TEHNICI DE ESTIMARE A COSTULUI PROIECTULUI

6
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Specializarea Contabilitate, expertiză și audit TEHNICI DE ESTIMARE A COSTULUI PROIECTULUI Ciobanu Dorina

description

Estimarea costului proiectului este o parte importantă a managementului proiectelor, întrucât estimările în cauză vor deveni puncte de referință în procesul de control al costurilor. Dacă costul unu proiect este subapreciat, atunci organizația ar putea suferi unele pierderi odată cu executarea proiectului (sau să nu dispună de resurse suficiente și să întrerupă proiectul).

Transcript of TEHNICI DE ESTIMARE A COSTULUI PROIECTULUI

Universitatea Alexandru Ioan Cuza IaiFacultatea de Economie i Administrarea AfacerilorSpecializarea Contabilitate, expertiz i audit

TEHNICI DE ESTIMARE A COSTULUI PROIECTULUI

Ciobanu Dorina

Iai, 2014 Estimarea costului proiectului este o parte important a managementului proiectelor, ntruct estimrile n cauz vor deveni puncte de referin n procesul de control al costurilor. Dac costul unu proiect este subapreciat, atunci organizaia ar putea suferi unele pierderi odat cu executarea proiectului (sau s nu dispun de resurse suficiente i s ntrerup proiectul). n cazul n care costul unui proiect este supraapreciat, atunci s-ar putea ca proiectul s nu fie acceptat spre executare (lipsa fezabilitii economice sau raport cost/beneficii inadecvat)[footnoteRef:1]. [1: http://en.wikipedia.org/wiki/Cost_estimate, accesat la data de 27 noiembrie 2014]

Estimarea costului unui proiect necesit o abordare structurat, dar indiferent de tehnica utilizat, primul pas este stabilirea nivelului de acuratee necesar. Acest nivel depinde n mare parte de statutul (importana) proiectului i de informaiile disponibile. n practic se utilizeaz patru metode de estimare principale, iar acurateea lor variaz de la foarte aproximative la foarte exacte: Subiectiv (marja de eroare de la +/- 20% pn la +/- 40%) Parametric (marja de eroare de la +/- 10% pn la +/- 20%) Comparativ (marja de eroare de +/- 10%) Analitic (marja de eroare de +/- 5%). Estimarea subiectiv se realizeaz de ctre managerul proiectului i se comunic clientului sau sponsorului pentru ca acesta s cunoasc aproximativ costul posibil. n aceast situaie acurateea estimrii va depinde n mare parte de experiena managerului. Pe lng experiena aferent proiectelor asemntoare la utilizarea metodei subiective managerul s-ar putea baza i pe o simpl bnuial. De obicei, se iau n considerare i factorii politici sau geografici, precum i costurile evidente cu personalul i materiile prime. ntr-un limbaj mai puin profesional estimarea subiectiv se numete ghicire [footnoteRef:2]. [2: A., Lester, Project Management, Planning and Control, 6th Edition, Editura Butterworth-Heinemann, 2013, pp. 60-61]

Estimarea parametric se va utiliza n etapa pregtirii bugetului proiectului i se bazeaz pe informaii exacte aferente proiectelor asemntoare din trecut sau pe experin. Prin utilizarea formulelor empirice bine cunoscute i a ratelor n care costurile pot fi asociate unor caracteristici ale proiectului, este posibil realizarea unei estimri bune n baza crei organizaia s ia anumite decizii. De exemplu, un arhitect va putea estima parametric costul unei construcii dac i se vor comunica dimensiunile cubului (lungime*lime*nlime) i standardele de calitate dorite. n acest caz arhitectul va comunica costul n USD/m3 de structur sau n USD/m2 de podea. Acest cost va fi mai exact dac arhitectul va cunoate calitatea terenului pe care se va construi, locaia i costul acestui teren. Estimarea comparativ (prin analogie) se va utiliza (de asemenea) n procesul alctuirii bugetului proiectului i reprezin o alternativ mai exact pentru estimarea parametric. n cazul n care proiectul este similar unui proiect finisat recent, se poate realiza o comparaie rapid a trsturilor mai importante. Aceast estimare se bazeaz pe costurile reprezentate simplificat a componentelor majore care au fost utilizate i n proiectele anterioare. De asemenea, se pot utiliza i costurile unui ntreg proiect, dac are aceeai dimensiune i dac managerul proiectului actual a fost direct implicat n realizarea proiectului folosit ca referin. Este obligatoriu s se ia n calcul o rat de toleran, datorat micilor diferene inevitabile ntre proiecte i inflaiei. Un exemplu ar fi instalarea unui nou sistem de securitate ntr-o cldire, n condiiile n care un asemenea sistem a fost instalat cu ase luni nainte ntr-o alt cldire. De menionat c o asemenea tehnic de estimare nu presupune detalierea pe elemente componente a costului proiectului[footnoteRef:3]. [3: http://pm4id.org/9/1/, accesat la data de 27 noiembrie 2014]

Odat ce proiectul a fost aprobat va fi necesar un buget pentru a controla cu uurin costul proiectului. Realizarea bugetului exact, de cele mai multe ori va implica o estimare analitic. Este cea mai exact estimare, dar necesit ca proiectul s fie mprit n compartimente, subcompartimente i, n final, componente individuale. Fiecrei componente i se va atribui un cost (i un cod), incluznd att costurile cu manufactura ct i cu materiile prime. Aceste valori, cunoscute ca norme, sunt de obicei extrase dintr-o baz de date sau o arhiv a organizaiei i trebuie actualizate individual pentru a reflecta situaia politic i economic actual [footnoteRef:4]. Un exemplu al acestei estimri sunt standardele utilizate n industria petrochimic, unde costul depinde de diametrul evii, grosimea pereilor, compoziia materialelor, distana de la sol, conectare prin flane sau sudare. Estimarea n u.m/metru se va nmuli cu lungimea n metri a evii i se va aduga puin pentru a compensa eventualele risipe de resurse. La aceast estimare sunt adugate provizioanele pentru accidente, profitul i costurile indirecte i se va obine norma nscris n buget. [4: http://smallbusiness.chron.com/advantages-analytical-estimating-26372.html, accesat la data de 27 noiembrie 2014]

Analiznd aceste patru tehnici importante, ar putea prea ntrebarea de ce nu se utilizeaz mereu metoda analitic, care este cea mai exact. Rspunsul const n oportunitatea acestor estimri. Uneori, este nevoie de o estimare mai puin exact dar obinut rapid, situaie perfect pentru estimarea subiectiv sau parametric. Astfel, toate aceste tehnici sunt extrem de eficiente n funcie de necesitile managerului de proiect.Bibliografie1. A., Lester, Project Management, Planning and Control, 6th Edition, Editura Butterworth-Heinemann, 20132. PMI, A guide to the project management body of knowledge, Editura PMOK, 20133. P., J., Dinsmore, The AMA Handbook of Project Management, Editura AMACOM, S.U.A. 20144. S., T., Porty, Project management for dummies, Editura For Dummies, 20135. T., J., Kloppenborg, Contemporary Project Management Ed. 3, Editura Cengage, 20146. www.dexonline.ro7. www.pm4id.org8. www.smallbusiness.chron.com9. www.wikipedia.org