Talcuirea Fericirilor

8/19/2019 Talcuirea Fericirilor

1/25

Introducere

Fericirile sunt noua sentinte scurte cu care Mantuitorul nostru Iisus Hristos isi incepe Predica de

la Munte si pe care Sfantul Ioan Gura de Aur le aseamana cu poruncile Decalogului. Aceasta

predica a fost rostita pe Muntele Kurun Hattin (Coarnele Hattinului) care de atunci incoace se

c!eama Muntele Fericirilor. Acest munte inalt de "#$ m este situat cam la % &m nord'est de

orasul i*erias langa tarmul estic al Marii i*eriadei.

Dupa ce a petrecut noaptea in rugaciune pe culmea cea mai inalta a muntelui Iisus a co*orat pe

platoul (+loc ses+) dintre cele doua culmi ale Muntelui Fericirilor care se aseamana cu un

amfiteatru natural. Aici Il asteptau multimile care'I constituiau auditoriul. Fericirile fac parte

asadar din predica ampla pe care Domnul a rostit'o aici in fata celor +din toata Iudeea din

Ierusalim si de pe tarmul irului si al Sidonului care enisera ca sa', asculte+ (,c. # -%).

Cele noua Fericiri cuprind adearuri morale care constituie un fel de +carte a legamantului+ noii

imparatii mesianice intemeiate de Mantuitorul Iisus Hristos. Prin ele se precieaa atat

caracterul acestei imparatii cat si insusirile pe care tre*uie sa le ai*a cetatenii acestei imparatii.

Domnul nu le'a dat su* forma de porunci ci in c!ip de +fericiri+ pentru a corespunde spiritului

li*er al moralei crestine (Iac. - /").

In fiecare din cele noua Fericiri gasim mai intai inatatura sai indemnul iar apoi fericirea sau

fagaduinta rasplatirii. ,a inceputul fiecareia dintre ele intalnim cuantul +fericiti+ adica o stare

de *ucurie pe care o simt toti cei ce', urmeaa pe Domnul iar la sfarsitul fiecareia se desc!id

arile Imparatiei lui Dumneu fie ca este or*a de asearea ei in sufletele credinciosilor fie ca

este or*a de fagaduinta ei esnica. Mantuitorul promite dupa fiecare irtute fericirea

corespunatoare spre a arata ca desaarsirea duce la fericire partial in iata preenta si pe

deplin in iata iitoare.

Imparatia lui Dumneeu incepe de aici din iata noastra din felul cum stim sa ne'o agonisim

din straduinta noastra de a implini oia lui Dumneeu. 0irtutile recomandate in Fericiri sunt

mi1loacele necesare spre fericirea suprema pe care insa crestinii tre*uie sa le castige si prin


2/25

desprindere pana la posedarea lor in gradul cel mai inalt. Din acest punct de edere Fericirile

sunt totodata indemnuri pentru castigarea celor mai alese irtuti in iata de toate ilele prin care

cei ce le practica se pregatesc pentru do*andirea ietii esnice a fericirii esnice.

2rice fiinta omeneasca din lumea aceasta doreste sa fie fericita. 2mul simte in sufletul sau o sete

nepotolita dupa satisfactii si impliniri. Insusi Mantuitorul Care cunostea adancul sufletului

omenesc a aratat ca la temelia stradaniilor si nauintelor noastre sta dorul dupa fericire. Dar din

pacate oamenii care oiesc sa fie fericiti au diferite pareri priind calea pe care se poate a1unge

la o iata fericita. In Predica de pe Munte Hristos nu com*ate caile gresite prin care oamenii

cautau fericirea in acel timp ci 3l indica acele conditii care il pot face pe om fericit. Mantuitorul

a destramat mira1ul falselor fericiri aratand ca adearata fericire o putem do*andi noi insine

eli*erandu'ne de pacat si im*racandu'ne in mantia luminoasa a irtutilor morale. Intrupand in

fiinta noastra moralitatea Fericirilor putem deeni mem*ri ai Imparatiei lui Dumneeu putem

do*andi fericirea launtrica si esnica a sufletului.

In cele ce urmeaa oi incerca sa talcuiesc cele noua Fericiri pentru ca ele sunt pietre de temelie

care asigura *inele remelnic si cel esnic al oamenilor. 34plicarea Fericirilor este necesara

pentru aplicarea cuprinsului lor la iata omului contemporan spre a'i reda acestuia *ucuria de a

gusta pacea si fericirea adearata. Sper ca *unul credincios primind cu credinta aceasta comoara

pretioasa a 3ang!eliei isi a im*ogati sufletul si a striga fericit cu psalmistul5 +6ucura'ma'oi

de cuintele ale ca cel ce a aflat comoara mare+ (Ps. --7 -#/).

,a sar*atoarea Sfintei Parasc!ea

-8 octom*rie /$$-

Autorul

Fericirea intai

“Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor”

0enind pe pamant Fiul lui Dumneeu ne'a eli*erat din catusele *unurilor materiale din patima

lacomiei care ina*usa dorul dupa Imparatia lui Dumneu. In Fericirea intai Iisus nu fericeste pe


3/25

saraci in general deoarece lipsa de *unuri nu'i egala cu desaarsirea si sfintenia. Pot e4ista

cersetori drenturosi plini de pofte si pacate pot e4ista saraci care doresc sa ai*a *ani si sa se

im*race lu4os pe care insa impre1urarile din afara ii impiedica sa fie auti. Asa ca Mantuitorul

nu *inecuanteaa astfel de persoane ci ii fericeste pe cei 9saraci cu du!ul: (Mt. " ;) pe cei

care s'au eli*erat de patima autiei si si'au descatusat inima din tirania dorintelor pacatoase.

9Saraci cu du!ul: sunt cei care nu or sa se im*ogateasca sau care auti fiind nu iu*esc cu

patima cele pe care le poseda nu sunt ro*ii aerii ci stapanii ei gata sa imparta *unurile lor cu

cei saraci.

Saracii cu du!ul pe care ii fericeste Iisus nu sunt cei simpli fara cultura adica cei neintelepti si

nestiutori cum socotesc unii pentru ca Hristos a adus in lume lumina cunostintei si adearul

care face pe om li*er. Insusi Mantuitorul ne'a poruncit sa fim intelepti ca serpii (Mt. -$ -#).

Crestinii care cunosc si urmeaa pe Domnul sunt inatati de Dumneeu (I es. 8


4/25

sine si ca nu se pot mantui fara a1utorul lui Dumneeu ei implora necontenit !arul Sau. 3li*erati

de multumirea de sine si de mandria pentru propria lor iata ei se smeresc si recunosc ca mai au

inca de facut mult *ine si ic5 9Suntem slugi netre*nice pentru ca am facut ceea ce eram datori

sa facem: (,c. -% -$).

2 astfel de smerenie a aut'o Ale4ie omul lui Dumneeu incat iata lui spirituala a deenit

asemenea unui cer care Il poarta pe Hristos. Acesta s'a nascut la ?oma dintr'o familie instarita si

elaioasa. 3ducatia primita acasa si in scoala l'a umplut de intelepciune si i'a aprins in suflet

dorul dupa Dumneeu. Fugind de acasa a a1uns la 3desa unde a petrecut saptespreece ani langa

o *iserica in post rugaciune si milostenie. @nui credincios i s'a descoperit in is ca Ale4ie este

9omul lui Dumneeu: aand in suflet pe Du!ul Sfant. Spre a nu fi slait de oameni el a parasit

acel loc a1ungand din nou la ?oma. Preentandu'se tatalui sau ca un calator sarman acesta fara

a'si cunoaste fiul i'a ingaduit sa'si faca o coli*a in apropierea casei parintesti unde a petrecut

alti saptespreece ani suferind *at1ocura si lipsuri dar fiind iu*it de cei saraci pe care'i poatuia

si'i miluia din !rana primita. Aici a raposat la -% martie 8-- in timpul imparatului Honorius. 3l

a fost intr'adear 9sarac cu du!ul: pentru ca a priit fara incetare la desaarsirea dumneeiasca

si straduindu'se sa se apropie de ea si'a delipit inima de autiile pamantesti socotindu'le

desertaciuni.

?asplata celor saraci cu du!ul este do*andirea Imparatiei lui Dumneeu. Mantuitorul le'a promis

acestora o rasplata preenta spunandu'le5 9a lor este Imparatia cerurilor: (Mt. " ;). Cu alt prile1

Domnul a is5 9Imparatia lui Dumneeu este inauntrul ostru: (,c. -% /-). Iar Sfantul Apostol

Pael ne arata ca 9Imparatia lui Dumneeu nu este mancare si *autura ci dreptate si pace si

*ucurie in Du!ul Sfant: (?om. -8 -%). Daca cei lacomi si alipiti de forta graitationala a

materiei au inima c!inuita si sunt nemultumiti saracii cu inima se *ucura de adanca pace. 3i au

pacea unui as ancorat intr'un liman sigur. Punandu'si nade1dea in numele Domnului si

necautand 9la desertaciuni si la ne*unii mincinoase: (Ps. ;


5/25

2amenii acestei lumi cu 1udecata lor marginita fericesc pe cei *ogati si puternici pe cei ce

mananca *ine si au parte de ras eselie si petreceri. @nii ca acestia priesc lipsurile suferintele

intristarea si plansul cu amaraciune si degust temandu'se de ele. 0enind in lume Mantuitorul

rosteste cu priire la necauri si lacrimi o alta 1udecata le socoteste ioare de fericire si trepte

de intrare in Imparatia cerurilor. Cand nu reusim cea cand ni se intampla un lucru neplacut

cand aem o pagu*a cand moartea ne rapeste o persoana iu*uta atunci ne copleseste 1alea si

plansul. De o astfel de durere au aut parte proorocul Daid (Ps. -$- " -$) dreptul Io (Io ;$

-#'-%) si Insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos la mormantul lui ,aar din 6etania si in gradina

G!etsimani (In. -- ;%= Mt. /# ;7). De aici se ede ca supararile si plansul fac parte din soarta

noastra de oameni. Insa noi tre*uie sa dam doada de cura1 si sa nu ne pierdem nade1dea (Sira!

;$ /;'/8= I es. 8 -;).

Prin cuintele 9Fericiti cei ce plang: (Mt. " 8) Domnul ne inata ca suferinta si plansul

iorate din pocainta sunt mi1loace care duc la fericire. Precum munca este un ior de castig

studiul o cale de a do*andi cunostinte asa intristarea poate duce la pocainta si la mangaiere. Iisus

nu fericeste pe cei stapaniti de intristare lumeasca ci se refera la lacrimile de pocainta care > cum

spune cuiosul eodor al 3desei > 9castiga indurarea Stapanului pentru greselile noastre si

inaripeaa dorul spre cele de sus:. Mantuitorul nu'i fericeste pe cei ce plang pentru ca le lipsesc

*unuri materiale pe cei ce plang de ciuda ca au fost 1igniti pe cei ce plang de neca ca au fost

prinsi si pedepsiti pentru raul saarsit. Aici este or*a numai de cei ce'si plang pacatele prin care

au ma!nit pe Dumneeu ca fiul pierdut ca a!eu amesul ca apostolul Petru si cei care plang

din dorul dupa desaarsire 9Caci intristarea cea dupa Dumneeu aduce pocainta spre mantuire

fara parere de rau= iar intristarea lumii aduce moarte: (II Cor. % -$).

Parerea de rau pentru pacat este *isturiul care sparge infectia. Cand lacrimile iorasc din

amaraciunea si durerea pentru pacatul saarsit cand ele sunt marturia unei cainte sincere si

guduitoare atunci sunt intr'adear aducatoare de iertare si innoire. ,acrimile de pocainta sunt

pentru pacatosii care se pocaiesc ceea ce este apa pentru cei ce se *oteaa. 3le sunt

im*ucuratoare ca roua care da stralucire florilor de dimineata. ,acrimile nu aduc numai o liniste

momentana ci fac lumina inauntrul nostru purifica oc!iul launtric al credinciosului sau


6/25

constiinta lui. Sfantul Ioan Scararul scria5 9Precum focul topeste trestia asa lacrima curateste

toata partea auta si gandita:.

Pe langa plansul pentru pacat e4ista si plansul iu*irii de Dumneu de care nu se despart nici cei

desaarsiti. Despre cei cu iata im*unatatita ni se spune ca arsau siroaie de lacrimi in

rugaciunea lor. Acesta este 9plansul dupa Dumneeu: cum il numesc Sfintii Parinti. Sfantul

Simeon Boul eolog ice5 9Plansul este indoit in lucrarile lui. @nul este ca apa care stinge prin

lacrimi apaia patimilor si curateste sufletul de intinaciunea pricinuita de ele= altul este ca focul

care face iu prin preenta Sfantului Du! si reaprinde si incaleste si face infocata inima si o

inflacareaa de dragostea si de dorul lui Dumneeu.:. Inima cuprinsa de dor si de entuiasm

infocat dupa Dumneeu striga5 9Indulcitu'm'ai cu dorul au Hristoase si m'ai sc!im*at cu

dragostea a cea dumneeiasca:.

Despre puterea lacrimilor ne putem edifica citind iata unui tal!ar estit din racia care a trait

pe remea imparatului *iantin Mauriciu la sfarsitul secolului al 0I'lea. 3l era spaima acelor

tinuturi si nimeni nu'l putea prinde. Afland ca imparatul este gata sa'l ierte ine la 6iant unde

dupa ce primeste iertarea se im*olnaeste si este dus la spital. Aici isi plange pacatele incat uda

cu lacrimi asternutul sau si *asmaua ce o aea cu el. Pe cand plangea cu amar *oala il ininse si

trecu in lumea cealalta. ocmai in acea noapte medicul a isat ca diaolii se pregateau sa duca

sufletul tal!arului in iad. Insa deodata au aparut doi ingeri care tineau in mana o cumpana si

demonii s'au repeit sa puna pe unul din talere !artiile cu pacatele tal!arului incat taleru s'a lasat

in 1os. Atunci ingerii ingri1orati cautau sa gaseasca cea *un in iata tal!arului pentru a pune pe

celalalt taler dar nu gasira nimic. @nul insa o*sera la capul acestuia ma!rama udata cu

lacrimile pocaintei. Punandu'o pe talerul gol apisele diaolilor se risipira in toate partile. In

acel moment medicul se trei se indrepta spre patul *olnaului pe care'l gasi mort iar langa el

*asmaua uda cu lacrimi. Din aceasta intamplare edem limpede ca lacrimile sunt semnul

pocaintei adanci a omului care atrag milostiirea si iertarea lui Dumneeu.

?asplata celor ce plang este mangaierea dumneeiasca. Cel ce plange e fericit fiindca scapa de

tirania poftelor si din inc!isoarea faradelegilor sale. 3l simte mangaierea si *ucuria pe care a

simtit'o sla*anogul caruia Iisus i'a spus5 92mule iertate iti sunt pacatele tale: (,c. " /$).


7/25

Progresand in iata du!oniceasca el descopera tot mai mult mangaierea lacrimilor. Dupa ce

plansul du!onicesc ne'a curatit de patimi ice Sfantul Simeon Boul eolog 9atunci mangaiati

de Du!ul dumneeiesc lacrimile pricinuitoare de *ucurie ale umilintei ne umplu de o *ucurie si

de o dulceata de negrait:. Celor ce plang pentru pacate Mantuitorul le promite *ucuria din

Imparatia cerurilor unde 9Dumneeu a sterge orice lacrima din oc!ii lor: (Apoc. % -%).

Fericirea a treia

“Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul”

raind in societate semenii nostrii se pot opune uneori ointei noastre drepturile nu sunt

totdeauna respectate si de multe ori putem fi pagu*iti si 1igniti. In astfel de situatii firea noastra

pacatoasa ne indeamna sa ne maniem sa ne infuriem sa ne ra*unam cu cruime impotria

dusmanilor si c!iar sa loim. Hristos Domnul Care a ra*dat lipsa de credinta a celor din neamul

sau Care a fost indulgent cu sla*iciunile si frica Apostolilor Sai si a primit moartea ca un Miel

neinoat ne inata *landetea si ne spune5 9Inatati'a de la Mine ca sunt *land si smerit cu

inima: (Mt. -- /7). 6landetea a caracteriat pe Sfintii Apostoli pe care Mantuitorul i'a trimis in

lume ca pe niste oi in mi1locul lupilor (Mt. -$ -#). 3a tre*uie sa fie principala irtute a oricarui

crestin caci Domnul numeste adesea pe credinciosi 9oi: (In. -$ -) si 9miei: (In. /- -")

animale recunoscute ca cele mai *lande.

6landetea este cel dintai rod al *unatatii si al iu*irii aproapelui. 3a este o stare cumpanita si

linistita a sufletului insotita cu silinta de a nu supara si a nu se supara de nimic. 3a este o putere

a sufletului desaarsit prin care omul isi pastreaa calmul si seninatatea in mi1locul necaurilor

ce'i in de la semenii sai. Sfantul Marcu Ascetul arata ca 9*landetea este temelia ra*darii

a1utatoarea fratietatii frana impotria enerarii imitarea lui Hristos si pricina de *ucurie:. Prin

*landete se ioleaa raul se curma galceaa si scanteia ra*oiului nu ia foc. Cel *land nu carteste

impotria lui Dumneeu nici a semenilor nu'si *ate 1oc nu graieste de rau nici nu osandeste pe

semenii sai. 3l nu se manie si nu se ra*una cand este infruntat si 1ignit. De aceea inteleptul

Solomon graieste5 9Cel incet la manie e mai de pret decat un itea iar cel ce'si stapaneste du!ul

e mai de pret decat cuceritorul unei cetati: (Pilde -# ;/).


8/25

De *landete da doada acel credincios care prieste ocara sau nedreptatea ca enind din partea

lui Dumneeu in ederea unui *ine ce'l a primi mai tariu (cf. II ?egi -# -/). Culmea *landetii

sta in iu*irea fata de cei ce ne pricinuiesc necauri si suparari poruncita de Mantuitorul prin

cuintele5 96inecuantati pe cei ce a *lestema faceti *ine celor ce a urasc si rugati'a pentru

cei ce a atama si a prigonesc: (Mt. " 88). Sfantul Ioan Scararul defineste *landetea

9pastrarea seninatatii interioare si a iu*irii fata de cel ce ne supara cand este de fata:. 6landetea

ne inata sa nu raspundem cu rau celor ce ne *at1ocoresc sa ocolim orice prile1 de ra1*a. Cu

asprime si cel *un se inaspreste pe cand cu *landetea se face *un si cel rau. Sfantul Ioan Gura de

Aur spune5 9Cand un om manios intalneste pe un om *land este ca si cum s'ar scufunda in apa

un fier care arde:. 2 minunata lectie de *landete ne da Sfantul Macarie cel Mare. 2data mergea

cu un ucenic prin pustie. Inaintand mai repede ucenicul a intalnit o raspantie de drum pe un

preot pagan caruia s'a adresat cu manie5 9Du'te din calea mea tu slu1itor al diaolului:. Preotul

pagan maniindu'se l'a loit cu un *aston pe acest tanar care a caut la pamant ametit. Plecand

mai departe preotul pagan il intalneste pe Macarie si ii ice5 9Dumneeu sa'ti a1ute iu*ite frate

si sa'ti luminee calatoria:. Miscat de acest salut popa idolesc ii ise5 9Cum de ma numesti frate

ca doar sunt pagan si tocmai mai inainte ti'am trantit la pamant ucenicul:. Macarie ii raspunse5

9Acum cu atat mai mult iti doresc drum *un dupa ce ai apucat pe un drum rau al ra*unarii.

Iar frate te numesc pentru ca toti aem un ata pe Dumneeu:. 0or*irea *ineoitoare a Sfantului

Macarie l'a emotionat profund pe preotul pagan si dupa o lunga conor*ire a cerut sa fie

*oteat si s'a increstinat. Iata cum *landetea cucereste inima si face *un pe cel rau.

6landetea este ec!ili*rul spiritual fata de sine si fata de semeni. @n asemenea ec!ili*ru aduce

celui ce'l poarta un titlu de mare no*lete5 9om *land:. Cei *lani sunt scutiti de multe suparari si

tul*urari capata o *una inraurire asupra celor din 1ur si pot sa stinga ura si mania indreptate

impotria lor. Fiind impacati cu Dumneeu cu semenii si cu sine cei *lani se *ucura de o stare

de liniste si siguranta deplina. Inno*ilandu'se necontenit pe sine omul *land emana din fiinta sa

o mare putere de transformare a societatii. Pe calea *landetii el patrunde in sufletele oamenilor

si prin puterea *landetii el castiga simpatia si *unaointa oamenilor. Bumai aceia care au inima

*landa plina de sentimente de ingaduinta si ra*dare pot afla cu adearat 9odi!na sufletelor:

(Mt. -- /


9/25

?asplata promisa celor *lani este mostenirea pamantului. Aceasta fagaduinta poate fi

interpretata si ca o proorocie pentru urmasii lui Hristos care prin *landete aeau sa stapaneasca

sufleteste lumea cucerind'o pentru iata crestina. 0iata si atitudinea celui *land este tonica in

domeniul aplanarii conflictelor dintre oameni. Prin forta spirituala a celui *land participam si noi

la mostenirea scumpa crescuta din legea fratiei a respectului si iu*irii fata de om ca c!ip al lui

Dumneeu. Pamantul fagaduit celor *lani este 9pamantul celor ii: (Ps. --8


10/25

crestina. Dorinta dupa realiarea *inelui tre*uie sa fie fireasca si continua ca o neoie itala

cum sunt foamea si setea de !rana trupeasca.

Modelul su*lim si esnic al desaarsirii noastre este Hristos in Care ne'am im*racat prin 6ote

si al Carui nume il purtam. 3l ne'a aratat ca omul nu poate fi pe deplin multumit atunci cand i se

implinesc numai dorintele trupesti. Cand a fost ispitit de diaol in pustiul Carantaniei si i'a cerut

sa prefaca pietrele in paini Iisus i'a raspuns acestuia5 9Bu numai cu paine a trai omul: (Mt. 8

8). In alta impre1urare Mantuitorul a spus5 9Mancarea Mea este sa fac oia Celui ce M'a trimis

pe mine si sa saarsesc lucrul ,ui: (In. 8 ;8). Daca mancarea Domnului este implinirea oii

atalui iar oia atalui este mantuirea noastra mancarea Domnului este mantuirea noastra.

Aceasta mantuire se realieaa ietuind in Hristos prin Care iata noastra se sustine si sporeste.

Biciodata nu tre*uie sa fim multumiti de noi insine ci sa tindem a face mai mult caci starea pe

loc in iata crestina inseamna regres. Cine se socoteste drept si *un acela intepeneste pe drum

se pietrifica precum s'a facut stalp de sare femeia lui ,ot care a priit inapoi (Fac. -


11/25

de 8% de ani iar moastele sale iorasc mireasma daruri si *inecuantari. 3l care a facut din

dorul de pustie dor de patria cereasca ne indeamna5 9Precum alearga caprioara Gra*indu'se

catre ior Asa sa alergam spre Domnul Inaripati cu sfantul dor:.

?asplata fagaduita de Mantuitorul celor ce', cauta cu iu*ire mistuitoare adica celor ce cauta

9Imparatia lui Dumneeu si dreptatea ,ui: (Mt. # ;;) este saturarea. Aceasta saturare promisa

tre*uie inteleasa ca o implinire a nauintelor dupa desaarsire si sfintenie in iata aceasta numai

partial iar in iata iitoare in mod deplin (cf. Mt. -


12/25

-8) si Il urmam pe Fiul Sau Iisus Hristos a Carui inatatura actiitate si iata intreaga a

insemnat o rearsare a *unatatii milei si dragostei atalui ceresc. Mantuitorul ne'a iu*it nu cu un

sentiment dulceag ci cu o iu*ire marturisita printr'o totala daruire de Sine pana la 1ertfa de pe

Cruce. Cand ii edea pe oropsitii ietii le striga5 9Mila Mi'e de popor: si indata turna *alsamul

tamaduitor peste ranile celor suferini si cu o inima dro*ita. 3l ne'a spus5 9Aceasta este porunca

Mea5 sa a iu*iti unul pe altul precum 'am iu*it 3u: (In. -" -/). Indemnandu'ne sa ascultam

aceasta porunca Sfantul Grigorie de Baian ice5 9Fa'te celui lipsit dumneeu urmand milei lui

Dumneeu:.

Hristos Modelul perfect al milosteniei (Mt. -- /7= -" ;/) ne'a aratat ca de felul cum ne om

ac!ita de aceasta datorie atarna soarta noastra esnica raiul sau iadul. 3l i'a fericit pe cei

milostii (Mt. " %) pentru ca intr'adear 9mai fericit este a da decat a lua: (Fapte /$ ;"). 9Cel

ce pe sarac a1uta pe Dumneeu imprumuta: ice un dicton ec!i. ,anga mana care ti se intinde

dupa a1utor sta neaut mana lui Hristos Care a is5 9Intrucat ati facut unuia dintr'acesti frati ai

Mei prea mici Mie Mi'ati facut: (Mt. /" 8$). Aceasta coningere o aea un om din

Constantinopol care s'a deprins sa fie milosti de la arsta de ece ani cand preotul a spus in

predica ca cel ce da saracului pune c!iar in mainile lui Hristos. Mergand acasa ingandurat si

indoielnic a aut pe cinea dand paine unui sarac drenturos si in clipa aceea c!iar Iisus statea

alaturi luand in mainile Sale painea si *inecuantandu'l pe cel milosti. De atunci omul din

Constantinopol era conins ca tot ce da saracului da lui Hristos. Si marturiseste ca tot timpul

ede c!ipul lui Hristos stand deasupra capului saracilor. De aceea este cuprins de frica si face

milostenie dupa putere.

9C!ipurile de a milui > cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur > sunt felurite si porunca aceasta

este intinsa:. 3le sunt cuprinse sintetic de Sfanta 6iserica in cele sapte fapte ale indurarii

sufletesti. Faptele indurarii trupesti sunt5 a satura pe cel flamand (Mt. /" ;")= a adapa pe cel

insetat (Mt. /" ;"= -$ 8/)= a im*raca pe cel gol (Mt. /" ;#= Iac. / -")= a primi in casa pe cel

strain (Mt. /" ;")= a cauta pe cel *olna (Mt. /" ;#= II Cor. - 8)= a cerceta pe cel ro*it (Mt. /"

;#)= a ingropa pe cel raposat (In. -


13/25

a ra*da pe cei ce ne pricinuiesc necauri (,c. /- -


14/25

adultere desfranari furtisaguri marturii mincinoase !ule: (Mt. -" -


15/25

aea mereu numele lui Iisus pe *uele sale. Intre*andu'l paganii de ce isi aminteste de acest

nume el le'a raspuns ca', marturisea cu gura pe Acela pe Care totdeauna ,'a purtat in inima sa.

De aceea Ignatie dorea moartea cu caldura o astepta ca pe un moment de culminanta fericire in

care sa se uneasca deplin cu Domnul. 9,asati'ma sa fiu mancat de dintii fiarelor > icea el > ca sa

ma fac paine nepri!anita lui Hristos:. Sosind in amfiteatrul de la ?oma a fost sfasiat de leii din

arena ramanand din trupul sau doar catea oase mari si inima pe care scria numele lui Hristos.

Pentru marea lui dragoste din inima fata de Domnul i se spune eoforul adica 9purtatorul de

Dumneeu:. De aici se ede maretia omului nepri!anit. 6ine spunea Sfantul 3frem Sirul5

9Pamantul nu poate purta pasii lui Dumneeu dar o inima curata Il poarta in ea:.

@nde lipseste curatia inimii apare ra*oiul launtric coruptia domina pornirilor do*itocesti

asupra du!ului destra*alarea diorturile criminalitatea iolenta si ra*oiul. De aceea inteleptul

*i*lic indeamna5 9Paeste'ti inima mai mult decat orice caci din ea tasneste iata: (Proer*e 8

/;). Curatia inimii este conditia principala a unei fapte cu adearat crestine caci din sufletul

omenesc im*unatatit odraslesc atatea lucruri *une5 castitatea trupeasca elaia roditoare

eficienta in munca si generoitatea iu*itoare. Inima curata e impodo*ita prin e4celenta cu

dragostea de Dumneeu si de aproapele care constituie iorul *ogat si curat al tuturor faptelor

*une. Puritatea este totodata o sursa *inecuantata de sanatate si intelepciune de integritate

spirituala si morala. 2amenii frumosi cu priirile senine cu fetele frumoase si sangele curat sunt

cei care traiesc potriit ,egii dumneeiesti mentinandu'si mintea li*era de orice patima rea si

inima straina de orice pofta deordonata si pacatoasa.

?asplata celor nepri!aniti este ederea lui Dumneeu. Desigur omul nu poate sa', ada cu oc!ii

sa'i pe Dumneeu in fiinta sau esenta Sa pentru ca 9pe Dumneeu nimeni nu ,'a aut

reodata: (In. - -7). Dar Cel neaut prin fire se face aut in fapturile Sale (cf. ?om. - /$)

intocmai ca mesterul care isi intipareste in constiinta in inima dupa cuantul lui Iisus Care ice5

9Daca Ma iu*este cinea a pai cuantul Meu si atal Meu il a iu*i si om eni la el si om

face locas la el: (In. -8 /;). Dupa cum metalul curatit de rugina straluceste la soare si trimite

rae si scanteieri tot asa se intampla si cu omul dinauntru. In inima curata se oglindeste lumina

cereasca a dumneeirii (cf. ,c. -% /-). Insa ederea lui Dumneeu in iata preenta nu este

deplina fiindca 9acum edem ca prin oglinda in g!icitura iar atunci fata catre fata: (I Cor.


16/25

-;-/). Proorocia Mantuitorului cu priire la plata celor curati cu inima se a realia deplin in

imparatia lumii de dincolo. In cartea Apocalipsei citim ca dreptii inrednicindu'se a petrece cu

Cel Preainalt 9Ii or slu1i ,ui si or edea fata ,ui si numele ,ui a fi pe fruntile lor: (Apoc. //

;'8).

Fericirea a saptea

"Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema"

Prin pacatul neascultarii stramosului Adam ne'am osandit si ne'am facut ra1masi lui Dumneeu

+fii ai maniei+ (3fes. / ;) pierandu'ne in moarte (cf. ?om. # /;). Moartea e punctul e4trem al

starii noastre de instrainare si ra1masie in care ne'am situat fata de Dumneeu prin pacat. Dar la

+plinirea remii+ enind in lume Fiul lui Dumneeu ne'a impacat cu atal +desfiintand ra1masia

in trupul Sau+ (3fes. / -") si +facand pace prin sangele Crucii ,ui+ (Colos. - /$). In noaptea

Basterii Domnului ingerii aduc solia pacii5 +Slaa intru cei de sus lui Dumneeu si pe pamant

pace intre oameni *unaoire+ (,c. / -8). Boi care +ne'am impacat cu Dumneeu prin moartea

Fiului Sau+ (?om. " -$) suntem c!emati sa', urmam pe Hristos +pacea noastra+ (3fes. / -8).

Pacea intemeiata pe adear si dreptate tre*uie sa fie legea noastra de ietuire.

oate *unurile pamantului nu pot sa ne fie placute fara pace pentru ca fara aceasta nici nu ne

putem *ucura de ele cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur. Pacea ofera conditiile indispensa*ile

si prielnice pentru iata si actiitatea noastra in ederea prosperitatii si a fericirii. De aceea

Mantuitorul ii fericeste pe cei ce se straduiesc neincetat pentru realiarea si mentinerea pacii (Mt.

"


17/25

si prin comportare e4emplara contri*uie la stingerea certurilor si conflictelor dintre oameni

impacandu'i si a1utandu'i sa traiasca in prietenie. De dragul pacii tre*uie sa facem unele

concesii +sa ne purtam sarcinile unii altora+ (Gal. # /) sa ne paim de contraicerea fara moti

serios si de tot ceea ce ar putea caua reo de*inare. In aceasta priinta Sfantul Apostol Petru

indeamna5 +Cel ce oieste sa iu*easca iata si sa ada ile *une sa'si opreasca lim*a de la rau si

*uele sale sa nu graiasca iclesug= sa se fereasca de rau si sa faca *ine= sa caute pacea si s'o

urmee+ (I Pt. ; -$'--). Din dragoste pentru Dumneeu credinciosul iu*itor de pace foloseste

toate armele credintei cu scopul de a ramane in comuniune frateasca cu semenii sai sau se

impaca cu dansii cand s'a aprins mania cearta sau ra*oiul. 3l iarta celui ce i'a gresit si cu

*unatatea il dearmeaa pe adersar ii inmoaie inima si'l aduce la pace *iruind astfel raul cu

*inele (cf. ?om. -/ -


18/25

reodata ci am trait in pace si *una intelegere pana acum. Bu demult am facut 1uramant sa nu ne

despartim niciodata si sa nu ne 1ignim cu nici un cuant nesocotit pana la moartea noastra+.

Auind aceasta Sfantul Macarie s'a minunat cum irtutea pacii inalta pe om la desaarsire.

Facatorii de pace implinesc o lucrare asemanatoare cu cea saarsita de Fiul lui Dumneeu

*iruind cu !arul creator al pacii raul si dusmania dintre oameni. De aceea acestia primesc de la

Domnul o numire !arica si no*ila asemanatoare cu a lui Hristos Imparatul pacii intru istorie si

eternitate5 +facatorii de pace+ +fiii lui Dumneeu se or c!ema+ (Mt. "


19/25

sa ai*a un nume mai *un si care tocmai de aceea pot aea o *una marturie de la cei din 1urul lor.

Dreptatea tre*uie urmarita nu numai in fata oamenilor care cunosc doar cele din afara ci mai

ales inaintea lui Dumneeu Care prieste in inima. In acest inteles a spus Iisus5 +De nu a prisosi

dreptatea oastra mai mult decat a carturarilor si a fariseilor nu eti intra in Imparatia cerurilor+

(Mt. " /$). Asadar cei prigoniti pentru dreptate sunt toti cei care pentru credinta lor sau pentru

irtutile lor crestine au suferit din partea semenilor.

Pentru dreptate a fost prigonit A*el fiul lui Adam Iosif feciorul patriar!ului iaco* si aproape

toti care de'a lungul eacurilor au primit porunca de la Dumneeu sa com*ata raul minciuna si

ratacirile idolesti si sa predice adearul si dreptatea. Asa au fost proorocii ,egii 0ec!i Ilie Isaia

Ieremia sau Ioan 6oteatorul. 6ine spunea Sfantul Apostol Pael5 +@nii au fost c!inuiti altii au

suferit lanturi si inc!isoare au fost ucisi cu pietre au fost pusi la cane+ (3r. -- ;"';%).

Modelul su*lim al dreptatii este Fiul lui Dumneeu. 3l a enit in lume ca +om al dreptatii+ intru

Care nu s'a gasit iclesug. Bimeni nu ,'a adit de pacat nici de minciuna nici de reun rau cat

de mic. De la nimeni nu a luat cea pe cei nedrepti i'a mustrat pe cei sarmani i'a a1utat pe

*olnai i'a indecat. Si totusi nimeni n'a fost mai urat mai *at1ocorit mai prigonit decat 3l.

Mantuitorul nostru a fost rastignit pe cruce pentru caua dreptatii.

Domnul a proorocit ucenicilor Sai ca si ei or fi prigoniti5 +Daca a uraste pe oi lumea sa stiti

ca pe Mine mai inainte decat pe oi M'a urat. Daca ati fi din lume lumea ar iu*i ce este al sau=

dar pentru ca nu sunteti din lume ci 3u 'am ales pe oi din lume de aceea lumea a uraste+ (In.

-" -7'-


20/25

Ceareea Capadociei si a trait pe remea imparatului raian. anarul in arsta de douaeci de

ani era gardian al camerelor imparatesti si fiind crestin se ruga in ascuns paind cu sfintenie

legea 3ang!eliei. Intr'o i de mare pranic paganesc fiind de fata si imparatul Iac!int a fost

parat de un ostean pagan din aceeasi garda ca'l ause si il auise rugandu'se in taina unui

anume Iisus pe Care', numea Dumneeul Sau. Furios ca la curtea sa a indranit sa calce legile

tarii sueranul a poruncit ca tanarul crestin sa fie adus inaintea sa dupa care l'a silit sa guste din

carnurile 1ertfite idolilor. Iac!int a refuat si cu multa *ar*atie a marturisit pe fata credinta sa in

Hristos. Dupa ce l'au *atut cumplit peste tot trupul l'au inc!is in temnita unde i s'au dat spre

mancare doar *ucate din 1ertfele idolilor. Dar iteaul neoitor al lui Hristos n'a rut sa guste din

acestea ci a ramas postind 8$ de ile. Sla*ind de foame si de suferinta Iac!int si'a dat du!ul in

mainile lui Dumneeu de la Care a primit cununa dreptatii ca premiu ceresc pentru osteneala.

?asplata celor prigoniti pentru dreptate consta mai intai din *ucuria pe care o simt acestia. Asa a

simtit'o Sfantul Ar!idiacon Stefan care in timp ce era omorat cu pietre +priind la cer a aut

slaa lui Dumneeu si pe Iisus stand de'a dreapta lui Dumneeu+ (Fapte % ""). Asa a simtit'o

Sfantul Ioan Gura de Aur care in timp ce era nedreptatit e4ilat si prigonit rostea mereu5 +Slaa

lui Dumneeu pentru toate+ Cine a a1uns la masura de a infrunta linistit si *ucuros prigonirile

pentru dreptate a a1uns la Imparatia cerurilor care este +dreptate si pace si *ucurie in Du!ul

Sfant+ (?om. -8 -%). Prigonirile sunt pietrele pretioase cu care este impodo*ita in cer cununa

sfintilor. Deci daca dorim sa fim impreuna cu Hristos in esnicia fericita atunci tre*uie ca aici

pe pamant sa ne facem partasi patimilor Sale. In @rmarea lui Hristos citim5 +Cum putea'ei fi

incununat cand nimic suparator nu ti s'a intamplatE Deci ra*da cu Hristos de ei sa imparatesti

cu 3l+. Starea de dreptate il face pe om rednic de a fi numarat in +ceata dreptilor+ care gusta

fericirea raiului. Intr'adear rasplata deplina pentru cei ce sufera pentru realiarea *inelui in

lume a fi data in ceruri. In acest sens Mantuitorul se roaga5 +Parinte oiesc ca unde sunt 3u sa

fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i'ai dat ca sa ada slaa Mea+ (In. -% /8).

Fericirea a noua

"Fericiti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva

voastra, mintind din pricina Mea. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in

ceruri"


21/25

In 6iserica lui Hristos mucenicia este un fapt permanent ala*il pentru credinciosii tuturor

eacurilor care stiu ca +prin multe suferinte tre*uie sa intram in Imparatia lui Dumneeu+ (Fapte

-8 //). De aceea Sfantul Apostol Pael scria5 +oti care oiesc sa traiasca cucernic in Hristos

Iisus or fi prigoniti+ (II im. ; -/). In toate generatiile de crestini a e4istat pe langa mucenicia

sangelui si o mucenicie a elaiei. Daca prigoanele sangeroase din primele eacuri ale erei

crestine au incetat de mult totusi c!iar in remea de astai e4ista o patimire pentru credinta. In

aceasta priinta Fericitul Augustin scria5 +Intreaga iata a unui crestin cand e traita dupa

3ang!elie este o mucenicie si o cruce+. Intr'adear cei ce urmeaa astai calea lui Hristos sunt

adeseori ironiati cleetiti *at1ocoriti si considerati ipocriti sau +inapoiati+. Marturisirea lui

Hristos deine ior de neintelegeri si luari in ras de ostilitati si marginaliari. Din toate acestea

se ede clar necredinta si paganismul ilelor noastre.

@ra impotria ucenicilor este ura impotria Fiului lui Dumneeu este doada ca facem parte din

6iserica sau rupul lui Hristos Care ne'a spus5 +Daca M'au prigonit pe Mine si pe oi a or

prigoni+ (In. -" /$). Crucea este punctul de plecare dar si su*stanta ietii crestine. Crucea

oricare ar fi ea5 *oala moarte prigoana ura celor rai esec saracie este o doada ca apartii lui

Hristos ca esti fratele ,ui ca porti !aina ,ui mo!orata ce I s'a dat cand era dus la moarte.

Crestinul intelept stie ca este dator sa suporte cu inima oioasa ocara pentru credinta cum ne

incura1eaa Sfantul Apostol Iaco*5 +Drept mare *ucurie sa socotiti fratilor feluritele ispite in

care cadeti ... ca sa fiti desaarsiti+ (Iac. - /'8). Insusi Mantuiroeul ii fericeste pe toti aceia care

or suferi ocari prigoniri si c!iar moarte din caua credintei in 3l si din caua predicarii

3ang!eliei in lume. Prin suferintele lor crestinii au prile1ul sa', preamareasca pe Domnul si sa

e4periee mangaierile speciale ale preentei Sale.

Hristos Domnul a spus ucenicilor Sai5 +Bu a temeti de cei ce ucid trupul iar sufletul nu pot sa'l

ucida= temeti'a mai curand de acela care poate si sufletul si trupul sa le piarda in g!eena+ (Mt.

-$ /7). @n adearat ucenic al lui Iisus prieste suferinta sa personala ca o semnatura ca un

semn dumneeiesc ce se afla pe calea care duce la cer. Asa au priit suferinta martirii

crestinismului care constituie pentru noi +pilda de suferinta si de indelunga ra*dare+ (Iac. " -$).

3i au mers spre temnite intunecoase spre spanuratori si spre ruguri cu am*etul spre *ue si


22/25

co*orau treptele amfiteatrelor spre groapa cu lei flamani cantand psalmi si imne de preamarire

lui Dumneeu. De aceea 6iserica pomemeste iua mortii sfintilor mucenici ca o i de *iruinta si

de *ucurie. Boi ne asemanam acestora atunci cand ra*dam in liniste cleetirile si deraderile

pentru pricina ca ne rugam si postim ne spoedim si participam in mod frecent la slu1*ele

*isericesti. Aceasta ra*dare a fi primita de Dumneeu +ca o 1ertfa de sange+ fiindca Hristos

prin sangele Sau a sfintit toate +crucile+ ucenicilor Sai.

Daca pentru Iisus crucea a fost marea ascultare prin care a reparat marea neasculatare a

oamenilor pentru noi acceptarea crucii inseamna primirea ointei lui Dumneeu contrara

proiectului nostru de fericire pamanteasca. Bumai priind la crucea lui Iisus care este doada

suprema a iu*irii se poate intelege crucea si se poate o*tine forta de a o purta. Se insala acei

crestini care cred ca pot trai pe pamant fara o*stacole si lupte ca se pot mantui fara suferinta si

cruce. Bumai crucea ii maturieaa pe oameni asa cum taierea mladitelor face ia roditoare.

Sfantul Apostol Pael spune5 +Pe cine il iu*este Domnul il cearta. Dumneeu a ia ca pe niste fii.

Si care este fiul pe care tatal sau nu'l pedepsesteE 2rice mustrare la inceput nu pare ca e de

*ucurie ci de intristare dar mai pe urma da celor incercati cu ea roada pasnica a dreptatii+ (3r.

-/ #'% --). Aceste cuinte ne incura1eaa sa primim crucile cu cunostiinta ca prin ele ne

e4primam fidelitatea fata de Hristos Dumneeul nostru Care prin Cruce a adus *ucurie la toata

lumea.

De o*icei cand in crucile suntem ispititi sa', intre*am pe Dumneeu +De ceE+. Si de multe

ori Il acuam pe Dumneeu ca le ingaduie sau ne plangem ca sunt prea grele. In sc!im*

Dumneeu ni le face pe masura asa cum este *ine ilustrat in urmatoarea istorioara. Se poesteste

ca un om se plangea mereu Domnului ca crucea sa este insuporta*ila. Atunci Domnul ii permite

sa mearga intr'o mare fa*rica de cruci si sa'si aleaga una mai putin grea. 2mul s'a dus si

incercandu'le la rand pe toate n'a gasit nici una mai usor de purtat. Atunci si'a dat seama ca tot a

lui cea de la inceput i se potriea mai *ine. De aici reulta ca tot ce ine de la Dumneeu

tre*uie sa primim cu supunere ca 3l nu a ingadui sa fim ispititi peste puterile noastre +ci odata

cu ispita a aduce si calea de a iesi din ea ca s'o putem ra*da+ (I Cor. -$ -;). Suferinta noastra

unita cu a lui Hristos ne purifica si ne aduce imense *inecuantari.


23/25

Cei care poarta crucea in du!ul lui Iisus cu supunerea ,ui cu *landetea ,ui cu sfanta ,ui

ra*dare or primi mare rasplata de la 3l Care a spus5 +6ucurati'a si a eseliti ca plata oastra

multa este in ceruri+ (Mt. " -/). Cand primim suferinta +ca enind din mana lui Dumneeu+

atunci necaul se transforma in *ucurie sufletul se lumineaa ca o raa de soare !arul lui Hristos

ne intareste inima lin neo*serat cum inioreaa roua o floare este1ita. Cine este conins ca

dupa lupta se da cununa e intarit in c!inuri si mangaiat cand e dat mortii putand striga cu

Sfantul Pael5 +Cu tot necaul nostru sunt coarsit de *ucurie+ (II Cor. % 8). Incercarile si

nedreptatile de orice fel primite in eacul de acum cu ra*dare ne desc!id raiul cel preafrumos si

ne arunesc +slaa esnica coarsitoare+ (II Cor. 8 -%). Cortegiul lui Iisus cel preamarit il

formeaa saracii flamanii asupritii pentru dreptate si toti purtatorii crucii. Constienti de

aceasta adearatii crestini se *ucura cand sunt incercati urmand indemnul Sfantului Apostol

Pael care spune5 +Intrucat sunteti partasi la suferintile lui Hristos *ucurati'a pentru ca si la

descoperirea slaei Sale cu eselie sa a *ucurati. De sunteti ocarati pentru numele lui Hristos

fericiti sunteti caci Du!ul slaei si al lui Dumneeu Se odi!neste peste oi+ (I Pt. 8 -;'-8).

3pilog

Priite in ansam*lul lor cele noua Fericiri cuprind cele mai generale dar si cele mai importante

principii ale moralitatii si totodata ale desaarsirii crestine la care ne indeamna Mantuitorul

Hristos (Mt. " 87). Scurte ca formulare si foarte ii in tesatura lor de inataturi ele ofera o mare

*ogatie teologica luminand si sfintind in densitatea lor un larg camp uman'religios si social.

Spre deose*ire de cele ece porunci care aeau un caracter pro!i*iti oprind de la cele rele

Fericirile au un caracter poiti si constructi aratand irtutile pe care tre*uie sa si le insuseasca

un crestin.

0iata unui crestin nu tre*uie sa se limitee la straduinta de a nu face raul ci tre*uie sa conste si

din straduinta de a face *inele cat mai mult *ine. Prin rostirea Fericirilor Mantuitorul a oit sa

asee in suflet in locul mandriei smerenia= in locul inimii impietrite inima simtitoare si dornica

de indreptare= in locul duritatii *landetea si omenia= in locul asupririi al suferintelor si

nedreptatilor in care traiau multi foamea si setea de dreptate= in locul unei inimi intunecate

inima curata= in locul lacomiei milostenia= in locul urii si ra*oiului pacea= in locul indiferentei

fata de marile idealuri ale credintei si umanitatii daruirea si 1ertfa pentru credinta si pentru


24/25

primatul spiritului si al dreptatii.

Castigandu'si aici pe pamant in iata de toate ilele anumite irtuti crestinul poate atinge

culmea insorita a desaarsirii morale. 2 fiinta omeneasca impodo*ita cu florile irtutilor crestine

are certitudinea do*andirii fericirii esnice in Imparatia cerurilor. Aceasta Imparatie

dumneeiasca isi are radacinile in saracia du!ului are ca toaras *landetea creste prin lacrimile

arsate peste suferintele ietii preente si prin setea de dreptate. Mila curatia inimii si dragostea

de pace sunt florile si roadele ei. 3a isi capata tarie noua cand este *antuita de furtuna prigonirii

si a suferintei. Fiecare irtute este o fereastra desc!isa spre cer ca o poiana in care stra*ate raa

fericirii ceresti.

Fericirile sunt mi1loace de spiritualiare si indumneeire= sunt unicele leacuri pentru indecarea

relelor ce *antuie omenirea de astai. Fiind un adearat reumat al 3ang!eliei ele ne a1uta sa ne

impacam cu noi insine si sa ne sfintim pentru cerul de maine unde suntem destinati sa traim

alaturi de Dumneeu ca fii preaiu*iti ai Sai. Implinind *ogatele inataminte du!onicesti

cuprinse in Fericiri noi putem trai in armonie cu lumea din 1urul nostru si putem face din aceasta

iata un adearat pridor al paradisului ceresc unde *ucuria si fericirea or fi fara sfarsit.

Multi cauta astai fericirea in autii materiale in placeri trupesti si in maririle lumii trecatoare

dar toate acestea nu dau satisfactii sufletului creat dupa c!ipul lui Dumneeu. Fericitul Augustin

spunea5 +M'ai facut dupa ine Doamne si nefericita este inima mea cata reme nu odi!neste

intru ine.+. Bumai staruind in comuniune cu Hristos prin implinirea ,egii Sale de iu*ire putem

fi fericiti. Mantuitorul infatiseaa laolalta desaarsirea si fericirea aratand ca acestea sunt strans

legate. Intr'adear nimeni nu poate fi fericit fara a fi desaarsit iar cel ce cucereste desaarsirea

morala do*andeste prin aceasta si fericirea.

Pericopa eang!elica numita indeo*ste Fericirile este una dintre cele mai frumoase parti din

Sfanta Scriptura. Prin talcuirea ei putem intelege insemnatatea Fericirilor pentru iata noastra si

in acest fel suntem contemporani cu acel moment istoric in care s'au descoperit cele noua cai pe

care tre*uie sa mearga omenirea rascumparata pentru a a1unge la fericirea esnica. Cine intelege

sensul fiecarei Fericiri si pune in practica mesa1ul Fericirilor acela poseda cele noua c!ei de aur


25/25

prin care se pot desc!ide portile Imparatiei esnice. Acolo sus in +raiul lui Dumneeu+ (Apoc. /

%) este plinatatea pacii si a odi!nei promise noua de Hristos prin cuintele5 +Pace a las oua

pacea Mea o dau oua+ (In. -8 /%)= +0eniti la Mine toti cei osteniti si impoarati si 3u a oi

odi!ni pe oi+ (Mt. -- /7).

Bota

Autor5 Irineu 6istriteanul

itlu5 Fericirile

3ditura5 Glasul (Huedin) /$$-

IS6B5

Talcuirea Fericirilor

Documents

Transcript of Talcuirea Fericirilor