Acoperis ventilat

Grija pentru economisirea energiei a condus la dezvoltarea de tehnologii in scopul mentinerii conditiilor ideale de confort si sanatate la interiorul cladirilor cu consum de energie cat mai mic posibil.Tehnologia acoperisului ventilat, cea mai importanta solutie de tip pasiv pentru sanatatea edificiilor, are scopul de a mentine temperatura constanta la interiorul cladirilor economisind costurile cu energia si crescand totodata durabilitatea structurii acoperisului prin evitarea aparitiei mucegaiului si a umiditatii.Putem considera un acoperis ventilat atunci cand invelitoarea este distantata fata de stratul de izolatie obtinandu-se un spatiu in care se produce o miscare ascensionala a aerului care, incalzit prin conductie - convectie prin stratul invelitoare sub influenta radiatiei solare, isi mareste volumul, scade in greutate si se duce catre zonele superioare ale acoperisului unde iese afara determinand in acelasi timp aspiratia de aer proaspat prin zona de streasina. In acest mod se elimina in mod controlat caldura care se acumuleaza sub invelitoare evitand transmiterea sa la interiorul cladirii. In timpul iernii, circulatia aerului asigura aerisirea si uscarea termo-izolatiei prevenind formarea condensului in interiorul acesteia mentinand calitatea si functionalitatea structurilor de acoperis.

In perioada verii camera ventilatie permite eliminarea caldurii acumulate in structura acoperisului, pentru a preveni transmiterea sa catre interiorul cladirii.

Prezentam urmatoarele rezultate ale testelor care reflecta in mod obiectiv beneficiile produse de ventilarea acoperisului in relatie cu tipul de structura al acoperisului, care are in mod cert are o influenta de ne-neglijat.Conditii ambientale ipotetice:• Temperatura invelitorii: + 80°C• Temperatura ambientala: + 25°C• Expunere de 10 ore la iradiere solara • Absenta vantului • Materiale izolante cu grosimi egale pentru toate testele

In perioada verii, camera de ventilatie asigura eliminarea caldurii acumulate in structura acoperisului prevenind transmiterea sa catre interiorul cladirii.

Analiza comparativa cu privire la comportamentul termic al acoperisului

Acoperis ventilat

Sezon cald

Sezon rece

Sezon rece

Acoperis Cald

Acoperis Cald

Acoperis Cald

Structura de beton Structura de lemn

Acoperis Cald

Acoperis Ventilat

Acoperis Ventilat

Acoperis Ventilat Acoperis Ventilat

fig.1 fig.2

fig.3 fig. 4

fig.5 fig.6

Invelitoarea, incalzita prin iradire solara, transmite caldura catre materialul termoizolant care functioneaza doar ca atenuator-absorbant de caldura. Ulterior caldura se transmite catre structura portanta a acoperisului si la interiorul cladirii.

Aerul proaspat prezent in camera de ventilatie se incalzeste si, datorita iradierii solare, devenine mai usor iesind prin zona de coama eliminand excesul de caldura din materialul izolator.

1

2

Din cauza temperaturilor scazute, in structura acoperisului pot aparea fenomene suparatoare de condens, mucegai, umiditate si infiltratii.

In timpul iernii circulatia aerului va permite materialului izolant sa ramana uscat evitandu-se astfel formarea condensului si asigurand durabilitatea elementelor constructive ale acoperisului.

3

4

In zonele montane in zona jgheaburilor se formeaza bariere de gheata periculoase care cauzeaza infiltratii la nivelul structurii acoperisului.

Ventilarea acoperisului permite topirea uniforma a zapezii acumulate pe acoperis si, prin urmare, impiedica formarea de bariere de gheata la nivelul streasinilor.

5

6

Circulatia eficienta a aerului intru-un acoperis ventilat necesita dimensionarea corecta a camerei de ventilare a carei grosime este in functie de lungimea si inclinatia faldei.Pentru a verifica circulatia aerului la un acoperis ventilat sunt necesare cateva conditii: • Ca acoperisul sa aiba panta• Ca la interior sa fie disponibila o masa de aer care poate fi evacuata prin deschideri la nivelul coamei si care poate fi inlocuita cu alt aer proaspat tras prin deschideri la streasina • Ca sa existe o diferenta de temperatura intre aerul exterior si cel existent in camera de ventilare.

O falda lunga sau o panta redusa necesita o grosime mai mare a camerei de ventilare asa cum se prevede in datele prezentate in tabelul 1. Este evident ca o panta mica a acoperisului trebuie sa corespunda cu o grosime marita a camerei de ventilatie pentru a compensa panta redusa de circulatie cu cresterea masei de aer disponibile.De asemeni si lungimea faldei reprezinta un impediment in circulatia naturala a aerului, de aceea, este necesara cresterea grosimii camerei de ventilatie. Dimensiunile intrarilor si iesirilor de aer sunt de asemeni dimensionate in functie de panta acoperisului si de lungimea faldei (tabelul 2 si tabelul 3).

In cele mai multe cazuri acoperisul ventilat nu presupune utilizarea unei bariere de vapori din aluminiu.De fapt circulatia aerului de la interior asigura eliminarea vaporilor de apa proveniti din straturile inferioare.Sistemul este perfectionat prin utilizarea de membrane de tip “Vapobar”sau “Difbar” care regularizeaza trecerea vaporilor permitand difuzia prin stratul izolant fara a-i afecta proprietatile termice.In situatii speciale cum sunt acoperirile la piscine, la restaurante si in general in toate cazurile in care exista concentratii marii de vapori de apa la interior este necesara utilizarea unei bariere de vapori din aluminiu.

Dimensionarea camerei de ventilare

tab.1Lungimea faldei Panta faldei

18% 26% 36% 46% 57%

5 m 5 cm 5 cm 5 cm 5 cm 5 cm

10 m 8 cm 6 cm 5 cm 5 cm 5 cm

15 m 10 cm 8 cm 6 cm 5 cm 5 cm

20 m 10 cm 10 cm 8 cm 6 cm 5 cm

25 m 10 cm 10 cm 10 cm 8 cm 6 cm

Grosimea minima a camerei de ventilare

tab.2Lungimea faldei Panta faldei

18% 26% 36% 46% 57%

5 m 50 cm2 49 cm2 48 cm2 46 cm2 42 cm2

10 m 100 cm2 98 cm2 96 cm2 92 cm2 84 cm2

15 m 150 cm2 147 cm2 144 cm2 138 cm2 126 cm2

20 m 200 cm2 196 cm2 192 cm2 184 cm2 168 cm2

Dimensionarea deschiderii la intrare a aerului la metru liniar de streasina

tab.3Lungimea faldei Panta faldei

18% 26% 36% 46% 57%

5 m 60 cm2 59 cm2 58 cm2 56 cm2 52 cm2

10 m 120 cm2 118 cm2 116 cm2 112 cm2 104 cm2

15 m 180 cm2 177 cm2 174 cm2 168 cm2 156 cm2

20 m 240 cm2 236 cm2 232 cm2 224 cm2 208 cm2

Dimensionarea deschiderii la iesire a aerului la metru liniar de coama

In situatia unui pot nelocuit posibilitatile tehnice de a realiza un acoperis ventilat sunt diverse.Simplificand cazuistica propunem o solutie constructiva unde spatiul podului este definit ca un loc pe unde aerul poate circula liber. Obiectivul acestei solutii tehnice este de a transforma spatiul de sub invelitoare nelocuit in camera de ventiltie si plan suport pentru aplicarea izolatiei.Din aceste motive la interiorul podului nu trebuie sa existe obstacole (de ex. spatii inchise, pereti etc.) care pot impiedica circulatia aerului.Materialul izolant se va aplica deasupra pardoselii podului iar ventilatia se va realiza prin guri de admisie la nivelul streasinii sau in zona corespondenta a peretilor perimetrali (pentru admisie de aer) si in lungul liniei de coama (pentru iesirea aerului) pentru a asigura un circuit natural de eliminare a aerului cald si aspiratie a celui proaspat. Numarul de aeratoare este proportional cu dimensiunile acoperisului in cauza.

Tehnologia de montaj: Se alege modelul de sindrila Tegola Canadese si se procedeaza la aplicarea invelitorii Tegola Canadese conform modelului ales.Punerea in opera va fi facuta prin utilizarea cuielor cu aderenta marita obtinand o invelitoare impermeabila prin efectul suprapunerii elementelor de sindrila.In cazul in care din cauza pantei sau a lungimii faldei prinderea la cui nu asigura impermeabilizarea se procedeaza la aplicarea la flacara peste astereala a unei membrane plastomerice de grosime 4 mm, armata cu poliester tesut netesut peste care se aplica la flacara placile de sindrila Tegola Canadese.

Structura de lemn si cu spatiu interior nelocuit (pod liber)

Utilizarea mansardelor impune utilizarea produselor izolante care sa garanteze un confort habitativ oamenilor si sa reduca efectul negativ al variatiilor termice in structura acoperisului.Termoizolatia se monteaza peste stratul suport de astereala (vezi foto) sau in grosimea capriorilor, alegerea produsului izolant facandu-se in baza performantele termice generale ale pachetului de invelitoare si de necesarul de control al vaporilor in spatiul locuit.Daca acestea sunt subapreciate se pot influenta negativ caracteristicile fizico-chimice si comportamentul materialelor care formeaza acoperisul.Realizarea acoperisului ventilat permitre in perioada iernii dispersia vaporilor de apa care acced in structura iar in perioada calda dispersia caldurii acumulate in structura prin expunerea solara a acoperisului .

Structura din lemn cu spatiu interior locuit (mansardat)

Tehnologia de montaj: Peste astereala (suprafata inclinata plana si continua) este necesar sa se aplice o membrana “frana de vapori” pentru protectie la condens, la praf si la vant de tip “Vapobar” care este realizata dintr-o folie si dintr-un tesut de polipropilena, cu scopul de a impiedica praful care accede in pachetul de ventilatie sa treaca printre scandurile de astereala si sa se depuna, de a gestiona eliminarea vaporilor produsi in acoperis pentru a nu afecta caracteristicile termice ale izolatiei si de a asigura un grad optim de umiditate la nivelul materialului lemnos din astereala.Se aplica un rand de rigle paralele cu streasina fixate de structura portanta cu suruburi care mentin termoizolatia asezata intre ele. Pentru protectia termoizolatiei se aplica o membrana de difuzie a vaporilor de tip “Difbar”.Se procedeaza la montarea unui al doi-lea rand de rigle, perpendicular pe cel precedent care este fixat in fiecare punct de sprijin cu suruburi de lemn, pentru a realiza camera de ventilare a carei dimensionare se va face tinand cont de inclinatia si lungimea faldei. Camera de ventilatie va fi completata prin aplicarea unui suport continuu de placi de tip plywood sau OSB care vor fi fixate in zonele de sprijin cu cuie aderente la 15 cm distanta.Distanta inter-ax a riglelor determina capacitatea de incarcare a placilor. Ventilatia va fi completata de buna dimensionare a deschiderilor in lungul streasinii si a coamelor penntru a asigura eliminarea aerului cald si aspirarea celui proaspat.Se procedeaza in continuare la aplicarea invelitorii Tegola Canadese. Punerea in opera se va realiza prin utilizarea cuielor cu aderenta marita obtinand un acoperis impermeabil prin efectul suprapunerii elementelor de sindrila.In situatia in care panta sau lungimea faldei nu asigura impermeabilizarea prin montaj la cui se procedeaza la aplicarea “la flacara” peste astereala a unei membrane bituminoase plastomerice de grosime 4 mm, armata cu tesut netesut din poliester peste care se va aplica tot “la flacara” tegola.

Structura in grinzi de beton sau beton armat cu pod nelocuit

Structura in grinzi de beton sau beton armat cu spatiu mansardat

Alubar Alubar 50 Vapobar Difbar Difbar 95

Linea Bar

Rezistenta mecanica longitudinalaN/5 cm

250 180 200 280 180

Rezistenta mecanica transversalaN/5 cm

250 190 120 250 180

Rezistenza la cuiN - 140 180 100

Permeabilitate la vaporiWDD g/m2die

0,04 0,03 - ›940 940

Resistenta latrecerea vaporilorSD m

- - 20 0,02 0,02

Accesorii -Alluminium tape30 mm x 50 ml

By-tylene DUO R Brico20 ml x 20 mm

Produs cucertificare conform normei

Difuzorde vapori

Franade vapori

Barierade vapori

Car

acte

ristic

i teh

nice

EN 13948 EN 13859-1;2 EN 13859-1;2

www.tegola.ro

Tegola Romania S.r.l. Str. Plevnei, nr 5RO 120218 BuzauT. 0238 710.282F. 0238 710.021office@tegola.rowww.tegola.ro

SLO

- R

EV. 0

4/09

ww

w.b

on.it