Alexandru Dobrescu

Istoria plagiatelor romAnegti pAni la 1900

TAOGLINDA

EoN20t6

Preliminarii

CronicariiSavanliiDasc[liiPredicatori gi oratoriTSlmdcitoriiFilologiiZiariqtliJunstrr

PoeliiDramaturgiiProzatorii

in loc de incheiereIndice de autori

Cuprins

CUPRINS

Partea intdia

Partea a doua

5

2267

1241,57

186206221232

2423s4375

390393

407

-407 -

CronicariiAlcatuit in vremea domniei lui Slefan cel Mare (1457-1504), Letopiselul

anonim al Moldovei, a fost modelul 9i principalul iz-ror al Letopiselului de la

Putna, redactat in deceniul cdt a stat pe tron S,tefan cel T6ndr (1517-1527)'.

Daci nu ziduri intregi, cel pulin c6teva cafififiziau trecut intacte in noul edificiu:

Lrrorlsu,1t,r- aNounr

,lard tn anii 6973 114651, luna ianuarie 23,

joi, la miezul noplii, a intrat $tefan voievod inChilia;i a impresurat cetatea. $i petrecut acijoia cu pare, iar vineri diminea\i au lovit ;i au

tnceput sd batd cetatea Chiliei. .Si a$a au bdtut

toatd ziua ;i s-au luptat pdnd seara. Iar sdm-

bdtii s-a predat cetatea $i a intrat $tefon voie-

vod in cetate, cu voia lui dumiezeu. $i a rd'mas acolo trei zile, veselindu-se Si lduddnd pe

dumnezeu gi impirciuind pe oamenii din ceta-

te. $i le-a pus acolo pe Isaia;i pe Bihtea pdr-cdlabi ;i i-ainvllat sd pdzeascd cetatea de lim-bile necredincioase. $i apoi s-a intors cu toa-

tii odstea sa in cetatea sa de scaun a Sucevii.

$i a poruncit mitropoliyilor ;i episcopilor sdi

$i tuturor preolilor sd mult.umeascd lui dumne-

zeupentu ce i-a fost lui daruit de dumnezeu

cel prea inalt, Savaoth, care se odihnegte pe

heruvimi. i. l$idupadoiani, tnanul 6975114671,s-ari- inanul 6975 [1467] s-aurfficatcraiulMd-

dicat craiul rmgxesc ntmit Matiiat Ei a cobo- teiag qi au venit cu toata putere sa. Venit-au gi

rit la Troh6 cu toatd puterea ungureascd, ro- $tefan voiuvod qi viind noapte asupra 1or, iniembrie l9.larla29 noiembrie au venit la t6r- locul ce sd chema Bani. $i i-au dat pre ddn-

1 Cronicile slavo-romdne din sec XV-XW publicate de Ioan Bogdan, edi\ie rcvdztta- 9i completaE de P. P

Panaitescg EdituraAcademiei Republicii Populare RomAne, Bucures,ti, 1959, p. 3.

') ldem,p.65.

LnroprsrTwor raPurNa,

,,Iara in anii 6973 [1465] i[a]nuariia 23

gior,la ameazt noapte, au intrat $tefan voi-vod in cetate Chiliia pi au incungiurat-o. $igioi acolo au petrecut cu pace 5i iard vineriau dat n6va15 gi au inceput a rumpe cetate

Chiliia. $i a5a au rupt-o toata zio qi s-au bd-

tut pdna sara. $i sdmbata i s-au inchinat ceta-

te. Si cu voia lui dumnezSu au inhat $tefanvoiuvod in cetate. $i au petrecut acolo trii zdle

veselindu-s6 $i multdmind lui dumnezau. $iau mAngdiat noroadele in cetate gi le-au pus

pircdlabi pre Isaiia qi pre Buhte. $i s-au in-tors in stoli{a sa, in cetate Sucevii. $i a$a au

poroncit mitropolitjlor gi episcopiloq sa mul@-

masc6 lui dumnez5u.

-22-

CRONICAKII

gul Romanului $i in a 7-a zi a lunii decembrie qii domnul dumneziu in mAinile lui $tefanau ars t6rgul. $i apoi au venit la Baia. La 14 voiuvod Ei i-au ucis multimi de multimi. giale lunii decembrie, luni spre marli, s-aimpli- atunci au tnsagetat si pre craiul. $i aga s-aunit gandul lui dumnezeu cu Stefan voievod si intors ruSinat" (pp. 70-71).a nSvalit noaptea asupra ungurilor la Baia. ,$i-a dat dumnezeu in mdinile lui Stefan voie-vod sj ale o$tii lui ;i az/ost uci;i dintre ddn;iimullime mare. Sj craiul atttnci afost sdgetatinlupta. $l q;a s-au intors ru;inali pe ala cale

mai scurE ..." (p. l6).

Deqi botezaE latinegte (Cronica breviter scripta Stephani dei gratia voi-voda terralum Moldannensfium] nec non Valachyensliunt'l), cronica zisimoldo-germand,irrtocmitl de un contemporan al evenimentelu relatate (1457

-1499), s-a orientat - cel putin pentru epoca anterioard anului 1486 - dupa

acela$i letopise{ anonim:

,,SJea. 6973 114651in luna ianuarie, in ziua 23, inh-o joi la miezul nopfii, atunci a venit Stefan voievod

asupra Chiliei, cu bunl pace dinspre toate pdrtile si vineri dimineata a lovit cu bombardeles,i a dat asalt toati ziua la poarta castelului gi l-a cucerit cu mare lupta. Acolo a $ezut el treizile si atunci s-au supus 9i cei din t6rg cu totul. Atunci a pus $tefan voievod pe Isaia, cum-natul s6u, ca p6rcdlab la Chilia.

5Jea. 6973 lL467lDe asemenea in luna noiembrie, in ziua 19,intr-o joi, a venit Mathias craiul unguresc

cu mare putere de oaste qi cu multe tunuri la Trohq, unde este ocna de sare. in zita 29 auvenit ungurii la t6rgul Roman $i in ziua de 7 decembrie, intr-o luni, atunci au ars ungurii cudesivdqire t6rgul Romanului qi au pomit cu toata puterea spre Mulda [Baia], o capitala a FriiMoldovei. in ziua de 14 decembrie, inh-o luni spre marli, in timpul nop{ii a navalit $tefanvoievod cu oastea sa asupra ungurilor $i a omorAt foarte multi dintre dArsii, a cSror oase zac

inca pAnd as6zi qi yor zace vegnic. Atunci a fost sAgetat si craiul Mathias, cu doul sage{i, pe

care le-a purtat cu afarA din tad." '

Ceea ce urmeaziin textul german (prinderea lui $tefan de catre ungurigi, apoi, eliberarea sa), nu se mai putea regasi, desigur, ?n cronica oficiald aMoldovei.

indata dupa mijlocul veacului al XVIJea, necunoscutul autor al Croniciimoldo-polone are ;l.rrat cam tot ce i-a trebuit dintr-o copie a Letopiseluluipuhrean:

,,Anul domnului 6973 114651ianuarie 23, joi, a venit acela$i voivod sub Chiliia, a batut-o in timpul zilei de vineri. Sdmb6t6 a cucerit-o de la unguri gi a agezat acolo peste ea ca

pArcalabi pe Isaia qi pe Buhte. Iar el insus,i s-a intors inapoi la Suceava, multumind lui dum-nezeu pentru izb6nda. [...]

' Cronicile slavo-romdne ..., p. 20.

-23 -

CRONICARII

Anul domnului 6975 ll467lnoiembrie 19, s-a ficut rege al Ungariei Mathias 9i a venit

cu oastea lui in tara Moldovei pAna la Troh:5, dupd aceea qi panf h t6rgul Romanului qi a ars

ordqelul, apoi a venit $i la Baia moldoveneascS. Dupi aceea a venit asupra regelui Mathias acel

Slefan voievod cu oastea lui, l-a zdrobit qi regele Mathias a fost sdgetat de el, abia a scdpat cu

rusjne pe alt drum in Ungaria, cu oameni pu{ini."'a

CAnd va alcatui, in al doilea p6trar din secolul al XV[-lea, Letopisetul

Tarii Moldovei de cdnd s-au descdlecat lara $i de cursul anilor si de viiata

domnilor c area s cri e de I a Dr a go ; v o da p dnA la Aron v o dd, rnarcle vomic Gri-

gore Ureche va intrebuinta, la rAndu-| bucali din bdtrdna zidfuie:

,,Vd leatul 697 3, mesela ghenarie 2 3 , adunandu $tefan voda mul6 oaste de tara, lT 6ndu

sE rdscumpere ce6tile carile le luase p6g6nii de la al{i domni, pogordt-au cu toati puterea sa

spre cetatea Chiliei. ,Si sosindu la cetate miercuri spre joi, la miazdnoapte, au tncuniurat

cetatea. insd joi nu s-au apucat de ha4u, iard. vineri dins-de-diminedd au inceput a bate

cetatea $i a$a toatd zioa s-au ha4uit pana in seard. Iard sdmbdtd sd inchinard cei din cetate $i

intrd Stefan vodd tn cetatea Chiliei. $i acolo petrecdndu trei zile veselindu-sa, ltuddndu pre

Dumnezeu, imbldnzia oamenii in cetate. Decia s,i la CetateaAlbl au tras 9i multi ndva16 ficdn-

du, dob|ndi 9i Cetatea Albd. $i aga am6ndoao cefitile cu mu16 moarte 9i perire de ai s6i le do-

bindi, carile intarindu-le cu bucate 9i cu slujitori, au ldsat pre Isaia Si pre Buhtea pdrcdlabi, ca

sd le grijascd, iard el s-au tntorsu la scaunul sdu la Suceava.1...f

Mateinw, craiul ungurescu,l...f strdngdndu mulfi oaste a sa Si luandu ajutoriu qi de la

al1li, au purces ln anii 6975 giau tras spre Moldova. [...] $i trecdndu muntele, au trecut la Tro'

tu;, noembrie 19. De acolo luund drumul, au sosit la Roman, noembrie 29 ;i acolo s-au odih-

nitu pdnd a saptea zi,pradfind gi jecuind. lat a opta zi, dichemvrie 7, au arsu tdrgtl Romanul

5i decii au luat drumul spre Suceava, [...] la Bae g-au intorsu calea, ;i au sosit la Bae,hrtt, di'chemvrie 14 zile f...lUnde avindu $tefan vod6 $the qi prinzflndu limba, martj noaptea, dichem-

wie 1 5 , au aprinsu tdrgul asupra lor. . . Sj fiindu Si beti qi negati{i de mzb oi, i-au lovitu $tefan vo-

dd cu oaste tocmita in rbvdrsatul zoilor, de multd moarte $i perire au/dcut intr-tnSii. [...] Mai

apoi gi. insusi craiul, rdnitu de sdgeatdfoarte rau, de ablia au hdldduitu pre poteci, de au iegitu

la Ardeal."'?

*

Primul cronicar cu identitate neindoielnicf,, Macarie, egumen al Mhnds-

tirii Neamfului ajuns episcop de Roman sub Petru Rareq, demnitate eclesias-

tica pe care a ocupat-o, c\pauze, vreme de aproape un sfert de veac (1531-

1558), avea printre contemporani reputatia unui om deosebit de invalat. Atdt

de mare ii era renumele de c6rturar, incflt un continuator al cronicii sale, Efti-

mie, despre cate - ce e drept - cu greu s-ar putea spune acela$i lucru, dar 9i

mai instruitul Azaie,il numeau ,,irrv5{itorul Moldovei". Iar eventualii cititori

de azi-impresionaJi qi ei de boga{ia trimiterilor la mitologia greacagi la isto-

ria Bizanfului- ar subscrie, probabil, frrirezerve o asemenea parere. CAt de

' Cronicile slavo-romdne ..., p. 7 8., Grigore 1neche, Letopisei:ul Tdii Moldovei, edilie ingrijio, studiu introductiv, indice qi glosar de P. P

Panaitescu Editura de stat pentru literatura qi ara, Bucureqti, 1955, pp. 84-85.

-24-

CRONICANI

intinse qi de solide vor fi fost cuno$tintele lui Macarie, n-avem cum sti. Dupdaprecierile lui Ioan Bogdan' si P. P. Panaitescu2, strp6nea binisor mediobulga-ra, astfel ca majoritatea informatiilor adunate in cronica trebuie s6-i fi parve-nit pe aceastii cale. Ceea ce, in prima jumltate a veacului al XVI-lea, repre-zentala noi nivelul mijlociu al instrucliei cdlugdreqti.

$tim, in schimb, ci, in pofida intenliei de a nu ceda ,,trufiei inaltei infelep-ciuni ritoricesti", redactarea cronicii, ce se intinde de la moarlea lui $tefan celMare p6nd la a doua domnie a lui Petru Rareq, nu era lipsita de ambilii litera-re: ,,s6 infrumuse{dm cununa povestirii cu vorbe in aur impletite", igi propunea

Macarie. Cum insd din goala-i cimard nu prea avea ce sdaleag6, a imprumu-tat rAvnitele ,,vorbe in aur impletite" de pe unde a putut, adica din versiuneamediobulgarS in prozA a cronicii versificate in prima jumdtate a secolului alXIIJea de Konstantinos Manasses: A prea tnteleptului $i cronicarului Mana-sie adunare a anilor fncepdnd de lafacerea lumii ;i mergdnd pdnd la impdrd-

lia lui chir Nichifur Botaniatul. Ca nici Manasses nu sclipea de originalitate,fiind la rAndu-i dator pAnd peste cap lui Dionysios din Halicarnas qi celor doiIoan - unul din Lydia, celilalt din Antiohia -, e o cu totul alta poveste. Impor-tant e cd aceasti coleclie de compara{ii gi metafore nobile, de construcfii peri-frastice, de adresari ceremonioase sau de aluzii mitologice, de rasuciri meqte-

;ugite ale propoziliilor in cuprinsul perioadelor a fost socotiE multa weme oculme a exprimarii alese, fiind tradus6, prelucrati, imitata gi chiar plagiati atdtin spaliul bizarfiin, cdt gi in cel slav. A scrie precum Manasses devenise visuloricSrui autor de istorii ale lumii qi, prin extensie, al oricarui autor. incdt nu e

de mirare c5, fascinat de prestigiul modelului, Macarie al nostru a frcut tot ce

i-a stat in puteri ca s6-i fie c0t mai aproape. Cdt qi cum s-a slujit Macarie de

cronica lui Manasses ne spune Ioan Bogdan:

,Macarie a voit s6 imiteze pe Manasses qi l-a imitat, n-a fost in stare ins[ a o face cu oare-

care independenli; pentru aceasta ii lipsea s,i talenhrl 9i cunogtin{a mai aprofundaa a limbei. El aadoptat aqadar sistemul mai usor de a copia pasaje intregi din modelul sau $i de a cauta sa le puniinlauntrul naraliunei sale, acolo unde i se p6rea ca se potrivesc cu cuprinsul acesteia. Astfel sunt

cea mai mare parte din imprumuhrile ficute din Manasses. Pentru wemurile noastre se p.Ire ceva

cu neputinp, pentru cele de atunci era un mijloc de a scdpa din greutatea, ce cauza intrebuinfareaunei limbi sbaine gi de a se impodobi cu penele altora. Un al doilea exemplu de felul acesta nu cu-nosc, nici in literahua noastrd veche, nici in literatura s1av6, intrucdt ea putea fi cunoscu6 lui Ma-carie. El a ajuns deci la remediul intrebuin{at prin propria lui invenfiune.

in ce consta aceas6 inven{iune? Macarie, insarcinat fiind a scrie domnia lui Pehu Rare9, prinurnare o oped ce avea si cadi in mdinile domnului, s-a gdndit s5 produci ceva, ce sa placa prin

'Vechile cronice moldovene;ti pdta la Ureche, texte slave cu studir-r, traduceri si note de Ioan Bogdan,Bucuresti, 1891; Ioan Bogdaq Scriei alese, editie ingrijiE, studiu introductiv si note de G. Mihaila, EdituraAcademiei Republicii Socialiste Rom6nia, Bucuresii, 1968.

' Cronicile slavo-romdne..., pp. 7 4-7 5.

-25 -

CRONICARII

cuprins $i sa impurn prin frumusele gi erudilie ca formd; s,i fiindca aproape inheaga literaflrE isto-ricl cunoscu6 atunci in Moldova se marginea la bizantinii tradusj in slavonEte (Ioannes Malalas,

Georgios Monachos sau Hamartolos, Zonaras si Manasses) 9i la biografiile qi panegiricele regilor

s6rbes.tr, ficute tot dupd modele bizantine, Macarie $i-a ales din acesjia pe Manasses, ca pe cel maiinflorit Ei - pentru un om crescut in literatura bizantino-bulgarb - cel mai de valoare dintre to1i. Aproduce ceva asemdn6tor cu Manasses, fie chiar 9i prin cel mai prost plagiat din cAte s-au ficut p6-

nA acuma, pare a fi fost scopul 9i ambi{iunea lui Macarie. El a cetit prin urmare gi rdscitit cronica

lui Maaasses, gi-a insenu:at toate pasajele ce i-au plScut qi la compunerea cronicei sale, mai ales

la scrierea p54ii despre Rareq, s-a silit a glsi pentru fiecare situatiune a eroului sdu expresiunea co-respunzdtoare din Manasses, negdndindu-se ca situatiunile nu sunt niciodah perfect identice,

deoarece ele se compun totdeauna din elemente deosebite. Din pricina aceasta s-au introdus inopera sa cele mai ridicole gregeli, s-au fa\iflcat chiar faptele, ce-a voit sd le povesteascd, qi in locde o naraliune frumoasd a esjt o incurcStuid, firI ajutorul lui Manasses nedescifrabila."'

Rezultatele relatirii istoriei Moldovei cu sintagmele, propoziliile, chiarfrazele lui Manasses, ocupa cea mai mare parte din studiul lui Ioan Bogdan.Aici, le-am ales pe cele mai concludente.

Trdsdtura cea mai izbitoare a cronicii lui Macarie e subiectivitatea afigat6

a relaErii. Macarie poveste$te la persoana intdi, ceea ce ar trebui sd insemneluarea pe cont propriu a naraliunii.

,,!rca, dupa mine, nu este nimic neschimbat tn aceastd viald, nici stdpdnirea domneascd,

nici bogdlie, nici noroc bun in aceas6 via{d, care sa nu fie tulburat de furtuni 9i snpitrilri; dar dece vafi spunerea acestor cuvinte? " (s.n.)z,

scrie episcopul dupd ce povestise expeditia de pedepsire intreprinsa de Rareg infara Legeasc6 qi se pregdteqte sd istoriseascd nenorocirileh[tinite de soarb dom-nitorului, iar imaginalia cititorului se incalze$te la gAndul cI a descoperit opoartr catre intimitatea cronicarului. Numai dfrazae intreagd a lui Manasses:

,,Dar, precum imi pare, nu este nimic neschimbdtor in aceastd viala, nici bogdlia, nicistdpdnirea impdrdteascd, nici puterea; dar, precum imi pare, nu estefericire in viafd, care sd

nu fie insolitti de furtund si intristare... dar ce yrea spunerea acestor cuyinte? "

Parasit de ai s6i, Petru Rares fuge de unul singur prin mun{ii gi Macarie sta-

ruie asupra infricogtoarelor peisaje sfiSbAtute, preapline de ,,locuri pr6plstioa-se $i abrupte", unde ,Berelii inallf' de stAncb gi ,,drumurile nepStrunse sbpAni-te de fiare" apdreau la fiecare pas. insa de o naturd la fel de vitrega avusese par-te, in scrierea lui Manasses, gi alaiul vanatorilor 1ui Marcian (nevoit ar.i;tdci,pedrumuri nepdtrunse... ;i printre maluri abrupte $i inalte"), si oastea lui Iusti-nian, care ocupase pozilli de lupta in imprejurimile Constantinopolului spre a-linfiunta pe Philippic (,1drmuri greu de trecut, unde se hrdnescfiarele").

ScapAnd din cetatea Ciceiului, Rareq se duce la Constantinopol, cu speranlade a cSqtigaincd o da6bundvointa sultanului. Dar s6-i d6m cuv6ntul lui Macarie:

' lbchile cronice moldoveneSti..., pp. 77 -7 8.: Cronicile slavo-romdne.... p. 98.

-26-

CRONICANI

,,Circi s-a indurat qi impdratul varvar de pamdnturile lui si l-a chemat la d6nsul, ca sE-l

faci voievod. El a primit cu bucurie, $i-a ldsat doamna qi copiii si a alergat cu picior repede,

a ajws ca in zbor in hotarele turcegti, scapdnd de cursele rngtresti. Si sosind cu grabd la ce-tatea imp6riteasci, preafrumoasa cetate Constantinopol, gi a fost inlduntrul ei tntre ht-nurile bine zidite. $i daca se ivi inaintea marelui impdrat, a lmbldnzit suJletul varvar fara denddejde ;i a privit cu dragoste omeneascd la voievod gi l-a socotit wednic de pace gi in loculvalurilor qi tumultului a sur6s linigtea..." '

Toate cuvintele culese cu italice au fost luate din traducerea slavond a

cronicii lui Manasses, din pasajul unde se poveste$te cum a izbutit Vasile Ma-cedoneanul sd se salveze de urm6rirea bulgarilor.

DupI ce conseflrneaza tentativa es,uatd a domnitorului Moldovei de a re-

dobdndi Poculia de la poloni, Macarie consacra un mic paragraf propriei as-

censiuni in ierarhia bisericeascd, IatiJ:

,,Dar aici fiind cursul povestirii, amintesc cE in curgerea aceluiaqi ar,, roata bisericiiinvdrtindu-se de la unii la altii,m-a ajuns ;i pe mine smeritul, intorcdndu-se in sus qi m-a agezat

pe scaunul episcopiei a par'fii de jos a\aii, apilie23;"

Fiind vorba de un eveniment care il privea ?n chip nemijlocit, ne-am fiasjeptat camacar aceast5 frazA sd se inchege din propriile-i cuvinte. insS croni-carul nostru o clddegte tot din cdrdmizile imprumutate de la Manasses:

,,... roata puterii tnvdrtindu-se de la unii la allii si mergdnd pe drumuri ocolite, ajunge odatd invdrtindu-se in sus $i la Nichifor.."

Macarie, dovedeqte cu lux de amSnunte Ioan Bogdan, relateazA istoriaMoldovei cu arsenalul de narator al lui Manasses. intreaga retorica a cronicii,sugerdnd prezentarca faptelor din punct de vedere personal, noianul de com-para{ii cu eroi de mitologie, figurile de stil pompoase, intorsAturile de fuazA ce

ar proba o bund cunoasjere gi valorificare a posibilitalilor de expresie sunt ale

modelului urmat frr6 abatere. CAnd Macarie scrie: ,,destul despre cele de p6-

rrdaici, sb ne intoarcem iar"$i la Sirul povestirii" sau ,,$i ce sd mai vorbim mul-te?", c6nd ne aminte$te ca zavistia e ,,murna tuturor relelof' gi aurul - ,,\,TAj-ma$ al oamenilor, tiranfrrdmild", cAnd vorbegte de oameni ,,cu minlile de do-bitoace" sau de codri ,,h.ranitori de fiare", c6nd il compari pe haituitul Rareg

cu ,,luceafirul sub pdm6nt", cdnd zice despre un domnitor plecat cam degraba

din scaunul tirii ca si-a uns ,,numai buzele cu mierea domniei", sd nu uitim cItoate aceste elemente decorative vin direct din paginile lui Manasses.

Sd mai adiugdm cI Macarie nu amintegte niclieri numele celui de la care

igi insuqeqte podoabele?

) Cronicile slavo-romdne..., p. 701.2 Cronicile slavo-romdne..., p, 98.

-27 -