TE Obstetrică Şi Ginecologie 2013

15
1 Teste Obstetrică şi Ginecologie 1) CS.Către contraindicaţii pentru sarcină în patologii pulmonare se referă următoarele, cu excepţia: A. insuficienţa pulmonară de gradul III-IV B. insuficienţa cardio-pulmonară "cord pulmonar" C. bronşita cronic D. status astmaticus E. acutizarea bronşectaziei în primele 3 luni se sarcină М.М.Шехтман , стр. 93-111 2) CS.Oligoamnioza se consideră prezenţa în timpul sarcinii a unei cantităţi de lichidului amniotic sub: A. 600 ml B. 500 ml C. 450 ml D. 350 ml E. 250 ml Gh.A.Paladi, 1993, paj. 142 3) CS.Care metodă de diagnostic va fi mai sigură şi utilă în termenii precoci de sarcină: A. determinarea gonadotropinei horionice în sînge B. determinarea concentraţiei estrogenice în sânge C. efectuarea probei biologice Gali-Mainini D. testul imunologic de apreciere a gonadotropinei horionice E. testul cu oxitocină Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58 4) CS.Indicele Soloviov are dimensiunile normale: A. 1,5-2 cm B. 3-4 cm C. 5-6 cm D. 14-16 cm E. 18-20 cm Gh.A.Paladi, 1993, paj. 57 5) CS.Care din criteriile enumerate mai jos nu reflectă starea nou- născutului după scorul Apgar: A. respiraţia B. bătăile cordului fetal C. masa fătului D. tonusul muscular E. excitabilitatea reflectorie Gh.A.Paladi, 1993, paj. 239 6) CS.Care este criteriul cel mai informativ elucidat de datele de laborator în cazul vomei incoercibile: A. acetona în urină B. hiperglicemia C. majorarea vitezei de sedimentare a hematiilor D. proteinuria E. azotemia Gh.A.Paladi, 1993, paj. 149 7) CS. Care din indicii investigaţiilor biochimice în cazul gestozelor tardive suferă devieri în primul rând: A. creatinina B. bilirubina C. ureea D. proteina E. transaminazele Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152 8) CS. Coeficientul feto-placentar este: A. coraportul suprafeţei placentei şi a masei fătului B. coraportul masei placentei şi masei fătului C. coraportul masei placentei şi lungimii fătului D. coraportul masei fătului şi masei placentei E. coraportul suprafeţei placentei şi masei placentei Gh.A.Paladi, 1993, paj. 196 9) CS. În complexul de investigaţii cu scop de diagnostic a insuficienţei placentare sunt utilizate următoarele, în afară de: A. aprecierea bătăilor cordului fetal B. ecografia C. determinarea nivelului de lactogen placentar D. determinarea proteinelor specifice gestaţiei E. determinarea nivelului somatotropinei Gh.A.Paladi, 1993, paj. 196 10) CS. Numiţi variantele de frecvenţă a bătăilor cordului fetal ce nu depăşesc norma: A. 60-80 b pe min B. 80-100 b pe min. C. 100-120 b pe min. D. 120-140 b pe min E. 120-160 b pe min. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 239 11) CS.Clinica pielonefritei acute la gravide se manifestă prin următoarele semne, cu excepţia: A. febră B. hipertensiune C. durere lombară D. dizurie E. semne de intoxicaţie generală Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164 12) CS.Căile de infectare a fătului cu virusul herpes sunt următoarele, cu excepţia: A. transplacentară B. transcervicală C. prin căile moi de naştere D. prin instrumente şi materiale contaminate E. calea fecalo-orală Conţinutul prelegerii „Infecţiile materne în sarcină” 13) CS.Care din infecţiile enumerate mai jos afectează cel mai mult sistemul imun al gravidei: A. sifilisul B. trichomoniaza C. citomegaloviroza D. HIV E. Hepatitele virale Conţinutul prelegerii „Infecţiile materne în sarcină” 14) CS. Pentru preeclampsie sunt caracteristice următoarele modificări patofiziologice, cu excepţia: A. vasoconstricţie B. hipovolemie C. micşorarea rezistenţei vasculare periferice D. mărirea permeabilităţii vasculare E. activarea sistemului de hemostază 1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Prelegerea „Stările hipertensive în sarcină” 15) CS. La o gravidă normotensivă anterior în a II jumătate a sarcinii la termenul de 32 de săptămâni se determină TA 150/100 mm Hg, proteinurie 0,03 g/l, edeme pe membrele inferioare. Diagnisticul:

description

obstretica

Transcript of TE Obstetrică Şi Ginecologie 2013

  • 1

    Teste Obstetric i Ginecologie

    1) CS.Ctre contraindicaii pentru sarcin n patologii pulmonare se refer urmtoarele, cu excepia:

    A. insuficiena pulmonar de gradul III-IV B. insuficiena cardio-pulmonar "cord pulmonar" C. bronita cronic D. status astmaticus E. acutizarea bronectaziei n primele 3 luni se sarcin

    .. , . 93-111

    2) CS.Oligoamnioza se consider prezena n timpul sarcinii a unei cantiti de lichidului amniotic sub:

    A. 600 ml B. 500 ml C. 450 ml D. 350 ml E. 250 ml

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 142

    3) CS.Care metod de diagnostic va fi mai sigur i util n termenii precoci de sarcin:

    A. determinarea gonadotropinei horionice n snge B. determinarea concentraiei estrogenice n snge C. efectuarea probei biologice Gali-Mainini D. testul imunologic de apreciere a gonadotropinei horionice E. testul cu oxitocin

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58

    4) CS.Indicele Soloviov are dimensiunile normale:

    A. 1,5-2 cm B. 3-4 cm C. 5-6 cm D. 14-16 cm E. 18-20 cm

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 57

    5) CS.Care din criteriile enumerate mai jos nu reflect starea nou-nscutului dup scorul Apgar:

    A. respiraia B. btile cordului fetal C. masa ftului D. tonusul muscular E. excitabilitatea reflectorie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 239

    6) CS.Care este criteriul cel mai informativ elucidat de datele de

    laborator n cazul vomei incoercibile:

    A. acetona n urin B. hiperglicemia C. majorarea vitezei de sedimentare a hematiilor D. proteinuria E. azotemia

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 149

    7) CS. Care din indicii investigaiilor biochimice n cazul gestozelor tardive sufer devieri n primul rnd:

    A. creatinina B. bilirubina C. ureea D. proteina E. transaminazele

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152

    8) CS. Coeficientul feto-placentar este:

    A. coraportul suprafeei placentei i a masei ftului B. coraportul masei placentei i masei ftului

    C. coraportul masei placentei i lungimii ftului D. coraportul masei ftului i masei placentei E. coraportul suprafeei placentei i masei placentei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 196

    9) CS. n complexul de investigaii cu scop de diagnostic a insuficienei placentare sunt utilizate urmtoarele,

    n afar de: A. aprecierea btilor cordului fetal B. ecografia C. determinarea nivelului de lactogen placentar D. determinarea proteinelor specifice gestaiei E. determinarea nivelului somatotropinei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 196

    10) CS. Numii variantele de frecven a btilor cordului fetal ce nu depesc norma:

    A. 60-80 b pe min B. 80-100 b pe min. C. 100-120 b pe min. D. 120-140 b pe min E. 120-160 b pe min.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 239

    11) CS.Clinica pielonefritei acute la gravide se manifest prin urmtoarele semne, cu excepia:

    A. febr B. hipertensiune C. durere lombar D. dizurie E. semne de intoxicaie general

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    12) CS.Cile de infectare a ftului cu virusul herpes sunt urmtoarele, cu excepia:

    A. transplacentar B. transcervical C. prin cile moi de natere D. prin instrumente i materiale contaminate E. calea fecalo-oral

    Coninutul prelegerii Infeciile materne n sarcin

    13) CS.Care din infeciile enumerate mai jos afecteaz cel mai mult sistemul imun al gravidei:

    A. sifilisul B. trichomoniaza C. citomegaloviroza D. HIV E. Hepatitele virale

    Coninutul prelegerii Infeciile materne n sarcin

    14) CS. Pentru preeclampsie sunt caracteristice urmtoarele modificri patofiziologice, cu excepia:

    A. vasoconstricie B. hipovolemie C. micorarea rezistenei vasculare periferice D. mrirea permeabilitii vasculare E. activarea sistemului de hemostaz

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Prelegerea Strile hipertensive n sarcin

    15) CS. La o gravid normotensiv anterior n a II jumtate a sarcinii la termenul de 32 de sptmni se determin TA 150/100 mm Hg, proteinurie 0,03 g/l, edeme pe membrele

    inferioare. Diagnisticul:

  • 2

    A. hipertensiune cronic B. hipertensiune indus de sarcin C. preeclampsie uoar D. preeclampsie sever E. hipertensiune tranzitorie

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Prelegerea Strile hipertensive n sarcin

    16) CS. Care va fi diagnosticul n cazul durerilor n regiunea inghinal din ambele pri, temperatura febril, eliminri sero-purulente din vagin:

    A. adnexit acut de etiologie specific B. adnexit acut de etiologie nespecific C. pelvioperitonit D. metroendometrit E. hipertensiune tranzitorie

    Gh.A.Paladi, 1997., pag. 199

    17) CS. La o gravid normotensiv anterior n a II jumtate a sarcinii la termenul de 32 de sptmni se determin TA 170/110 mm Hg, proteinurie 0,4 g/l, edeme pe membrele inferioare. Diagnisticul:

    A. hipertensiune cronic B. hipertensiune indus de sarcin (gestaional) C. preeclampsie uoar D. preeclampsie sever E. hipertensiune tranzitorie

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Prelegerea Strile hipertensive n sarcin

    18) CS. La gravidele cu preeclampsie se pot determina urmtoarele particulariti ale evoluiei sarcinii, cu excepia:

    A. retard fetal intrauterin a ftului B. dezvoltarea embriopatiilor C. decolarea prematur a placentei normal nserate D. prematuritatea E. moartea antenatal a ftului

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Prelegerea Strile hipertensive n sarcin

    19) CS.Diagnosticul distrofiei lipidice acute a ficatului n sarcin se confirm numai:

    A. clinic B. paraclinic C. histologic D. bacteriologic E. bacterioscopic

    .., . 118; .., .., .., . 153-154

    20) CS. Conduita obstetrical n distrofia lipidic acut a ficatului la gravide prevede:

    A. ntreruperea urgent a sarcinii n condiiile de staionar specializat

    B. prelungirea sarcinii n instituii medicale specializate C. transferul gravidei n secia de hepatologie pentru

    tratament i pstrarea sarcinii D. transferul gravidei la spitalul de boli infecioase pentru

    tratament i pstrarea sarcinii E. tratamentul n secia de patologie a sarcinii pn la 37

    sptmni de gestaie .., . 118; .., .., .., . 153-154

    21) CS.Indicaiile pentru ntreruperea sarcinii n patologii hepato-biliare sunt urmtoarele, cu excepia:

    A. icter mecanic B. hepatita cronic n faza activ cu evoluie progresiv C. distrofia lipidicd acut a ficatului D. hepatita cronic persistent

    E. ciroza hepatic .. , . 118; .., .., .., . 153-154

    22) CS.. Scurgerea prematura a lichidului amniotic in

    prezentatia pelvian se explica prin: A. cantitatea mare a lichidului amniotic

    (polihidramnios)

    B. subtierea membranelor amniotice din cauza infectiei asociate

    C. nu se formeaza inelul de contact dintre partea prezentat i segmentul inferior

    D. miscarile active ale picioruselor conduc la ruperea pungii amniotice

    E. ponderea mare a ftului Gh.A.Paladi, 1993, paj. 316; 143

    23) CS. Pentru care termen de gestaie este prevzut al III-lea examen medical antenatal:

    A. 16-17 sptmni B. 18-20 sptmni C. 22-24 sptmni D. 25-26 sptmni E. 28-30 sptmni

    1. Prelegerea Metode contemporane de investigaii n obstetric. 2. Carnetul medical perinatal.

    24) CS. Pentru care termen de gestaie este prevzut al IV-lea examen medical antenatal:

    A. 18-20 sptmni B. 22-24 sptmn C. 25-26 sptmni D. 28-30 sptmni E. 32-34 sptmni

    1. Prelegerea Metode contemporane de investigaii n obstetric. 2.Carnetul medical perinatal.

    25) CS. Pentru care termen de gestaie este prevzut al V-lea examen medical antenatal:

    A. 29-29 sptmni B. 30-32 sptmni C. 33-34 sptmni D. 35-36 sptmni E. 37-38 sptmni

    1. Prelegerea Metode contemporane de investigaii n obstetric.2. Carnetul medical perinatal.

    26) CS. La ce termen de gestaie se acord concediul de maternitate:

    A. 30 sptmni B. 32 sptmni C. 34 sptmni D. 35 sptmni E. 38 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 69

    27) CS. Cte vizite de evaluare antenatal sunt prevzute pentru gravidele sntoase, fr factori de risc:

    A. 4 B. 5 C. 6 D. 7 E. 8

    1. Prelegerea Metode contemporane de investigaii n obstetric.

    2. Carnetul medical perinatal.

    28) CS. n cadrul evaluri antenatale a gravidelor sunt

  • 3

    obligatorii urmtoarele investigaii de laborator, cu excepia: A. testului serologic la sifilis B. frotiului vaginal C. determinrii HBsAg la gravidele nevaccinate D. testului la infecia HIV/SIDA E. analizei generale a urinei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58-89

    29) CS.Nivelul sporit al fetoproteinei serice indica prezena la ft a urmtoarelor patologii, cu excepia:

    A. hipotrofiei ftului B. defecte ale tubului neural C. herniei diafragmale D. omfalocelului E. gastroizis

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 83

    30) CS..Care din urmtoarele patologii produc diminuarea nivelului seric al alfa fetoproteinei

    A. sindromul Dawn B. defecte ale tubului neural C. hernie a diafragmei D. omfalocel E. gastroschizis

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 83

    31) CS..Examenul ecografic de rutin n cadrul conduitei antenatale a gravidelor este efectuat la termenul:

    A. 16-17 sptmni B. 18-21 sptmni C. 22-24 sptmni D. 26-28 sptmni E. 30-32 sptmni

    Carnetul medical perinatal.

    32) CS.. Termenul de gestaie se determin conform urmtoarelor date, cu excepia:

    A. ultimei menstruaii B. coitului fecundant C. primei micri fetale D. examenului USG efectuat la 30-32 sptmni E. termenului la I-a vizit antenatal

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58,62,83

    33) CS..Care din urmtoarele investigaii nu este efectuat la toate vizitele antenatale:

    A. determinarea masei corpului B. examinarea la sifilis C. analiza general a urinei D. analiza general a sngelui / hemoglobina E. msurarea TA

    Carnetul medical perinatal.

    34) CS. Indicaii pentru evaluarea USG suplimentar la termen de gestaie sub 12 sptmni sunt

    urmtoarele, cu excepia: A. sarcinei induse, fertilizarea in vitro B. metroragiei C. antecedentelor de sarcin ectopic D. vrstei peste 35 ani E. sarcina pe fond de dispozitiv intrauterin

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 83

    35) CS. La instituiile medicale de nivelul III de referin se acord asisten medical gravidelor cu urmtoarele patologii, cu excepia:

    A. gestozelor tardive severe B. naterii premature n cazul ruperii membranelor la termene

    de sarcin sub 32 de sptmni

    C. excesului ponderal D. dup intervenii chirurgicale la cord E. diabetului zaharat

    Prelegerea Organizarea serviciului obstetrical-ginecologic n Republica Moldova

    36) CS. Factori de risc n sarcin sunt urmtorii, cu excepia: A. vrstei mamei sub 16 i peste 35 de ani B. hipotensiunei fiziologice C. fumatului D. expunerii la factori profesionali nocivi E. statutului familial i condiiilor de via

    .. , . 3-206

    37) CS. Afirmaii corecte referitor la carnetul medical perinatal sunt urmtoarele, cu excepia:

    A. este o agend n care se documenteaz evoluia sarcinii, naterii i luziei

    B. conine gravidograma C. este completat numai de obstetrician-ginecolog D. se completeaz de lucrtorul medicali care

    asigur supravegherea gravidei E. se pstreaz la domiciliul femeii gravide

    Carnetul medical perinatal.

    38) CS.Raia alimentar a gravidelor trebuie s cuprind cantiti mari de urmtoarele produse, cu excepia:

    A. crnii B. lactatelor C. ficatului D. fructelor E. legumelor

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 93

    39) CS. Semnul Hegar n sarcin se manifest prin: A. cianoza mucoasei vaginului i a colului uterin B. ramolirea istmului uterin C. asimetria uterului cu dezvoltarea mai accentuat

    a cornului uterin n care s-a nidat oul

    D. umplerea fundurilor de sac vaginale de ctre cornul uterin globulos

    E. mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 57-58

    40) CS. Semnul Piscacec n sarcin se manifest prin: A. ramolirea istmului uterin B. contractibilitate sporit a uterului la palpare C. dezvoltarea mai accentuat a cornului uterin n

    care s-a nidat oul, dnd formei uterului aspect

    asimetric

    D. cianoza vaginului i a colului uterin E. aprecierea btilor cordului fetal

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 57-58

    41) CS. Aprecierea primei micri a ftului la multipare se constat de obicei:

    A. la 14-15 spt. B. la 16 spt. C. la 18 spt. D. 20 spt. E. la 22 spt.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 66

    42) CS. Zgomotele normale ale cordului fetal se caracterizeaz prin:

    A. regularitate, ritmicitate i frecven 120 160 b/min

  • 4

    B. zgomote sincrone cu pulsul matern C. zgomote 100 b/min ce nu sunt sincrone cu pulsul matern D. neregularitate, aritmicitate frecvena medie 60 bti/min E. 60-100 bti/min

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 66

    43) CS. Procesul imunizrii i sensibilizrii femeilor gravide cu Rh "-" se ncepe de la:

    A. 5 6 sptmni B. 11 12 sptmni C. 14 16 sptmni D. 18 20 sptmni E. 30 32 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 188

    44) CS. Bazinul strmtat anatomic dup gradul de strmtare include: A. anomalia de form a bazinului osos ce provoac o piedic

    pentru naterea ftului B. acel bazin n care mcar una din dimensiunile lui este

    micorat cu 2 cm sau mai mult C. disproporia cefalopelvian ntr-un bazin cu dimensiuni

    normale

    D. bazinul unde conjugata vera este 11 cm E. bazinul unde conjugata diagonal este egal cu 13 cm

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301-311

    45) CS. n bazin strmtat de gr. I conjugata vera are dimensiunea de:

    A. 9 10,5 cm B. 9 7 cm C. sub 7 cm D. sub 6 cm E. sub 5 cm

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301-311

    46) CS. n bazin strmtat de gr. II conjugata vera are dimensiunea de:

    A. 9 10,5 cm B. 9 7 cm C. sub 7 cm D. sub 6 cm E. sub 5 cm

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301-311

    47) CS. n bazin strmtat de gr. III conjugata vera are dimensiunea de:

    A. 9 10,5 cm B. 9 7 cm C. sub 7 cm D. sub 6 cm E. sub 5 cm

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301-311

    48) CS. n bazinul general i uniform strmtat: A. toate diametrele bazinului sunt micorate cu 2 cm i mai

    mult

    B. e micorat numai diametrul antero-posterior a intrrii n micul bazin

    C. sunt micorate toate diametrele antero-posterioare D. sunt micorate toate diametrele transversale E. sunt micorate toate diametrele oblice

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301-311

    49) CS. n bazinul plat simplu:

    A. toate diametrele bazinului sunt micorate cu 2 cm B. e micorat numai diametrul antero-posterior a intrrii n

    micul bazin

    C. sunt micorate toate diametrele antero-posterioare D. sunt micorate toate diametrele transversale E. sunt micorate toate diametrele oblice

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301-311

    50) CS. n bazinul plat rahitic:

    A. sunt micorate toate diametrele antero-posterioare

    B. e micorat diametrul antero-posterior a intrrii n micul bazin

    C. sunt micorate toate diametrele antero-posterioare a ieirii din micul bazin

    D. sunt micorate toate diametrele transversale E. sunt micsorate dimensiunile oblice

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301-311

    51) S.Care sarcin se consider supramaturat dup termenul de gestaie:

    A. pn la 37 sptmni B. de la 37 pn la 40 sptmni C. de la 40 pn la 42 sptmni D. dup 42 sptmni E. dup 40 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 121

    52) CS.Ctre simptoamele i semnele cardiovasculare n sarcina fiziologic se refer toate, cu excepia:

    A. crete ritmul cardiac B. dispnee C. distensia jugularelor D. edeme ale membrelor inferioare la afritul

    trimestrului III de sarcin E. sufluri sistolice funcionale

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 50-52

    53) CS. Sarcina asociat cu cardiopatii nu se poate complica cu: A. avort spontan B. natere prematur C. insuficien feto-placentar D. hipotrofia ftului E. insuficien istmico-cervical

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 167

    54) CS. n cazul viciilor reumatice indicaii pentru ntreruperea sarcinii servesc urmtoarele nozologii, cu excepia:

    A. reumocardita activ B. endocardita bacterial C. stenoza valvei mitrale cu simptoame de

    hipertenzie pulmonar D. insuficiena valvei tricuspidale E. stenoza valvei mitrale fr simptoame de

    hipertenzie pulmonar Gh.A.Paladi, 1993, paj. 167

    55) CS. Grupul de risc pentru diabetul zaharat n sarcin include urmtoarele, cu excepia:

    A. femeile a cror prini ori rude au diabet zaharat B. femeile care au nscut fei macrosomi C. femeile obeze D. femeile gravide cu glucozurie E. femeile gravide cu gestoze precoce

    .., .., .., . 251

    56) CS. Complicaiile obstetricale n diabetul zaharat includ urmtoarele, cu excepia:

    A. ft macrosom B. bazin clinic strmtat C. insuficiena forelor de contrace D. semne de supramaturare la nou-nscut E. asfixia nou-nscutului

    .., .., .., . 251

  • 5

    57) CS. Ctre contraindicaiile pentru sarcin la gravida cu diabet zaharat nu se refer:

    A. diabetul la ambii prini B. diabetul insulinorezistent cu chetoacidoz C. asocierea diabetului cu tuberculoza D. asocierea diabetului cu gestoze precoce E. complicaiile diabetului: retinopatie, nefropatie, azotemie

    .., .., .., . 251

    58) CS. Clinica hipertiroidiei include urmtoarele, cu excepia: A. hiperexcitabilitate, hipersensibilitate B. bufeuri de cldur C. dispnee D. exoftalm E. distonie vascular

    .., . 234

    59) CS. Se recomand testul toleranei la glucoz la gravidele cu: A. gestoze B. adaos patologic n greutate C. nateri cu ft 3800 4200 g D. nateri cu ft mai mare de 4500 g E. adaos mic n greutate

    .., .., .., . 251

    60) CS. Cea mai frecvent cauz a avortului spontan precoce este: A. insuficiena istmico-cervical B. gestozele tardive cu hipertensiune C. anomalii embrionare genetice D. anemia feripriv a gravidei E. uterul retroflexat.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 100

    61) CS. Scderea concentraiei progesteronului n sarcin coreleaz cu: A. evoluia normal a sarcinii B. faza a doua a ciclului menstrual C. funcionalizarea normal a placentei pn la 16 sptmni

    gestaionale D. iminen de avort spontan E. nu are nici o semnificaie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 100

    62) CS. E raional concretizarea cauzei avortului habitual n perioada: A. anteconcepional B. n primele sptmni de sarcin C. nu mai trziu de 20 sptmni D. n termenul la care a avut loc avortul precedent. E. oricnd

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 100

    63) CS. Scderea persistent a "temperaturii bazale" n primele 3 luni de sarcin este semnificativ pentru:

    A. disgravidiile precoce B. insuficiena suprarenalelor C. evoluia normal a gestaiei D. anomaliile fetale E. iminena real de ntrerupere a sarcinii

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 100

    64) CS. Bacteriuria asimptomatic este caracterizat prin: A. bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urin B. bacteriurie cu mai < 100.000 de germeni/ml de urin C. bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urin n

    absena semnelor clinice D. bacteriurie cu acelai germene, cu peste 100.000 de

    germeni/ml de urin evideniat la 3 determinri consecutive

    E. bacteriurie cu acelai germene, cu peste 100.000 de germeni/ml de urin evideniat la 2 determinri consecutive, n absena semnelor clinice de infecie a tractului urinar.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    65) CS. n care termen de gestaie are loc cel mai frecvent acutizarea pielonefritei cronice:

    A. 8-10 sptmni B. 12-14 sptmni C. 16-18 sptmni D. 22-28 sptmni E. 34-36 sptmnu

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    66) CS. Care este perioada sarcinii caracterizat prin risc major de dezvoltare a infeciilor tractului urinar:

    A. pn la 12 sptmni B. 12-20 sptmni C. 24-30 sptmni D. 28-34 sptmni E. dup 30 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    67) CS. Care din strile numite n sarcin necesit tratament n condiii de staionar:

    A. risc de dezvoltare a infeciilor urinare B. bacteriurie asimptomatic C. pielonefrit acut D. pielonefrit cronic E. anemie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    68) CS. La ce termen de sarcin cresc necesitile organismului matern n Fe:

    A. pn la 12 sptmni B. de la 16 20 sptmni C. la 12 16 sptmni D. de la 20 24 sptmni E. de la 24 32 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 54

    69) CS. Pentru amenoree este caracterstic: A. lipsa menstrei timp de 1 lun; B. lipsa menstrei timp de 3 luni; C. lipsa menstrei timp de 4 luni; D. menstruaii regulate; E. lipsa menstrei timp de 6 luni, n lipsa sarcinii i

    lactaiei la pacienta de 16-45 ani. Gh.A.Paladi, 1997, paj. 109

    70) CS. Amenoreea fiziologic apare la: A. aplazia uterului i vaginului; B. femeile gravide; C. hipotireoz D. maladii psihice; E. anemii grave.

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 109

    71) CS. Eficacitatea contraceptiv este apreciat dup: A. indexul Soloviov; B. indexul ovianov; C. indexul Pearl; D. indexul Abuladze; E. indexul Ghenter;

    Materialul prelegerii Planificarea familiei. Avortul i contracepia

  • 6

    72) CS. La complicaiile MST( maladii sexual transmisibile) se refer urmtoarele, cu excepia:

    A. Sterilitii; B. cancerului de col; C. endometriozei; D. sarcinii ectopice; E. BIP (boli inflamatorii pelviene);

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 197

    73) CS. Apoplexia ovarian se poate dezvolta : A. la nceputul ciclului menstrual ; B. la sfrsitul ciclului menstrual ; C. n timpul ovulaiei; D. n timpul menstruaiei; E. n premenopauz;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 445

    74) CS. Simptomatologia apoplexiei ovariene include urmtoareale, cu exceptia:

    A. durerilor in hipogastriu; B. semnelor de hemoragie intraabdominale ; C. semnelor pozitive de sarcina ; D. anemiei ; E. semnelor de excitare a peritoneului ;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 445

    75) CS. Menstruaia fiziologic dureaz: limita max i min: A. 3-7 zile; B. 5-7 zile; C. 3-9 zile; D. 2-3 zile; E. 9-15 zile;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 87

    76) CS. Cantitatea de snge pierdut n timpul menstruaiei normale constituie:

    A. 50-150 ml; B. 50-80 ml; C. 60-180 ml; D. 10-20 ml; E. 60-110 ml;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 87

    77) CS. Diagnosticul apoplexiei ovariene se bazeaza pe urmatoarele, cu

    exceptia :

    A. tabloului clinic de hemoragie intraabdominala ; B. anamnezei (legatura cu ciclul menstrual) ; C. febrei D. punctiei pozitive a fornixului posterior E. dereglarea integritatii ovarului la laparascopie ;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 445

    78) CS. Metoda de baz n tratamentul endometriozei: A. chirurgical ; B. hormonoterapia ; C. fizioterapia ; D. medicamentoas ; E. radiologic ;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 173

    79) CS. Tipurile de virilism sunt urmtoarele, cu excepia: A. virilism suprarenal; B. virilism ovarian; C. virilism tiroidian; D. virilism hipofizar; E. virilism constituional-ereditar;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 151

    80) CS. Care este cea mai frecvent form a cancerului de corp uterin.

    A. adenomul malign B. adenocarcinomul C. adenoconeroidul D. cancerul pavimentos E. corcinosarcomul

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 352

    81) CS. Avortul este ntreruperea sarcinii n termenul:

    A. nu mai pn la 12 sptmni B. pn la 22 sptmni C. numai pn la 20 sptmni D. pn la 24 sptmni E. pn la 28 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 100

    82) CS. Polipoza endometrial mai frecvent apare n: A. perioada juvenil B. postnatal C. perioada climacteric D. n timpul tratamentului cu gestagene E. dup finisarea tratamentului cu contraceptive

    orale

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 352

    83) CS. Ce se numete metroragie: A. menstruaii de lung durat B. hemoragii uterine aciclice C. menstruaii ce survin peste 35 zile i mai mult D. menstruaii abundente E. hemoragii uterine ciclice

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 87

    84) CS. Cuplul se consider steril dac: A. nu survine sarcina timp de 1 an n lipsa

    contracepiei i viaa sexual regulat B. lipsa sarcinii timp de 2 ani de via sexual

    regulat C. lipsa sarcinii timp de 3 ani n lipsa

    contraceptiei

    D. dup prima sarcin a trecut 1 an E. dup prima sarcin au trecut 2 ani

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 242

    85) CS. Care dintre localizrile miomului provoac cel mai frecvent menometroragii?

    A. subseros B. submucos C. intramural D. nodul paracervical E. nodul intraligamentar

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 392

    86) CS. Diagnosticul de amenoree se bazeaz pe lipsa menstruaiei nu mai puin de:

    A. 2 luni B. 3 luni C. 4 luni D. 6 luni E. 8 luni

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 109

    87) CS. Care este agentul patogen al cancerului de col,

    transmis pe cale sexual? A. Gonococul; B. Papilomovirusul;

  • 7

    C. Toxoplazmele; D. herpesul vaginal; E. chlamidia;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 197

    88) CS. Caracterul eliminrilor vaginale n gonoree este: A. purulent B. apos C. spumos D. mucos E. cazeos

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 197

    89) CS. Citotestul Babe-Papanicolau se bazeaz pe: A. evidenierea celulelor tumorale din coninutul vaginal B. depistarea microflorei vaginale C. dozarea concentraiei plasmatice de estrogeni D. dozarea pregnandiolului urinar E. determinarea Ph-ului vaginal

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 416

    90) CS. Care din procesele enumerate mai jos se refer la strile precanceroase ale colului uterin:

    A. papilomul (epiteliu fr atipie) B. leucoplazia sub form simpl C. displazia D. endometrioza E. fistulele colo.vaginale

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 416

    91) CM. Numii complicaiile sarcinii n patologii pulmonare: A. nateri premature B. moarte antenatal a ftului C. ruptur de uter D. acutizri frecvente a pneumopatiilor E. hipotrofia ftului

    .., . 93

    92) CM Contraindicaiile pentru sarcin n patologii pulmonare sunt: A. stri terminale n astm bronic i status astmaticus B. bronita cronic C. "insuficiena cardio-pulmonar "cord pulmonar D. acutizarea bronectaziei n primele 3 luni de gestaie E. pneumonie

    .., . 93

    93) CM Care sunt partcicularitile de conduit a naterii n insuficiena pulmonar de gradul I:

    A. operaie cezarian B. pe cile naturale C. perineo-, epiziotomia D. forcepsul obstetrical E. embriotomie

    .., . 93

    94) CM Gestaae la gravidele cu hidramnios se complic cu: A. hipertensiune indus de sarcin B. infecii ale tractului urinar C. nateri premature D. ruperea prematur a pungii amniotice E. hipoplazie pulmonar

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 140

    95) CM Enumerai semnele sigure ale sarcinii n termeni tardivi: A. micrile fetale sensizate de ctre gravid B. cianoza colului uterin i a mucoasei vaginale C. determinarea prilor componente fetale prin palparea

    extern

    D. auscultarea btilor cordului fetal E. creterea n volum a uterului - este semn probabil

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 66

    96) CM Selectai semnele de gestaie prezente la termenul de 10-11 spt.:

    A. simptomul Horvit-Heger B. prezena btilor cordului fetal la ultrasonografie C. amenorea D. semnul Vasten E. prezena micrilor fetale la ultrasonografie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58

    97) CM. Care dimensiuni ale bazinului osos le putem aprecia

    prin pelvimetria extern: A. distana bispinarum B. conjugata diagonal C. distana bitrohanteric D. distana bicristarum E. conjugata extern

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 73

    98) CM Pentru determinarea masei probabile a ftului sunt utile urmtoarele criterii:

    A. nlimea fundului uterin B. distana bicristarum C. circumferina abdomenului D. indicele Soloviov E. masa gravidei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 93

    99) CM n determinarea poziiei ftului ne folosim de urmtoarele momente:

    A. palparea spinruei fetale dup Leopold B. diametrul biparietal C. sectorul de auscultaie optim a btilor cordului fetal D. depistarea pungii amniotice integre E. balotarea prii prezentate la ntrarea n micul

    bazin

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 62

    100) CM Pentru diagnosticarea gradului de prematuritate a

    nou-nscutului sunt utile datele: A. lungimea cordonului ombilical B. talia nou-nscutului C. dimensiunile placentei D. masa nou-nscutului E. volumul lichidului amniotic

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 281

    101) CM Numii metodele de investigaie informative n cazul unei sarcini supramaturate:

    A. amnioscopia B. concentraia glucozei n apele amniotice C. nivelul reticulocitelor n sngele periferic D. analiza citologic a frotiului vaginal E. prezena laptelui n glanda mamar

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 121

    102) CM Procedeul II dup Leopold ne permite de a determina:

    A. prezentaia ftului B. situsul ftului C. poziia ftului D. nlimea fundului uterin E. gradul de angajare a prii prezentate

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 62

  • 8

    103) CM Hemoragiei condiionate de placenta praevia i sunt caracteristice:

    A. dureri puternice n regiunea uterului B. hemoragii abundente unimomentale pe fonul unui uter

    normotonic

    C. hipertonus accentuat uterin D. hemoragii repetate n ascensiune cantitativ E. eliminri nensemnate de snge cu aspectul zalului de

    cafea

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 339

    104) CM Pentru diagnosticarea decolrii premature a placentei normal nserate este caracteristic:

    A. dezlipirea placentei confirmat la ultrasonografie B. alteraraea btilor cordului fetal C. tonus uterin crescut D. uterul absolut relaxat E. hipertermia

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 348

    105) CM Diagnosticul gestozelor precoce se bazeaz pe urmtoarea clinic:

    A. vom repetat B. TA 150/100 C. tegumente umede D. cetonuria E. scderea masei gravidei

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Materialul prelegerii Strile hipertenzive n obstetric

    106) CM n grupul factorilor de risc pentru ruptura uterului sunt incluse

    urmtoarele, cu excepia: A. bazin anatomic stramtat B. ft macrosom C. preeclampsie D. multiparitate E. vicii cardiace

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 379,384

    107) CM. Care este aciunea infeciilor n sarcin: A. sporesc incidena hemoragiilor n natere B. sporesc incidena gestozelor tardive C. sporesc incidena infeciilor puerperale D. sporesc incidena naterilor premature E. sporesc incidena mortalitii perinatale

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 186

    108) CM. Conduita pielonefritei acute la gravide prevede:

    A. internare urgent B. tratament ambulator C. ntreruperea urgent a sarcinii D. colectarea uro- i hemoculturii E. terapia antibacterian

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    109) CM. Tratamentul uretritelor, cistitelor, cervicitelor la gravide

    include:

    A. tratamentul local B. tratamentul general C. tratament specific D. tratament simptomatic E. tratament primar i secundar

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 186

    110) CM. Manifestrile clinice a infeciei herpetice la gravide sunt: A. vezicule mplute cu lichid B. ulceraii, pustule, cruste C. temperatur subfebril

    D. mialgii E. vom, grea, diaree

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 186; 2. Prelegerea Maladii sexual-transmisibile n sarcin

    111) CM. Manifestrile clinice ale chlamidiozei n sarcin sunt: A. cervicitele, uretritele, colpitele B. sterilitatea C. sarcin ectopic D. ruperea prematur a pungii amniotice E. sarcina stagnat

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 186; 2. Prelegerea Maladii sexual-transmisibile n sarcin

    112) CM Infeciile bacteriene asupra sarcinii se manifest prin: A. stagnarea sarcinii B. avortul spontan C. natere prematur D. retardul intrauterin a ftului E. patologii de inserie a placentei (increta, acreta,

    percreta, transcreta)

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 186; 2. Prelegerea Maladii sexual-transmisibile n sarcin

    113) CM Care sunt semnele sindromului HELLP:

    A. hemoliz B. trombocitopenie C. hipoproteinemie D. creterea transaminazelor E. hiperglicemie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152, 161

    114) CM Indicai criteriile diagnostice ale hipertensiunii n sarcin:

    A. TA sistolic > 140 mm Hg determinat la interval de 6 ore

    B. TA diastolic > 90 mm Hg determinat la interval de 6 ore

    C. scderea TA sistolice cu 30 mm Hg fa de valorile pregestaionale

    D. scderea TA diastolice cu 15 mm Hg fa de valorile pregestaionale

    E. modificarea TA pulsative 1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Prelegerea Strile

    hipertensive n sarcin

    115) CM n preeclampsia sever se constat urmtoarele modificri n sistemul de hemostaz:

    A. trombocitopenie B. creterea coninutului de produse de degradare a

    fibrinei

    C. micorarea activitii antitrombinei III D. consumarea factorilor de hemostaz E. micorarea numrului de leucocite

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 152; 2. Prelegerea Strile hipertensive n sarcin

    116) CM Enumerai modificrile testelor de laborator caracteristice preeclampsiei:

    A. proteinurie B. hiperurichemie C. creterea transaminazelor D. creterea hematocritului E. hiperproteinemie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 157

    117) CM Factori de risc de dezvoltare a preeclampsiei sunt:

    A. sarcina gemelar

  • 9

    B. multiparitatea C. antecedente familiare de preeclampsie / eclampsie D. hipertensiune cronic E. anemie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 157

    118) CM. La o gravid n a II jumtate a sarcinii, la termenul de 32 de sptmni se determin TA 180/120 mm Hg, cefalee, grea, vom, edeme. Care este tactica de conduit:

    A. terapia antihipertensiv B. evaluarea strii intrauterine a ftului C. administrarea diureticelor D. administrarea dexametazonei E. rezolvarea sarcinii dup stabilizarea strii generale a

    gravidei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 157

    119) CM Preeclampsie sever se consider prezena la o gravid cu hipertensiune gestaional a:

    A. proteinuriei peste 5 g/zi B. oliguriei C. nivelului de fibrinogen peste 5 g/litru D. trombocitopeniei sub 100000 mm E. edemelor generalizate

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 157

    120) CM Care din maladiile hepatice enumerate mai jos se refer la maladii dependente de sarcin.

    A. icterul idiopatic al gravidelor B. icterul familial recidivant al gravidelor C. distrofia acut lipidic a ficatului D. maladii hepatice cronice E. hepatit viral acut.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 161

    121) CM Care din semnele clinice i paraclinice se refer la colestaza intrahepatic a gravidelor:

    A. prurit de lung durat B. probele hepatice hormonale C. cretere uoar a fosfatazei alcaline D. intoxicaia organismului cu dereglarea probelor

    funcionale hepatice E. icter nepronunat

    .., . 118

    122) CM. Conduita obstetrical a gravidei cu hepatit viral acut n termeni precoci de sarcin prevede:

    A. tratamentul simptomatic B. ntreruperea sarcinii dup efectuarea tratamentului C. tratamentul antibacterial D. tratamentul de mbuntire a circulaiei feto-placentare E. nu se permite administrarea medicamentelor

    .., . 255

    123) CM Care sunt particularitile ngrijirilor antenatale a gravidelor cu prezentaia pelvian:

    A. spitalizarea pn la 12 sptmni de sarcin cu scopul aprecierii contraindicaiilor ctre sarcin

    B. examen ecografic sptmnal n trimestrul trei de gestaie C. recomandarea unui complex de exerciii speciale ntre 30-

    34 spmni de sarcin (cu scop de versiune) D. recomandarea a unui complex de exerciii speciale ntre

    26-29 spmni de sarcin E. spitalizarea prenatal pentru elaborarea planului de

    conduit a naterii Gh.A.Paladi, 1993, paj. 316

    124) CM. Complicaiile n timpul sarcinii ce pot avea loc la gravidele cu

    prezentaia pelvian: A. natere prematur B. avort spontan C. ruperea prematur a pungii fetale D. moartea antenatal a ftului E. hipotrofia fatului

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 316

    125) CM Placenta praevia n sarcin se diferenciaz de urmtoarele patologii :

    A. avortul spontan B. mola vezicular C. sarcina extrauterin D. decolarea precoce a placentei normal nserate E. polipoza endometrului

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 339

    126) CM. Care sunt metodele de diagnostic prenatal al

    anomaliilor congenitale:

    A. examenul USG B. biopsia corionului C. testul la -fetoproteina D. amniocenteza E. amnioscopia

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 69,83,87

    127) CM Care investigaii de laborator sunt efectuate la a III-a vizit antenatal (22-24 sptmni):

    A. examenul serologic la sifilis B. determinarea hemoglobinei C. determinarea glucozei n snge D. analiza general a urinei E. frotiu vaginal

    1. Gh.A.Paladi, 1993, paj. 87; 2. Carnetul meducal perinatal

    128) CM Termenul de gestaie se determin conform: A. datei ultimei menstruaii B. datei coitusului fecundant C. datei primei micri fetale D. examenului USG efectuat la 30-32 sptmni E. dup prima vizit la medic (pn la 12

    sptmni) Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58,66,69

    129) CM Conduita antenatal a gravidelor dup 30 de ani prevede:

    A. consult genetic B. diagnostic prenatal C. consultaia endocrinologului D. examen USG E. efectuarea amniocentezei la indicaia

    geneticului

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 87,89

    130) CM Deficitul acidului folic n alimentaia gravidelor poate provoca urmtoarele complicaii:

    A. anemie feripriv B. defecte ale tubului neural C. ft hipotrof D. avort spontan E. ft macrosom

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 93

    131) CM. ngrijirea antenatal a gravidelor prevede obligatoriu:

    A. investigarea iniial i planificarea numrului de vizite

    B. monitoringul

  • 10

    C. pregtirea psiho-emoional D. consilierea i suportul la natere E. consultaia endocrinologului

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 87

    132) CM La instituiile medicale de nivelul II de referin sunt supravegheate urmtoarele grupe de gravide:

    A. cu sarcin multipl B. cu deces antenatal n anamnez C. cu afeciuni inflamatorii ale rinichilor cu afectarea funciei

    lor

    D. cu placenta previa, cu hemoragii repetate la 32-34 sptmni

    E. cu infecie respiratorie acut 1. Prelegerea Organizarea serviciului obstetrical-ginecologic n Republica

    Moldova 2. Nivelele de referin

    133) CM Indicai afirmaiile corecte referitor la carnetul medical perinatal:

    A. este un mecanism de nregistrare, memorizare i asigurare a continuitii supravegherii evoluiei sarcinii

    B. se pstreaz la domiciliul femeii gravide C. este eliberat gravidei la a 30-a spt. de gestaie,

    concomitent cu acordarea concediului de maternitate

    D. este completat numai de obstetrician ginecolog E. conine recomandri i sfaturi pentru gravide

    Carnetul medical perinatal

    134) CM Gravidograma include:

    A. date clinice referitoare la evoluia sarcinii B. sfaturi i recomandri pentru gravide C. nregistrarea rezultatelor investigaiilor instrumentale i de

    laborator

    D. nomograme pentru evaluarea dinamicii TA, BCF, nlimii fundului uterin i a greutii corpului gravidei

    E. dinamica investigrii la micoplasme Carnetul medical perinatal

    135) CM Alimentarea raional a gravidei in a II jumtate a sarcinii include:

    A. varietatea de produse ce satisfac necesitile gravidei i a ftului

    B. produse bogate n substane nutritive i vitamine C. o raie alimentar repartizat corect pe parcursul zilei D. limitarea consumului de sare de buctrie i a lichidelor E. limitarea proteinelor

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 93

    136) CM Retardul fetal n sarcin se stabilete n baza urmtoarelor investigaii:

    A. determinarea nlimii fundului uterin i circumferinei abdomenului n dinamic

    B. fetometria ecografic C. ponderea gravidei n dinamic D. pelvimetria n dinamic E. n baza gravidogramei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 196

    137) CM Semnele prezumtive ale sarcinii sunt:

    A. grea, vom B. pigmentaia liniei albe i a organelor genitale externe C. modificri de senzaii olfactive D. modificrile libidoului E. modificri a tensiunii arteriale

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58

    138) CM. Care sunt modificrile n sarcin la nivelul snilor:

    A. hiperpigmentaia areolei mamare B. glanda mamar este mrit n volum C. glanda mamar cu ulceraie D. glanda mamar cu infiltraie dur, asimetric E. glanda mamar turgescent, la examinarea

    mamelonului apare o pictur de colostru Gh.A.Paladi, 1993, paj. 50, 438

    139) CM. Semnele certe ale sarcinii sunt:

    A. aprecierea btilor cordului fetal B. mrirea abdomenului n volum C. mrirea uterului n volum D. aprecierea micrilor fetale de ctre obstetrician E. palparea prilor mari ale ftului

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58

    140) CM. Durata gestaiei normale pentru specia uman este: A. 270-280 zile B. 39-40 sptmni C. 9 luni calendaristice D. 300 zile E. 35 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 24

    141) CM. Pentru determinarea datei probabile a naterii se folosesc urmtoarele scheme:

    A. adugm 7 zile la data primei zile a ultimei menstruaii i scdem 3 luni

    B. la data coitului fecundat se adaug 270 zile (dac a fost unic n perioada respectiv)

    C. la data apariiei colostrului i hloazmei se pluseaz 280 zile

    D. la data apariiei primelor vome i greuri se adaug 280 zile

    E. la data perceperii primelor micri ale ftului se adaug 20 sptmni la primipare i 22 sptmni la multipare

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 69

    142) CM. Alegei variantele corecte care caracterizeaz uterul gravid:

    A. depete simfiza pubian dup 12 sptmni B. se afl sub simfiza pubian la 16 sptmni C. atinge procesul xifoid la spt. 36 D. atinge nivelul ombilicului la spt. 24 E. atinge procesul xifoid la spt. 40

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 58

    143) CM Palparea dup metoda Leopold include urmtorii 4 timpi:

    A. delimitarea nlimii fundului uterin B. palparea segmentului inferior cu stabilirea

    prezentaiei C. palparea flancurilor permite stabilirea poziiei

    fetale

    D. obstetricianul orientat cu faa n direcia podalic a gravidei palpeaz segmentul inferior i gradul angajrii

    E. cpuorului F. obstetricianul efectueaz tueul vaginal

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 62

    144) CM Selectai formele rar ntlnite de bazin anatomic strmtat:

    A. bazin osteomalitic B. bazin strmtat plat simplu C. bazin chifotic D. bazin strmtat plat rahitic

  • 11

    E. bazin spondilolistic Gh.A.Paladi, 1993, paj. 303-304

    145) CM. Numii factorii etiopatogenetici pentru dezvoltarea bazinelor strmtate:

    A. diabetul zaharat n perioada reproductiv B. infecii suportate n copilrie C. traumatism pe parcursul vieii D. infantilismul E. schizophrenia

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 301

    146) CM Selectai msurile generale de prevenire a riscului de decompensare a maladiilor cardiovasculare n sarcin:

    A. consultul cardiologului B. evitarea excesului ponderal C. prevenirea infeciilor D. evitarea efortului fizic, stresului E. prevenirea i tratarea hepatitei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 167

    147) CM. Selectai termenele de gestaie la care este obligatorie internarea gravidelor cu patologie cardiac:

    A. 7-12 sptmni B. 13-14 sptmni C. 28-32 sptmni D. 20-24 sptmni E. 37-38 sptmni

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 167

    148) CM. Naterea per vias naturales la gravidele cu procese reumatice se petrece n cazurile:

    A. reumatismului n faza neactiv B. sistemului cardiovascular compensat C. insuficienei nepronunat a valvei mitrale D. stenozei mici izolate a orificiului aortal E. reumatismului subacut

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 167

    149) CM. Selectai contraindicaiile pentru sarcin n cazul viciilor cardiace congenitale:

    A. viciu cu cianoz primar B. viciile de tip palid ce se nsoesc cu hipertenzie pulmonar C. viciile de tip palid cu cianoz secundar D. viciu cardiac congenital combinat cu viciu reumatismal E. stenoza arterei pulmonare fr hipertrofia ventriculului

    drept

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 167

    150) CM. Selectai contraindicaiile pentru sarcin la pacientele cu comisurotomie:

    A. restenoz B. prezena viciilor concomitente necorijate C. reumocardit D. vicii concomitente corijate E. insuficien cardiovascular

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 167

    151) CM n care termeni de gestaie are loc micorarea glicemiei la gravidele cu diabet zaharat:

    A. de la nceputul sarcinii pn la 12 sptmni de gestaie B. de la 13 sptmni pn la 22-24 sptmni C. de la 24-28 sptmni pn la 32 sptmni D. de la 32 sptmni pn la natere E. n timpul gestaiei glicemia rmne constant

    .., . 225

    152) CM. Sarcina la femeile cu diabet zaharat se complic frecvent cu:

    A. gestoze tardive B. hidramnios C. pielonefrit, cistit D. insuficien cardio-vascular E. anemie

    .., . 225

    153) CM. Complicaiile din post-partum la femeile cu diabet zaharat pot fi:

    A. infecii septico-purulente B. sindromul CID frecvent C. agalactia D. hipogalactie E. mortalitate matern sporit n cazuri de

    dereglri vasculare .., . 225

    154) CM. Care sunt termenii gestaionali pentru internare a pacientei cu diabet zaharat

    A. de la survenirea sarcinii pn la 12 sptmni B. de la 20 pn la 24 sptmni C. la 32-34 sptmni de gestaie D. pe parcursul ntreg de sarcin E. la 38-39 sptmni

    .., . 225

    155) CM Diabetul zaharat reprezint o boal n patogeneza creia st:

    A. insuficiena absolut ori relativ a insulinei B. dereglarea metabolismului glucidic C. dereglarea metabolismului n ntregime D. schimbrile patologice n toate organele E. schimbrile patologice numai n pancreas

    .., . 225

    156) CM. Complicaiile sarcinii la femeile cu hipertiroidie includ:

    A. avorturi spontane B. nateri premature C. gestoze precoce D. anemii frecvente E. sarcini oprite n evoluie

    .., . 234

    157) CM. Cauzele avortului spontan n termeni precoci sunt:

    A. infantilismul genital B. Rh factor negativ la mam C. placenta praevia D. infecia matern E. factorii genetici

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 100

    158) CM. Selectai simptomele avortului spontan incomplet n termenii precoci de sarcin:

    A. uterul dur, dimensiunile depesc , durata amenoreei

    B. uterul dur, dimensiunile corespund amenoreei , orificiul extern al canalului cervical este nchis.

    C. uterul corespunde amenoreei , orificiul extern al canalului cervical deschis la 0,5 cm, eliminri sangvinolente nensemnate

    D. uterul moale, dimensiunile mai mici dect durata amenoreei, canalul cervical permiabil,

    eliminri sangvinolente moderate E. examenul ecografic: cavitatea uterului este

    mrit, oul fetal este absent, se vizualizeaz unele fragmente a produsului de concepie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 100

  • 12

    159) CM Selectai afirmaiile corecte: A. gravida multigest cu antecedente obstetricale cu stare

    satisfctoare i evoluie normal a sarcinii prezente, nu necesit o supraveghere i investigaie deosebit

    B. femeile cu antecedente obstetricale, (avort spontan, nateri premature, mortalitate perinatal, copil cu handicap), care doresc s mai nasc un copil, necesit investigare complex, care ar descoperi cauza prematuritii i un tratament adecvat anticoncepional.

    C. la depistarea riscului de natere prematur este necesar urmtoarea tactic: spitalizarea, tocoliza, tratament etiopatogenic, monitoringul vitalitii i a maturitii fetale.

    D. naterea prematur poate fi asistat numai de ctre moa E. naterea prematur va fi asistat de medic obstetrician n

    prezena neonatologului reanimatologului, ntr-un salon dotat cu aparataj modern de reanimare i resuscitare.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 87

    160) CM Care sunt semnele de debut ale pielonefritei acute n sarcin:

    A. febr de 39-400

    C

    B. cefalee C. greuri D. alterarea strii generale E. acetonurie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    161) CM Care stri patologice pot masca pielonefrita cronic gestaional:

    A. disgravidie precoce sau tardiv B. iminen de avort sau natere prematur C. apendicit acut D. diarea E. hepatita cronic

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    162) CM Care dintre infeciile urinare se pot manifesta prin oc toxico-infecios:

    A. cistit acut B. pielonefrit acut purulent C. abcese renale D. abcese perirenale E. bacteriurie asimptomatic.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    163) CM Care semne de laborator confirm diagnosticul de pielonefrit cronic n timpul sarcinii:

    A. leucocituria mai mare de 10 leucocite pe un cmp microscopic

    B. bacteriuria cu peste 100.000 de germeni/ml de urin n absena semnelor clinice

    C. asocierea leucocituriei cu bacteriurie, inclusiv i celei nesemnificative (mai puin de 100.000 de germeni/ml de urin)

    D. densitatea urinii sub limitele normei n analiza general E. hipoizostenurie i nicturie conform probei Zimnikii.

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    164) CM Care semne de laborator pot fi prezente n pielonefrita

    gestaional: A. anemie hipocrom, coninutul hemoglobinei mai jos de

    100g/l

    B. leucocitoz, mai mult de 11,3 x103

    cel/ml

    C. piurie, bacteriurie D. proteinurie sub 1,0g/l E. acetonurie

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    165) CM Msurile profilactice ale infeciilor tractului urinar la gravide includ:

    A. regimul igienic i dietetic B. asanarea focarelor de infecie C. sporirea rezistenei nespecifice a organismului D. depistarea precoce a gravidelor cu risc de

    dezvoltare a infeciilor urinare E. regim la pat

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    166) CM Care sunt indicaiile pentru spitalizarea gravidei cu pielonefrit cronic:

    A. iminen de natere prematur B. anemie la termenii pn la 12 sptmni C. anemie i iminen de ntrerupere a sarcinii n

    termenii 22-28 sptmni D. bacteriurie asimptomatic E. acutizarea pielonefritei

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 164

    167) CM Cauzele anemiei feriprive n sarcin pot fi: A. deficit de Fe n raionul alimentar B. hipovolemia fiziologic cu creterea

    preponderent a plasmei

    C. hipovolemia instalat n sarcin D. hematopoeza la ft cu utilizarea resurselor

    materne

    E. pierderea Fe n sarcina cauzat de gestozele precoce (voma)

    .., . 143

    168) CM. n sarcin Fe se utilizeaz la: A. formarea ftului B. la formarea placentei C. se utilizeaz n creterea musculaturii uterului D. se utilizeaz la formarea hemoglobinei E. particip n formarea lichidului amniotic

    .., . 143

    169) CM Menopauza fiziologic e cauzat de : A. micorarea nivelului de progesteron; B. producerea n exces de gonadotropine C. majorarea produciei de hormoni steroizi; D. epuizarea aparatului folicular ovarian E. mbtrnirea organelor genitale;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 142

    170) CM. Prin termenul planificarea familiei subnelegem: A. prevenirea sarcinilor nedorite; B. planificarea naterilor; C. ntreruperea sarcinilor nedorite; D. contracepie; E. demografie;

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 455

    171) CM. Selectai principiile de baz ale planificrii familiei: A. acordarea unei atenii permanente procesului

    demografic;

    B. propagarea mijloacelor contraceptive contemporane;

    C. asanarea populaiei; D. asigurarea cu contraceptive i instruirea

    medical privind utilizarea lor; E. implementarea tehnologiilor noi pentru

    ntreruperea sarcinii nedorite; Gh.A.Paladi, 1993, paj. 455

  • 13

    172) CM. Selectai cerinele fa de metodele de contracepie: A. eficacitate contraceptiv: indicele Pearl 10% B. lipsa efectelor adverse asupra sntii femeii sau

    partenerului;

    C. s nu antreneze consecine pentru sarcina ulterioar; D. simplitate la utilizare; E. s fie accesibile, necostisitoare;

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 455

    173) CM. De care factorii din cei enumerai depinde selectarea metodei de contracepie?

    A. Vrst; B. particularitile vieii sexuale; C. numrului de avorturi; D. prezena patologiei ginecologice sau somatice, E. atitudinea partenerilor fa de mijlocul contraceptiv;

    Gh.A.Paladi, 1993, paj. 455

    174) CM. Selectai calitile unei metode contraceptive ideale: A. independent de medic, sigur i eficace; B. dependent de actul sexual; C. utilizare simpl i reversibilitate uoar; D. accesibil pentru orice religie, cultur, politic; E. protectoare fa de boli cu transmisie sexual;

    Prelegerea Planificarea familiei. Avortul. Metode contemporane de contracepie 175) CM. Selectai metodele de planificare familial natural:

    A. Calendaric; B. metoda temperaturii bazale; C. cervical; D. coit ntrerupt; E. spermicida;

    Prelegerea Planificarea familiei. Avortul. Metode contemporane de contracepie

    176) CM Chisturile ginecologice pot fi:

    A. Foliculare; B. chist de corp galben C. paraovariene; D. echinococice; E. cilioepiteliale

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 318

    177) CM. Semnele clinice ale sindromului adrenogenital n perioada

    reproductiv sunt: A. semne sexuale secundare masculine; B. hipertrofia glandelor mamare; C. hipertrofia muchilor corpului; D. hipertrofia clitorului; E. alopeia;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 151

    178) CM. Tabloul clinic n boala Ienco-Cuing include: A. polimenoree; B. strii C. hirsutism; D. avorturi habituale; E. osteoporoz;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 151

    179) CM La clinica vulvo-vaginitelor se refer: A. leucoreea abundent; B. hiperemia; C. prurita; D. greaa, voma; E. dizurie

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 183

    180) CM La cauzele abdomenului acut, provocat de hemoragii

    interne nu se atribuie :

    A. necroza nodulului miomatos ; B. pelvioperitonita; C. sarcina extrauterin; D. apoplexia ovarului; E. traumele organelor genitale interne ;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 445

    181) CM Exist urmtoarele forme ale sarcinii tubare : A. n evoluie; B. iminenta de ntrerupere a sarcinii ; C. intrerupt ; D. stagnat ; E. abdominal ;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 445

    182) CM Se disting urmtoarele forme ale apoplexiei: A. anemic; B. acut; C. dolor; D. cronic; E. mixt;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 445

    183) CM. Managementul osteoporozei la femeile

    postmenopauzale nu include:

    A. suplimentarea de acid folic; B. suplimentarea n fier; C. suplimentarea n calciu; D. suplimentarea n vitamina D; E. dieta hipoproteic;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 142

    184) CM Enumerai factorii medicali de risc de osteoporoz la femeile postmenopauzale:

    A. medicaie cu heparin; B. medicaie cu corticosteroidiene; C. medicaie cu paratireoidiene; D. mono-terapie hormonal de substituie cu

    estrogene;

    E. terapie hormonal de substituie combinat; Gh.A.Paladi, 1997, paj. 142

    185) CM Care este volumul de examene obligatorii nainte de

    instituirea terapiei hormonale de substituie la femeile postmenopauzale:

    A. examen clinic general; B. examenul ginecologic; C. examenul clinic al glandelor mamare; D. mamografia; E. frotiul citologic Papanicolau;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 142

    186) CM. Clinic sindromul ovarelor polichistice se manifest prin:

    A. hirsutism; B. obezitatea C. meteorism D. sterilitate E. hemoragii

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 151

    187) CM. Ce se refer la barierele fiziologice ale organelor genitale? A. labiile mari i mici unite compact; B. PH acid al secretului vaginal; C. activitatea proteolitic i bactericid a glerei cervicale;

  • 14

    D. himenul; E. descuamaia stratului funcional ale endometrului n timpul

    menstruaiei; Gh.A.Paladi, 1997, paj. 18

    188) CM. Enumerai tabloul clinic a vulvitei acute: A. dureri, prurit vulvar B. edemaierea organelor genitale externe; C. febr; D. hiperemie a vulvei; E. hiperpolimenoree;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 183

    189) CM. Enumerai metodele de provocare a proceselor inflamatorii: A. alimente picante B. prelucrarea colului uterin i canalului cervical cu 0,5%

    AgNo3;

    C. diatermia regiunii lombare; D. i/m 500 mln CM de gonovaccin E. i/m 20 mii un de synoestroli 2%;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 183

    190) CM. Numii semnele caracteristice pentru endometrit acut: A. dureri n partea inferioar a abdomenului; B. febr; C. cianoza orificiului extern a colului uterin; D. leucocitoza cu devierea formulei leucocitare la stanga E. eliminri sero-purulente;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 183

    191) CM. Enumerai indicaiile pentru tratamentul conservativ al miomului uterin:

    A. dimensiunile miomului mai mari de 12 sptmni de sarcin

    B. dimensiunile miomului sub 9 sptmni de sarcin C. viteza rapid de cretere a nodulului D. viteza lent de cretere a nodulului E. asocierea miomului uterin cu patologia ovarelor

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 392

    192) CM Determinai cauzele hemoragiilor uterine disfuncionale anovulatorii:

    A. persistena temporar i ndelungat a foliculului; B. atrezia foliculului; C. scurtarea fazei foliculare sau luteinice; D. mrirea fazei luteinice; E. hemoragii intermenstruale;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 121

    193) CM. Numii metodele de tratament a endocervicozei colului uterin: A. diatermocoagularea dup colposcopia preventiv; B. tampoane cu emulsie sintomycini; C. crioterapia dup colposcopia preventiv; D. blocada paranefral; E. chimioterapie;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 416

    194) CM. Menopauza fiziologic e cauzat de : A. micorarea nivelului de progesteron; B. producerea n exces de gonadotropin; C. majorarea produciei de hormoni steroizi; D. mbtrnirea centerelor hipotalamice; E. mbtrnirea organelor genitale;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 1142

    195) CM. Care sunt manifestrile clinice ale sindromului adrenogenital nscut:

    A. Pseudohemafroditism;

    B. aplazia vaginului; C. uterul, ovarele, trompele normale D. canalul uretral se deschide n vagin; E. osteoporoz pronunat;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 151

    196) CM Barierele fiziologice ale organelor genitale femenine

    includ urmtoarele, cu excepia: A. vulva B. glera cervical C. menstruaia propriu zis D. pilozitatea pe mons Pubis E. glandele Bartolini

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 183

    197) CM. Determinai cauzele hemoragiilor uterine disfuncionale ovulatorii:

    A. persistena temporar i ndelungat a foliculului;

    B. atrezia foliculului; C. scurtarea fazei foliculare sau luteinice; D. mrirea fazei luteinice; E. hemoragii intermenstruale;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 121

    198) CM Exist urmtoarele forme ale sarcinii tubare : A. n evoluie; B. iminenta de ntrerupere a sarcinii ; C. intrerupt ; D. stagnat ; E. abdominal ;

    Gh.A.Paladi, 1997, paj. 445

    Bibliografie:

    1. .. , , , 1987.

    2. Paladi Gh.A. Ginecologia,Editura ARC, Chiinu, 1997.

    3. Paladi Gh.A. Obstetrica, Chiinu, 1993. 4. .., ..,

    .. . , , 1986.

    5. .. . , , 1978.

  • 15