16 - Păduri caducifoliate 6.00TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Tabel nr. 26 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie PopulațieRezidenta

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv Izolare Global

A019 Pelecanusonocrotalus - - - 280-

320i C C B C

A097 Falco vespertinus 10-15 p C B C C

A196 Chlidoniashybridus

200-320 p

1500-3000 i B B C B

A197 Chlidonias niger 35-50 p B B C CA396 Branta ruficollis 0-500i C B C C

Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populație):A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare (conservare): A -excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populație ne-izolata,dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o arie de răspândire extinsa Evaluare (globala): A- excelenta, B - buna, C – considerabila

Tabel nr. 27 Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva

Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie PopulațieRezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv Izolare Global

A-41 Anseralbiforms

2000-3000 i

8000-18000 i B C C C

A052 Anas crecca - - 2000-2500i C B C C

A050 Anas penelope - - - 100-150 i C B C B

A053 Anasplatyrhynchos - - - 1000-

1300i C B C C

A125 Fulica atra - - - 8000 -10000i C B C C

A459 Laruscachinnans - - - 3000-

4000i C B C C

A179 Larusridibundus - - - 1000-

1200i C B C C

Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)



izolata, B - populație ne-izolata, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o arie derăspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Tabel nr. 28. Activități și consecințe în interiorul sitului

Cod Intensitate % din sit Influență100 - Cultivarea A 0.00 +

160 - Managementul silvic C 0.00 -110 - Folosirea pesticidelor B 0.00 -

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) -negativă

Tabel nr. 29. Activităti si consecinte în jurul sitului

Cod Intensitate % din sit Influență400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţisimilare B 0.00 -

410 - Zone industriale sau comerciale A 0.00 -Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) –negativă

4.5.1 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestoracu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Functiile ecologice se referă la relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă,

alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi

productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor

mixte (ecosisteme).

Pentru definirea functiilor ecologice se studiază în principal:

relaţiile dintre vieţuitoare (plante şi animale) cu mediul lor;

raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător;

relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi.

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

proiectului şi în zona învecinată a acestuia, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora.



Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-

au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a

reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale

(planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite

să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale.

Tabel nr. 30 - Perioade favorabile pentru monitorizarea biodiversităţii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.Flora

Păsăricuibăritoare

PăsărisedentarePăsări de

pasajPăsări care

iernează



Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Chiroptere

Amfibieni,reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

4.5.2 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrulimplicat

HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂDescrierea habitatelor din zona proiectului (balta Zătun)

Zona destinată realizării activităţilor specifice proiectului Restabilirea potențialului

bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial este caracteristică următoarele

tipuri de ecosisteme:

Ecosistemele întâlnite în zona bălții Zătun este caracterizată de vegetaţia palustră şi

acvatică, formată din comunităţi vegetale precum:

a) Phragmition communis Koch 1926 - această asociaţie face parte din clasa ce

reuneşte fitocenoze răspândite de la câmpie până în zona montană, pe soluri hidromorfe

neevoluate şi cu exces de umiditate. La câmpie şi în zona colinară, fitocenozele sunt

frecvente în luncile inundabile ale râurilor, în microdepresiuni cu ape stagnante sau în râuri

şi pâraie cu ape line, iar în zona montană aceste fitocenoze se dezvoltă în depresiunile

intramontane. Speciile caracteristice clasei sunt comune cu cele ale ordinului

Phragmitetalia.

În ceea ce priveşte asociaţia Phragmition communis Koch 1926, în cadrul bălţii

Zătun, aceasta se dezvoltă pe malurile bălţii, cantonate la marginea bazinului acvatic,

ocupând ape cu adâncime mică (0.5 – 0.8 m), preponderentă în zona sud-estică a bălţii.

Ca şi specii dominante în cadrul acestei asociaţii speciile dominante caracteristice în

cadrul bălţii Zătun sunt trestia (Phragmites australis) şi papura (Typha latifolia şi Typha

angustifolia).

b) Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 - fitocenozele caracterizate de Typha

angustifolia sunt răspândite în Moldova, de la câmpie până în zona montană, în ape

stagnante sau lin curgătoare din luncile râurilor, de mică adâncime, în contact cu

fitocenozele edificate de Phragmites australis, pătrunzând şi în compoziţia acestora.



Cenozele asociaţiei Typhetum angustifoliae, sunt raspandite în zona sudică a bălții

Zătun, fiind cantonate în apropierea malului, unde adâncimea apei nu depășește 0,3- 0,5

m şi unde se întâlnesc comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifolia. Datorita reţelei

create de rizomi, reţin uşor aluviunile şi resturile organice acestea favorizează colmatarea

bălţii.Foto. nr. 2 – Habitat acvatic pe balta Zătun invadat de Nymphoides peltata

Flora bălţii Zătun este constituită din vegetație palustră (de baltă) asociată cu cea

acvatică a este alcătuită din specii de stuf (Phragmites australis), papură (Typha), iarba

câmpului (Agrostis stolonifera), rogoz (din speciile Carex Sp), pipirig (Juncus compressus),

cucuta de apă (Cicuta virosa), spetează (Juncus effusus), cinci-degete (Potentilla reptans),

pipiriguț (Eleocharis palustris). Interiorul bălţilor este de asemenea populat de numeroase

specii de plante submerse sau natante: plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă

(Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscărița (Potamogeton

natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans).

Specia Nymphoides peltata prezintă un apogeu al dezvoltării în timpul verii,

dezvoltându-se la suprafaţa apei formând un adevărat hăţiş care împiedică pătrunderea în

interior a luminii.

În ceea ce priveşte speciile de plante semnalate în zonă, au fost semnalate specii

menţionate în anexa I a Convenţiei de la Berna Convenţia privind conservarea vieţii

sălbatice şi a habitatelor naturale din europa: Trapa natans şi Salvinia natans.



Tapa natansDescriere: Rădăcină principală slabă, de timpuriu înlocuită de rădăcini adventive şi

asimilatoare, opuse sau verticilate. Tulpini adesea numeroase, simple, de 0,5 - 2 m

lungime, cilindrice, la bază subţiri, spre vârf până peste 1 cm grosime, în partea inferioară

cu frunze submerse, liniare, întregi, sesile, de timpuriu căzătoare. Frunzele natante

(plutitoare) câte 30-50 la vârful tulpinii, îngrămădite în rozetă, peţiolate. Lamina rombică,

de 1,5-4,5 cm lungime, groasă, pieloasă sau cărnoasă, în partea anterioară acut dinţată,

pe faţă glabră sau păroasă, verde închis sau ± roşiatic nuaţată, pe dos brunie sau brun

pătată, ± păroasă sau glabră.

Peţiolii în majoritate la mijloc cu o umflătură (cameră de aer). Flori solitare, în axilele

frunzelor plutitoare. Pedunculi scurţi, viloşi, după înflorire se alungesc, se îngroaşă şi se

încovoaie în jos. Sepale îngust triunghiulare, carenate, după înflorire concresc şi se

transformă în spini rigizi. Petale obovate până la îngust triunghiulare, de cca. 8 mm

lungime, albe, căzătoare. Fruct de 2-3 cm înălţime şi 2,5-4 cm lăţime, cu 2-4 coarne

spinoase, rigide. Pericarpul neted, brun-deschis, după căderea fructului la fundul apei se

macerează, lăsând să apară sâmburele sulcat, care devine repede negru.

Staţiunea: Preferă apele stătătoare, însorite, pe fund cu nămol bogat în humus, însă

sărac în carbonat de calciu. În timpul înfloririi, ca şi al formării fructelor, trebuie ca

temperatura apei să depăşească +20°C.

Răspândire: Specie frecventă citată în mai multe locuri dintre care menţionăm

judeţele: Satu Mare, Mureş (Blaj, Târnăveni), Braşov (Rupea, Racoşu de Jos), Sibiu

(Sibiu), Hunedoara (Orăştie), Bihor (Ineu), Arad, Timiş (Canalul Bega), Dolj (Corabia),

Tulcea (Sulina, Sf. Gheorghe, Letea), Galaţi, Brăila, Iaşi şi Bucureşti (la Fundeni în V.

Colentinei).

Salvinia natansDescriere: Tulpină de 20 cm lungime şi 1 mm grosime. Frunze superioare natante,

oval eliptice, obtuze, foarte scurt peţiolate, pe partea superiaoră cu perişori hispiduli

orânduiţi în glomerule formând serii oblice, pe partea inferioară cu perişori scvamoşi.

Sporocarpi 3-8, la baza frumzei submerse, care după putrezirea plantei ajung pe fundul

apelor unde se naşte după fecundare o nouă plantulă. Aceasta se ridică la suprafaţa apei

unde se dezvoltă pe deplin. Indivizii din apele puţin adânci produc sporangi mai mulţi

decât cei din apele adânci, care sunt uneori cu desăvârşire lipsite de sporangi.



Staţiunea: suprafaţa apelor stagnante şi lin curgătoare.

Răspândire: Este o specie frecventă, întâlnită în multe locuri dintre care menţionăm:

judeţul Braşov (Rupea), judeţul Hunedoara (Orăştie), judeţul Baia Mare, judeţul Bihor,

judeţul Arad (Chişinău Criş, Săvârşin), judeţul Timiş (râul Bega, râul Timiş), judeţul Dolj

(Craiova, Brabova,Vânju Mare), Bucureşti, judeţul Galaţi (Delta Dunării), judeţul Constanţa

(Mamaia), judeţul Botoşani.

Având în vedere că cele două specii (Tapa natans şi Salvinia natans) identificate în

cadrul bălţii Zătun, sunt specii acvatice, natante, prin lucrările propuse în cadrul zonei

analizate, nu estimăm un impact negativ asupra celor două specii.

Microfitele sunt reprezentate destul de bine, fiind întâlnite alge, ciuperci, bacterii, cele

mai numeroase fiind algele. Acestea aparţin următoarelor grupe sistematice: alge verzi,

alge albastre şi alge silicioase, cele mai comune fiind: Volvox, Closterium, Spyrogira,

Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra.

Pe malurile bălţii Zătun, sunt întâlnite specii din vegetația lemnoasă alcătuită mai

ales din esențe moi ca: salcie (Salix alba) şi specii caracteristice tufărişurilor măceș (Rosa

canina).

În ceea ce priveşte habitatele întâlnite, în zona bălţii Zătun, cât şi în vecinătatea

acesteia, acestea sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 31 Tipuri de habitate şi habitate de interes comunitar identificate în zona proiectului

Nr.crt

Tip dehabitat Caracteristice tipului de habitat

Relevantaproiectului fatade situl Natura

2000

1.

R5305Comunităţi

danubiene cuTypha

angustifolia şiT. latifolia

Corespondente:NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibians communitiesCORINE: 53.13 Reedmace (Typha) bedsPAL.HAB: 53.13 Reedmace bedsEUNIS: C3.231/232 Typha latifolia/T. angustifoliabedsAsociatii vegetale:Typhetum angustifoliaePiggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang.1973.Structura: Fitocenozele sunt edificate de Typhaangustifolia, T. latifolia

Valoareconservativa: redusă

Habitatul esteprezent cu

precădere pe zonasudică şi sud-estică.

2.

R5309Comunităţi

danubiene cuPhragmites

australis

Corespondente:NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibius communitiesCORINE: 53.11 Common reed (Phragmites

Valoareconservativă :moderată .Habitatul esteprezent pe toată



Nr.crt

Tip dehabitat Caracteristice tipului de habitat

Relevantaproiectului fatade situl Natura

2000australis) bedPAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites bedsEUNIS: C3.21 Phragmites australis bedsAsociatii vegetale: Scirpo – PhragmitetumW. Koch 1926Specii edificatoare: Phragmites australis, Typhaangustifolia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris.

zona malurilor bălţiiZătun acoperindzone importante (cuo suprafaţa de celpuţin 5,3 ha)precădere pe zonasudică şi sud-estică.

3.92A0 Zavoaiecu Salix alba şiPopulus alba

Paduri de lunca (zavoaie) din bazinulmediteranean si cel al Marii Negre dominate deSalix alba, S. fragilis sau alte specii de salcieînrudite cu acestea (44.141). Paduri de luncamultistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salixspp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp.,Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinusangustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plopde talie mare domina de obicei coronamentul prinînălțimea lor; aceștia pot fi absenți sau rari înanumite grupări vegetale, care sunt atuncidominate de specii din genurile enumerate maisus (44.6).

Valoareconservativa: mare

Acest tip de habitateste identificat Înafaraamplasamentului pemalurile Dunăriiaflate la o distanţăde 100 m de limitaproiectului.

Descrierea habitatelor evidenţiate în cadrul zonei analizate precum şi învecinătatea acesteia

a) Habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia se

regăseşte cu precădere pe zona sudică şi sud-estică a bălţii Zătun.

Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, habitatul R5305 se regăseşte în

Lunca şi Delta Dunării, râurile interioare din toată ţara. Ocupă ape cu adâncime mică (0,5–

0,8 m) fiind cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul braţelor colmatate sau a

canalelor de drenaj cu apă permanentă. La nivel naţional acest habitat ocupă o suprafaţă

de aproximativ 500 ha, localizându-se la o altitudine între 0–250 m, preferând un climat

cald, cu o temperatură medie anuală cuprinsă între 10,5 – 9,50C, iar precipitaţiile fiind

cuprinse între 350–600 mm/an.

Habitatul R5305, se evidenţiază în mod deosebit pe depozite aluviale, preferând

soluri aluvio - argiloase uneori bogate în săruri (uşor salinizate) şi cu reacţie neutră , uşor

alcalină (pH = 6,8–7,2).

În ceea ce priveşte fitocenozele pentru habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu

Typha angustifolia şi T. latifolia, sunt edificate de Typha angustifolia, T. latifolia însoţite de



Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Sparganium erectum, Iris

pseudacorus, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile hidrofile

natante sau submerse, pătrund în păpurişuri următoarele: Lemna minor, Spirodela

polyrhiza, Marsilea quadrifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum,

Vallisneria spiralis, Najas marina.

Specii edificatoare pentru habitatul R5305 sunt: Typha angustifolia, T. latifolia,

Schoeno- plectus lacustris, Glyceria maxima, iar speciile caracteristice sunt: Typha

angustifolia, T. latifolia.

Alte specii importante: Phragmites australis, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C.

riparia, Bolboschoenus maritimus, Lysimachia vulgaris, Symphytum officinale, Myosotis

scorpioides, Solanum dulcamara, Polygonum hydropiper, Epilobium hirsutum, Galium

palustre, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys

palustris, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua.

Valoarea conservativă a habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia

şi T. latifolia, la nivel naţional este redusă.

b) Habitatul R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis - este prezent pe

toată zona malurilor bălţii Zătun acoperind zone importante (cu o suprafaţa de cel puţin 5,3

ha)cu precădere pe zona sudică şi sud-estică.

La nivel naţional, conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, habitatul R5309,

acest habitat se regăseşte în Lunca Dunării şi a râurilor interioare din câmpie, Delta

Dunării, ocupând o suprafaţă de aproximativ 4.000 ha la nivel naţional. Din punct de

vedere altitudinal, acest habitat se evidenţiază în intervalul 0–200 m, preferând o

temperatură medie anuală de 10,5–9,50C, cu precipitaţii reduse(350–550 mm/an). Relief:

microdepresiuni de dimensiuni variabile din Câmpia de Sud şi Vest, Delta Dunării şi de-a

lungul râurilor interioare. Habitatul se regăseşte pe depozite aluviale, preferând solurile

luto argiloase, aluviosoluri sau luto-nisipoase, bogate în materii organice şi cu reacţie slab

acidă (pH = 5,5–5,8).

În ceea ce priveşte fitocenozele pentru habitatul R5309, acestea sunt dominate de

Phragmites australis, cu înălţime de până la 3 m, au ca specii însoţitoare: Schoenoplectus

lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Alisma plantago-

aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum,

Ranunculus lingua, Butomus umbellatus, Carex acutiformis. În fitocenozele din cotul



Dunării (Calafat) precum şi în Delta Dună rii, în stufă rişuri se intercalează: Cladium

mariscus, Acorus calamus. Fitocenozele sunt compacte, cu indivizi viguroşi, realizând

adevărate „păduri” în miniatură .

Compoziţie floristică a habitatului R5309, este reprezentată de specii edificatoare

precum: Phragmites australis, Typha angustifolia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris. În

ceea ce priveşte speciile caracteristice acestea sunt evidenţiate prin: Phragmites australis,

Schoenoplectus lacustris. Alte specii importante pentru habitatul R5309 sunt: Phalaris

arundinacea, Bolbo schoenus maritimus, Oenanthe aquatica, Sium latifolium, Lemna

minor, Spirodela polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae, Stachys palustris, Iris

pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleocharis palustris, Carex

riparia.

Valoarea conservativă a habitatul R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites

australis, la nivel naţional este moderată.

c) Habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - acest habitat a fost

evidențiat/identificat în afara amplasamentului pe malurile Dunării aflate la o distanţă de

100 m de limita proiectului.

La nivel naţional habitatul 92A0 se întâlnește frecvent în luncile de câmpie a marilor

râuri (Prut, Siret, Olt, Jiu, Mureş, Someş), în lunca Ialomiței şi a Bârladului, în luncile

Dunării, în insulele nisipoase Letea şi Caraorman din Delta Dunării, în zona pădurilor de

stejar, în zona de silvostepă şi de stepă sau ambele subzone.

Habitatul se regăseşte la nivel naţional în intervalul altitudinal 81 - 114 m, preferând

zonele aluvionale, nisipoase şi stratificate, cu soluri de tip aluviosol, nisipoase, profunde,

mezobazice, umede, mezotrofice-eutrofice.

Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus din plop

alb (Populus alba), în amestec cu plopul negru (P. nigra), salcia albă (Salix alba) şi salcie

plesnitoare (S. fragilis); are acoperire de 30 - 40% şi înălţimi de 4 – 6 (10) m. Stratul

arbuştilor, foarte dezvoltat, compus din Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa

canina, Euonymus europaeus, Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, s.a. Liane: Clematis

vitalba, Humulus lupulus.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor, de regulă puternic dezvoltat dominat de Rubus

caesius.



Valoarea conservativă a habitatul 92A0 Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba, la

nivel naţional este foarte mare.

Foto nr. 3 – zona sud-estica a bălţii Zătun colmatată și afectată de excedentul de vegetație

palustră (zona afectată cca 5,3 ha)

Fauna bălţii Zătuna) zoobentosul şi zooplanctonul

Zoobentosul este format din protozoare (Amoeba), gasteropode, lamelibranhiate,

oligochete, briozoare, crustacei, efemeride, chironomide, culicide (caracteristice zonei

bentale). Zooplanctonul este format din populații de: flagelate, rizopode, rotiferi, copepode,

ostracode, filopode. Zoobentosul şi zooplanctonul evidenţiat în zona bălţii Zătun, este

specifici zonei analizate, având un grad scăzut de conservare. Lucrările propuse prin

prezentul proiect, nu vor afecta zoobentosul şi zooplanctonul bălţii Zătun.

b) herpetofauna (amfibienii şi reptilele)

Amfibienii – reprezentaţi de specii comune de Bufo bufo, Rana ridibunda, Rana

esculenta, Rana dalmatina şi Bombina bombina.

Reptilele sunt slab reprezentate prin specii de şerpi de apă dulce (Natrix natrix,

Natrix tessellata), ţestoasa de apă (Emys orbicularis), triton dobrogean (triturus

dobrogicus) guşterul (Lacerta viridis), şopârla de câmp (Lacerta agilis).



Fenologia herpetofaunei din zona analizată:a) Bufo bufo - broasca râioasă brună. Date relevante despre specie: este o specie

relativ mare şi robustă cu o piele plină de negi şi cu glande parotide mari. Ca şi la celelalte

broaşte, pupila este orizontală şi se despică în lumină puternică. Culoarea sa se schimbă

în funcţie de mediul înconjurător. În sezonul de împerechere, masculii se adună în ape

mici şi scot nişte sunete uşoare. Ouăle sunt depuse în coarde lungi, prin apă. Această

specie a fost întâlnită în vecinătatea zonei analizate.

b) Lacerta agilis - şopârla cenuşie. Date relevante despre specie: masculii au o

lungime totală de 20-23 cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totală de 15-

17 cm, din care coada 10-13 cm. Masculii adulţi sunt verzi-gălbui sau verde clar. Femelele

adulte prezintă dungi deschise bine pronunţate. Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-

14 ouă albe-gălbui. Clocirea durează 40-60 zile, uneori ajungând la 90 zile, dacă

temperatura nu este favorabilă. Puii ies prin august – septembrie. Această specie a fost

identificată în zonele cu vegetaţie din preajma/vecinătatea bălţii Zătun preferând în special

zone însorite.

c) Lacerta viridis – guşterul. Date relevante despre specie: lungimea totală 30-40 cm,

din care coada 20-26 cm. Are un pliu la gât; gulerul cu marginea posterioară denticulată,

formată din 7-12 placi. Masculii adulţi sunt verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru,

pe cap şi gât cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenuşii cu diferite nuanţe de la

cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe dar se pot

întâlni şi femele verzui cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea pătate cu negru.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale,

ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Ca şi şopârla cenuşie, guşterul a fost

identificat în zonele cu vegetaţie din preajma/vecinătatea bălţii Zătun preferând în special

zone însorite.

d) Natrix natrix - şarpele de casă. Date relevante despre specie: şarpe neveninos, ochi

şi nări poziţionate lateral, pupile rotunde. Femelele sunt mai mari decât masculii. Unul

dintre puţinii şerpi care "face pe mortul" şi elimină un miros respingător pentru a păcăli

prădătorii. Şarpele de casă s-a evidenţiat atât în vecinătatea bălţii, cât şi în zonele însorite,

lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă acvatică - în cazul existenţei unor acumulări de apă

permanente sau temporare - sau/şi terestră.

e) Natrix tessellata – şarpele de apă. Asemănător ca obiceiuri cu ruda sa apropiată

şarpele-de-casă, este mai puţin tolerant la prezenţa umană, trăind exclusiv numai în



apropierea apelor. Culoarea de fond este galben-cenuşiu cu pete pătrate brun-măslinii,

dispuse sub formă de cinci şiruri longitudinale. Marginea pupilei este galbenă. În perioada

de reproducere părăseşte apa pentru a depune ouăle albe în pământ sau frunzar, sub

formă de ciorchine. La fel de inofensiv ca şi ruda sa, pe lângă mirosul puternic respingător

emis de glanda de la baza cozii, are obiceiul de a face pe mortul. Specia a fost semnalată

în cadrul zonei analizate, fiind strâns legată de zonele umede existente (bata Zătun).

f)Rana ridibunda - broasca mare de lac, broasca mare de lac face parte din ordinul

Anura, familia Ranidae. Este cea mai mare specie de broaşte din Europa, având lungimea

corpului la maturitate de 9-15 cm. Populează regiunile cu iazuri, lacuri, bălţi permanente,

cursuri mari de apă. Broasca mare de lac este o specie predominant acvatică, ziua stă pe

mal, dar sare în apă imediat ce simte şi cel mai mic pericol. În perioada de împerechere,

din luna martie până în luna mai, masculii îşi cheamă femelele orăcăind puternic atât ziua,

cât şi noaptea. Femela depune până la 10 000 de oua în mai multe grămezi, în cel mai

apropiat iaz, acestea cazând imediat la fundul apei. După eclozarea ouălor apar larvele,

care au de regula lungimea de 9 cm. Corpul unei larve este de culoare deschisă fără pete,

are un aspect lăţit, coada depăşind cu mult lungimea trupului. Exemplarele tinere ajung la

maturitatea sexuala la vârsta de 2 ani. În lunile reci hibernează iîn apă, stând îngropată în

mâl ori în vecinătatea corpurilor de apă.

g) Rana esculenta - broasca verde de lac. Date relevante despre specie: masculul are

6 - 9 cm, iar femela9 - 12 cm. Spatele verde, uneori cafeniu, cenuşiu, albăstrui, verde-

albăstrui sau întunecat cu pete şi marmorări neregulate, cafenii sau negre, uneori cu

dungă pe şira spinării, mai luminoasă. Capul prezintă un bot rotunjit sau prelung ascuţit.

Ochii foarte proeminenţi sunt aşezaţi latero-superior. Reproducerea: femela depune până

la 5.000 de ouă, în grămezi mari, care cad la fundul apei. Între 5 - 7 zile ies larvele, corp

ovoidal cu coada mai lungă decât corpul, care după două săptămâni devin mormoloci.

După 3 luni apar broscuţele. Această specie s-a evidenţiat pe întregul areal bălţii Zătun şi

în zonele cu umiditate mare, existenţa speciei fiind în strânsă legătura cu zonele umede

existente în zona analizată.

h) Emys orbicularis broasca ţestoasă de apă. Este de talie mica spre mijlocie,

prezentând varietăți cuprinse între 15-25 cm. Formatul corporal este diferit în funcție de

categoria de vârsta, evoluând de la o formă relativ rotundă la tineret, la o formă ovală la

materialul adult.



Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea mai mică alarmă se aruncă

în apă şi dispare. Este o specie foarte agilă, deplasându-se ușor în apă, unde de altfel în

mod obișnuit se şi hrănește. Carnivor feroce, își așteaptă prada plutind printre vegetația

acvatică. Hrana acestor broaște o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre,

rozătoarele, chiar păsările tinere, pești, insecte, viermi şi foarte rar, unele componente

vegetale. Specia a fost semnalată pe malul bălţii Zătun, în special în perioadele calde ale

anului.

i) Bombina bombina - este o broască de dimensiuni mici, având o lungime de 4-5 cm.

Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila triunghiulară. Dorsal, tegumentul este colorat

cenuşiu deschis, măsliniu, mai rar gri închis, acoperit cu numeroşi negi rotunzi sau ovali. O

parte din negii glandulari sunt grupaţi, coloraţi în negru, conferind un model caracteristic.

Uneori, aceştia pot fi parţial sau chiar total coloraţi în verde. Caracteristic pentru această

specie este abdomenul viu colorat. Desenul ventral marmorat prezintă pete portocalii până

spre roşu, pe un fond negru. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de

toxică. Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în

martie, şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în ascunzişuri. Se

hrăneşte cu insecte, melci mici şi viermi. Datorită glandelor veninoase din piele are puţini

duşmani.

În ceea ce priveşte habitatul, specia Bombina bombina trăieşte în orice ochi de apă,

permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi din câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor

până la altitudini de ±400 m. Specia a fost consemnată în raportul de monitorizare a Zonei

Libere fiind identificată în arealul bălţii Zătun.

j) Triturus dobrogicus (triton dobrogean)

Specie vulnerabilă, in anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de

reproducere a afectat mult aceasta specie, mai pretențioasa decât celelalte specii de

tritoni.

Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. In pofida dimensiunilor mari se

deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.

Este o specie predominat acvatica, preferând ape stagnante mari, cu vegetație

palustră. Specia nu preferă zonele înmlăştinate unde accesul la apă se face dificil. Poate fi

întâlnita in bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini

cuprinse intre 100-1000 m.



Gradul de conservare la nivel european cât şi naţional, speciile de amfibieni şi reptile

prezente în cadrul Bălții Zătun sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 32 Gradul de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile

Nrcrt Specia Denumirea

popularăIUCNREDLIST

Specie protejatăinclusă în Cartea

Roşie avertebratelor din

România

DirectivaHabitate

OUG57/2007

Amfibieni

1 Ranaesculenta Broasca mică de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

2 Ranaridibunda

Broasca mare delac LC - Anexa 5 Anexa 5A

3 Bufo bufo Broască râioasăbrună LC SAA Anexa 4 Anexa 3

4 Bombinabombina

Buhai de baltă cuburta roşie LC SAA Anexa 2 Anexa 3

5 Triturusdobrogicus Triton dobrogean NT SV Anexa 2 Anexa 3

Reptile6 Natrix natrix Şarpele de casă LC - Anexa 4 -

7 Natrixtessellata Şarpele de apă LC SAA Anexa 4 Anexa 4A

8 Lacertaagilis Şopârla cenuşie LC - Anexa 4 Anexa 4A

9 Lacertaviridis Guşterul LC - Anexa 4 Anexa 4A

10 Emysorbicularis

Broasca țestoasăde apă NT SV Anexa 2 Anexa 3

Legenda/Descriere:SV – specie vulnerabilă, SAA – specie aproape ameninţată;Statut IUCN Red List: LC - Least Concern;Cartea Roşie a vertebratelor din România: -;OUG 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice: - Anexa 3 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor specialede conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, Anexa 4A – specii de interes comunitar - speciide animale şi de plante care necesită o protecţie strictă, Anexa 5A - specii de interes comunitar - specii deplante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şiexploatare fac obiectul măsurilor de management;Directiva habitate - Directiva Consiliului 92/43/CEE – Anexa 4 - specii de animale şi plante de interescomunitar care necesita o protecție strictă, Anexa 5 – specii de plante şi animale de interes comunitar acăror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management.

IhtiofaunaAmenajarea piscicolă Zătun a fost realizata după îndiguirea incintei agricole Bădălan,

pe amplasamentul vechiului „ghiol" Zătun în anii '80. De-a lungul timpului însă, au apărut

fenomene care au condus la colmatarea organică şi aluvionară a bălţii şi de asemenea s-



au constatat fenomene de eroziune a digurilor. Toate acestea au deteriorat funcţiile

piscicole şi de agrement ale amenajării.

S-au propus lucrări de realizare de canale drenare, lucrări de supraînălţare şi

consolidare a digurilor, creându-se astfel adâncimi mai mari ale apei în baltă, reducându-

se dezvoltarea vegetaţiei dure şi moi, vegetaţie care în exces are efect nociv asupra

ihtiofaunei şi deranjează deplasarea pe luciul de apă.

După cum se poate observa, încă de la început, această baltă a fost concepută

pentru activităţi piscicole, fie de interes recreativ (pescuit sportiv) fie de interes economic.

În ceea ce priveşte ihtiofauna, ca sursă piscicolă amintim Dunărea la care zona

studiată are deschidere şi de asemenea balta Zătun. Acest biotop (ape puţin adânci şi

stătătoare) se caracterizează prin prezenţa crapului, novacului, sângerului, cosaş, caras,

biban, roşioară, plătică, ştiucă etc. Speciile prezente în zona bălţii Zătun, au un grad de

conservare scăzut

Fenologia ihtiofaunei comune – balta Zătuna) crap - (Cyprinus carpio) - în ţara noastră crapul trăieşte în general în ape de şes,

în lacuri de acumulare, în Dunăre, Delta Dunării, în anumite râuri cu ape domoale. Crapul

este un peste de talie mare, greutatea medie a unui adult fiind de 11.5 kg; exemplarele

cele mai mari pot depăși 40 kg (au o rata de creştere de 1.4 kg/an) şi pot trăi peste 40 de

ani. Crapul preferă apele adânci cu fund nisipos sau mâlos cu multă vegetaţie şi

obstacole;

b) novac (Hypophthalmichthys nobilis) - această specie de peşte chinezesc are

carena (creasta) ventrală numai între înotătoarele abdominale şi anale având culoarea

corpului mai închisă. Dinţii faringieni sunt situaţi într-un singur rând, cate 4 de fiecare

parte. Fire domoală, preferă straturile superioare ale apelor.

Modul de hrănire al novacului - hrana o formează în principal, zooplanctonul, la care

se adaugă viermii şi fitoplanctonul.

Ritmul de creştere este foarte bun, la 2 ani putând să cântărească 0,750 - 1,900 kg,

iar în al treilea an 3 - 4 kg.

c) sânger (Hypophthalmichthys molitrix) - sângerul este original din China, fiind adus

în ţara noastră în 1960, în stadiu de pui, pentru a fi aclimatizat în apele naturale şi, în

special, în lacuri şi eleşteie. Pe capul mare, neacoperit de solzi, ochii sunt așezați în jos,

sub nivelul gurii. O creasta (carena) ascuţită se întinde de sub opercul. Gura este mică, cu



buze subţiri şi armată cu dinţi faringieni mari, lăţiţi, care servesc la sfărâmarea, dar mai

ales la măcinarea hranei, formată din plancton, mai ales vegetal. Spre deosebire de crap,

aceasta specie consuma toată viaţa plancton şi, destul de rar, insecte şi moluşte mici.

Corpul este acoperit cu solzi mici şi are linia laterală curbată în jos, el.

Sângerul se hrăneşte cu plancton, aceasta specie nu este concurentă cu hrana

crapului, care consumă în special hrana de fund.

d) cosaş (Ctenopharyngodon idella) - este un pește care face parte din familia

Cyprinidae, singura specie din genul Ctenopharyngodon. Cosașul este un pește de apă

dulce, fitofag. Preferă de obicei râurile și lacurile cu vegetație acvatică din abundență.

Corpul este alungit, rotunjit, lipsit de carenă, spatele de culoare închisă, verde-gălbui, iar

abdomenul de culoare albuie până la auriu-închisă, solzii plați și mari. Înotătoarea dorsală

are baza scurtă, iar cea anală este așezată mult în urma dorsalei. Lungimea maximă o

poate atinge până la 120 cm, iar greutatea de 32 kg. În general, lungimea medie este de

30–100 cm și greutatea medie de 3–12 kg. Această specie are valoare economică mare,

având un ritm accentuat de creștere. Se utilizează cu mare eficiență pentru combaterea

vegetației palustre și submerse;

e) caras (Cyprinus carpio) - în România crapul trăieşte în general în ape de şes, în

lacuri de acumulare, în Dunăre, Delta Dunării, în anumite râuri cu ape domoale. Crapul

este un peşte de talie mare, exemplarele mari depășind 35 kg. Temperatura optimă de

hrănire a crapului este de 19°C. Reproducerea are loc in aprilie-mai. Este un peste care se

hrăneşte atât cu vegetale cât şi cu viermi, insecte. Crapul se hrăneşte pe fundul apei

preferând zonele cu gropi, mâloase.

f) biban (Perca fluviatilis) - bibanul este una din speciile cele mai răspândite din ţara

noastră fiind intâlnit în ape limpezi şi lin curgătoare. Mediul său preferat îl constituie bălţile

şi lacurile dar poate fi întâlnit începând din zona râurilor de deal şi până la Dunăre. Este un

peste uşor de recunoscut datorită aspectului şi coloritului său aparte: trup oval, cu

regiunea anterioara înaltă, spate arcuit, prevăzut cu două înotătoare apropiate, cea din

faţă fiind mai mare şi ţepoasă. Gura este mare, cu dinţi mici şi deși. Coloritul este verde-

cenușiu cu reflexe arămii iar burta cenuşiu-alburie cu tente de galben. Pe spate bibanul

are 5-9 dungi verticale, închise la culoare iar înotătoarele abdominale sunt roşii.

Dimensiunea medie la maturitate este de 30 cm, cu greutatea de 200 - 500 grame,

ajungând in mod excepțional la 60 cm şi 5 kg greutate. Bibanul este un peşte lacom şi se

hrănește aproape numai cu hrană vie: peștișori, vietăţi mici, larve, insecte, melci. Este un



peşte sedentar. Depunerea icrelor are loc în perioada martie-mai când umblă asiduu după

hrană. Locurile preferate de pândă sunt cotloanele de lângă mal, rădăcinile din apă. De

obicei pornesc la atac ziua, in cârduri - intre ape (1-1.5 m adâncime). Bibanii trăiesc in

grupuri ierarhizate, având in frunte 1-2 conducători care prefera apele mai adânci, fapt ce

generează un comportament concurenţial foarte special. Bibanii înoată foarte repede şi

urmăresc prada până la completa ei epuizare. Pe caniculă nu este activ preferând apa mai

rece, fapt ce face ca bibanul să fie unul din peştii cei mai activi iarna.

g) roşioară (Scardinius erythrophthalmus) - este o specie de pește de apă dulce din

familia Cyprinidae. Roșioara are o lungime medie de 20-30 cm, putând atinge 50 cm

lungime și o greutate de 2–3 kg. Peștele are un corp turtit lateral, înotătoarele pectorale de

culoare roșiatică sunt așezate în aproprierea branhiilor, corpul este acoperit cu solzi mari

rotunzi. Spatele și partea laterală a corpului este de culoare cenușie verzuie spre

abdomen devine de culoare argintie. Înotătoarele dorsale, abdominale și coada au culoare

portocalie roșiatică. Roșioara este un pește care trăiește în grup, în ape dulci stătătoare ca

lacuri, bălți, iazuri sau ape curgătoare cu un curs domol. Preferă locurile mai puțin adânci

bogate în plante acvatice. Adulții se hrănesc în general cu alge, sau alte plante acvatice,

ca și cu crustacee mici.

Perioada de reproducție are loc în funcție de temperatura apei între lunile aprilie și

iunie în ape mai puțin adânci. Icrele aderă de plantele acvatice din care iese puietul la ca.

3 - 10 zile.

h) plătică (Abramis brama) - este o specie de pește din familia Cyprinidae. Plătica are

un corp turtit lateral cu o lungime între 30 - 50 cm, în cazuri de excepție poate atinge

lungimea de 85 cm și o greutate de 7 kg. Ochii raportați la mărime sunt relativ mici.

Peștele se poate recunoaște ușor culoarea verzuie-cenușie plumburie a solzilor pe spate.

Pe părțile laterale are o culoare mai deschisă cu sclipiri perlat-metalice. La exemplarele

mai în vârstă nuanțele devin de culoarea bronzului. Solzii sunt acoperiți abundent de

mucus. Plătica în condiții optime de viață poate atinge vârsta de 16 ani. Plătica se

hrănește cu larve de țânțari, viermi care trăiesc în mâl, moluște, melci ca și plancton și

plante acvatice. În anii cu hrană puțină se adună în bancuri mari și ca un aspirator trec prin

mâlul de pe fundul apei. Pescarii cunosc așa zisele drumuri ale plăticii unde ele se pot

găsi aproape în mod regulat. Perioada depunerii icrelor durează ca. 2 săptămâni și are loc

în lunile aprilie și iulie. La schimbarea bruscă a temperaturii va fi întreruptă depunerea

icrelor, care însă ulterior va fi continuată. În perioada reproducției masculii vor stropi cu



spermă icrele depuse de femele care pot varia între 150.000 și 300.000 și au dimensiunea

între 1,6 - 2 mm. Puietul eclozonează la 3 - 12 zile și se va fixa pe plantele acvatice.

Puietul atinge vârsta maturității sexuale la 3 - 4 an. Potențialul de înmulțire al plăticii este

enorm în apele cu adâncime mică și hrană abundentă. Această înmulțire excesivă este

frânată de peștii răpitori și cei care consumă puiet.

i) ştiuca (Esox lucius) - este un pește răpitor dulcicol sau salmastricol, din familia

esocide (Esocidae), răspândit în apele stătătoare sau lin curgătoare, cu multă vegetație

din zona temperată a Asiei, Europei și Americii de Nord. Are o lungime obișnuită de 30-40

cm; poate să atingă 2 m și o greutate obișnuită de 0,5-1 kg; poate să atingă 25-30 kg.

Corpul este alungit, aproape cilindric, puțin comprimat lateral, și acoperit cu solzi mici.

Capul este turtit dorso-ventral și prelungit într-un bot lat, turtit, asemănător ciocului unei

rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți puternici și ascuțiți, limba prevăzută și

ea cu dinți. Înotătoarea dorsală deplasată spre coadă, deasupra înotătoarei anale, dând

astfel corpului forma de săgeată. Înotătoarea caudală este bifurcată, cu lobii egali.

Coloritul corpului variază după ape, de la cenușiu-verzui la galben-verzui pe spate,

abdomenul alb-gălbui, laturile cu pete mari, cafenii, măslinii sau negricioase, care se

unesc uneori, dând benzi transversale. Înotătoarele neperechi sunt gălbui-cenușii, cu pete

brune sau negricioase, ce se unesc în dungi transversale. Înotătoarele perechi sunt

roșcate.

Știuca este un pește răpitor foarte lacom, "rechinul" apelor dulci, care atacă nu numai

peștii ci și păsările și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală

o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când

temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele.

Gradul de conservare la nivel european cât şi naţional, speciile de ihtiofaunăprezente în cadrul zonei analizate sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 33 Gradul de conservare al speciilor de ihtiofaună

Nrcrt Specia Denumirea

populară

Specie protejatăinclusă în Cartea

Roşie avertebratelor din

România

DirectivaHabitate

OUG57/2007

Specii de ihtiofaună1 Cyprinus carpio Crap - - -

2 Hypophthalmichthysnobilis Novac - - -



3 Hypophthalmichthysmolitrix Sânger - - -

4 Ctenopharyngodonidella Cosaş - - -

5 Cyprinus carpio Caras - - -6 Perca fluviatilis Biban - - -7 Abramis brama Plătica - - -8 Esox lucius Ştiuca - - -10 Aspius aspius Avat III11 Misgurnus fossilis Tiparul SV III12 Cobitis taeniade Zvârluga SV III13 Pelecus cultratus Săbiţa* SAA III

14 Rhodeus sericeusamarus

Boarcă* SV III

15 Zingel streber Fusar* SV III

16 Zingel zingel Petrar* SV V17 Gobio kessleri Petroc* SV III

18 Gymnocephalusschraetzer Răspăr* SV III

SV – specie vulnerabilă, SAA – specie aproape ameninţată;*Specia nu este prezentă în arealul Bălții Zătun

NevertebrateleFauna de insecte a zonei este slab reprezentată, nefiind identificate specii de interes

comunitar, acestea fiind caracteristice zonelor ruderale, unde domină populaţiile de

orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus

decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus

italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp.,

Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.

Abundenţa speciilor de nevertebrate din zona analizată este redusă ca urmare a

funcțiilor condiţiilor naturale (umiditate ridicată ori secetă prelungită) dar şi datorată

lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole din vecinătatea zonei analizate.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de

margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă din zona analizată,

identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor),

Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus,

Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi

de varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa

cardui (fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).



MamifereFauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se

practică o agricultură intensivă.

Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi

Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării.

În zonă au mai fost observate alte 4 mamifere neprotejate de legile din România şi

Europa, respectiv:

Microtus arvalis - (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de câmpie şi deal din ţara. Specia a fost semnalată pe în zona

limitrofă a terenurilor agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeana sau

naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Având în

vedere natura lucrărilor propuse prin prezentul proiect, impactul lucrărilor asupra speciei

este nesemnificativă.

Apodemus agrarius - specie uşor de recunoscut în teren datorită coloritului brun

roşcat sau gălbui roşcat cu o dungă neagră pe spate ce se desfăşoară de la nivelul

capului până la baza cozii. Apodemus agrarius populează habitatele deschise din zonele

de câmpie. Preferă biotopurile cu umiditate în exces dar uneori poate fi întâlnit şi în livezi,

liziere de pădure, grădini, terenuri cultivate. Consumă atât hrană vegetală cât şi animală,

în special nevertebrate. Conform ultimului raport al IUCN specia are o populaţie stabilă şi

este listată ca fiind: ”least concern”. Având în vedere natura lucrărilor propuse prin

prezentul proiect, impactul lucrărilor asupra speciei este nesemnificativă.

Lepus europaeus – iepurele de câmp, face parte din Fam. Leporidae, ord.

Lagomorpha. Specie foarte comuna, răspândită în întreaga ţara, în toate zonele de

câmpie şi de deal. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională

(Directiva Habitate) şi nu necesita măsuri speciale de conservare. Impactul asupra speciei

va fi nesemnificativ ca urmare a implementării proiectului analizat;

Vulpes vulpes - vulpea – au fost observate în zona analizată– fac parte din Ord.

Carnivora, Familia Canidae. Foarte des întâlnită aproape în toate zonele tării, fiind o

specie caracteristică zonei de stepă. La nivel naţional efectivul speciei se menţine stabil.

Având în vedere zona studiată, şi mobilitatea foarte mare a speciei în special în căutare de

hrană, apreciem că impactul implementării proiectului în zona analizată nu va avea un

impact negativ asupra speciei.



AvifaunaSpeciile de avifauna identificate în zona de studiu au fost reprezentate prin:

Specii de pasări specifice agrocenozelor, ce staționează în cenozele învecinate

bălţii Zătun aflate in cautare de hrana şi pasaj: Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Pica

pica – coțofana, Corvus frugilegus – cioara de semănătura, Corvus corone cornix – cioara

grivă, Sturnus vulgaris - graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Passer domesticus –

vrabie de casa, Streptopelia decaocto – guguștiuc, Miliaria calandra – presura sura s.a.

Specii de păsări acvatice întâlnite în zona de studiu a bălţii Zătun: Egretta

garzetta (egreta mică), Egretta alba (egreta mare), Ardea cinerea (starc cenusiu), Ciconia

ciconia (barza alba), Anas platyrhynchos (raţa mare), Larus cachinnans (pescăruș

argintiu), Larus ridibundus (pescarus razator), Vanellus vanellus (nagâț), Chlidonias

hybridus (chirighița cu obraji albi) etc.



Tabel nr. 34 Dinamica avifaunei în zona bălţii Zătun

Nr. crt. Denumire științifica Denumirepopulara Familia Ordinul TIPF TipE Observații

1. Alauda arvensis ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes MP Ter In zbor2. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP Acv In zbor/ Balta Zătun3. Ardea cinerea stârc cenușiu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv In zbor/pe sol4. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter In zbor/pe vegetație

5. Chlidonias hvbridus chirighița cu obrajialbi Sternidae Charadriiformes OV Acv In zbor

6. Ciconia ciconia barza alba Ciconiidae Ciconiiformes OV Acv In zbor/pe sol7. Corvus corone cornix cioara griva Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol

8. Corvus frugilegus cioara desemănătura Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol

9. Corvus monedula stăncuța Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol10. Coturnix coturnix prepelița Phasianidae Galliformes S Ter pe sol11. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV Ter In zbor

12. Cvqnus olor lebăda de vara Anatidae Anseriformes MP Acv O pereche – cuibăreştepe balta Zătun

13. Emberiza citrinella presura galbena Emberizidae Passeriformes S Ter In zbor/pasaj14. Eoretta garzetta egreta mica Ardeidae Ciconiiformes OV Acv balta Zătun/hrănire/pasaj15. Larus cachinnans pescarul argintiu Laridae Charadriiformes S Acv In zbor/pasaj16. Larus ridibundus pescăruș râzător Laridae Charadriiformes MP Acv In zbor/pasaj17. Miliaria calandra presura sura Emberizidae Passeriformes MP Ter In zbor/pe vegetație18. Motacilla alba codobatura alba Motacillidae Passeriformes OV Ter In zbor/pe sol19. Nycticorax nvcticorax stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv Balta Zătun/ pasaj20. Passer domesticus vrabie de casa Passeridae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol/vegetație21. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol/vegetație22. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes S Ter In zbor/pe sol23. Pica pica coțofana Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol/vegetație24. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes OV Acv In zbor25. Streptopelia decaocto guguștiuc Columbidae Columbiformes S Ter In zbor/pe sol26. Sturnus vulqaris graur Sturnidae Passeriformes MP Ter In zbor/pe sol27. Upupa epops pupăza Upipidae Coraciiformes OV Ter In zbor/pe sol28. Vanellus vanellus nagâț Charadriidae Charadriiformes OV Acv In zbor/pasaj

Legenda: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP - parțial migratoare; OV - oaspeți de vară; P - specii pasaj);

TipE – tip ecologic (Acv - acvatic; Ter - terestru).



4.5.3 Impactul prognozatImpactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi

integrităţii situluiReţeaua ecologică NATURA 2000 urmăreşte menţinerea, îmbunătăţirea sau

refacerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară

din siturile NATURA 2000, luând în considerare relaţiile economice, sociale şi culturale

specifice la nivel regional şi local ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Prin urmare

această reţea ecologică nu are în vedere altceva decât gospodăria durabilă a speciilor şi

habitatelor de importanţă comunitară din siturile NATURA 2000.

Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor dinariile naturale protejate de interes comunitar

Identificarea şi evaluarea impactului planului asupra siturilor Natura 2000: ROSPA

0121- Lacul Brateş şi ROSCI 0165 Lunca joasă a Prutului s-a analizat pe cele 2 etape

principale:

a) lucrări de amenajare – consolidare maluri, dragare şi destufizare;

b) exploatare piscicolă;

Evaluarea impactului asupra biodiversității s-a realizat pe următoarele criterii:

tipul şi suprafaţa habitatelor afectate;

distribuţia şi frecvenţă speciilor pentru habitatele afectate;

specii protejate identificate în arealul studiat inclusiv cele care au stat la baza

desemnării ariilor protejate ROSCI 0105 şi ROSPA 0121. Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra

habitatelor şi speciilor prezente . Astfel activitățile reamenajare a bălţii Zătun includ

activități de decolmatare şi curățare a zonelor acvatice afectate, înlăturarea vegetaţiei

palustre şi acvatice în exces, scoaterea cioatelor şi a mâlului ce a colmatat zona acvatică,

amenajarea taluzurilor bălţii. Toate aceste activităţi produc o serie de factori de stres

caracterizaţi prin:

creşterea turbidităţii şi contaminare zonei acvatice în perioada lucrărilor propuse

prin prezentul proiect;

disturbarea fonică;

Acești factori stresanţi pot avea următoarele efecte asupra habitatelor :



mortalitatea directa asupra speciilor native;

stres fiziologic si diminuarea funcției reproductive ;

întreruperea comportamentului şi activităţilor normale;

modificarea interacțiunii între specii şi invazia speciilor alohtone.

A. IMPACTUL POTENŢIAL ÎN PERIOADA DE AMENAJARE A BĂLŢII ZĂTUNLucrările de decolmatare se vor realiza în următoarele etape:

curățirea zonelor afectate de dezvoltarea excesiva a vegetaţiei palustre şi acvatice

(stuf, papură) şi a malurilor acesteia;

decolmatarea bălţii cu ajutorul unei dragline, cu respectarea unghiului de taluz de

pana la adâncimea propusă sub nivelul apei;

încărcarea pământului excavat in mijlocul de transport se va face cu utilajul de

decolmatare;

Activităţile propuse prin prezentul proiect, se vor desfăşura în perioada rece a anului,

când activităţile faunistice/avifaunistice sunt mult mai scăzute în comparaţie cu perioadele

de pontă, ori creştere a puilor.

Impactul direct şi indirect se va concretiza prin următoarele aspecte: degradarea unor habitate cvasi-naturale prin lucruri de decolmatare şi curățare

maluri de vegetaţia palustră şi acvatică ;

pierderea unor suprafeţelor de vegetație palustră excesivă şi înlocuirea cu

habitate acvatice ce pot constitui habitate de hrănire şi cuibărire pentru speciile de faună

rezidente;

lucrările de reamenajare a bălţii (decolmatare, amenajare taluzuri, curăţare

maluri), funcționarea utilajelor, au un potențial impact negativ temporar prin creșterea

disconfortului speciilor rezidente datorita generării de zgomot, vibrații, pulberi;

perturbarea activităților ecologice a speciilor de fauna (cuibărire, hrănire, odihnă)

în perioada de execuţie a lucrărilor, prin prezenţa activităţilor antropice la un nivel mult mai

ridicat decât în prezent.

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, se va avea în vedere un management

riguros al suprafeţelor ocupate temporar, astfel încât să se limiteze la maximum impactul

direct.



La finalizarea lucrărilor se vor realiza lucrări de reabilitare ecologică a zonelor

afectate temporar şi readucerea lor la starea şi funcţionalitatea iniţială.

Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele

învecinate va fi influențată pe întreaga perioada de desfăşurarea activităților specifice şi

poate fi sintetizat astfel:

perturbarea speciilor/ habitatelor atât prin prezenta personalului de lucru, a

utilajelor, implicit prin realizarea propriu-zisa a activităților de reamenajare a zonei

piscicole;

factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor ca urmare a zgomotul

provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna

(insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest

impact este temporar, deoarece o data cu încetarea lucrărilor de execuție, biodiversitatea

va putea începe procesul de regenerare şi readaptare la parametrii normali de existenţă.

Impactul indirect se va manifesta asupra speciilor de faună identificate pe

amplasamentul proiectului si in apropierea acestuia, cu următoarele efecte:

evitarea perimetrul ocupat de proiect a speciilor de fauna (în special păsări), mai

ales în perioade de execuţie a lucrărilor proiectate;

degradarea habitatelor palustre şi acvatice, prin contaminarea cu substanţe

poluante, pulberi şi specii invazive;

potenţiala fragmentare a habitatelor ca urmare a activităților în faza de execuție

prin crearea unui obstacol în deplasarea normală a indivizilor speciilor de faună;

alterarea biologica a ecosistemelor din imediata apropiere a zonelor propuse

pentru execuţia lucrărilor;

în perioada de execuţie a lucrărilor în zona unde vor fi executate lucrări

decolmatare – rezultatul imediat va fi creșterea turbidității apei, ceea ce va reduce

pătrunderea luminii solare în apă, în detrimentul organismelor fotodependente.

Impact pe termen scurt sau lungImpactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a activităţilor specifice

proiectului, impact care este limitat şi redus prin măsurile operaţionale propuse şi printr-o

monitorizare eficientă a lucrărilor realizate.



Impactul pe termen lung. Activităţile propuse în cadrul proiectului pentru

reamenajarea bălţii Zătun nu vor produce un impact pe termen lung. Durata de execuţie e

proiectului este de 4-5 luni, astfel ca pe termen lung habitatele palustre şi acvatice se vor

reface rapid , biodiversitatea zonei va putea începe procesul de regenerare şi readaptare

la parametrii normali de existenţă.

Estimăm că în maxim de 1 an de zile de la terminarea lucrărilor propuse prin

prezentul proiect, zona analizată atât din punct de vedere floristic (se va menține un cordon

de vegetație palustră 1-3m, se vor reface zonele afectate de înnămolire) cât şi faunistic

(diversitatea, abundența) va reveni la starea iniţială (actuală).

Impactul negativ, în faza de amenajare a bălţii Zătun este datorat în special deranjării

speciilor din cauza zgomotului, prafului şi a prezentei utilajelor. De asemenea se

preconizează un impact asupra speciilor de păsări datorită reducerii suprafețelor

habitatelor palustre cu stuf şi papura – zone ce pot constitui habitate de cuibărire a unor

specii de păsări.

În urma amenajării şi a umplerii bălţilor cu apă, zona sudică în suprafaţă de 5,3 ha

afectată de dezvoltarea excesivă a habitatelor de stuf şi papură vor fi înlocuite cu suprafețe

acvatice în care zonele stuficole vor avea o pondere mult mai redusă.

Impactul produs va fi produs pe termen scurt – durata activităților de curățare şi

decolmatare este redusa fiind estimată la o durată de 4-5 luni. Având în vedere că

activitatea propusă se va desfăşura în perioada rece a anului, când activitatea faunistică va

fi mult mai redusă (în afara perioadelor de cuibărire şi hrănire a speciilor prioritare ) în

comparaţie cu perioada de primăvară – toamnă, impact prognozat va fi nesemnificativ.

De asemenea se vor menține zone cu vegetația palustră şi acvatică cu lăţimi de

minim 1m si maxim 3 metri de forma unor cordoane in zona bălţii.



Tabel nr. 35 Impactul potenţial produs asupra biodiversităţii locale

Impactulprodusasupra

biodiversităţiilocale

Tipul deimpact

indicatori pentruevaluareaimpactului

Identificare si evaluare impact Descriere

Etapa de reamenajare balta Zătun

DIRECTCUREFERIRELAINTEGRITATEAARIILORNATURALE

Procentul dinsuprafața habitatelorde interes comunitarcare va fi pierdut

Pe balta Zătun nu au fost identificate habitate de interescomunitar specifice ariei ROSCI 0105.Activitățile propuse vor afecta habitatele ripariene specifice(stufăriş şi păpuriş) pe o suprafaţa de 5,3 ha şi reintroducereaacesteia în zona acvatică.Activitățile de decolmatare produc o creştere a materii însuspensie în apă (creşterea turbidităţii) se poate produce odiminuare a intensității luminii din apă şi astfel sunt afectateprocesele de fotosinteza specifice algelor sau altor organismeacvatice.Creșterea turbidității se va realiza pe un areal limitat la zona derealizare a lucrărilor de decolmatare la parametrii propuşiconform orografiei terenului. Etapa este de scurtă durată cuutilaje specifice.

Impactul direct pe termen scurtva fi generat in perioada deexecuție fiind exprimat prin: afectarea temporara asuprafețelor de teren prinînlăturarea stratului vegetal sidecopertare, in vedereareamenajării bălții; generarea de zgomot şi vibrațiiprin funcționarea utilajelor simijloacelor de transport; poluarea aerului prin generareaemisiilor rezultate din funcționareamijloacelor de transport, utilajelor siaparatelor de montaj; deranjarea speciilor de fauna; afectarea zonelor acoperite cuvegetație.Se considera ca impactul directpe termen lung va fi reprezentatprin desfăşurarea propriu-zisa aactivităților de reamenajare a bălțiimodificări a structurii vegetației şiperturbări a faunei caracterizateprin:

Procentul ce va fipierdut dinsuprafețelehabitatelor folositepentru necesitățilede hrana, odihna sireproducere alespeciilor de interescomunitar

Nu se vor pierde suprafețe ale habitatelor de interes comunitardin cadrul sitului de importanta comunitara ROSCI 0105.Habitatele acvatice afectate prin înnămolire şi creştere excesivă avegetaţiei palustre se vor reintroduce în sistemul piscicol.Din totalul de 33,18 ha a bălţii Zătun, prin lucrările propuse se vordesţeleni circa 5 ha, însemnând un procent de circa 15,15% dinsuprafaţa bălţii, mărindu-se astfel luciul de apă existent.Suprafață afectată de vegetația palustră excesivă este de 5,3 hadin care 5 ha se vor reintroduce în circuitul piscicol. Suprafațădesțelenită de 5 ha reprezintă cca 60 % din totalul vegetațieipalustre existente in acest moment in cadrul bălții Zătun (5,3 ha



in zona de sud si cca 3 ha vegetație palustră aferentă taluzurilorbălții). Suprafață de 3,3 ha vegetație palustră care va fi păstrată(cordon 1-3 metri) va putea menține dezvoltarea speciilor defaună existente.http://date.gov.ro/dataset/unitati-administrativ-teritorialePrin păstrarea unui bandou de 1- 3 m de vegetaţie palustră de jurîmprejurul bălţii Zătun, posibilul impact asupra speciilor de faunăva fi mult redus. Această zonă va oferi condiții mult mai bunedecât de sud a bălţii unde în prezent zona este colmatată înproporţie de 90%.În perioada de monitorizare s-a observat o activitate faunistică învecinătatea luciului de apă și o dinamică mai slabă în zonaafectată înnămolire și vegetaţia palustră excesivă.

perturbarea speciilor/habitatelor atât prin prezentapersonalului de lucru, a utilajelorprin realizarea propriu-zisa aactivității reamenajare balta. generare de praf – pulberile vorfi generate predominant dinactivitățile de curățarea şiamenajare taluzuri şi , depozitareamaterialului excavat, deplasareautilajelor si personalului de lucru, formaţiunile vegetale dinapropierea zonelor de lucru suntpotenţial expuse alterării, datorităpoluării provocate de pulberileantrenate de mijloacele implicate.

Fragmentareahabitatelor deinteres comunitar(exprimata înprocente)

Nu se va produce o fragmentare a habitatelor de interescomunitar.

Durata saupersistentafragmentarii

Nu este cazul

Durata saupersistentaperturbării speciilorde interescomunitar, distantafata de arealulprotejat de interescomunitar

Perturbarea speciilor de faună precum şi a speciilor de interescomunitar va fi locală pe o perioadă scurta (4-5 luni).Activitățile specifice se vor realiza in afara perioadelor deactivitate biologică a speciilor.Perioada propusă pentru activități de decolmatare, curățare şiamenajare taluzuri: octombrie – martie.

Schimbări îndensitateapopulațiilor (nr.indivizi /suprafața)

Speciile acvatice de interes comunitar (Emys orbicularis,Triturus dobrogicus, Bombina bombina) vor resimţi efecteleactivităţilor desfășurate pe termen scurt (4-5 luni). Lucrărileexecutate în zona umedă vor conduce la retragerea temporaraadulţilor în alte zone limitrofe ale habitatului favorabil specieiavând posibilitatea recolonizării habitatului în perioada deexploatare.

http://date.gov.ro/dataset/unitati-administrativ-teritoriale



Având în vedere faptul că speciile au o mobilitate ridicată seapreciază că populaţia speciei din zona nu va înregistra un declinîn ceea ce priveşte populaţia de adulți rezidenţi în zona umedăanalizată, ci doar o retragere temporara a exemplarelor specieispre zonele adiacente neperturbate. Pentru a evita compromiterea pontelor şi inclusiv acuibăritului păsărilor lucrările se vor putea efectua în perioadarece (noiembrie-martie) în intervalul aprilie –august speciilenefiind afectate de obiectivele proiectului. Datorita mobilității ridicate a speciilor de păsări cât si celede interes comunitar identificate în zona proiectului, nu se vorgenera schimbări majore în densitatea populațiilor acestora. Nu estimăm schimbări majore în densitatea populațiilorspeciilor de faună în cadrul zonei analizate, însă existăprobabilitatea ca în perioada de amenajare a bălţii Zătun, prinlucrările propuse un număr de 1-2 indivizi din cadrul speciilor dereptile șî amfibieni sa fie afectate prin relocarea acestora în zonelimitrofe favorabile În ceea ce priveşte speciile de avifaună şi mamifere,acestea având o mobilitate ridicată se pot retrage în zoneleînvecinate din vecinătatea Bălţii Zătun. În cazul speciilor de nuvor fi afectate de lucrările propuse. Lucrările se vor realizaetapizat prin urmare fenomenul de creștere a materiilor insuspensie, a turbidității este limitat la zona de lucru. Având omobilitate ridicată aceste specii se vor retrage către zoneleneafectate de lucrările propuse.

Scara de timppentru înlocuirea

speciilor /habitatelorafectate de

implementareaproiectului

Perioada de implementare a proiectului este de 4-5 luni. In aceasta perioadă nu se va produce o înlocuire aspeciilor de floră și faună existenta. Obiectivele proiectului aurolul de a reface zonele afectate de efectele de înnămolire șieutrofizare a bălții pentru a restabili potențialul piscicol l bălții. Implementarea proiectului nu va distruge habitate deinteres comunitar, iar pentru speciile de interes comunitarapreciem ca arealul oferă in continuare habitate de calitate înzona bălții Zătun. Prin decolmatare se vor reface habitatele de hrănire

Nu se produc înlocuiri alespeciilor de interes comunitar



pentru speciile de păsări acvatice precum și habitatele decuibărire, hrănire, hibernare pentru speciile de reptile și amfibieni.



B) IMPACTUL POTENŢIAL ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE A BĂLŢII ZĂTUNActivitatea turistică dacă este practicată dezorganizat poate avea un impact

semnificativ în cazul în care:

nu sunt respectate zonele turistice delimitate;

sunt depășite limitele maxim admise ale zgomotului produs;

deşeurile colectate nu sunt depozitate corespunzător, în siguranţă şi nu sunt

valorificate corespunzător.Tabel nr. 36 Impact potenţial în perioada de exploatare

Faza de exploatare a amenajării piscicole

Impactul proiectuluiasupra ariei naturaleprotejate şi integrităţiiariilor naturaleprotejate adiacenteproiectului

Impact direct: Pe termen lung, impactul direct singular este situat la un nivelnesemnificativ deoarece activitățile turistice desfășurate in zonaexploatării piscicole – balta Zătun se desfășoară într-un spațiu restrâns,aceste activități neinfluențând integritatea ariilor naturale protejate.Impact indirect: Apariția unor poluanţi caracteristici turismului în zonă (apemenajere, poluanți atmosferici, deşeuri);

Impactul asuprabiodiversităţii locale

Impact direct: Impact potenţial negativ ca urmare a activităţilor de turism ce potproduce un factor de stres asupra faunei locale; impact vizual pozitiv după realizarea proiectului, prinreamenajarea zonelor afectate de colmatare şi reintroducerea acestorain perimetrul acvatic al bălţii Zătun.Impact indirect: Posibila refacere a vegetației în zonele afectate de activitățile deamenajare taluzuri prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenta siregenerare mare;

Impactul potenţial produs asupra speciilor de mamifereÎn arealul Bălții Zătun nu au fost semnalate specii de mamifere de interes

comunitar. Lucrările propuse se vor desfăşura cu precădere pe balta Zătun (dragare,

decolmatare restrângere vegetație palustră excesivă). Având în vedere că lucrările

propuse se vor desfăşura în perioada rece a anului, perioada în care activitatea

faunistică este mult redusă în comparaţie cu perioadele împerechere, gestaţie şi

creştere a puilor, impactul potenţial asupra speciilor de mamifere va fi evidenţiat prin:

Impact negativ direct – nu este cazul.



Având o mobilitate ridicată, speciile de mamifere identificate în special Vulpes

vulpes şi Lepus europaeus, se vor retrage către zonele învecinate bălţii Zătun. În ceea

ce priveşte speciile de rozătoare observate, impactul lucrărilor se limitează strict la zona

bălţii Zătun (zona umedă), astfel impactul lucrărilor propuse asupra speciilor Apodemus

agrarius şi Microtus arvalis va fi nul.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza în

principal datorat activităților din jurul bălţii precum şi a traficului rutier ce va transporta

materialul dragat către zona de depozitare din imediata vecinătate a bălţii Zătun. Având

în vedere perioada propusă (octombrie - martie), perioadă când activitatea faunistică

este mult scăzută în comparație cu perioadele calde ale anului, impactul negativ

indirect, mai poate datora şi prin posibila apariţie de gropi, canale, şanţuri datorate

traficului agabaritic din zonă precum şi prin atitudinea negativă a lucrătorilor.

Impact pozitiv – nu este cazul.

Perturbarea speciilor de faună va fi locală pe o perioadă scurtă de timp.

Activitățile specifice se vor realiza în afara perioadelor de activitate biologică a speciilor.

Impactul potenţial produs asupra speciilor de ihtiofaună şi macrobentosLucrările prevăzute în proiectul „Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru

speciile piscicole de interes comercial„ localizat pe teritoriul administrativ a municipiul

Galaţi, judeţul Galaţi vor avea un impact redus, temporar asupra comunităţilor piscicole

balta Zătun. Acest impact va exista/genera doar în perioada de execuţie a lucrărilor de

propuse şi se va datora măririi turbidităţii apei (datorate lucrărilor de

dragare/decolmatare). De asemenea, nivelul de zgomot datorat funcţionarii utilajelor

poate fi mai ridicat decât cel normal si ar putea avea efect de stres asupra ihtiofaunei.

Însă, impactul datorat acestor cauze va fi minor şi temporar (4-5 luni) şi nu va duce

la modificări semnificative în structura şi funcţionarea ihtiofaunei.

În ceea ce priveşte un posibil impact prognozat asupra macrobentosului şi

ihtiofaunei acesta se poate evidenţia prin:

afectarea pe termen scurt a populaţiilor de macrovertebrate bentonice datorită

lucrărilor propuse;

pierderea de organisme bentonice la dragare, cu restaurarea ulterioară a

acestora prin pomparea regulată de apă din fluviul Dunărea;



deprecierea şi pierderea parţială a biotei planctonului în zonele adiacente dragării

şi consolidării de maluri;

dragarea nu va trebui să se realizeze în perioadele de depunere a icrelor

respectiv în lunile martie – mai, acestea se vor desfăşura pe o perioadă cât mai scurtă

pentru a nu perturba eventualele specii de ihtiofaună din zona;

creşterea concentraţiei materiilor în suspensie şi a turbidităţii apei poate provoca

un disconfort pe termen scurt (doar în perioada de dragare şi consolidare maluri) asupra

ihtiofaunei locale.

Având o mobilitate ridicată, ihtiofauna prezentă în cadrul bălţii Zătun, se va retrage

către zonele adiacente bălţii.

Impactul potenţial produs asupra avifauneiÎn urma vizitelor pe amplasament au fost observate un număr restrâns de specii de

păsări (în cadrul băltii Zătun diversitatea speciilor acvatice și limnicole nu este foarte

mare), aflate atât în căutare de hrană cât şi tranzitând perimetrul analizat.

Implementarea şi operarea proiectului analizat nu va avea un efect negativ

semnificativ asupra speciilor de păsări din zonă deoarece:

a) obiectivele planului şi natura lucrărilor efectuate nu prognozează un impact

semnificativ prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de

hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007 şi în Anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC;

b) perioada lucrărilor propuse (octombrie - aprilie) a fost aleasă, deoarece în

această perioadă activitatea avifaunistică din zonă este aproape nulă;

c) implementarea proiectului nu va influenţa culoarele de zbor, proiectul propus

neconstituind o barieră în migraţia speciilor;

e) lucrările constructive adoptate (destufizare, dragare, consolidare maluri) nu vor

necesita activități la înălţime, ele desfăşurându-se doar pe suprafeţe mici, în intervale

cât mai scurte, pentru respectarea graficului Gantt si cu utilizarea tuturor utilităţilor OS

adiacente.

f) în arealul analizat se resimt influenţe specifice activităţilor umane, precum

agricultura intensivă practicată în imediata vecinătate a bălţii Zătun, activităţi industriale



şi trafic de nave fapt pentru care zona analizată nu oferă condiţii prielnice pentru

cuibărire pentru speciile de păsări acvatice semnalate in perimetrul analizat;

g) având o mobilitate mare speciile de păsări se vor orientarea spre locuri mai

liniştite şi cu hrană abundentă din vecinătatea zonei analizate;

Impactul pe care îl preconizăm asupra speciilor faunistice de pe amplasament şi

din zonă adiacentă este nesemnificativ.

Se poate estima că pe perioada lucrărilor păsările se vor deplasa spre habitate din

imediata apropiere ce oferă condiţii favorabile desfăşurării activităţii acestora.

După terminarea lucrărilor nu se estimează un impact mai mare faţă de cel existent

în condiţiile actuale.

Impactul potenţial produs asupra amfibienilor şi reptilelorÎn urma vizitelor de amplasament, au fost observate un număr redus de exemplare

de amfibieni şi reptile. Monitorizările istorice realizate în cadrul arealului băltii Zătun au

identificat specii de amfibieni și reptile comune cât și specii de interes comunitar.

Lucrările realizate în cadrul obiectivelor proiectului se vor realiza pe termen scurt

(4-5 luni) în afară perioadei perioadelor biologice specifice de: înmulțire, ponta, creștere

puiet. Având în vedere perioada propusă de realizare a lucrărilor (hiemală), impactul

asupra acestor specii va fi unul temporar local şi direct constând în afectarea unor specii

în hibernare precum și a condițiilor de hibernare specifice.

Având în vedere că speciile de amfibieni şi reptile evidenţiate în cadrul bălţii Zătun

sunt poikiloterme, activitatea bilogică intensivă fiind cu precădere în perioada caldă a

anului, lucrările prevăzute prin prezentul proiect sunt propuse a se desfăşura în

perioada rece a anului (octombrie – martie), impact direct negativ asupra acestora

semnalându-se local șî temporar.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o afectare temporară a unor zone

de hibernare cu efect în relocarea speciilor identificate către habitate „receptori”.

Pentru a preveni un posibil impact asupra speciilor de amfibieni şi reptile din cadrul

bălţii Zătun, înainte de înainte de începerea lucrărilor, precum şi pe toată perioada

implementării obiectivelor, va participa și un biolog cu experiență în cunoştinţe în

amfibieni şi reptile pentru a putea asigura relocarea speciilor către zonele receptor.



Impactul potenţial produs asupra habitatelorÎn cadrul bălţii Zătun nu au fost semnalate habitate prioritare menţionate în cadrul

sitului de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului.

În urma observaţiilor din teren, în cadrul zonei analizate au fost identificate două

habitate (R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia şi R5309

Comunităţi danubiene cu Phragmites australis), habitate ce au un grad de conservare

scăzut.

Având în vedere că lucrările propuse se vor desfăşura în perioada rece a anului,

perioada în care vegetaţia bălţii Zătun este în repaus vegetativ, impactul potenţial

asupra acestora va fi evidenţiat prin:

Impact direct negativ – produs în urma activităților de înlăturare a vegetației

palustre excesive, vizând o suprafaţă de circa 5 ha.

Impact negativ indirect – având în vedere că zona de sud a bălţii Zătun este

colmatată în proporţie de 90 %, acest efect putându-se extinde la nivelul întregii bălţi,

neimplementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect, vor conduce la

diminuarea habitatelor atice și implicit a zonelor de hrănire, cuibărire și odihnă pentru

speciile de faună semnalate.

Impact pozitiv direct – vegetaţia hidrofilă (acvatică) va evolua în timp, o dată cu

apariţia unor formaţiuni vegetale natante valoroase specifice Fluviului Dunărea

(necesarul de apă pentru balta Zătun fiind asigurat din Dunăre), cum ar fi Salvinia

natans, Utricularia vulgaris, Trapa natans şi alte asemenea.

Pentru o evidenţiere cât mai concretă a posibilului impact cauzat de implementarea

obiectivelor prevăzute prin proiectul analizat asupra florei şi vegetaţiei bălţii Zătun, s-a

realizat o matrice pentru evaluarea posibilului impact asupra zonei analizate.

În cadrul prezentului studiu au fost identificate următoarele tipuri de impact:

1. direct şi indirect;

2. pe termen scurt sau lung;

3. din faza de amenajare şi operare/exploatare a bălţii Zătun;

4. rezidual;

5. cumulativ.

Pe cât posibil, s-a realizat o prognoză privind amploarea/mărimea impactului

cumulativ identificat şi semnificaţia acestuia. Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de



impact s-a făcut în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului precum şi a sitului de importanţă avifaunistică

ROSPA 0121 Lacul Brateș, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi

vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, transport, emisiile de substanţe chimice

etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acestora.

În scopul de a evalua impactul asupra factorilor de mediu matricea din tabelul de

mai jos (Tabel - Matrice pentru evaluarea intensităţii impactului) a fost trasată atât

perioada de implementare a obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect, cât şi în

perioada de exploatare a bălţii Zătun.

Semnificaţia impactului asupra caracteristicilor de mediu este ierarhizată conform

celor prezentate în tabelul Matrice pentru evaluarea intensităţii impactului de mai jos:

Tabel nr. 37 - Matrice pentru evaluarea intensităţii impactului

Nrcrt

Intensitateaimpactului

Probabilitatea apariţiei impactuluiA B C D E

Neaşteptat,dar previzibil Rar Posibil Asteptat Aşteptat şi

repretabi0 fără impact1 foarte mic2 mic3 mediu4 mare5 foarte mare



Tabel nr. 38 - Interpretarea intensităţii impactului asupra florei şi faunei

CATEGORIE FOARTE REDUS REDUS MEDIU INALT FOARTE INALTIerarhizare 1 2 3 4 5

Integritatehabitat

Impact neperceptibilasupra integritățiihabitatului

Impact neperceptibilasupra integritățiihabitatului

Reducerea integritățiihabitatului important lanivel regional folosindu-se tehnici standard

Reducerea integritățiihabitatului important lanivel național folosindu-se tehnici standard

Reducerea integritățiihabitatului importantla nivel internaționalfolosindu-se tehnicistandard

Interacţiuni şicomportament

specii

Niciun efectperceptibil din cauza

deranjăriicomportamentului sauinteracţiunilor peciilor

Deranjareacomportamentului sauinteracţiunilor speciilorperceptibilă folosindu-

se tehnici standard

Deranjareacomportamentului sauinteracţiunilor speciilor

importante la nivelregional perceptibilăfolosindu-se tehnici

standard


importante la nivelnațional perceptibilafolosindu-se tehnici

standard


importante la nivelinternațional

perceptibila folosindu-se tehnici standard

Habitateprotejate

Nu are impact asupraunei zone afectate delegislaţia națională,

convenţii internaționale

Activităţile pot perturbatemporar ariile protejatedar nu vor duce la efectepe termen lung asupra

integrităţiiecologice a ariei

protejate

Potenţial de acontraveni categoriei deimpact foarte înalt (5);

Potenţial de acontraveni prevederilorsau intenţiei legislaţieinaţionale, convenţiilorinternaţionale, după

măsurile dereducere, se presupune

refacerea completa acadrului natural la

starea inițială

Contravineprevederilor

sau intenţiei legislaţieinaţionale, convenţiilor

internaţionale,

Specii protejateNu are impact asupra

speciilorprotejate/neprotejate

Lipsa ariei sau întinderiibiotopului

Reducerea calităţiihabitatului speciei

(fauna)

Reducerea succesuluiîmperecherii conducând

la o populaţie redusă

Viabilitate sau mărimeredusă a populaţiei

Restrângereahabitatului de

hrană şiodihnă/reprodu

cere

Nu are impact asupraspeciilor

protejate/neprotejate

Activităţile pot perturbatemporar ariile protejatedar nu vor duce la efectepe termen lung asupra

integrităţiiecologice a ariei

protejate

Reducerea numărului deindivizi (faună) fără a

diminua populaţia locală

Reducerea succesuluiîmperecherii conducând

la o populaţie redusă

Viabilitate sau mărimeredusă a populaţiei



Impactul estimat asupra speciilor de avifaunăImpactul s-a analizat pentru fiecare specie observată în zona analizată (balta Zătun),

menţionate în ANEXA 3 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările

ulterioare, şi la comun pentru speciile care au un grad de conservare scăzut (specii

comune), examinând datele bio-ecologice ale speciilor de păsări de interes comunitar,

distribuţia acestora pe în zona analizată.

Analiza impactului s-a realizat ţinând cont de cele trei activităţi propuse prin proiect

(lucrări de destufizare, lucrări de consolidare şi restabilizare a digului şi lucrări de

decolmatare a bălţii Zătun).

Tabel nr. 39 impact estimat asupra speciei Chlidonias hybridus

Tipul deimpact

Lucrări de destufizare Lucrări de consolidare şi restabilizare adigului şi lucrări de decolmatare

Magnitudine Sensibilitateareceptorilor

Importanţaimpactului Magnitudine Sensibilitatea

receptorilorImportanţaimpactului

Perioada de implementare a obiectivelorPierderi deexemplaredin specie

1 – foartemică B – mică B1 1 – foarte

mică B – mică B1

Pierdereahabitatului 2 – mică D – mică D2 1 – foarte

mică D – mică D1

Deranjare 3 – mediu D – mediu D3 3 – mediu D – mică D3Pierdereasursei de

hrană1 – foarte

mică B – mică B1 1 – foartemică B – mică B1

Perioada de exploatare a bălţii ZătunPierderi deexemplaredin specie

fără impact fără impact fără impact fără impact

Pierdereahabitatului fără impact fără impact fără impact fără impact

Deranjare 2 – mică D – mică D2 2 – mică D – mică D2Pierdereasursei de

hranăfără impact fără impact fără impact fără impact

Tabel nr. 40 Impactul estimat asupra speciei Ciconia ciconiaTipul deimpact

Lucrări de destufizare Lucrări de consolidare şi restabilizarea digului şi lucrări de decolmatare




Perioada de implementare a obiectivelorPierderi

de1 – foarte




exemplaredin speciePierdereahabitatului 2 – mică D – mică D2 1 – foarte



hrană1 – foarte


Perioada de exploatare a bălţii ZătunPierderi

deexemplaredin specie



Deranjare fără impact fără impact fără impact fără impactPierdereasursei de


Tabel nr. 41 Impactul estimat asupra speciei Egretta garzettaTipul deimpact












hrană1 – foarte








Tabel nr. 42 Impactul estimat asupra speciei Nycticorax nycticoraxTipul deimpact


Magnitudine Sensibilitatea Importanţa Magnitudine Sensibilitatea Importanţa



receptorilor impactului receptorilor impactuluiPerioada de implementare a obiectivelor

Pierderide

exemplaredin specie






hrană1 – foarte






Deranjare 2 – mică D – mică D2 1 – foartemică D – mică D1

Pierdereasursei de


Tabel nr. 43 Impactul estimat asupra speciei Sterna hirundoTipul deimpact

Lucrări de destufizare Lucrări de consolidare şirestabilizare a digului şi lucrări de

decolmatare











hrană1 – foarte






Deranjare 2 – mică D – mică D2 1 – foartemică D – mică D1



Pierdereasursei de


Având în vedere că proiectul propus se va desfăşura în perioada rece a anului

(octombrie - martie), iar speciile de interes comunitar semnalate în zona analizată sunt

oaspeţi de vară, mobilitatea ridicată a acestor, natura lucrărilor, prin măsurile propuse nu

anticipăm impact negativ asupra speciilor de păsări.

Specii de păsări menţionate în OUG 57/2007, anexa 4B - specii de interes naţional -

specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă (Carduelis carduelis, Miliaria

calandra, Motacilla alba, Upupa epops)

Tabel nr. 44 - Impactul estimat asupra speciilor (Carduelis carduelis, Miliaria calandra,

Motacilla alba, Upupa epops)

Tipul deimpact









Pierdereahabitatului




hrană1 – foarte








Specii de păsări menţionate în OUG 57/2007, anexa 5C - specii de interes

comunitar, a căror vânătoare este permisă (Alauda arvensis, Anas platyrhynchos, Corvus

corone cornix, Corvus frugilegus, Corvus monedula, Coturnix coturnix, Perdix perdix, Pica

pica, Streptopelia decaocto, Sturnus vulqaris)



Tabel nr. 45 Impactul estimat păsări Anexa 5C

Tipul deimpact










1 – foartemică D – mică D1 1 – foarte



hrană1 – foarte








Specii de păsări comune evidenţiate în zona Bălţii Zătun, specii neconsemntate în

OUG57/2007, cu modificările şi completările ulterioare (Ardea cinerea, Cuculus canorus,

Cyqnus olor, Emberiza citronella, Larus cachinnans, Larus ridibundus, Passer domesticus,

Passer montanus, Vanellus vanellus)

Tabel nr. 46 Impactul estimat păsări comune evidenţiate în zona Bălţii Zătun

Tipul deimpact










1 – foartemică D – mică D1 1 – foarte



hrană1 – foarte


Perioada de exploatare a bălţii Zătun



Tipul deimpact





Pierderide

exemplaredin specie





Obiectivele prevăzute în proiectul „Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru

speciile piscicole de interes comercial”, se estimează că va avea ca efect direct pozitiv, în

primul rând modificarea calitativă şi cantitativă a avifaunei zonei bălţii Zătun. Faptul că

balta este în imediata vecinătate atât a unor terenuri arabile intens exploatate, cât şi în

imediata vecinătate a fluviului Dunărea (trafic maritim şi fluvial), nu va îngrădi speciile de

avifaună să-şi desfăşoare ciclul fenologic. În plus că se află în imediata atât a Lacului

Brateş cât şi a fluviului Dunărea, va permite popularea rapidă a lacului cu păsări acvatice,

care în prezent nu sunt foarte prezente din cauza unui habitat adecvat. Păstrarea unui

bandou de 1 - 3 m lăţime în jurul malurilor, va oferi un habitat propice pentru speciile

acvatice din zonă.



Impactul estimat asupra speciilor de ihtiofaună şi macrobentosPentru speciile de ihtiofaună şi a macrobentosului din cadrul Bălţii Zătun, analiza impactului s-a realizat ţinând cont de cele trei

activităţi propuse prin proiect (lucrări de destufizare, lucrări de consolidare şi restabilizare a digului şi lucrări de decolmatare a bălţii

Zătun). În ceea ce priveşte impactul estimat asupra speciilor de ihtiofaună şi macrobentos din balta Zătun, s-a realizat o matrice de

impact, ea evidenţiind următoarele:

Tabel nr. 47 Impactul estimat asupra speciilor de ihtiofaună şi macrobentos

Tipul de impactLucrări de destufizare Lucrări de consolidare şi restabilizare a

digului şi lucrări de decolmatare


Semnificaţiaimpactului Magnitudine Sensibilitatea

receptorilorSemnificațiaimpactului

Perioada de implementare a obiectivelorPierdereaindivizilor

în perioada de reproducere fără impact fără impact 2 – mică D – mică D2în afara perioadelor sensibile fără impact fără impact 3 – mediu D – mediu D3

Fragmentareapopulaţieispeciilor

în perioada de reproducere fără impact fără impact 2 – mică D – mică D2În afara perioadei de

reproducere fără impact fără impact 3 – mediu D – mediu D3

Deteriorareacalităţii

habitatuluiPoluarea apei fără impact fără impact 3 – mediu C – mediu C3

Deterioratreacalităţii

habitatului încaz depoluare

accidentală(în cazul

deteriorăriiutilajelor).

Poluarea apei fără impact fără impact 4 -înaltă D - înaltă D4

Perturbare fără impact fără impact 4 -înaltă D - înaltă D4Lipsa surselor de hrană fără impact fără impact 1 – foarte mică B – mică B1

Perioada de exploatare a bălţii ZătunPerturbare fără impact fără impact fără impact fără impact



Lipsa surselor de hrană fără impact fără impact fără impact fără impact

Prin prezentul proiect, se doreşte restabilirea potențialului de producție al speciilor piscicole de interes comercial balta

Zătun dorește să creeze dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești pentru a minimiza declinul sectorului pescăresc şi pentru

a sprijini reconversia zonelor afectate de schimbările din acest sector. Restabilirea bălţii Zătun, face parte din zona

pescăreasca lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară, fiind necesară şi oportună deoarece din punctul de vedere al

intervenţiei propuse, proiectul face parte din categoria proiectelor axate pe dezvoltarea durabilă a zonei, cu respectarea

legislaţiei de mediu în vigoare, cu mici investiţii care va dezvolta baza de producţie a speciilor piscicole de interes comercial

ce va avea capacitatea de a atenua efectele, degradării continui a zonei bălţii Zătun. De menţionat este faptul că Balta

Zătun, a fost concepută ca zonă de recreere şi pescuit, dinainte de 1990, atât pentru locuitorii municipiului Galaţi cât şi a

împătimiţilor de pescuit sportiv şi de agrement. Ihtiofauna Bălţii Zătun, este una caracteristică unui lac piscicol, fiind

populate în special cu specii de interes comercial, având un grad de conservare redus. Cu toate efectele negative ale

impactului antropic produs în urma dragării bălţii Zătun, impactul asupra speciilor va fi unul local şi de scurtă durată. Chiar

dacă impactul lucrărilor va fi unul semnificativ la nivelul ihtiofaunei şi zoobentosului, zona permite repopularea cu specii

bentale şi plactonice, precum şi de ihtiofaună. Având în vedere că regulat, în special în perioadele secetoase ale anului,

balta Zătun este alimentă constant cu apă din Dunăre, o dată cu aceasta, se vor introduce pe lângă stoloni de vegetaţie şi

specii bentale şi plactonice, precum şi specii de ihtiofaună, populând astfel balta Zătun, diminuând astfel posibilul impact

asupra macrobentosului din zonă rezultat în perioada de amenajare a bălţii.

Ihtiofauna din zona de lucru se va refugia temporar în spaţiile/zonele învecinate neperturbate



Impactul estimat asupra speciilor de amfibieni şi reptileÎn cadrul zonei analizate, au fost semnalate patru specii de amfibieni şi cinci specii de reptile. Din cele 10 specii semnalate 4

(Bufo bufo, Bombina bombina, Triturus dobrogicus şi Emys orbicularis) sunt consemnate în anexa 3 din OUG 57/2007 cu modificările

şi completările ulterioare, trei specii (Natrix tessellata, Lacerta viridis şi Lacerta agilis) sunt menţionate în anexa 4A, două specii (Rana

esculenta şi Rana ridibunda) sunt menţionate în anexa 5A din OUG57/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Tabel nr. 48 Impactul estimat asupra speciei Bufo bufo






Perioada de implementare a obiectivelor

Pierderea indivizilor

în perioada dehibernare 1 – foarte mică B – mică B1 2 – mică D – mică D2

în perioada dereproducere 1 – foarte mică B – mică B1 2 – mică D – mică D2

în afaraperioadelorsensibile

1 – foarte mică B – mică B1 3 – mediu D – mediu D3

Fragmentareapopulaţiei speciilor


în afaraperioadeidereproducere


Pierdereahabitatului şi

deteriorarea calităţiihabitatului

poluarea apei 1 – foarte mică B – mică B1 3 – mediu C – mediu C3restrângerea

luciului de apă fără impact fără impact fără impact fără impact

pierderea directăa

habitatelor înzona habitatelor

deschise




creareacondiţiilor

de înlocuire avegetaţiei native

cuspecii invazive

1 – foarte mică B – mică B1 1 – foartemică B – mică B1


habitatului în caz depoluare accidentală(în cazul deteriorării

utilajelor)

Poluarea apei fără impact fără impact 4 -înaltă D - înaltă D4

perturbare fără impact fără impact 4 - înaltă D - înaltă D4

diminuare surselor de hrană fără impact fără impact 1 – foartemică B – mică B1

Perioada de exploatare a bălţii Zătunperturbare fără impact fără impact fără impact fără impact

diminuare surselor de hrană fără impact fără impact fără impact fără impactrestrângerea luciului de apă fără impact fără impact fără impact fără impact

pierderea habitatelor fără impact fără impact fără impact fără impact

Tabel nr. 49 Impactul estimat asupra speciei Bombina bombina






















pierderea directăa


deschise


creareacondiţiilor


cuspecii invazive




utilajelor)

Poluarea apei fără impact fără impact 4 - înaltă D - înaltă D4


diminuare surselor de hrană fără impact fără impact 1 – foartemică B – mică B1






Tabel nr. 50 Impactul estimat asupra speciei Emys orbicularis




















pierderea directăa


deschise


creareacondiţiilor


cuspecii invazive


Deteriorarea calităţiihabitatului în caz depoluare accidentală(în cazul deteriorării




utilajelor)perturbare fără impact fără impact 4 - înaltă D - înaltă D4

diminuarea surselor de hrană fără impact fără impact 1 – foartemică B – mică B1




Tabel nr. 51 Impactul estimat asupra speciei Triturus dobrogicus




















pierderea directăa





deschisecrearea

condiţiilorde înlocuire a

vegetaţiei nativecu

specii invazive




utilajelor)







Tabel nr. 52 Impactul estimat asupra speciilor Rana esculenta şi Rana ridibunda Natrix tessellata, Lacerta viridis şi Lacerta agilis












Fragmentarea în perioada de 1 – foarte mică B – mică B1 2 – mică D – mică D2



populaţiei speciilor reproducereîn afara

perioadeidereproducere






pierderea directăa


deschise


creareacondiţiilor


cuspecii invazive




utilajelor)





lipsa surselor de hrană fără impact fără impact fără impact fără impactrestrângerea luciului de apă fără impact fără impact fără impact fără impact




După cum se poate observa impactul potenţial generat de lucrările propuse asupra

speciilor de amfibieni şi reptile este unul preponderent ca şi intensitate ”mediu” fiind

semnalat un posibil impact negativ (înalt), pe termen scurt, în timpul lucrărilor de dragare

şi consolidare maluri, atât din cauza unor posibile poluări accidentale cu produse petroliere

datorate nefuncționării corespunzătoare a utilajelor, cât şi datorită perturbării zonelor de

hibernare a speciilor de amfibieni şi reptile.

Alegerea perioadei (octombrie - martie) de implementare a obiectivelor prevăzute

prin prezentul proiect, a fost aleasă ţinând cont în primul rând de activitatea faunistică şi

floristică din zona analizată. Cunoscând fenologia speciilor de amfibieni şi reptile din zona

analizată (perioada de hibernare a speciilor de amfibieni şi reptile se suprapune cu

perioada octombrie – martie, perioada propusă pentru implementarea obiectivelor

analizate), impactul asupra herpetofaunei, va fi unul minim, acest lucru fiind evidenţiat mai

sus, în urma evaluării impactului, rezultat în urma matricei de impact.

Pentru a preîntâmpina posibile accidente produse de lucrările analizate asupra

speciilor de amfibieni şi reptile din zona bălţii Zătun, execuția lucrărilor în zonele

habitatelor acvatice specifice speciilor analizate se var realiza în prezenta unui biolog care

va realoca indivizii semnalați. Perioada optima de a lucrărilor de curățare şi decolmatare

este octombrie-martie (autumnal - hiemal) când activitățile ecologice ale speciilor sunt mult

diminuate.

Deşi în vecinătăţile zonei analizate, se practică o agricultură intensivă, folosirea

pesticidelor, precum şi traficul rutier din imediata vecinătate a cesteia, populaţiile de

amfibieni şi reptile din zona bălţii Zătun nu au fost intens afectate de impactul antropic.

Atât speciile de amfibieni şi reptile sunt toleranţi faţa de prezenţa omului, ele retrăgându-

se imediat fie spre zonele umede (balta Zătun) fie spre zonele din vecinătatea lacului

(zonele ierboase). La rândul lor, aceste specii constituie hrana pentru unele păsări

acvatice de talie mare (stârci, berze, etc.) specii semnalate în zona de implementare a

obiectivului analizat. Apariţia unor zone mai extinse de luciu de apă reprezintă un avantaj

pentru specii precum broasca ţestoasă de apă - Emys orbicularis, buhai de baltă cu burta

roşie – Bombina bombina, şarpele de apă – Natrix tesellata, broasca mică de lac – Rana

esculenta, broasca mare de lac – Rana ridibunda. Din experienţa noastră, prin mărirea

luciului de apă şi menţinerea unui bandou de 1 - 3 m de vegetaţie palustră în jurul

malurilor, vegetaţie ce oferă condiții favorabile de reproducere, odihnă şi hrănire, estimăm

că efectivele acestor specii vor creşte în viitor după.



Impactul estimat asupra florei şi habitatelorÎn cadrul zonei analizate au fost identificate două habitate (R5305 Comunităţi

danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia respectiv R5309 Comunităţi danubiene cu

Phragmites australis), având o valoare conservativă redusă (R5305) şi moderată (R5309).

Analizând habitatele de interes comunitar menţionate în formularul standard NATURA

2000 pentru situl ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului, şi habitatele semnalate în zona

bălţii Zătun, se poate constata că cele două habitate identificate în zona analizat, nu sunt

habitate de interes naţional/comunitar.Tabel nr. 53 Impactul estimat asupra habitatelor R5305 şi R5309

Tipul deimpact





Perioada de implementare a obiectivelorpierderi

habitate deinteres

comunitar


pierderispecii deinteres

comunitar


diminuarealuciului de

apăfără impact fără impact

luciul deapă se vamări dupălucrărilepropuse

fără impact fără impact


pierdereadirectă a

habitatuluiR5305 şiR5306

5 foartemare

D – foartemare D5 5 foarte

mareD – foarte

mare D5

deteriorareacalităţii

habitatului(poluări

accidentaleproduse

petroliere)

3 – mediu D – mediu D3 3 – mediu D – mediu D3

Perioada de exploatare a bălţii Zătunpierderi

habitate deinteres

comunitar



comunitar





apăfără impact fără impact fără impact fără impact

Tabel nr. 54 Impactul estimat asupra speciilor de floră Trapa natans şi Salvinia natans

Tipul de impactLucrări de destufizare Lucrări de consolidare şi restabilizare

a digului şi lucrări de decolmatare




Perioada de implementare a obiectivelorpierderi habitate

de interescomunitar


pierderispecii de interes

comunitarfără impact fără impact fără impact fără impact

diminuarealuciului de apă fără impact fără impact


fără impact fără impact


dispariţia specieiTrapa natans



dispariţia specieiSalvinia natans





accidentaleproduse

petroliere)

3 – mediu D – mediu D3 3 – mediu D – mediu D3

Perioada de exploatare a bălţii Zătunpierderi habitate

de interescomunitar


pierderispecii de interes

comunitarfără impact fără impact fără impact fără impact

diminuarealuciului de apă fără impact fără impact fără impact fără impact

Pierderi speciifloră (Trapa

natans, Salvinianatans)


În ceea ce priveşte speciile de plante semnalate în zonă, au fost semnalate două

specii menţionate în anexa I a Convenţiei de la Berna Convenţia privind conservarea vieţii

sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, respectiv Trapa natans şi Salvinia natans.

Datorită colmatării avansate a bălţii Zătun, zona de sud a bălţii pe o suprafaţă de

aproximativ 5,3 ha este în prezent colmatată în proporţie de 90% cu stuf, adâncimea apei



fiind de 0,7 m. Datorită colmatării acestei zone, activităţile piscicole, atât de întreţinere cât

şi de agrement (pescuitul sportiv) este impracticabil.

Din totalul de 33,18 ha a bălţii Zătun, prin lucrările propuse se vor desţeleni circa

15,15% din suprafaţa bălţii, mărindu-se astfel luciul de apă existent.

Capacitatea de regenerare naturală a fost depăşită prin intervenţiile antropice chiar şi

în zonele al căror aspect este încă natural. Efectul major a fost reducerea biodiversităţii şi

a dimensiunii populaţiilor, cu excepţia vegetației palustre care a invadat balta. Pe de altă

parte lipsa oricăror activităţi de întreţinere a bălţii Zătun, în special zona de sud a acesteia,

a determinat invadarea ei cu stuf. Specialiştii recomandă ca stuful să fie recoltat la

intervale regulate pentru a se evita degradarea acestuia, a păstra echilibrul de nutrienţi şi

a evita procesul de colmatare.

Datorită modificărilor regimului hidrologic adâncimea medie a apei s-a redus constant

ceea ce a favorizat dezvoltarea vegetaţiei palustre pe aproximativ 5,3 ha.

Ţinând cont de faptul perioada lucrărilor de amenajare a bălţii Zătun, se vor

desfășura în perioada de repaus vegetativ (octombrie - martie), impactul asupra acestora

va fi unul direct negativ datorat prin diminuarea suprafeţei habitatelor R5305 şi R5309, de

scurtă durată, fără afectarea speciilor ori habitatelor de interes comunitar.

Având în vedere că în perioadele secetoase ale anului, balta Zătun este alimentată

periodic din fluviul Dunărea, aportul de seminţe, fructe, turioni, organe de plante sau chiar

plante întregi din apele Dunării va facilita refacerea ecosistemului lacustru cu specii de

plante caracteristice zonei analizate. Acest aspect este deosebit de important pentru a

recrea un ecosistem natural şi nu unul artificial de tip iaz pescăresc.

Impactul estimat asupra speciilor de mamifereÎn zona analizată au fost semnalate două specii de rozătoare, respectiv Microtus

arvalis şi Apodemus agrariu, precum şi indivizi aparţinând speciei Lepus europaeus şi

Vulpes vulpes.

În ceea ce priveşte impactul activităţilor propuse asupra speciilor de mamifere este

evidenţiat în tabelul de mai jos:



Tabel nr. 55 Impactul estimat asupra speciilor de mamifere rozătoare (Microtus arvalis şi Apodemus agrarius)











1 – foarte mică B – mică B1 2 – mică D – mică D2



în afaraperioadei

reproducere1 – foarte mică B – mică B1 2 – mică D – mică D2





pierderea directăa


deschise


creareacondiţiilor


cuspecii invazive


deranjarea 1 – foarte mică B – mică B1 3 – mediu C – mediu C3

diminuarea surselor de hrană 1 – foarte mică B – mică B1 1 – foartemică B – mică B1

Perioada de exploatare a bălţii Zătun



perturbare fără impact fără impact fără impact fără impactlipsa surselor de hrană fără impact fără impact fără impact fără impact

restrângerea luciului de apă fără impact fără impact fără impact fără impactpierderea habitatelor fără impact fără impact fără impact fără impact

Tabel nr. 56 Impactul estimat asupra speciilor de mamifere (Lepus europaeus şi Vulpes vulpes)




















pierderea directăa


deschise


creareacondiţiilor


cu




specii invazivederanjarea 1 – foarte mică B – mică B1 3 – mediu C – mediu C3

diminuarea surselor de hrană 1 – foarte mică B – mică B1 1 – foartemică B – mică B1


lipsa surselor de hrană fără impact fără impact fără impact fără impactrestrângerea luciului de apă fără impact fără impact fără impact fără impact


După cum se poate observa, impactul produs de implementarea obiectivelor prevăzut în proiectul analizat, asupra speciilor de

mamifere din zona şi vecinătatea bălţii Zătun, are o intensitatea scăzută. Având o mobilitate ridicată, speciile semnalate se vor

deplasa în imediata vecinătate a bălţii. Un alt argument cu privire la intensitatea scăzută a lucrărilor propuse prin prezentul proiect,

constă că acestea se rezumă strict la luciul de apă. În concluzie, apreciem că mamiferele semnalate în zona analizată nu vor fi

influenţate de lucrările propuse.



Impactul estimat asupra nevertebratelor

Fauna de insecte a zonei este slab reprezentată, nefiind identificate specii de

interes comunitar, acestea fiind caracteristice zonelor ruderale, unde domină

populaţiile de orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune precum

Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens,

Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus,

Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons,

Decticus verrucivorus.

Tabel nr. 57 - Impactul estimat asupra speciilor de nevertebrate

Tipul deimpact





Perioada de implementare a obiectivelorpierderi

habitate deinteres

comunitar




comunitar




apă



pierdereadirectă a

habitatuluiR5305 şiR5306





accidentaleproduse

petroliere)



Perioada de exploatare a bălţii Zătunpierderi

habitate deinteres

comunitar



comunitar





apăfără impact fără impact fără impact fără impact

Având în vedere perioada propusă pentru implementarea obiectivelor prevăzute prin

prezentul proiect (octombrie - martie) perioada când activitatea nevertebratelor în zona

analizată este aproape nulă, impactul proiectului propus asupra speciilor de nevertebrate

este nesemnificativ.

4.5.10 Măsuri de diminuare a impactuluiPentru diminuarea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar

prezente în arealul ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului şi ROSPA0121 Lacul Brateş se

vor respecta următoarele categorii de măsuri propuse:

măsuri generale pentru protecţia arealelor de interes comunitar adoptate în faza de

proiectare;

măsuri specifice florei şi faunei din zona Bălţii Zătun, fie specii de interes comunitar

ori avifaunistic, fie specii de floră şi faună specifice arealului analizat în perioada de

execuție a lucrărilor propuse prin prezentul proiect;

măsuri de diminuare a impactului asupra zonei analizate, posibil a fi afectate de

lucrările propuse.

Masuri generale pentru protecția arealelor de interes comunitar adoptate înfaza de proiectare

respectarea graficului de lucrări propus, precum şi respectarea perioadei propuse

(octombrie – martie);

respectarea perimetrului organizării de şantier propus a se amplasa în imediata

vecinătate a zonei de lucru;

folosirea drumurilor de acces existente la nivelul zonei analizate;

chiar daca habitatul forestier 92A0 Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba, a fost

semnalat la o distanţă de peste 100 m de zona analizată, este interzisă afectarea

acestui habitat (defrișare, depozitare material dragat, etc.);

asigurarea managementului corespunzător al deşeurilor cu eliminarea periodică a

acestora fără a folosi depozite intermediare;



adoptarea unui grafic de realizare a lucrărilor care să aibă ca obiectiv reducerea

timpului de execuţie ţinându-se cont atât de activitatea faunistică şi floristică din

zona analizată, cât şi de condiţiile meteo existente la momentul actual;

colaborarea/sprijinirea administratorilor/custozilor siturilor Natura 2000 în vederea

menţinerii stării favorabile de conservare a ariilor şi speciilor de importanţă

comunitară;

prezenţa în permanenţă a unui biolog, pe toată perioada desfăşurării lucrărilor

propuse prin prezentul proiect.

Măsuri generale pentru protecţia arealelor de interes comunitar şi avifaunisticadoptate în faza de execuţie şi exploatare a bălţii Zătun

Pentru a nu fi produse perturbări grave ale echilibrelor ecologice este necesara

adoptarea de măsuri de protecţie a florei şi faunei, conform tabelului de mai jos:



Tabel nr. 58 Măsuri generale de diminuare a impactului

Nr.Crt. Domeniul Măsura Eficienţă

1. Conservarea habitatelor

Conștientizarea masurilor de protecție la nivelulpersonalului implicat in activitățile specificeproiectului

respectarea graficului de lucrări în sensullimitării traseelor şi programului de lucru in zoneledin cadrul siturilor Natura 2000 pentru a limitaimpactul asupra florei şi faunei locale;

având în vedere gradul ridicat decolmatare a bălţii Zătun, soluţiile propuse prinprezentul proiect au fost propuse în urma unorîntrevederi cu specialişti în domeniul biologiei,acvaculturii şi protecţiei mediului. Soluţiileadoptate, precum şi măsurile propuse prinprezentul proiect, nu vor afecta negativ flora şifauna bălţii Zătun.

controlul plantelor acvatice şi palustretrebuie să se realizeze permanent, un singur ande neintervenţie dă posibilitatea acestora de a seînmulţi mult mai rapid;

de asemenea prin lucrările propuse se vorstopa efectele eutrofizării.

în cazul neimplementării obiectivelorprevăzute prin prezentul proiect, treptat se vareduce lama de apa favorizând creșterea vitezeide încălzire a apei pe timp de vara, fenomen cepoate determina instalarea unor condiții extremde periculoase, chiar letale pentru biocenoze şipoate duce la agravarea efectelor eutrofizării,având în vedere că acest fenomen este deja

interzicerea deteriorării habitatelor ruderaleadiacente drumurilor de exploatare din imediatavecinătate a bălţii Zătun;interzicerea arderii vegetației ripariene;realizarea lucrărilor de amenajare în perioadaoctombrie – martie, când starea vegetativă aflorei este foarte scăzută, precum şi în funcție decaracteristicile habitatelor prezente astfel încâtsă fie limitat impactul negativ al acestora;

Monitorizarea activităților desfășurate (parametride funcționare a utilajelor, gestiune deșeuri etc.)prezenţa în permanenţă a unui biolog in cadrulactivităților, pentru a preveni eventualeleneconformităţi care să conducă la o degradare aflorei şi faunei din zona bălţii Zătun.

2. Conservarea speciilorde floră şi faună

Conștientizarea masurilor de protecție la nivelulpersonalului implicat in activitățile specificeproiectuluiMonitorizarea activităților desfășurate (parametride funcționare a utilajelor, gestiune deșeuri,zgomot si vibrații etc.)Asigurarea condițiilor de recolonizare a speciilordupă terminarea lucrărilor specifice proiectului:menținerea unui cordon de vegetație palustră(1-3 m) adiacent bălții Zătun;



Adaptarea lucrărilor executate în scopul limităriiimpactului asupra speciilor periclitate;Realizarea lucrărilor proiectate în perioada destare latenta a speciilor semnalate peamplasamentul bălții Zătun

prezent. nu vor fi influenţate culoarele de zbor,

proiectul propus neconstituind o barieră înmigraţia speciilor de păsări.

păsările care vor tranzita zona analizată,nu vor fi afectate de OS ce va deservi punctul delucru analizat, deoarece lucrările aferente şinatura lor adoptată nu va necesita lucrări laînălţime, lucrări care ar putea perturba speciile depasări în zbor.

având în vedere că activităţile propuse încadrul proiectului Restabilirea potenţialului bălţiiZătun pentru specii piscicole de interescomercial, se va desfăşura în perioada rece aanului (octombrie - martie), când activitateaherpetologică în zona analizată este scăzută,prin măsurile propuse nu estimăm un impactnegativ asupra acestora.

Reglementarea desfăşurării activităţilor deturism in primul an de refacere ecologica a BălțiiZătun.Relocarea temporară (acolo unde este cazul) aunor specii (ex. Emys orbicularis, Triturusdobrogicus, Bombina bombina) care suntafectate pe durata activităților specificeproiectului.



Măsuri specifice de diminuare a impactului asupra speciilor de interes comunitar, avifaunistic şi a celor comune în arealulanalizat

Tabel nr. 59 Măsuri specifice de diminuare a impactului asupra speciilor

Domeniul Măsuri de conservare propuse - balta Zătun EficienţăConservarea

speciilorde

florăTrapa natans;

Salvinia natans;Juncus compressus;Agrostis stolonifera;

Carex spp;Cicuta virosa;

Juncus effusus;Potentilla reptans;

Eleocharis palustris;Nymphoides peltata;

Polygonumamphibium;

Potamogeton natans;Lemna spp;

Volvox, Closterium;Spyrogira;

Chlamydomona;,Spirulina; Oscillatoria;

Cyclotella;Synedra;

habitatelor – baltaZătun

se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privindregimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi completată deOUG nr. 154/2008, precum şi prevederile OUG 195/2005 cumodificările ulterioare, aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII– Conservarea biodiversităţii şi arii naturale;

controlul plantelor acvatice şipalustre trebuie să se realizeze permanent,un singur an de neintervenţie dăposibilitatea acestora de a se înmulţi multmai rapid;

vegetația existenta pe maluri asigurăumbra deasupra apelor, ceea ce permitemenținerea unei temperaturi scăzute aapei. O temperatura ridicata a apei,datorată unui exces de lumină, scadesolubilitatea oxigenului în apă, ceea ceriscă sa provoace o creștere a afecțiunilorvirale şi bacteriene şi, în mod indirect,creșterea mortalității peștilor. Pe de altaparte, pe termen lung, excesul de luminapoate deveni o sursa de dezvoltareexcesiva a algelor acvatice si deeutrofizare a apelor;

vegetația ripariană este esențialăpentru numeroase organisme(mamifere,amfibieni, păsări, pești, etc.)asigurându-le acestora condiții favorabilepentru adăpost, hrana şi reproducere.Vegetația ripariană joaca, de asemenea,un rol de„coridor” care asigura o legăturaîntre mediile adesea fragmentate, facilitândschimburile între diferite comunităţi deanimale;

respectarea graficului de lucrări în

antreprenorul va delimita zona de lucru pentru apreveni/minimiza distrugerea suprafeţelor vegetale ce trebuiemenținute ca habitate suport (cordon vegetație palustra)Se impune prezenta unui biolog in perioada desfășurăriiactivităților proiectului pentru identificarea unor soluții șirecomandări pentru presiunile identificatedepozitarea materialului solid rezultat din lucrările dedragare/decolmatare (cu excepţia malurilor consolidate) se vaface în locuri special amenajate, departe de zona umedă (baltaZătun), pentru a evita antrenarea particulelor în suspensie, şidegajarea lor în balta Zătun, prin intermediul precipitaţiilor. Acestlucru poate conduce la recolmatarea bălţii Zătun cu materialuldragat;operaţiile de destufizare se vor realiza doar în perioada rece aanului (autumnal-hiemal) când activitatea faunistică este multredusă (stare latentă).Activităţile de dragare se vor desfășura etapizat pe sectoare alebăltii limitând astfel creșterea concentrației materiilor însuspensie.la sfârşitul programului de lucru utilajul/draga va fi scoasă dinzona de lucru, pentru a preveni eventualele scurgeri accidentalede produse petroliere;lucrările de execuţie se vor desfășura în afară perioadelor de



R5305 Comunităţidanubiene cu Typhaangustifolia şi Typha

latifolia;R5309 Comunităţi

danubiene cuPhragmites australis;

92A0 Zavoaie cu Salixalba şi Populus alba.

cuibărire pentru păsări şi de creştere a puilor (15 aprilie – 15iulie) şi perioada de reproducţie a ihtiofaunei și amfibienilor(martie –iunie);

sensul limitării traseelor şi programului delucru in zonele din cadrul siturilor Natura2000 pentru a limita impactul asupra floreişi faunei locale;

având în vedere că în perioadelesecetoase ale anului, balta Zătun estealimentată periodic din fluviul Dunărea,aportul de seminţe, fructe, turioni, organede plante sau chiar plante întregi din apeleDunării va facilita refacerea ecosistemuluilacustru cu specii de plante caracteristicezonei analizate. Acest aspect este deosebitde important pentru a recrea un ecosistemnatural şi nu unul artificial de tip iazpescăresc;

având în vedere gradul ridicat decolmatare a bălţii Zătun, soluţiile propuseprin prezentul proiect au fost propuse înurma unor întrevederi cu specialişti îndomeniul biologiei, acvaculturii şi protecţieimediului. Soluţiile adoptate, precum şimăsurile propuse prin prezentul proiect, nuvor afecta negativ flora şi fauna bălţiiZătun.

În urma analizei s-a ajuns laconcluzia că pentru toate categoriile devegetaţie acvatică, dezvoltarea într-un modexcesiv duce la un deficit de oxigen înlunile calde, în zorii zilelor, acest lucruconducând la o diminuare accentuată aspeciilor de reptile, amfibieni, ihtiofaună dinzona bălţii Zătun.

în cazul în care nu se vorimplementa obiectivele prevăzute în

se interzice arderii vegetației riparienerealizarea lucrărilor de amenajare (consolidare maluri ) în funcțiede caracteristicile habitatelor prezente astfel încât să fie limitatimpactul negativ al acestora;utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilorexistente de accespentru evitarea pierderilor de biotopuri se recomandă utilizareasuprafeţei minime necesare pentru desfăşurarea lucrărilor şiamenajarea şantierului;întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare se va realiza înateliere mecanice specializateîn cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupramediului sau în cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului,se vor respecta şi aplica prevederile OUG. nr. 68/2007 privindrăspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi reparareaprejudiciului asupra mediului, cu modificările şi completărileulterioare. În termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă aapariţiei ameninţării, trebuie să informeze ANPM, Autoritateapentru Protecţia Mediului Galaţi şi GNM Galaţi;Se vor lua toate măsurile de: prevenire şi stingere a incendiilor,iar în caz de incendiu să intervină la stingerea incendiilor cuutilaje proprii şi personalul muncitor existent până la intervenţiaaltor autorităţiSe va instrui personalul angrenat în implementarea obiectivelorprevăzute prin prezentul proiect asupra măsurilor de protecţie amediului, a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin, precum şia condiţiilor impuse prin prezentul studiu de evaluare adecvatăpăstrarea unui bandou de vegetaţie palustră, de 1- 3 m lăţime înzona malurilor băltii Zătundupă finalizarea lucrărilor proiectului, zonele afectate dedepozitarea implementarea proiectului se vor reabilitare



pentru a preveni eventualele colmatări a bălţii Zătun, serecomandă efectuarea lucrărilor specifice, cu respectareaperioadelor favorabile, precum şi cu o frecvenţă regulată;

prezentul proiect se va dezvoltareanecontrolat vegetaţia emersă şi submersădin zona bălţii Zătun, având efecte precumsărăcirea solului şi apei în săruri biogene,împiedicarea pescuitului de recoltă şisportive, accelerarea colmatării funduluibălţii, împiedicarea pătrunderii căldurii şiluminii solare având ca urmare o slabădezvoltare a hranei peştilor şi amfibienilor,reducerea eficacităţii îngrăşămintelor,împiedicarea dezvoltării organismelorbentonice, adăpostirea larvelor de insecteconsumatoare de puiet, creştereacantităţilor de substanţă organică din apă ,etc.

interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilorde exploatare din imediata vecinătate a bălţii Zătun;în cazul producerii accidentale a unui prejudiciu ce afecteazăobiectivele de conservare pentru care a fost desemnată ariaprotejată, se va anunţa în cel mai scurt timpcustodele/administratorul ariei naturale protejate în vedereastabilirii măsurilor de remediere ce vor fi puse în aplicare de celcare a produs prejudiciuldupă implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect,este necesar, să se urmărească permanent dezvoltareavegetaţiei acvatice şi să se prevină dezvoltarea ei excesivăadoptarea unui grafic de realizare a lucrărilor care să aibă caobiectiv reducerea timpului de execuţie a lucrărilor în zona bălțiiavând în vedere totodată perioadele sensibile pentru speciile deinteres comunitar

Conservarea speciilor de faună (nevertebrate şi vertebrate)ihtiofauna

Aspius aspiusMisgurnus fossilisCobitis taeniade

Rhodeussericeus amarus

Cyprinus carpio;Hypophthalmichthys

nobilis;Hypophthalmichthys

molitrix;Ctenopharyngodon

idella;Cyprinus carpio;


Menţinerea unei temperaturi optime Înperioada de vară a anului pentrudezvoltarea speciilor de peşti din cadrulbălţii Zătun. Se impune, atunci când nivelulhidrostatic a bălţii Zătun scade considerabil,se impune pomparea de apă din fluviulDunărea.De asemenea prin lucrările propuse se vorstopa efecte eutrofizării.În cazul neimplementării obiectivelorprevăzute prin prezentul proiect, treptat seva reduce lama de apa favorizând creștereavitezei de încălzire a apei pe timp de vara,fenomen ce poate determina instalareaunor condiții extrem de periculoase, chiar

se impune păstrarea unui număr de 5 – 7 cioate la nivelul întregiibălţi. Aceste zone oferă condiţii propice de odihnă, hrănire,depunere icre etc;urmărirea desfășurării lucrărilor conform graficului de execuție înafara perioadei de ponta a ihtiofaunei (aprilie –iunie) luând încalcul si condiţiile hidrologice şi meteorologice;pentru a combate ecologic şi natural vegetaţia emerse şisubmerse, recomandăm popularea bălţii cu speciaCtenopharyngodon idella (cosaș) este o specie fitofagă care



Perca fluviatilis;Abramis brama;

Esox lucius;

şimacrozoobentos

valorifică un nivel trofic neutilizat ca hrană de către speciileautohtone;

letale pentru biocenoze şi poate duce laagravarea efectelor eutrofizării, având învedere că acest fenomen este deja prezent.Având in vedere măsurile de diminuare aimpactului asupra biodiversităţii în zonă,care reduc stresul şi afectarea semnificativăa componentelor de mediu, la minim posibil,considerăm că măsurile propuse sunt celemai potrivite in situaţia realizării proiectului.În cazul în care nu se vor implementaobiectivele prevăzute în prezentul proiect seva dezvoltarea necontrolat vegetaţiaemersă şi submersă din zona bălţii Zătun,având efecte precum sărăcirea solului şiapei în săruri biogene, împiedicareapescuitului de recoltă şi sportive,accelerarea colmatării fundului bălţii,împiedicarea pătrunderii căldurii şi luminiisolare având ca urmare o slabă dezvoltarea hranei peştilor şi amfibienilor, reducereaeficacităţii îngrăşămintelor, împiedicareadezvoltării organismelor bentonice,adăpostirea larvelor de insecteconsumatoare de puiet, creştereacantităţilor de substanţă organică din apă ,etc.Prezenţa macrofitelor acvatice în baltaZătun, acoperind luciul de apă mai mult de70 % din zona colmatată, a facilitat odezvoltare a fito şi zooplanctonului, abentosului, a bacteriilor de putrefacţie, toţiaceştia fiind consumatori de oxigen, careimplicit schimbă valorile oxigenului solubil şidetermină moartea materialului piscicol din

combaterea vegetaţiei palustre din cadrul bălţii Zătun se varealiza mecanizat sau manual (doar în perioadele reci(decembrie – februarie);este interzisă evacuarea de ape uzate în balta Zătun, rezultatede la organizarea de şantierpe parcursul executării lucrărilor se va asigura supraveghereastrictă a activităţilor pentru a evita pierderile de combustibili,uleiuri, ape uzate in mediul acvaticlucrările propuse prin prezentul proiect se vor desfășura etapizatîn pe secțiuni ale bălții diminuându-se astfel creștereaconcentrațiilor de materii in suspensie, indicator cu efect directasupra comunităţilor de organisme acvaticedurata cât mai mica a perioadei de dragare pentru asigurarearestaurării faunei bentoniceasigurarea unui nivel al apei cât mai constant în special înperioadele când nivelul hidrologic al bălții este scăzut (perioadamai - septembrie).respectarea reglementărilor în vigoare referitoare la pescuit şi laconservarea faunei acvatice;



cadrul bălţii Zătun.Cu toate efectele negative ale impactuluiantropic produs în urma dragării bălţiiZătun, impactul asupra speciilor va fi unullocal şi de scurtă durată. Chiar dacăimpactul lucrărilor va fi unul semnificativ lanivelul ihtiofaunei şi zoobentosului, zonapermite repopularea cu specii bentale şiplactonice, precum şi de ihtiofaună. Avândîn vedere că regulat, în special înperioadele secetoase ale anului, baltaZătun este alimentă constant cu apă dinDunăre, o dată cu aceasta, se vor introducepe lângă stoloni de vegetaţie şi speciibentale şi plactonice, precum şi specii deihtiofaună, populând astfel balta Zătun,diminuând astfel posibilul impact asupramacrobentosului din zonă rezultat înperioada de amenajare a bălţii.Fauna piscicolă din zona de lucru autilajelor se va refugia temporar înspaţiile/zonele învecinate neperturbateImpactul activităţii propuse se va resimţiasupra ihtiofaunei datorită decolmatării înspecial a zonei de sud a bălţii, pentru a seatinge adâncimea optimă propusă (1,5 –2,5 m), care va duce la o încărcaresuplimentară cu suspensii a apei, dar caredispare după încetarea activităţii;Impactul produs de implementarea

proiectului asupra speciilor nu estesemnificativ, ţinând cont atât de mobilitatearidicată a speciilor prezente cât şi desuprafaţa habitatului pe care acestea pot să



îl ocupe în alte zone ale bălţii.Populaţia de nevertebrate bentice,macrozoobentos, va fi, de asemenea,perturbată în amplasamentul perimetruluibălţii Zătun. În amplasamentul perimetruluise va pierde cea mai mare parte dinnumărul de indivizi ai macrozoobentosului.

Chiar dacă impactul lucrărilor va fi unulsemnificativ la nivelul ihtiofaunei şizoobentosului, zona permite repopularea cuspecii bentale şi plactonice, precum şi deihtiofaună. Având în vedere că regulat, înspecial în perioadele secetoase ale anului,balta Zătun este alimentă constant cu apădin Dunăre, o dată cu aceasta, se vorintroduce pe lângă stoloni de vegetaţie şispecii bentale şi plactonice, precum şispecii de ihtiofaună, populând astfel baltaZătun, diminuând astfel posibilul impactasupra macrobentosului din zonă rezultat înperioada de amenajare a bălţii.Fauna piscicolă din zona de lucru autilajelor se va refugia temporar înspaţiile/zonele învecinate neperturbate

Avifauna

Alauda arvensisAnas platyrhynchos

Ardea cinereaCarduelis carduelisChlidonias hvbridus

Ciconia ciconiaCorvus corone cornix


Potenţialul avifaunistic al Bălţii Zătun esteimpresionant, dar la fel este şi declinul său.Astăzi păsările sunt încă prezente, înspecial cele cuibăritore. Păsările limicole aupierdut însă spaţiile de hrănire, iar cele depasaj pe cele de odihnă, datorită colmatăriiconstante a acestuia.Reamenajarea acestui lac, va duce în modfiresc şi logic, pe lângă desfăşurareaactivităţilor piscicole în condiţii normale,

planificarea adecvată a lucrărilor propuse prin prezentul proiectevitând în perioada aprilie – iulie, perioada anului când pasărileacvatice şi limicole cuibăresc;reducerea timpului de lucru numai pe zi pentru ca perioadele în



Corvus frugilegusCorvus monedulaCoturnix coturnixCuculus canorus

Cvqnus olorEmberiza citrinellaEoretta garzetta

Larus cachinnansLarus ridibundusMiliaria calandra

Motacilla albaNycticorax nvcticoraxPasser domesticusPasser montanus

Perdix perdixPica pica

Sterna hirundoStreptopelia decaocto

Sturnus vulqarisUpupa epops

Vanellus vanellus

care sunt utilizate lumini artificiale să fie cât mai redusă; pentru care a fost concepută balta Zătunîncă de la început, cât şi la repopulareaacestuia cu specii de păsări care audispărut în prezent de aici, datorităcolmatării constante a bălţii şi diminuarealuciului de apă. Prin menţinerea unuibandou de 1 - 3 m de jur împrejurul bălţiiprecum şi mărirea suprafeţei luciului deapă, se vor mări automat şi suprafeţele dereproducere şi odihnă, pontă precum şizonele de hrănire atât ale speciilor deinteres comunitar cât şi a celor comune.Având în vedere că activităţile propuse încadrul proiectului Restabilirea potenţialuluibălţii Zătun pentru specii piscicole deinteres comercial, se va desfăşura înperioada rece a anului (octombrie - martie),când activitatea avifaunistică este scăzutăîn zona analizată, prin măsurile propuse nuestimăm un impact negative asupraacestora.Nu vor fi influenţate culoarele de zbor,proiectul propus neconstituind o barieră înmigraţia speciilor de păsări.Păsările care vor tranzita zona analizată, nuvor fi afectate de OS ce va deservi punctulde lucru analizat, deoarece lucrărileaferente şi natura lor adoptată nu vanecesita lucrări la înălţime, lucrări care arputea perturba speciile de pasări în zbor.Obiectivele proiectului şi natura lucrărilorefectuate NU prognozează un impactsemnificativ cuantificabil prin scădereanumărului de indivizi, deranjarea zonelor de

înainte de începerea lucrărilor prevăzute prin prezentul proiecteste necesar a se face o inspecţie înainte de începerea lucrărilorpentru ca acestea să fie corelate şi pentru a nu fi afectatireversibil ciclul biologic al avifaunei din zona analizată. Aceastămăsură se impune deoarece datorită condiţiilor climatice ce potdiferi de la an la an, perioadele critice ale ciclului biologic lapăsări (reproducere, migraţie. etc.) pot fi decalate.În cazul în care vor fi semnalate cuiburi de păsări acvatice înspecial în zona de sud (zona în care vegetaţia palustră estefoarte dezvoltată), se va face relocarea acestora în zoneletampon (cordon vegetație palustră 1-3 m)păstrarea unui cordon de vegetaţie palustră, de minim 1- 3 mlăţime în zona maluriloreste interzisă incendierea vegetaţiei palustre din cadrul celordouă habitate evidenţiate în zona bălţii Zătun (R5305 Comunităţidanubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia şi R5309Comunităţi danubiene cu Phragmites australis)interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de avifaunăde către personalul angrenat în implementarea obiectivuluianalizateste interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere,distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lornatural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologicsunt interzise culegerea ouălor din natură, distrugerea cuiburilor;informarea factorilor implicaţi (personal implicat în exploatareabălţii, pescari, etc.) asupra efectelor negative ale deranjăriipăsărilor în timpul cuibăritului, distrugerii cuiburilor, a pontei saua puiloradoptarea unui grafic de realizare a lucrărilor care să aibă caobiectiv reducerea timpului de execuţie a lucrărilor în zonaarealului bălții Zătun având în vedere totodată perioadelesensibile pentru habitatele şi speciile de interes comunitar



cuibărire, de hrănire, de zbor asupraspeciilor menţionate în anexele OUG57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale,a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şicompletările ulterioare.

AmfibieniRana esculentaRana ridibunda

Bufo bufoBombina bombinaTriturus dobrogicus

şireptile

Natrix natrixNatrix tessellata

Lacerta agilisLacerta viridis

Emys orbicularis

se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privindregimulariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, aflorei şifaunei sălbatice, modificată şi completată de OUG nr. 154/2008,precum şi prevederile OUG 195/2005 cu modificările ulterioare,aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII – Conservareabiodiversităţii şi arii naturale;

Având în vedere că activităţilepropuse în cadrul proiectului Restabilireapotenţialului bălţii Zătun pentru speciipiscicole de interes comercial, se vadesfăşura în perioada rece a anului(octombrie - martie), când activitateaherpetologică în zona analizată estescăzută, prin măsurile propuse nu estimămun impact negative asupra acestora.

Cunoscând fenologia speciilor deamfibieni şi reptile din zona analizată(perioada de hibernare a speciilor deamfibieni şi reptile se suprapune cuperioada octombrie – martie, perioadapropusă pentru implementarea obiectiveloranalizate), impactul asupra herpetofaunei,va fi unul minim, acest lucru fiind evidenţiatmai sus, în urma evaluării impactului,rezultat în urma matricei de impact.

Pentru a preîntâmpina posibileaccidente produse de lucrările analizateasupra speciilor de amfibieni şi reptile dinzona bălţii Zătun, execuția lucrărilor înzonele habitatelor acvatice specificespeciilor analizate se var realiza în prezentaunui biolog care va reloca posibilii indiviziisemnalați care ar putea fi afectaţi delucrările prevăzute prin prezentul proiect.

personalul antreprenorului trebuie instruit asupra condițiilor dinactul de reglementare, asupra modului de acțiune, pentru arespecta masurile de protecție si conservare a speciilor de florasi fauna;După finalizarea consolidării malurilor se va verificaamplasamentul pentru a remedia eventualele neconformităţilegate de captivitatea accidentala a unor specii de amfibieni sireptileSe va verifica materialul excavat de un biolog pentru eventualespecii care pot hiberna pe fundul băltii. Se vor reloca speciileidentificate.Se va menţine nivelul natural de apă în cadrul bălţii Zătuninterzicerea folosirii substanţelor chimice în interiorulecosistemelor acvatice şi în vecinătatea acestorareducerea pe cât posibil a perturbării mediului prin emisii de praf,poluanţi atmosferici, ape uzate generate de personalul ce vadeservi organizarea de şantier din vecinătatea bălţii Zătun,deşeuri şi alte asemeneaSe vor păstra un număr de 5 – 7 cioate la nivelul întregii bălţi.Aceste zone oferă condiţii propice de odihnă, hrănire, precum şi



adăpost pentru unele specii de reptile (Emys orbicularis); Perioada optimă de implementare alucrărilor de curățare şi decolmatare esteoctombrie - martie (autumnal - hiemal) cândactivitățile ecologice ale speciilor sunt multdiminuate.

Deşi în vecinătăţile zonei analizate, sepractică o agricultură intensivă, folosireapesticidelor, precum şi traficul rutier dinimediata vecinătate a cesteia, populaţiile deamfibieni şi reptile din zona bălţii Zătun nuau fost intens afectate de impactul antropic.Atât speciile de amfibieni şi reptile sunttoleranţi faţa de prezenţa omului, eleretrăgându-se imediat fie spre zoneleumede (balta Zătun) fie spre zonele dinvecinătatea lacului (zonele ierboase). Larândul lor, aceste specii constituie hranapentru unele păsări acvatice de talie mare(stârci, berze, etc) specii semnalate în zonade implementare a obiectivului analizat.Apariţia unor zone mai extinse de luciu deapă reprezintă un avantaj pentru speciiprecum broasca ţestoasă de apă - Emysorbicularis, buhai de baltă cu burta roşie –Bombina bombina, şarpele de apă – Natrixtesellata, broasca mică de lac – Ranaesculenta, broasca mare de lac – Ranaridibunda. Din experienţa noastră, prinmărirea luciului de apă şi menţinerea unuibandou de 1- 3 m de vegetaţie palustră înjurul malurilor, vegetaţie ce oferă condițiifavorabile de reproducere, odihnă şihrănire, estimăm că efectivele acestorspecii ar putea creşte în viitor după.

Se va interzice uciderii sau capturarea intenţionată, a speciilor deamfibieni şi reptile semnalate în zona bălţii ZătunSe interzice sub orice formă recoltarea, capturare, ucidere,distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lornatural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologicSe vor respecta căile de acces existente din interiorul zoneianalizateSe va anunţa în cel mai scurt timp custodele/administratorul arieinaturale protejate în cazul producerii accidentale a unuiprejudiciu ce afectează obiectivele de conservare pentru care afost desemnată aria protejată, în vederea stabilirii măsurilor deremediere ce vor fi puse în aplicare de cel care a produsprejudiciul.Se va adopta un grafic de realizare a lucrărilor care să aibă caobiectiv reducerea timpului de execuţie a lucrărilor în zonaarealului de interes comunitar având în vedere totodatăperioadele sensibile pentru habitatele şi speciile de interescomunitar



Se menționează faptul că proiectul areimpact pozitiv, important, de lungă durată,activitatea de decolmatare a bălţii Zătunavând drept scop aducerea la starea inițialăa unei zone piscicole care a existat, cu aniin urma, în zona analizată, dar care în timpşi-a redus suprafaţa, prin colmatare.Mărirea luciului de apă va oferi condiţiipropice dezvoltării speciilor de amfibieni şireptile în zonă.

Mamifere Apodemusagrarius

Microtus arvalisLepus europaeus

Vulpes vulpes

pentru a evita disturbarea mamiferelor din zona lucrările se vorefectua pe arii cât mai restrânse, evitându-se astfel un posibilderanj asupra speciilor

Menţinerea condiţiilor de habitatpentru speciile de mamifere existente înzona analizată.

Având o mobilitate ridicată, speciilesemnalate se vor deplasa în imediatavecinătate a bălţii. Un alt argument cuprivire la intensitatea scăzută a lucrărilorpropuse prin prezentul proiect, constă căacestea se rezumă strict la luciul de apă. Înconcluzie, apreciem că mamiferelesemnalate în zona analizată nu vor fiinfluenţate de lucrările propuse.

interzicerea incendierii vegetaţiei din interiorul şi vecinătateabălţii Zătunîn cazul producerii accidentale a unui prejudiciu ce afecteazăobiectivele de conservare pentru care a fost desemnată ariaprotejată, se va anunţa în cel mai scurt timpcustodele/administratorul ariei naturale protejate în vedereastabilirii măsurilor de remediere ce vor fi puse în aplicare de celcare a produs prejudiciulinterzicerea abandonării deşeurilor de orice natură rezultate înurma implementării obiectivelor prevăzute în proiectul analizatrespectarea căilor de acces existentedeteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori deodihnăadoptarea unui grafic de realizare a lucrărilor care să aibă caobiectiv reducerea timpului de execuţie a lucrărilor în zonaarealului de interes comunitar având în vedere totodatăperioadele sensibile pentru speciile de interes comunitar



4.5.4 Hărţi şi desene la capitolul "Biodiversitate"Figura nr. 8 Localizarea proiectului propus în relație cu siturile NATURA 2000

4.6. PeisajulPeisajul este acea parte din natura, care formează un ansamblu estetic şi care rezulta din

combinarea factorilor naturali cu factorii creați de componenţa umană. Prin urmare peisajul

întrunește elementele naturale cu cele create de om, diferența dintre tipurile de peisaje este

data de procentajul pe care îl ocupă fiecare în parte. Totodată tipurile de peisaje pot fi date de

funcțiile pe care le îmbracă arealul studiat (ex. peisaj industrial, peisaj urban, peisaj rural,

peisaj de lunca etc.).

4.6.1 Impactul prognozatÎn perioada de amenajare/dezafectare a bălţii Zătun, prezenţa utilajelor în zona analizată

va avea un impact negativ asupra valorii peisagistice a zonei, însă având în vedere că pe

amplasamentul evaluat şi în vecinătatea acestuia singurele activităţi desfăşurate sunt cele

agricole, precum şi traficul fluvial de pe Dunăre, iar aşezările umane din zonă se află la o



distanţă considerabilă de amplasament, impactul produs de activitatea analizată asupra

peisajului va fi unul direct, local şi nesemnificativ. Prin prezentul proiect nu se vor efectua

lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi create elemente structurale noi faţă de situaţia

existentă.

4.6.2 Măsuri de diminuare a impactuluiNu sunt necesare masuri de diminuare a impactului.

4.7. Mediul social şi economicRestabilirea bălţii Zătun care face parte din ZONA PESCAREASCA LUNCA PRUTULUI

INFERIOR - DUNĂREA INFERIOARĂ este necesară şi oportună deoarece din punctul de

vedere al intervenţiei propuse proiectul face parte din categoria proiectelor axate pe mici

investiţii care dezvoltă baza de producţie a speciilor piscicole de interes comercial ce are

capacitatea de a atenua efectele unei catastrofe naturale prin activităţi de destufizare şi lucrări

de decolmatare.

Scopul avut în vedere de proiect este acela de Restabilire a potenţialului de producţie a

speciilor de interes comercial, prin acţiuni de conservare şi gestionare durabilă a patrimoniului

local de mediu, pentru balta Zătun.

Pentru atingerea acestuia, se au în vedere următoarele obiective specifice:

conservarea patrimoniului local de mediu prin consolidarea şi reabilitarea digului

bălţii Zătun;


stufărişului din balta Zătun;


patrimoniului local de mediu prin menţinerea de locuri de muncă permanente şi

crearea de locuri de muncă temporare, în perioada de derulare proiectului.

În mod indirect, ca efect secundar al implementării proiectului beneficiarul se va ajunge

la un mediu favorabil şi pentru persoanele care se ocupă cu pescuitul sportiv şi de agrement

din zona municipiului Galați şi din alte zone în perioadele respective de pescuit.

4.7.1 Prognozarea impactuluiPoluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de amenajare a bălţii Zătun

sunt praful, noxele gazoase (CO, NOx, SO2, etc.), zgomotul şi vibraţiile. Utilajele (1 utilaj



amfibie – draglina, 1 wolă si 2-3 camioane) de pe amplasamentul analizat vor fi acţionate de

motoare Diesel, care emit în aer zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul

uman. În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje), luând în

considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei,

reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate zone

locuite, sunt localizate în partea de NV a zonei analizate, la o distanţă de peste 3500 m

(municipiul Galaţi), respectiv aproximativ 2000 m faţă de comuna Grindu, judeţul Tulcea), va fi

nesemnificativ.

Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de

87 dB, conform HG nr. 493/2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate pentru expunerea

la riscurile generate de zgomot. Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi

psihosenzorială crescută şi deosebită, conform Ordinului nr. 933/2002 privind aprobarea

normelor generale de protecţie a muncii, această limită se reduce la 75 dB, şi respectiv 60 -50

dB conform STAS 10009/88 - Limite admisibile ale nivelului de zgomot; nivelul de zgomot

propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie să depășească valoarea maximă

admisibilă de 65 dB.

Din cele prezentate, rezultă că activitatea din cadrul lucrărilor de execuţie a lucrărilor de

construcţii proiectate, va avea un impact asupra calităţii factorului de mediu aer, care se va

situa în limite admisibile, atâta timp cât sunt respectate toate măsurile adoptate pentru

protecţia mediului.

Municipiul Galați dispune de o importantă rezervă de forţă de muncă. Importanţa

socială-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă, atât în perioada de

amenajare, cât şi în perioada de exploatare a bălţii Zătun, cu efect benefic şi asupra situaţiei

economice. Din acest punct de vedere putem afirma că impactul proiectului propus va fi unul

pozitiv din punct de vedere social şi economic.

În timpul derulării lucrărilor de investiţie, există riscul apariţiei unor accidente sau avarii

care pot avea un impact asupra mediului şi/sau populaţiei din zonă:

o accidente de circulaţie a utilajelor;

o manevrarea incorectă la încărcarea-descărcarea materialelor;

o pierderi de materiale in timpul transportului.

Proiectul de investiţie nu va avea influenţe majore asupra caracteristicilor demografice şi

a populaţiei din zonă, astfel încât aceasta nu suferă modificări sau schimbări majore în urma

punerii in aplicare a acestuia.



În condiţii normale de funcţionare a activităţii din cadrul proiectului, riscul declanşării unor

accidente cu impact asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei este practic inexistent.

4.7.2 Măsuri de diminuare a impactuluiObiectivele privind reducerea expunerii populaţiei la zgomot şi la substanţe poluante

sunt îndeplinite prin măsurile considerate pentru factorii de mediu zgomot, apă şi aer. Un alt

mod de reducere a impactului asupra populaţiei şi sănătăţii publice este amplasarea

proiectului într-o zona industrială la distanţă de aşezările omeneşti. Astfel, pentru zona studiată

cea mai apropiată aşezare umană este comuna Grindu, judeţul Tulcea situat la aproximativ

2000 m sud de amplasamentul proiectului distanţă suficientă pentru ca populaţia să nu resimtă

efectele zgomotului şi vibraţiilor produse atât în etapa de amenajare/dezafectare a Bălţii Zătun.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul culturalObiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În vecinătatea

amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente

istorice.

4.8.1. Prognozarea impactuluiNu este cazul.

4.8.2. Măsuri de diminuare a impactuluiNu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra condiţiilor culturale şi etnice.

Impactul asupra patrimoniului cultural şi a condiţiilor etnice şi culturale din zonă va fi

nesemnificativ.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte

Având în vedere natura proiectului, limitele evaluării în ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilită o raza de cca.

1 km zonă unde au fost identificate și evaluate planuri, proiecte propuse s-au aprobate ce pot

genera un impact cumulativ asupra ariilor naturale de importantă comunitară/ protecție

specială.

Planuri/Proiecte/Activități ce pot genera un impact cumulativ:



Activități turistice în cadrul Complexului Zătun;

Activități agricole desfășurate în imediata vecinătatea proiectului și Zona

Liberă/Bădălan;

Centrală termoelectrică 800 MW – Zona Libera – plan avizat.

Zona studiată este amplasată în sud - estul municipiului Galaţi, într-o zonă antropizată

(Zona Liberă). Principalele activităţi existente în vecinătatea proiectului sunt reprezentate de

activităţile agricole şi piscicole.

Impactul cumulativ este necesar pentru o corecta estimare a magnitudinii acestuia în

special asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ precum si asupra integrității şi

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate. Impactul cumulativ este definit ca

reprezentând efectul unui grup de activităţi/acţiuni cu incidenţă asupra unei suprafeţe sau a

unei regiuni, a căror relevanţă asupra mediului în semnificaţie singulară este lipsită de

semnificaţie, însă în asociere cu alte activităţi, inclusiv cele previzionate a se realiza în viitor,

poate conduce la apariţia unui impact. Pentru aprecierea impactului investiţiei analizate asupra

biodiversităţii a fost luat in calcul efectul cumulat al acesteia cu alte proiecte aprobate sau în

curs de aprobare, ce sunt sau vor fi aprobate în zona amplasamentului studiat. Întrucât zona

este localizată în extremitatea sud – estică a municipiului Galaţi, în aproprierea fluviului

Dunărea, fiind înconjurată de terenuri agricole şi zone forestiere, activităţile care ar putea avea

un efect cumulativ cu activităţile propuse sunt reprezentate de:

traficul rutier din vecinătatea zonei analizate (drumul judeţean DJ 251E, precum şi

drumurile de exploatare agricolă din vecinătatea bălţii Zătun);

traficul fluvial şi maritim de pe Dunăre;

activităţile agricole din vecinătatea bălţii Zătun;

activităţi antropice: depozitarea necontrolată a deşeurilor, acţiuni de incendiere a

vegetaţiei;

turismul necontrolat în zona.

În cadrul zonei analizate, beneficiarul (Serviciul Public de Administrare a Domeniului

Public şi Privat Galaţi), doreşte a implementa proiectul „Amenajare bază de agrement cu

specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul Galaţi”.

Având în vedere perioada propusă pentru proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun

pentru specii piscicole de interes comercial, se va desfăşura în perioada rece a anului

(octombrie - martie), când perioada faunistică în zona analizată, iar etapele de implementare a



proiectului „Amenajare bază de agrement cu specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul

Galaţi” se vor desfăşura în perioada caldă când condițiile meteo sunt favorabile pentru

realizarea investiţiilor propuse, nu anticipăm un impact cumulativ al celor două proiect faţă de

zona analizată. Natura constructivă adoptată (construcţii uşoare) şi durata de realizare a

proiectului, chiar daca s-ar dezvolta simultan lucrările pentru cele două proiecte, nu vor genera

un impact negativ asupra biodiversităţii zonei analizate.

Prin cele două proiecte propuse a se implementa în cadrul bălţii Zătun, acestea

contribuie la atingerea obiectivului asumat prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a ZoneiPescăreşti Prut – Dunăre Galaţi şi anume: valorificarea turistică a resurselor legate de

pescuit.

Prin implementarea obiectivelor prevăzute în două proiecte, se va dezvolta durabil zona

analizată (balta Zătun) şi se încurajează practicarea pescuitului sportiv şi de agrement, inclusiv

metoda alternativă de completare a bagajului informaţional şi cultural al tinerilor şi copiilor,

favorizându-se astfel creşterea activităţii turistice a zonei şi dezvoltarea turismului de nişă.

Cele două proiecte, prin implementarea lor va facilita popularizarea principiilor şi

beneficiilor pescuitului de agrement şi sportiv, concomitent cu conştientizarea comunităţii cu

privire la importanţa implicării sale în procesul de promovare şi valorificare a tradiţiilor, dar şi la

responsabilitatea ce-i revine pentru protejarea patrimoniului cultural şi de mediu.

În perioada de implementare a obiectivelor prevăzute în prezentul proiect, se estimează o

creştere a emisiilor de poluanţi proveniţi de la utilajele ce vor deservi la implementarea

obiectivelor (consolidare maluri, dragare, destufizare), datorită traficului rutier din zonă, precum

şi a zgomotului.

Sursele de poluare provenite de la reabilitarea bălţii Zătun, vor fi temporare, limitate ca

timp (perioada de implementare a acestora fiind de 4 – 5 luni), după care nivelul poluanților se

vor reduce semnificativ.

Prin utilizarea utilajelor şi a camioanelor cu emisii de noxe conforme cu normele

europene, impactul acestora va fi redus.

Având în vedere suprafaţa redusă a zonei de implementare a proiectului, raportată la

suprafaţă totală a ariilor naturale protejate, rămâne un argument luat în considerare pentru

afirmarea unui impact redus în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes

comunitar şi avifaunistic ţinând cont aici de structura şi de obiectivele de conservare ale

acesteia, cât şi de măsurile propuse pentru reducerea impactului.



După implementarea obiectivelor prevăzute în proiectul analizat, aspectele identificate

mai sus, cu un posibil efect negativ asupra mediului nu vor mai exista.

În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat pe

termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu

încetarea lucrărilor de restabilire a potenţialului bălţii Zătun.

5. Analiza alternativelor

Încă din faza de proiectare (studiu de fezabilitate pentru proiectul Restabilirea

potenţialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial) au fost luate în

calcul 2 scenariile tehnico-economice prin care obiectivele studiului de fezabilitate pot fi

atinse, respectiv:

a) alternativa nr. 1 - este varianta zero, varianta fără investiție. Această varianta

nu asigură dezvoltarea sectorului pescăresc pentru deservirea potențialului de

producţie pentru care balta Zătun a fost concepută încă de la început.

b) alternativa nr. 2 – realizarea lucrărilor de consolidare şi restabilire a digului

balta Zătun, precum şi decolmatarea şi curăţarea stufărișului bălţii Zătun.

Analizând cele două alternative care au fost luate în calcul încă din faza studiului

de fezabilitate, scenariul recomandat şi fezabil pentru balta Zătun este alternativa nr. 2.

Avantajele acestei alternative constau în asigurarea şi restabilirea potențialului de

producție a speciilor de interes comercial, prin acţiuni de conservare şi gestionare

durabilă a patrimoniului local de mediu, pentru balta Zătun, şi susținerea dezvoltării

sectorului pescăresc a bălţii Zătun precum şi, în mod indirect, crearea unui mediu

ambiant pentru turiștii din diverse zone ale României şi ale Europei.

Activităţile prezentului proiect sunt în corelare cu principiile dezvoltării durabile,

astfel încât să se asigure atât protecţia mediului cât şi a resurselor şi a diversităţii

biologice a zonei analizate.

Prin corelarea măsurilor impuse atât prin prezentul studiu de evaluare adecvată

cât şi prin respectarea legislaţie în vigoare, nu estimăm un impact negativ asupra zonei

analizate.



6. MonitorizareaPrevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de

mediu apă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu apăMonitorizarea pe şantier va fi în faza de amenajare/dezafectare a bălţii Zătun, având în

vedere următoarele aspecte:

verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor;

monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea

corespunzătoare a toaletelor ecologice;

monitorizarea apelor uzate în perioada de exploatare a bălţii Zătun prin vidanjarea

corespunzătoare a toaletelor ecologice.

Apele uzate menajere se vor încadra în NTPA 002/2002, conform legislaţiei de mediu în

vigoare. În ceea ce priveşte frecvenţa vidanjării toaletelor ecologice, aceasta se va realiza ori

de câte ori va fi necesar. Răspunzătorul pentru managementul apelor uzate generate pe

amplasamentul analizat, în perioada organizării de şantier, revine dirigintelui de

şantier/responsabilului de mediu/beneficiar.

6.2. Factorul de mediu aerPentru faza de amenajare/dezafectare se recomandă să se realizeze monitorizarea

pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest

posibil poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de exploatare.

În perioada de amenajare/dezafectare beneficiarul va trebui sa respecte parametrii

impuşi de STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Legea 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător.

Prelevarea probelor va fi realizată de un laborator acreditat RENAR, iar

frecvenţa/raportarea se va realiza semestrial, cu transmiterea buletinelor de analiză către AMP

Galaţi, ori conform actelor de reglementare în vigoare. Indicatorii vor trebui să se încadreze în

limitele impuse de legislaţia naţională în vigoare (Legea 104/2011 - privind calitatea aerului

înconjurător). În ceea ce priveşte amplasamentul aparatelor de monitorizare, acestea vor fi

poziţionate în imediata vecinătatea a zonei analizate, cu respectarea distanţelor de siguranţă

impuse de constructor. Raportarea şi eventualele măsuri de reducere a impactului asupra



factorului de mediu aer, va reveni dirigintelui de şantier/responsabilului de mediu/beneficiar.

De asemenea se va acorda o atenţie deosebită utilajelor care sunt angrenate în

implementarea proiectului analizat, pentru a se evidenţia şi remedia, eventuale defecţiuni ale

acestora, eliminând astfel o posibilă poluare a factorului de mediu aer, cauzată în urma unor

defecţiuni tehnice. Responsabilul pentru verificarea utilajelor revine antreprenorului.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de exploatare a bălţii

Zătun.

6.3. Factor de mediu sol şi subsolÎn perioada de amenajare/dezafectare, organizărea de şantier va trebui să se realizeze

cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului prin deplasări

repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente. Scurgerile de

carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea

produselor absorbante.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului bălţii Zătun pentru sesizarea

eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi raportarea imediata

a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Atât în perioada de amenajare/dezafectare cât şi în perioada de exploatare se va asigura

un management adecvat al deşeurilor generate pe amplasamentul analizat.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului analizat pentru sesizarea

eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi raportarea imediata

a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire. Raportarea şi eventualele măsuri

de reducere a impactului asupra factorului de mediu sol, va reveni dirigintelui de

şantier/responsabilului de mediu/beneficiar.

6.4 Factorul de mediu zgomotÎn perioada de amenajare, se va monitoriza poluarea fonică generată pe amplasamentul

analizat. Prelevarea probelor va fi realizată de un laborator acreditat RENAR, iar

frecvenţa/raportarea se va realiza semestrial, cu transmiterea buletinelor de analiză către AMP

Galaţi, conform actelor de reglementare în vigoare. Indicatorii vor trebui să se încadreze în

limitele impuse de legislaţia naţională în vigoare (Ordin nr. 536/1997 pentru aprobarea

Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi

completările ulterioare). În ceea ce priveşte amplasamentul aparatelor de monitorizare



(sonometre), acestea vor fi poziţionate la limita amplasamentului analizat. Raportarea şi

eventualele măsuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu zgomot, va reveni

dirigintelui de şantier/responsabilului de mediu/beneficiar. De asemenea se va acorda o

atenţie deosebită utilajelor care sunt angrenate în implementarea proiectului, pentru a se

evidenţia şi remedia, eventuale defecţiuni ale acestora, eliminând astfel o posibilă poluare a

factorului de mediu zgomot, cauzată în urma unor defecţiuni tehnice. Responsabilul pentru

verificarea utilajelor revine antreprenorului.

6.5 Managementul deşeurilorÎn ceea ce priveşte managementul deşeurilor aceasta se va realiza lunar, o dată cu

demararea proiectului analizat. Beneficiarul/antreprenorul va încheia contracte pentru

eliminarea/valorificarea deşeurilor generate în perioada de implementare a proiectului analizat.

Raportarea se va transmite către APM Galaţi de către dirigintelui de şantier/responsabilului de

mediu/beneficiar.

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în

care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea

valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul perioade de construcţie.

Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul

nesemnificativ.

6.6 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere aimpactului

Frecvenţă şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării

obiectivelor propuse prin proiectul Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru specii piscicole

de interes comercial, va fi stabilită prin actele de reglementare ce vor fi emise de Agenţia

pentru Protecţia Mediului Galaţi.

Pentru monitorizarea obiectivelor prevăzute în proiectul sus menţionat, beneficiarul a

prevăzut o suma de ~4.000 euro pentru eventualele măsurile de reducere care ar putea exista

în urma implementării obiectivelor. Beneficiarul va împuternici/subcontracta o persoana

abilitată/specializată din cadrul unităţii/firme specializate/persoane fizice cu cunoştinţe în

biologie și ecologie pentru implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului.

Recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului proiectului

asupra speciilor şi habitatelor identificate ca fiind prezente sau potenţial prezente în zona



amplasamentului proiectului, de către o persoana specializată. Acestuia îi va reveni obligaţia

de a monitoriza implementarea proiectului în toate fazele de execuţie şi de a evalua modul în

care în care vor fi respectate/implementate măsurile de reducere a impactului stabilite prin

actele de reglementare şi prin avizul custodelui/administratorului.

Tabel nr. 60 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediuluiNrcrt. Măsura Perioada Responsabil Observaţii

1

toate lucrările prevăzute înproiectul analizat se vordesfăşura/implementa în

sezonul rece al anului

octombrie -martie

titular/antreprenor

Având în vedere că înperioada rece a anuluiactivitatea floristică şi

faunistică în zona analizatăeste mult mai redusă

comparativ cu perioadelecalde ale anului, nu anticipăm

un impact negativ asupraspeciilor.

Beneficiarul vaîmputernici/subcontracta o

persoanaabilitată/specializată din

cadrul unităţii/firmespecializate/persoane fizice

cu cunoştinţe vaste înbiologie pentru

implementarea eventualelormăsuri de reducere a

impactului.Vegetația ripariană joaca, deasemenea, un rol de„coridor”care asigura o legătura întremediile adesea fragmentate,facilitând schimburile între

diferite comunităţi de animale;

2

lucrările se vor efectua în afaraperioadelor de cuibărit şi

creştere a puilor pentru păsărileidentificate în zona monitorizata

exclusperioada 15martie – 15

iulie

titular/antreprenor

3

în ceea ce priveşte destufizareazonelor de sud a bălţii Zătun,

această activitate se vadesfăşura doar când luciul de

apă este îngheţat, pentru apermite utilajului să acţioneze

conform cerinţelor

decembrie -februarie

titular/antreprenor

4

consolidarea malurilor, se vaefectua pe suprafeţe restrânse,

fără afectarea habitatelor delângă malul digului

pe toatăperioadaderulării

proiectului

titular/antreprenor

5păstrarea unui bandou de

vegetaţie palustră de 1-3 mlăţime în jurul malurilor

permanent titular

6

interzicerea depozităriisubstanţelor periculoase înimediata vecinătate a bălţii

Zătun


proiectului

titular/antreprenor

7

realizarea unui managementadecvat al deşeurilor generateîn perioada de implementare a

obiectivelor prevăzute înproiectul analizat


proiectului

titular/antreprenor

8 interzicerea reparaţiei utilajelorîn zona analizată


proiectului

titular/antreprenor

Toate utilajele care nu vor ficorespunzătoare din punct devedere tehnic vor fi retrase de

pe amplasament

9

înainte de începerea lucrărilorfiecare utilaj va fi verificat,

pentru a identifica posibilelescurgeri accidentale de

carburanţi


proiectului

titular/antreprenor

în cazul semnalării unor astfelde scurgeri, antreprenorul

este obligat să retragă utilajuldin zona analizată şi

direcționarea acestuia înunităţi specializate (service-

uri autorizate) pentruremedierea problemelor



10 respectarea căilor de accesstabilite


proiectului

titular/antreprenor

se vor folosi doar drumurileexistente din vecinătatea bălţii

Zătun

11

interzicerea unor activităţi caresă ducă la distrugerea speciilor

de floră şi deranjareapopulaţiilor de faună prezenteîn habitatele limitrofe (arderevegetaţie, distrugere locuri decuibărit, capturare şi omorâre

indivizi)


proiectului

titular/antreprenor Respectarea măsurilor

impuse prin prezentul studiu,şi consultarea în permanenţăcu expertul pe probleme de

mediu

12

refacerea zonelor afectate deimplementarea proiectului şi

redarea lor în circuitul lornatural

dupăfinalizareaobiectivelorprevăzute în

prezentulproiect

titular/antreprenor

6.6.1 Programul de monitorizareMonitorizarea obiectivului analizat se va realiza conform următorului program de

monitorizare.Tabel nr. 61 - Obligaţia monitorizării revine titularului proiectului

Nr.crt. Obiective Indicator Frecvenţa Responsabilitate

Etapa de implementare a obiectivelor

1 Protecţia calităţiiaerului - pulberi

Poluanţi atmosfericispecifici: pulberi trimestrial titular

2

Protecţia calităţiiaerului - Controlulemisiilor datorate

funcţionării mijloacelorde transport şi utilajelor

- Verificări tehniceperiodice a

autovehiculelorutilizate

- Consumuri specificeşi evidenţa

consumului decarburanţi

Conformbunelor practici

inginereștititular/antreprenor

3

Protecţia solului -Delimitarea terenurilor

afectate direct şipermanent deimplementarea

proiectului

Menţinerea formeiactuale a bălţii Zătun

Lunar înperioada de

implementare aobiectivelor

titular/antreprenor

4Determinarea niveluluide disconfort datorat

zgomotului şi vibraţiilorprodus de organizarea

Măsurători periodice anivelului de zgomot şi

vibraţii la limitazonelor afectate

Perioada deconstrucție

titular



6.7. Factor de mediu biodiversitatePentru o protecţie eficientă a siturilor Natura 2000, ROSPA 0121 – Lacul Brateș şi

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, pentru speciile de floră şi din interiorul şi vecinătatea

Bălţii Zătun, se recomandă un program de monitorizare pentru componenta de biodiversitate,

atât în fazele de construcție cât si de exploatare a bălţii Zătun, a putea observa evoluţia florei

şi faunei si a stabili masuri suplimentare în cazul în care se constata ca impactul evaluat iniţial

se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat.

Programul de monitorizare va fi corelat cu datele deja obţinute, astfel încât să se poată

stabili date relevante cu privire la evoluţia florei şi faunei din zona analizată.

În ceea ce priveşte protocoalele de monitorizare care vor fi adoptate pentru zona

analizată, aceste vor fi elaborate de persoana/societatea care va realiza monitorizarea,

respectând perioadele optime de colectare a datelor din teren.

Monitorizarea biodiversității de pe amplasament în perioada de amenajare a bălţii Zătun

și de operare a acesteia se va face conform graficului:

Tabel nr. 62 Perioade optime monitorizare biodiversitate în cadrul zonei analizate

de șantier

Etapa de funcționare/exploatare

5Managementul

deşeurilor

Cantităţile de deşeurigenerate, tratate,

valorificate şieliminate pentru

fiecare tip de deşeuîn parte.

Lunar titular

6Parametri ape uzatemenajere rezultate Conform NTPA 002 -

H.G. nr 188/2002;Conform actelorde reglementare titular

7Nivel zgomot şi vibrații

produs – limităamplasament

STAS nr.12574/1987;

STAS 10009/1988;Conform actelorde reglementare titular



I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIMonitorizare habitate

Perioada de amenajareAnul I Perioada de

exploatareAnul IIMonitorizare ihtiofaună


exploatareAnul IIMonitorizare mamifere


exploatareAnul IIMonitorizare amfibieni şi reptile


exploatareAnul IIMonitorizare avifaună


exploatareAnul II

- În perioada de amenajare a bălţii Zătun, activităţile propuse prin prezentul proiect vor fi

monitorizate permanent de către un specialist biolog care se va asigura că măsurile propuse

pentru minimizarea impactului proiectului asupra habitatelor şi speciilor vor fi corect şi complet

aplicate;

- Beneficiarul este obligat ca în termen de maximum 60 de zile de la finalizarea

proiectului și anterior redării în exploatare a bălţii Zătun, să transmită către autoritatea

competentă raportul activităţilor de monitorizare întreprinse de specialistul biolog.

Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi

amplasamentul analizat. Aceste zone învecinate (pe o raza de 0,5 km, in jurul

amplasamentului) reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia

iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de amenajarea piscicolă. În

funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele

dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii.

7. Situaţii de riscPentru exploatarea bălţii Zătun, nu estimăm un risc major, care ar putea avea efecte

negative asupra zonei analizate.



Siguranţa în exploatarea Bălţii Zătun, este dată de managementul adecvat şi executarea

lucrărilor la timp pentru menţinerea în parametri proiectaţi.

Datorita distantelor dintre zona analizată şi aşezările umane, precum şi măsurilor

preconizate de beneficiar, nu se prevede posibilitatea apariţiei unor accidente sau avarii cu

impact major asupra populaţiei şi a mediului înconjurător.

Zona amplasamentului analizat nu este caracterizată prin alunecări de teren, eroziuni,

tasări şi alte asemenea.

Lucrările preliminate din zona bălţii Zătun nu vor influenţa negativ lucrările şi amenajările

existente (drumul județean si terenurile agricole limitrofe etc.), ba mai mult, prin lucrările

prevăzute în prezentul proiect, va aduce un plus zonei, prin mărirea luciului de apă,

consolidarea malurilor, destufizare zonelor afectate de vegetaţia palustra, etc .

Riscurile care pot sa apară în activitățile de amenajare a bălţii Zătun pot fi reprezentate

de:

- deversări accidentale de produse petroliere datorate unor defecţiuni a utilajelor ce vor

deservi la implementarea obiectivelor din prezentul proiect;

- deversarea accidentală a apelor uzate menajere;

- managementul defectuos al deşeurilor în perioada de implementare;

- declanşarea unor precipitații torenţiale în perioada în care activităţile de dragare şi

consolidare maluri sunt în derulare si masele de pământ nu au fost încă compactate,

favorizând eroziunea puternică a acestora.

Aceste fenomene se pot produce, în principal, datorită unei activităţi de amenajare a bălţii

Zătun necorespunzătoare, dar şi datorită unei execuţii defectuoase.

Pentru reducerea Ia minim a riscurilor, este necesară respectarea perioadei de execuţie

şi respectarea cu acurateţe a proiectului care stă Ia baza lucrărilor de dragare/decolmatare,

consolidare maluri şi destufizare a bazinului piscicol.

Riscurile legate de exploatarea bazinului piscicol sunt foarte reduse. Acestea pot apărea

accidental, foarte rar, în următoarele cazuri:

- spargerea unui taluz sau nerespectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;

- îmbolnăvirea peştilor şi moartea acestora, caz in care sunt colectați si

transportați/eliminaţi de o societate abilitată/specializată;

- dezvoltarea necontrolat vegetaţia emersă şi submersă din zona bălţii Zătun, pot avea

efecte precum sărăcirea solului şi apei în săruri biogene, împiedicarea pescuitului de recoltă şi

sportive, accelerarea colmatării fundului bălţii, împiedicarea pătrunderii căldurii şi luminii solare



având ca urmare o slabă dezvoltare a hranei peştilor şi amfibienilor, reducerea eficacităţii

îngrăşămintelor, împiedicarea dezvoltării organismelor bentonice, adăpostirea larvelor de

insecte consumatoare de puiet, creşterea cantităţilor de substanţă organică din apă , etc;

- îngheţarea luciului de apă.

Poluarea accidentală locală, caracterizată prin intensitate mare şi durata scurtă,

reprezintă o sursă de alterare a caracteristicilor fizico-chimice, biologice sau bacteriologice ale

apei din zona exploatării, produsă prin accident sau avarie, în urma căreia apele de suprafaţă

devin improprii folosirii in anumite scopuri.

În cadrul punctului de lucru, unitatea va lua măsuri de dotare cu materiale specifice care

să răspundă necesităţilor intervenţiei în caz de poluare accidentală, în scopul prevenirii,

stopării , limitării şi neutralizării efectelor unor evenimente nedorite produse în urma unor

avarii, accidente sau chiar celor datorate neglijenţei.

În plan socio-uman, influenţa proiectului analizat este benefică, modului de viaţa şi

aspectelor psihologice şi prin locurile de muncă oferite locuitorilor din zonă.

Măsurile luate în faza iniţiala de proiectare corespund legislaţiei în vigoare, Ia data

execuţiei acesteia şi au ca scop limitarea pericolelor care pot afecta starea de sănătate a

populaţiei din zona şi a personalului operativ.

7.1. Riscurile naturaleZona de desfăşurare a activităţii de exploatare a bălţii Zătun nu este supusa riscului de

inundații, obiectivul fiind amplasat la peste 300 m de albia fluviului Dunărea .

Din punct de vedere al apărării împotriva inundațiilor, conform STAS 4273/83,

amenajarea piscicola din zona analizată se încadrează în clasa a IV-a de importanţă.

Seismicitatea - conform Normativului P100/92, oraşul Galaţi este situat în zona seismică

de grad VII. Din punct de vedere tectonic, oraşul Galaţi este situat pe o zonă de fractură, pe

direcţia nord – vest (Focşani – Nămoloasa - Galaţi), linie care îşi are originea în Vrancei.

În ceea ce priveşte fenomenele naturale generatoare de risc (cutremure, inundaţii,

alunecări de teren, secete etc.) caracteristicile geologice, geomorfologice, hidrice sau climatice

generează o probabilitate minimă de producere a acestora.

Beneficiarul are obligaţia de a notifica toate autorităţile abilitate (APM Galaţi, Garda de

mediu Galaţi, SGA Galaţi est) la producerea unor evenimente cu potenţial risc asupra mediului

sau a unor accidente ecologice, în cel mai scurt timp de la producerea lor.



8. Descrierea dificultăţilorNu este cazul.

9. Rezumat fără caracter tehnicInformaţii despre titularul proiectului:

Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi, adresa poştală;

localitatea Galaţi, str. Traian, nr. 454A, judeţul Galați, cod poștal 800179, tel./fax 0236/317827,

e-mail: [email protected]

9.1. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuiaPrin prezentul proiect, se doreşte restabilirea potențialului de producție al speciilor

piscicole de interes comercial balta Zătun dorește să creeze dezvoltarea durabilă a zonelor

pescărești pentru a minimiza declinul sectorului pescăresc şi pentru a sprijini reconversia

zonelor afectate de schimbările din acest sector.

Restabilirea bălţii Zătun care face parte din zona pescăreasca lunca Prutului inferior -

Dunărea inferioară, este necesară şi oportună deoarece din punctul de vedere al intervenţiei

propuse, proiectul face parte din categoria proiectelor axate pe dezvoltarea durabilă a zonei,

cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare, cu mici investiţii care va dezvolta baza de

producţie a speciilor piscicole de interes comercial ce va avea capacitatea de a atenua

efectele, degradării continui a zonei bălţii Zătun. Principalele activități propuse prin prezentul

proiect vor consta în activităţi de tăiere a stufului şi lucrări de decolmatare.

Pentru atingerea obiectivelor propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun

pentru speciile piscicole de interes comercial, se va avea în vedere următoarele obiective

specifice:

dezvoltarea durabilă a zonei, şi promovarea acestuia, atât la nivel local, cât şi

naţional;

conservarea patrimoniului local de mediu prin consolidarea şi reabilitarea digului bălţii

Zătun;


stufărişului din balta Zătun


patrimoniului local de mediu prin menţinerea a 9 locuri de muncă permanente şi crearea a cel

puţin 10 locuri de muncă temporare, în perioada de derulare proiectului.




În mod indirect, ca efect secundar benefic al implementării proiectului beneficiarul, va

ajunge la un mediu favorabil şi pentru persoanele care se ocupă cu pescuitul sportiv (şi nu

numai) şi de agrement din zona municipiului Galați şi din alte zone în perioadele

optime/favorabile de pescuit.

Lucrări propuse

Având în vedere disfuncţionalităţile bălţii Zătun, prin prezentul proiect, se vor propune

măsuri de consolidarea a malurilor, precum şi decolmatarea zonelor afectate, după cum

urmează:

a) localizarea organizării de şantier – aceasta va fi amplasată pe platforma betonată

existentă în partea de nord a zonei de agrement având suprafaţa de cca. 475 mp, având

următoarele coordonate STEREO 70 (x = 748135,93, y = 441560,99);

- se va amplasa un container pentru muncitori;

- datorita faptului ca șantierul se află la limita municipiului Galați, personalul muncitor va

putea fi transportat zilnic în oraş fără a fi necesara cazarea acestuia;

- depozitarea temporară a materialelor se va face într-un container special amenajat,

amplasat pe platforma betonată;

- apa potabilă va fi asigurată prin recipiente închise, apă nepotabilă necesara pentru alte

lucrări va fi asigurată din rețeaua existentă;

- racordarea la curentul electric va fi asigurata printr-o firida de la panoul existent;

- în zonă se vor amplasa: WC ecologic, pubele pentru depozitarea selectiva a gunoiului

menajer, pichet de incendiu;

- la bordul fiecărui utilaj şi la containerele amplasate vor exista truse de prim ajutor şi

minimul de medicamente necesar pentru cazurile ce ar putea interveni pe parcursul execuției

lucrărilor;

- amplasarea panoului de identificare al şantierului conform prevederilor legale în vigoare;

- curățenia în şantier va fi asigurată de firma prestatoare a lucrărilor. Pe întreaga

perioadă de derulare a lucrării vor fi respectate prevederile legale pentru acest gen de lucrări.

La terminarea lucrărilor cadrul natural trebuie să rămână ca la începutul lucrărilor;

- zona unde urmează să se execute lucrarea va fi asigurată cu pază permanentă de către

Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi.



b) asigurarea punctelor si traseelor de acces, a zonelor de depozitare a deșeurilor

rezultate, a locului unde vor fi parcate utilajele:

Căile de acces pentru organizarea de șantier:

- accesul în zonă se va realiza pe șoseaua Galați-Giurgiulești până la ferma S.C. Zătun

S.A. şi în continuare pe traseul amenajat pe digul de apărare al incintei Bădălan sau pe

drumurile de exploatare agricola existente.

- intrarea utilajului amfibie în baltă se va face pe drumul de acces de la limita de nord a

zonei de agrement unde este prevăzută o rampă de acces specială către baltă;

- materialul rezultat din activităţile de dragare, se va încărca în mijloace de transport

specifice şi se vor transporta/depozita în partea de sud, la capătul bălţi în locul fostei ratării.

Terenul aparține zonei Zătun, urmând să fie curățat de resturi vegetale şi pregătit pentru

depozitarea materialului scos din baltă. Traseul utilajelor de la baltă către locul de depozitare

se va face pe poarta principală a bazei, apoi lateral pe lângă livada din apropierea bălţii, pe un

drum existent;

- parcarea utilajelor şi a mijloacelor de transport (1 utilaj amfibie – draglină şi 2-3

camioane şi 1 wolă) se va face pe platforma betonata existentă.

c) lucrări de consolidare şi restabilire a digului bălţii Zătun – lucrările de consolidare şi

restabilizarea a digului din zona bălţii Zătun se va realiza pe o lungime de cca. 1900.00 ml., ele

constând în:

desțelenirea suprafeţei digului;

grăpatul resturilor vegetale;

transportul pământului necesar pentru completarea şi aducerea la cota a digului de

protecție, inclusiv compactarea pământului şi protecția digului prin însămânțare cu ierburi

perene.

Lucrările care se vor realiza la consolidarea digului, vor consta în restabilirea formei

geometrice a digului prin lucrări de adăugare a pământului şi taluzarea acestuia în partea

superioară a digului pe porţiunile afectate/degradate.

d) decolmatare şi curăţarea stufărişului bălţii Zătun – lucrările de decolmatare a bălţii

Zătun, se vor realiza pe toată suprafaţa acesteia însă cu precădere în zona colmatată din

partea de sud a bălţii Zătun, asigurându-se adâncimea optimă de aproximativ 1,5 – 2,5 m, ea

variind dinspre mal (1,5 m) spre zona centrală a bălţii (2,5 m).



Având în vedere gradul de colmatare ridicat al zonei analizate, s-a estimat o cantitate de

aproximativ 117.336,00 mc. Dragarea bălţii Zătun se va realiza cu ajutorul unei dragline

amfibie de mici dimensiuni, iar materialul dragat, va fi transvazat cu ajutorul unui buldozer,

încărcat în autocamioane şi direcţionat la aproximativ 2 km de baltă, în partea de sud, la

capătul bălţii în locul fostei rățării.

În ceea ce priveşte activităţile de curăţare/îndepărtare a stufului în special în zona de sud

a bălții, unde aproximativ 5 ha este acoperit în proporție de 70 % cu stuf, diminuând luciul de

apă, automat crescând şi gradul de colmatare a zonei, activităţile piscicole în această zonă

sunt imposibil de realizat. Curățarea stufărișului existent se va realiza pe o suprafaţa de cca.

84700.00 mp cu mijloace mecanice. Curățirea bălţii se va face din centru spre marginile

acesteia, apoi materialul rezultat se va încărca în mijloace de transport specifice.

Aceste activităţi se vor realiza doar în perioada rece a anului, când activitatea

avifaunistică este scăzută, iar luciul de apă este îngheţat.

Toate activităţile propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru

speciile piscicole de interes comercial, se vor realiza în anotimpul rece a anului (octombrie -

martie).

Perioada de realizare a investiției (timpul efectiv necesar derulării lucrărilor) este de 6 luni

calendaristice.

Tabel nr. 1 Graficul de realizare a investiţiei

Nr.crt. DENUMIREA ETAPELOR EŞALONAREA ÎN LUNI EXECUTANŢI1 2 3 4 5 6

1. Execuție lucrări pregătitoare inclusivorganizare de șantier C

2. Execuție lucrări de baza C3. Asistenta tehnică B4. Recepții B + C + P5. Recepție la terminarea lucrărilor C + B + P

B = beneficiar; C = constructor; P = proiectant.

Regimul de lucru va fi de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, în intervalul octombrie – aprilie.

Având în vedere că zona analizată se suprapune cu două situri NATURA 2000, perioada

propusă de implementare a obiectivelor se vor desfăşura în perioada rece a anului, când

activitatea avifaunistică şi floristică este redusă.

Având în vedere că Balta Zătun reprezintă o zonă de agrement importantă atât la

nivelul municipiului Galaţi cât şi a zonelor riverane acestuia, prin proiectul propus, precum şi a



altor proiecte de dezvoltare a turismului în zona bălţii Zătun, zona analizată promovează o

dezvoltare durabilă cu valorificarea potenţialului piscicol, avifaunistic, floristic şi faunistic a

zonei.

Având în vedere investiţiile propuse, precum şi promovarea unei dezvoltări durabile a

Bălţii Zătun, nu se poate vorbi de o dezafectare/închidere/postînchidere a zonei analizate.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactuluiEvaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura pe amplasamentul

analizat, s-a realizat ţinându-se cont de:

legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;

normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea

impactului;

grilele de evaluare asupra biodiversităţii zonei, prezentate în raportul la studiul de

evaluare a impactului asupra mediului.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului9.3.1. Prognozarea impactului asupra apeiPrincipalele surse de poluare a apelor în faza de amenajare sunt reprezentate de:

tehnologiile de execuţie propriu-zise;

utilajele terasiere şi cele de transport;

activitatea umană.

Lucrările de amenajare a bălţii Zătun (dragare, consolidare maluri, destufizare) constituie

principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de

terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de

pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.

Utilajele terasiere şi de transportModul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca

în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;



repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de

excavaţii;

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea umanăActivitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu impact

asupra apelor, deoarece:

produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi

antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa de suprafaţă şi subterană;

evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să

afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatarePrincipalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din exploatarea

bălţii Zătun (cap. 3.1);

managementul defectuos al apelor uzate menajere în cadrul exploataţiei piscicole;

accidente în funcţionarea normală a utilajelor ce vor deservi zona analizată.

9.3.2. Prognozarea impactului asupra aeruluiEmisiile de poluanţi (gaze şi pulberi) rezultate din activitatea obiectivului nu vor genera

un impact semnificativ asupra calităţii aerului, din următoarele considerente:

emisiile de pulberi datorate activităţii de amenajare a bălţii Zătun, consolidarea malurilor

cu material dragat precum şi transportul surplusul de material excavat în partea de sud

a bălţii Zătun, vor fi reduse datorită distanţelor scurte pe care le parcurg utilajele în zona

analizată;

emisiile de noxe rezultate din gazele de eşapament ale utilajelor se vor situa sub

valorile maxime admisibile ale Ord.462/93 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind

protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare cu completările şi modificările

ulterioare, prin achizitionarea de utilaje cu un nivel scăzut al noxelor emise.

În aceste condiţii, impactul activităţii obiectivului asupra aerului va fi nesemnificativ.



9.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsoluluiLucrările din amplasament vor exercita un impact direct asupra componentei sol prin

activităţile de dragare, modificând structura, orizonturile şi proprietățile învelișului edafic.

Amenajarea/dezafectarea şi exploatarea bălţii Zătun, se va desfăşura în condiţii de

siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de

proiectare şi amenajare. Mărimea impactului va depinde atât de grosimea solului care va fi

dragat de pe fundul bălţii Zătun. Prin prezentul proiect cantitatea de material dragat o cantitate

de aproximativ 117.336,00 mc de material/sediment ce va fi scos prin dragare. Circa 70% din

cantitate va fi utilizat la consolidarea malurilor bălţii Zătun, restul fiind direcţionat spre zona de

depozitare din partea de sud a bălţii Zătun pe terenul fostei rățării.

Utilajele prezente în incinta amplasamentului pot reprezenta un impact asupra solului

prin tasarea stratului superior, ce va afecta proprietățile fizico-chimice ale solului. Scurgerile

accidentale ale combustibilelor reprezintă o altă sursă de impact negativ asupra solului, mai

ales din punct de vedere calitativ. Solul, odată contaminat, este foarte greu de readus la starea

inițială, datorită complexității ridicate pe care îl prezintă. De aceea este indicat evitarea oricăror

scurgeri de această natură.

Deșeurile rezultate pot avea efecte negative asupra solului, prin depozitarea

necontrolata a acestora. În cazul de faţă, materialul excavat, o parte va fi folosit la

consolidarea malurilor, restul fiind direcţionat spre zona de sud a bălţii, urmând a fi utilizat în

timp la consolidarea malurilor din imediata vecinătate a bălţii Zătun. Materialul excavat/dragat

nu va reprezenta un impact asupra solului şi subsolului. Deşeurile menajere rezultate vor fi

colectate, depozitate şi transportate în mod organizat, prin urmare nu se poate vorbi despre un

impact negativ asupra solului şi subsolului.

Luând în calcul aspectele menționate anterior, se consideră ca impactul asupra

factorului de mediu sol în cadrul activităților vizate va fi temporar şi de scurtă durată.

Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de amenajare a bălţii

Zătun;

apele uzate menajere vor fi evacuate corespunzător.



9.3.4. Impactul prognozat asupra biodiversităţiiImpactul potenţial produs asupra speciilor de mamifereÎn arealul Bălții Zătun nu au fost semnalate specii de mamifere de interes comunitar.

Lucrările propuse se vor desfăşura cu precădere pe balta Zătun (dragare, decolmatare

restrângere vegetație palustră excesivă). Având în vedere că lucrările propuse se vor

desfăşura în perioada rece a anului, perioada în care activitatea faunistică este mult redusă în

comparaţie cu perioadele împerechere, gestaţie şi creştere a puilor, impactul potenţial asupra

speciilor de mamifere va fi evidenţiat prin:

Impact negativ direct – nu este cazul.

Având o mobilitate ridicată, speciile de mamifere identificate în special Vulpes vulpes şi

Lepus europaeus, se vor retrage către zonele învecinate bălţii Zătun. În ceea ce priveşte

speciile de rozătoare observate, impactul lucrărilor se limitează strict la zona bălţii Zătun (zona

umedă), astfel impactul lucrărilor propuse asupra speciilor Apodemus agrarius şi Microtus

arvalis va fi nul.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza în principal

datorat activităților din jurul bălţii precum şi a traficului rutier ce va transporta materialul dragat

către zona de depozitare din imediata vecinătate a bălţii Zătun. Având în vedere perioada

propusă (octombrie - martie), perioadă când activitatea faunistică este mult scăzută în

comparație cu perioadele calde ale anului, impactul negativ indirect, mai poate datora şi prin

posibila apariţie de gropi, canale, şanţuri datorate traficului agabaritic din zonă precum şi prin

atitudinea negativă a lucrătorilor.

Impact pozitiv – nu este cazul.

Perturbarea speciilor de faună va fi locală pe o perioadă scurtă de timp. Activitățile

specifice se vor realiza în afara perioadelor de activitate biologică a speciilor.

Impactul potenţial produs asupra speciilor de ihtiofaună şi macrobentosLucrările prevăzute în proiectul „Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru speciile

piscicole de interes comercial„ localizat pe teritoriul administrativ a municipiul Galaţi, judeţul

Galaţi vor avea un impact redus, temporar asupra comunităţilor piscicole balta Zătun. Acest

impact va exista/genera doar în perioada de execuţie a lucrărilor de propuse şi se va datora

măririi turbidităţii apei (datorate lucrărilor de dragare/decolmatare). De asemenea, nivelul de

zgomot datorat funcţionarii utilajelor poate fi mai ridicat decât cel normal si ar putea avea efect

de stres asupra ihtiofaunei.



Însă, impactul datorat acestor cauze va fi minor şi temporar (4-5 luni) şi nu va duce la

modificări semnificative în structura şi funcţionarea ihtiofaunei.

În ceea ce priveşte un posibil impact prognozat asupra macrobentosului şi ihtiofaunei

acesta se poate evidenţia prin:

afectarea pe termen scurt a populaţiilor de macrovertebrate bentonice datorită

lucrărilor propuse;

pierderea de organisme bentonice la dragare, cu restaurarea ulterioară a acestora

prin pomparea regulată de apă din fluviul Dunărea;

deprecierea şi pierderea parţială a biotei planctonului în zonele adiacente dragării şi

consolidării de maluri;

dragarea nu va trebui să se realizeze în perioadele de depunere a icrelor respectiv în

lunile martie – mai, acestea se vor desfăşura pe o perioadă cât mai scurtă pentru a nu

perturba eventualele specii de ihtiofaună din zona;

creşterea concentraţiei materiilor în suspensie şi a turbidităţii apei poate provoca un

disconfort pe termen scurt (doar în perioada de dragare şi consolidare maluri) asupra

ihtiofaunei locale.

Având o mobilitate ridicată, ihtiofauna prezentă în cadrul bălţii Zătun, se va retrage către

zonele adiacente bălţii.

Impactul potenţial produs asupra avifauneiÎn urma vizitelor pe amplasament au fost observate un număr restrâns de specii de

păsări (în cadrul băltii Zătun diversitatea speciilor acvatice și limicole nu este foarte mare),

aflate atât în căutare de hrană cât şi tranzitând perimetrul analizat.

Implementarea şi operarea proiectului analizat nu va avea un efect negativ semnificativ

asupra speciilor de păsări din zonă deoarece:

a) obiectivele planului şi natura lucrărilor efectuate nu prognozează un impact

semnificativ prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de hrănire,

de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007 şi în Anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC;

b) perioada lucrărilor propuse (octombrie - aprilie) a fost aleasă, deoarece în această

perioadă activitatea avifaunistică din zonă este aproape nulă;

c) implementarea proiectului nu va influenţa culoarele de zbor, proiectul propus

neconstituind o barieră în migraţia speciilor;



e) lucrările constructive adoptate (destufizare, dragare, consolidare maluri) nu vor

necesita activități la înălţime, ele desfăşurându-se doar pe suprafeţe mici, în intervale cât mai

scurte, pentru respectarea graficului Gantt si cu utilizarea tuturor utilităţilor OS adiacente.

f) în arealul analizat se resimt influenţe specifice activităţilor umane, precum agricultura

intensivă practicată în imediata vecinătate a bălţii Zătun, activităţi industriale şi trafic de nave

fapt pentru care zona analizată nu oferă condiţii prielnice pentru cuibărire pentru speciile de

păsări acvatice semnalate in perimetrul analizat;

g) având o mobilitate mare speciile de păsări se vor orientarea spre locuri mai liniştite şi

cu hrană abundentă din vecinătatea zonei analizate;

Impactul pe care îl preconizăm asupra speciilor faunistice de pe amplasament şi din zonă

adiacentă este nesemnificativ.

Se poate estima că pe perioada lucrărilor păsările se vor deplasa spre habitate din

imediata apropiere ce oferă condiţii favorabile desfăşurării activităţii acestora.

După terminarea lucrărilor nu se estimează un impact mai mare faţă de cel existent în

condiţiile actuale.

Impactul potenţial produs asupra amfibienilor şi reptilelorÎn urma vizitelor de amplasament, au fost observate un număr redus de exemplare de

amfibieni şi reptile. Monitorizările istorice realizate în cadrul arealului băltii Zătun au identificat

specii de amfibieni și reptile comune cât și specii de interes comunitar.

Lucrările realizate în cadrul obiectivelor proiectului se vor realiza pe termen scurt (4-5

luni) în afară perioadei perioadelor biologice specifice de: înmulțire, ponta, creștere puiet.

Având în vedere perioada propusă de realizare a lucrărilor (hiemală), impactul asupra acestor

specii va fi unul temporar local şi direct constând în afectarea unor specii în hibernare precum

și a condițiilor de hibernare specifice.

Având în vedere că speciile de amfibieni şi reptile evidenţiate în cadrul bălţii Zătun sunt

poikiloterme, activitatea biologică intensivă fiind cu precădere în perioada caldă a anului,

lucrările prevăzute prin prezentul proiect sunt propuse a se desfăşura în perioada rece a anului

(octombrie – martie), impact direct negativ asupra acestora semnalându-se local și temporar.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o afectare temporară a unor zone de

hibernare cu efect în relocarea speciilor identificate către habitate „receptori”.

Pentru a preveni un posibil impact asupra speciilor de amfibieni şi reptile din cadrul bălţii

Zătun, înainte de înainte de începerea lucrărilor, precum şi pe toată perioada implementării



obiectivelor, va participa și un biolog cu experiență în cunoştinţe în amfibieni şi reptile pentru a

putea asigura relocarea speciilor către zonele receptor.

Impactul potenţial produs asupra habitatelorÎn cadrul bălţii Zătun nu au fost semnalate habitate prioritare menţionate în cadrul sitului

de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului.

În urma observaţiilor din teren, în cadrul zonei analizate au fost identificate două habitate

(R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia şi R5309 Comunităţi

danubiene cu Phragmites australis), habitate ce au un grad de conservare scăzut.

Având în vedere că lucrările propuse se vor desfăşura în perioada rece a anului,

perioada în care vegetaţia bălţii Zătun este în repaus vegetativ, impactul potenţial asupra

acestora va fi evidenţiat prin:

Impact direct negativ – produs în urma activităților de destufizare prevăzute, vizând o

suprafaţă de circa 5 ha.

Impact negativ indirect – având în vedere că zona de sud a bălţii Zătun este colmatată în

proporţie de 90 %, acest efect putându-se extinde la nivelul întregii bălţi, neimplementarea

obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect, vor conduce la diminuarea habitatelor atice și

implicit a zonelor de hrănire, cuibărire și odihnă pentru speciile de faună semnalate.

Impact pozitiv direct – vegetaţia hidrofilă (acvatică) va evolua în timp, o dată cu apariţia

unor formaţiuni vegetale natante valoroase specifice Fluviului Dunărea (necesarul de apă

pentru balta Zătun fiind asigurat din Dunăre), cum ar fi Salvinia natans, Utricularia vulgaris,

Trapa natans şi alte asemenea.

9.3.5. Impactul prognozat asupra peisajuluiÎn perioada de amenajare/dezafectare a bălţii Zătun, prezenţa utilajelor în zona analizată

va avea un impact negativ asupra valorii peisagistice a zonei, însă având în vedere că pe

amplasamentul evaluat şi în vecinătatea acestuia singurele activităţi desfăşurate sunt cele

agricole, precum şi traficul fluvial de pe Dunăre, iar aşezările umane din zonă se află la o

distanţă considerabilă de amplasament, impactul produs de activitatea analizată asupra

peisajului va fi unul direct, local şi nesemnificativ. Prin prezentul proiect nu se vor efectua

lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi create elemente structurale noi faţă de situaţia

existentă.



9.4. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu9.4.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apeiPentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele

măsuri:

interzicerea depozitării deşeurilor în imediata vecinătate a bălţii Zătun;

eliminarea imediată a posibililor efecte produse de pierderi accidentale de carburanți

și lubrifianți;

interzicerea executării de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a

utilajelor folosite implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect;

interzicerea alimentării cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la

implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect;

lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport ce

deservesc zona analizată se vor efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în

afara zonei de exploatare;

generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate prin

toalete ecologice amplasate în cadrul organizării de şantier şi eliminarea acestora prin societăţi

specializate/autorizate;

managementul adecvat al apelor uzate generate în perioada de exploatare a bălţii

Zătun, ape ce vor proveni atât de la turiştii ce tranzitează zona analizată cât şi de la personalul

de întreţinere a bălţii Zătun. Periodic apele uzate menajere generate în perioada de

exploatare, vor fi vidanjate şi eliminate de o firmă specializată/autorizată;

orice poluare a apelor de suprafață sau a acviferului freatic constatată, indiferent de

cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Direcţia Apelor Prut – Sistemul de

Gospodărire a Apelor şi la Garda de Mediu;.

9.4.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aeruluiSursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de

amenajare/dezafectare pe amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu

se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului

impurificat/ gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la vehiculele ce vor deservi la implementarea obiectivelor din

prezentul proiect, acestea trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile



tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor


Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi.

Activităţile conexe care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau

se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a

drumurilor de acces, în special a celor nepavate.

Recomandăm ca parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii,

vor asigura respectarea Normelor RAR.

9.4.3. Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsoluluiÎn urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi

în/pe sol, generate de şantier în perioada de amenajare/dezafectare au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de

amenajare/dezafectare impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;

în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care

spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru

a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic;

evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, depozitarea de materiale etc.;

interzicerea stocării de carburanţi/lubrifianţi precum şi a reparării utilajelor în cadrul

zonei analizate;

se va realiza controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu reprezinte scurgeri de carburanți;

colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de

amenajare/dezafectare/exploatare, precum şi eliminare/reutilizarea/valorificarea tuturor

deşeurilor rezultate.



9.4.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţiiPentru diminuarea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar prezente

în arealul ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului şi ROSPA0121 Lacul Brateş se vor respecta

următoarele categorii de măsuri propuse:

măsuri generale pentru protecţia arealelor de interes comunitar adoptate în faza de

proiectare;

măsuri specifice florei şi faunei din zona Bălţii Zătun, fie specii de interes comunitar ori

avifaunistic, fie specii de floră şi faună specifice arealului analizat în perioada de

execuție a lucrărilor propuse prin prezentul proiect;

măsuri de diminuare a impactului asupra zonei analizate, posibil a fi afectate de lucrările

propuse.

Masuri generale pentru protecția arealelor de interes comunitar adoptate în faza deproiectare

respectarea graficului de lucrări propus, precum şi respectarea perioadei propuse

(octombrie – martie);

respectarea perimetrului organizării de şantier propus a se amplasa în imediata

vecinătate a zonei de lucru;

folosirea drumurilor de acces existente la nivelul zonei analizate;

chiar daca habitatul forestier 92A0 Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba, a fost

semnalat la o distanţă de peste 100 m de zona analizată, este interzisă afectarea

acestui habitat (defrișare, depozitare material dragat, etc);

asigurarea managementului corespunzător al deşeurilor cu eliminarea periodică a

acestora fără a folosi depozite intermediare;

adoptarea unui grafic de realizare a lucrărilor care să aibă ca obiectiv reducerea

timpului de execuţie ţinându-se cont atât de activitatea faunistică şi floristică din zona

analizată, cât şi de condiţiile meteo existente la momentul actual;

colaborarea/sprijinirea administratorilor/custozilor siturilor Natura 2000 în vederea

menţinerii stării favorabile de conservare a ariilor şi speciilor de importanţă comunitară;

prezenţa în permanenţă a unui biolog, pe toată perioada desfăşurării lucrărilor propuse

prin prezentul proiect.



Măsuri generale pentru protecţia arealelor de interes comunitar şi avifaunisticadoptate în faza de execuţie şi exploatare a bălţii Zătun

Pentru a nu fi produse perturbări grave ale echilibrelor ecologice este necesara adoptarea

de măsuri de protecţie a florei şi faunei, conform tabelului de mai jos:

9.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra peisajuluiNu sunt necesare masuri de diminuare a impactului asupra peisajului.

10. Documente anexate



CUPRINS1. Informaţii generale ................................................................................................................. 21.1 Informaţii despre titularul proiectului: ................................................................................... 21.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi alraportului la acest studiu:........................................................................................................... 21.3 Denumirea proiectului.......................................................................................................... 21.4 Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia......................................................... 21.5 Durata etapei de funcţionare ............................................................................................... 81.6 Informaţii privind producţia................................................................................................... 81.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .............................. 91.8 Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate .................................. 10

1.8.2. Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului.................................... 10

1.8.3. Zgomotul în timpul perioadei de amenajare ............................................................... 11

1.8.4. Impactul produs în perioada de realizare a investiţiei şi în perioada de operare ........ 12

1.8.5. Protecţia împotriva vibraţiilor ...................................................................................... 12

1.8.6. Măsuri de reducere a zgomotului în perioada de amenajare/dezafectare a bălţii Zătun............................................................................................................................................. 12

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică........................................................................... 161.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motiveloralegerii uneia dintre ele............................................................................................................ 161.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect................................................................................................................................................ 161.12 Informații despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale,istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecțiesanitară, etc. ............................................................................................................................ 181.13 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajareateritorială în zona amplasamentului proiectului........................................................................ 211.14 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ........ 222. Procese tehnologice ............................................................................................................ 232.1. Procese tehnologice de producţie .................................................................................... 232.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare;alternative avute în vedere ...................................................................................................... 232.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnicidisponibile................................................................................................................................ 242.2. Activităţi de dezafectare.................................................................................................... 243. Deşeuri ................................................................................................................................ 243.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor ....... 244. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalier, asupra componentelor mediului şi măsuri dereducere a acestora................................................................................................................. 264.1. Apa ................................................................................................................................... 264.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ............................................................... 274.1.2 Alimentarea cu apă......................................................................................................... 284.1.3 Managementul apelor uzate ........................................................................................... 284.1.4 Prognozarea impactului .................................................................................................. 284.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 30



4.1.6. Hărţi la capitolul Apă...................................................................................................... 314.2. Aerul ................................................................................................................................. 324.2.1 Date generale ................................................................................................................. 324.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ............................................................................................... 324.2.3 Prognozarea poluării aerului........................................................................................... 354.2.4 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 374.3 Solul................................................................................................................................... 384.3.1 Surse de poluare a solurilor şi subsolurilor în faza de amenajare/dezafectare ............... 384.3.2 Prognozarea impactului .................................................................................................. 394.3.3 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 404.3.4. Hărţi la capitolul Sol ....................................................................................................... 414.4 Geologia subsolului ........................................................................................................... 424.4.1. Caracterizarea subsolului in zona amplasamentului...................................................... 424.4.1.1. Geologia regiunii......................................................................................................... 424.4.2 Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismica ................................. 424.4.3. Prognozarea impactului ................................................................................................. 424.4.4. Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................. 434.4.5. Hărţi la capitolul subsol.................................................................................................. 444.5. Biodiversitatea .................................................................................................................. 45

4.5.1 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate deinteres comunitar învecinate şi distribuţia acestora .............................................................. 54

4.5.2 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat ...... 56HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ.......................................................................... 564.5.3 Impactul prognozat ......................................................................................................... 764.5.4 Hărţi şi desene la capitolul "Biodiversitate" ................................................................... 1284.6. Peisajul ........................................................................................................................... 1284.6.1 Impactul prognozat ....................................................................................................... 1284.6.2 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 1294.7. Mediul social şi economic ............................................................................................... 1294.7.1 Prognozarea impactului ................................................................................................ 1294.7.2 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 1314.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ............................................................... 1314.8.1. Prognozarea impactului........................................................................................... 1314.8.2. Măsuri de diminuare a impactului............................................................................ 1314.9. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte............................. 1315. Analiza alternativelor ......................................................................................................... 1346. Monitorizarea..................................................................................................................... 1356.1. Factorul de mediu apă .................................................................................................... 1356.2. Factorul de mediu aer..................................................................................................... 1356.3. Factor de mediu sol şi subsol ......................................................................................... 1366.4 Factorul de mediu zgomot ............................................................................................... 1366.5 Managementul deşeurilor ................................................................................................ 1376.6 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului.............................................................................................................................................. 1376.6.1 Programul de monitorizare ........................................................................................... 1396.7. Factor de mediu biodiversitate........................................................................................ 1407. Situaţii de risc .................................................................................................................... 141



7.1. Riscurile naturale ............................................................................................................ 1438. Descrierea dificultăţilor ...................................................................................................... 1449. Rezumat fără caracter tehnic............................................................................................. 1449.1. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia.................................................... 1449.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului .................................................................. 1489.3. Impactul prognozat asupra mediului ............................................................................... 1489.3.1. Prognozarea impactului asupra apei ........................................................................... 1489.3.2. Prognozarea impactului asupra aerului ....................................................................... 1499.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului................................................................ 1509.3.4. Impactul prognozat asupra biodiversităţii..................................................................... 1519.3.5. Impactul prognozat asupra peisajului .......................................................................... 1549.4. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu.......................................... 1559.4.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei ............................................................ 1559.4.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului ........................................................ 1559.4.3. Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului şi subsolului......................... 1569.4.4. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii............................................... 1579.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra peisajului .................................................... 158

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...