8/16/2019 Tehnica procedeului craul

1/7

Tehnica procedeului craul

Scurt istoric

Denumirea a fost dată de către antrenorul american George Fonnan, care

urmărind cum înoată sportivul australian Alik Wickhan, a exclamat: "rivi!i cumse tră#te acest copil$"%&cum craulea'ă, în lim(a engle'ă: to cra)l * a se tr+, înunele lucrări mai vechi este denumit #i craul pe piept iar în cele prelucrate dinlim(a engle'a, liber  -ehnica de înot craul apare în anul ./01, fiind demonstrată

 pentru prima oara la înotătorii australieni 2ai tr'iu, în anul .033, a apăruttehnica de înot craul a lui Weissmuller, care a reu#it pentru prima data să înoate.44 de metri su( un minut, tehnica lui fiind considerată clasică, coordonareafiind de 5 mi#cări de picioare la un ciclu de (ra!e rin anii .064, procedeeul

craul a fost perfec!ionat de înotătorii 7apone'i care înotau cu .4 mi#cări de picioare la un ciclu de (ra!e -endin!a actuală a tehnicii de înot în procedeeulcraul este cea utili'ată de Weissmuller, adică coordonare 5%3, (inen!eles cu o

 po'i!ie adecvată a capului

Utilizarea procedeului

 În competiţii rocedeul craul se înoată în pro(ele de li(er, pro(e olimpice:84m, l44m, 344m, 944m, /44m, &feminin+ .844m, &masculin+, în pro(ele de

#tafetă, 9x84m, 9xl44m,9x344m, ultimii schim( în #tafetă de 9xl44m mixt, precum #i ultimul procedeu înotat în pro(ele individuale de 344m mixt #i 944mmixt  Utilitar şi de agrement: ste procedeul cu cea mai mare utili'are pentruscopuri utiltare &salvare de la înec, aplica!ii militare, curse de mare fond,triatlonuri, traversări de cursuri de apa, etc+  entru tratamentul unor afec!iuni prin utili'area unor elemente ale

 procedeului su!inute de unele o(iecte a7utătoare,

entru agrement, este unul din cele mai utili'ate, mai ales datorită vite'elor  pe care le poate de'volta, &este utili'at frecvent #i su( forme tehnice mai pu!in perfec!ionate % voiniciasca, o)er+  rocedeul craul a evoluat devenind cel mai rapid dintre procedeele înotuluisportiv  -ehnica acestui procedeu implică următoarele:

• 2i#carea mem(relor superioare;• 2i#carea mem(relor inferioare;•

8/16/2019 Tehnica procedeului craul

2/7

• % 94>fată de po'i!ia ori'ontală ? tehnică foarte (ună #i eficientă este atunci cndarticula!ia minii, cotului #i a umărului se introduc în apă printr%un singur punct

După introducerea intrarea mem(rului superior în apă, următoarea mi#care estede întindere a acestuia spre înainte favori'nd astfel alunecarea pe apă   Apucarea apei După terminarea fa'ei de alunecare a (ra!ului în apă,urmea'ă trac!iunea acvatică prin apucarea apei cu palma întinsă spre în afară,urmată de răsucirea palmei din articula!ia pumnului spre înăuntru @rmea'ămi#carea de trac!iune spre în 7os sau de apăsare a apei concomitent cu flexia dinarticula!ia cotului, schim(area direc!iei de trac!iune spre înăuntru pnă cndmna a7unge în dreptul pieptului, cu flexia cotului pnă la un unghi de .44>%

..4>  n acest moment al vslirii, vrful palmei este orientat în direc!ia umăruluiopus Bslirea este uniform accelerată #i se reali'ea'ă cu "cotul înalt", pestenivelul minii

e durata vslirii este descris un parcurs sinusoidal, asemănător literei "=" Întinderea După depă#irea momentului maxim de flexie din articula!ia

cotului, urmea'ă trac!iunea spre în 7os concomitent cu extensia cotului #iorientarea palmei spre înapoi pnă la punctul maxim de întindere a acestuia

   Revenirea

8/16/2019 Tehnica procedeului craul

3/7

  ste mi#carea pe care o execută mem(rul superior pe deasupra apei pnă laintrarea în apă Dup terminarea trac!iunii, mem(rul superior execută o mi#carede rota!ie spre înainte, din articula!ia umărului, cu flexia progresivă a cotului

 pnă la un unghi cuprins între .64>%.84> la sprinteri #i .64>%.44> la fondi#ti, în

 punctul maxim situat în dreptul capului 2i#carea se continuă prin ducereamem(rul superior spre înainte concomitent cu extensia din articula!ia cotului a#aînct, la momentul contactului cu suprafa!a apei, unghiul format la nivelularticula!iei cotului să fie de aproximativ .14>  Greşeli

a) La intrarea membrului superior în apă

• ătrunderea minii u#or în exterior% modifică aliniamentul lateral• Cntroducerea minii lngă cap % produce o contrafor!ă la extinsia cotului

su( apă #i scurtea'ă trac!iunea• lesnirea (ra!ului sau a minii pe apă% cre#te tur(ulen!a de suprafa!ă #i

re'isten!a valurilor, determinnd #i dragarea unei cantită!i inutile de aer• ntinderea pronun!ată a mem(rului superior înainte, sau introducerea sa în

interior, peste mediana corpului % modifică aliniamentul prin deplasarea înlateral a (a'inului #i a picioarelor, genernd o înaintare #erpuită

b) La vâslire:

• elaxarea articula!iei pumnului % mna nu exercită presiune pe apă, ea

fiind în u#oară extensie•

8/16/2019 Tehnica procedeului craul

4/7

  Eătaia picioarelor asigură într%o oarecare măsura #i propulsia De#i picioarele nu sunt plasate într%o po'i!ie de împingere a apei spre înapoi, eleasigură în acela#i fel portan!a ca #i coada unui delfin %.84>, iar adncimea maxima pe care o aitinge vrfulla(ei piciorului nu depă#e#te 94 cm

 a!a ascendentă, sau pregătitoare, are rol în învingerea iner!iei lovituriidescendente, prin schim(area direc!iei de mi#care în sus, fară efort muscular 

excesiv =e execută prin extinderea simultană a #oldului #i genunchiului, mi#căria7utate de presiunea hidrostatică a apei Finalul ac!iunii presupune "spargerea"suprafe!ei apei cu călciul  Dacă întlnirea mem(relor inferioare se reali'ea'ă în axul longitudinal alcorpului, presiunea apei se exercită chiar asupra centrului de greutate alcorpului, asigurnd portan!a Amplitudinea mi#cărilor variea'ă între 64%94 cm,fiind determinată de constitu!ia înotatorului #i de ritmul loviturilor 2i#cările sereali'ea'ă cu gle'nele relaxate #i picioarele în u#oară inversie &adduc!ie,

supina!ie, extensie+Fa'a descendentă este accentuată, repre'entnd principalul element al propulsiei #i al alunecării înotătorului pe apă  Greşeli:a+ Fa'a descendentă:Flexia dorsală a gle'nei %limitea'ă suprafa!a de presiune pe apăiperextensia #oldului %coapsa se deplasea'ă spre verticală

 (+ Fa'a ascendentă:

Flexia pronun!ată a genunchiului % gam(a este scoasă din apă, lovituradescendentă consecutivă fiind reali'ată par!ial în aer

8/16/2019 Tehnica procedeului craul

5/7

c+ 2i#carea în ansam(lu:xecutarea mi#cării la o adncime prea mare2i#cări cu frecven!ă mare #i cu amplitudine mică

2i#cări neregulate sau sacadateAc!iuni ini!iale din articula!ia genunchilor %se depărtea'ă doar gam(ele în plansagital2en!inerea genunchilor în extensie %determină încordarea întregului mem(ruinferior

Coordonarea membrelor superioare

8/16/2019 Tehnica procedeului craul

6/7

scufundat, iar privirea orientată înainte 7os

8/16/2019 Tehnica procedeului craul

7/7

• Din spri7in cu minile pe marginea (a'inului, executarea mi#cărilor cu

mem(rele inferioare din plută pe piept cu capul în apă espira!ia seexecută la 5 (ătăi de picioare sau la 0 (ătăi de picioare

• xecutarea mi#cărilor cu mem(rele inferioare, su(iectul fiind tractat de

 pe marginea (a'inului cu a7utorul unui (ă!, sau din apă de cătreinstructor

• xecutarea mi#cărilor mem(relor inferioare cu a7utorul plutei• xecutarea mi#cărilor mem(relor inferioare, mem(rele superioare fiind

întinse în prelungirea corpului• xecutarea mi#cării mem(relor inferioare pe o parte

 "ndicaţii metodice:

=e acordă o aten!ie mărită asupra po'i!iei piciorului în apă: vrful picioruluifoarte (ine întins; picioarele apropiate unul de celălalt; distan!a dintr picioare&pasul+,în momentul forfecării să nu fie prea mare, etc;  -oate exerci!iile se pot executa cu a7utorul la(elor de cauciuc  #n!"ţatea mişc"rii membrelor superioare

• e uscat, demonstrarea mi#cării mem(relor superioare #i executarea

acestora mi#cări în oglindă•

xecutarea mi#cării mem(relor superioare din stnd cu trunchiul îndoit laun unghi de 04>, învă!nd totodată întoarcerea capului într%o parte, pentruexecutarea inspiruluiăsucirea capului se execută la fiecare mem(rusuperior, pentru a facilita mi#carea

• Acela#i exerci!iu, cu răsucirea capului la trei (ra!e• n apă, cu spri7in pe marginea (a'inului, men!inndu%se po'i!ia ori'ontală

a corpului pe apă, executarea mi#cării mem(relor superioare &vslirea+•