Taina Căsătoriei-Educatia

7/23/2019 Taina Căsătoriei-Educatia

http://slidepdf.com/reader/full/taina-casatoriei-educatia 1/18

Taina Căsătoriei

SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – Educaţia coii!or

„Vă rog, să întindeţi mână de ajutor copiilor voştri, ca să nu fim pedepsiţi şi pentru păcatelesăvârşite de ei. Nu ştiţi, oare, ce a păţit preotul Eli, că n-a îndreptat cum se cuvine păcatelecopiilor lui !" #egi, $, %&-%'(. )upă cum un doctor nu vindecă o rană dacă între*uinţea+ă plasture în loc de cuţit, când rana are nevoie de cuţit, tot aşa şi preotul acela a primit aceeaşi pedeapsă ca şi copii lui, pentru că s-a purtat cu ei cu multă *lândeţe, în loc să-i pedepsească pemăsura păcatelor lor.ă ne temem, vă rog, de această pildă "ar dacă avem copii să ne îngrijim de creşterea lor."O#i!ii !a Facere$ o#i!ia LI%$ &$ 'n co!( )S*$ +o!( ,,$ ( ,-./

„ă nu ne străduim, dar, să adunăm *ani, ca să-i lăsăm copiilor noştri, ci să-i învăţăm virtutea şisă c/emăm peste ei *inecuvântarea lui )umne+eu. 0cesta, acestea e cea mai mare *ogăţie,

aceasta e *ogăţia cea nespusă, cea nec/eltuită, care sporeşte în fiecare +i *ogăţia noastră. Nimicnu-i egal cu virtutea, nimic nu-i mai puternic decât ea. 1/iar de mi-ai vor*i de demnitate deîmpărat, de cel cu coroana pe cap )acă nu e virtuos, va fi mai ticălos decât un om îm*răcat în+drenţe. 2a ce poate folosi diadema sau porfira dacă-i lipsit de virtute 1re+i, oare, că tăpânulse uită la deose*irea de dregătorii 1re+i, oare, că ţine seamă de strălucirea persoanelor Nu 1elcare n-a do*ândit aici pe pământ îndră+nire către El, nu va avea parte nici pe lumea cealaltă decinste şi de îndră+nire.

2ucrul acesta să-l urmărim cu toţii. ă învăţăm pe copii noştri să pună virtutea mai presus deorice şi să socotească *ogăţia o nimic. 0ceasta, da, aceasta este adeseori piedică în calea virtuţii,când tânărul nu ştie să se folosească de *ani cum tre*uie. 3i după cum copii cei mici adeseori se

rănesc când um*lă cu cuţite sau să*ii, pentru că nu ştiu să le folosească cum tre*uie 4 de aceeamamele nici nu-i lasă să pună mâna pe ele 4 tot aşa şi tinerii cad în mari primejdii, când primescmoştenire de averi şi nu vor să le între*uinţe+e aşa cum tre*uie. 1u ele îşi adună povară de păcate. )in ele se nasc desfătările, plăcerile ruşinoase şi nenumărate rele. Nu vreau să spun căaverile-s de vină, ci că de vină sunt cei care moştenesc averile şi nu ştiu cum să se foloseascăcum tre*uie de ele. "O#i!ii !a Facere$ o#i!ia L%&I$ I&$ 'n co!( )S*$ +o!( ,,$ ( .,0/

„0scultă cum se îngrijea "ov de creşterea copiilor lui Nu-i răsfăţa peste măsură, aşa cum facemnoi, ci le cerea să ai*ă viaţă desăvârşită. )acă aducea jertfe pentru păcatele neştiute ale copiilor lui !"ov %, 5(, gândeşte-te ce judecător aspru era al faptelor lor ştiute "O#i!ii !a 1atei$ o#i!ia%%%III$ &I$ 'n co!( )S*$ +o!( ,.$ ( 23-/

„6n tânăr, de a cărui educaţie nu te ocupi este ca un pământ înţelenit pe care cresc mulţi spini. ăaruncăm, dar, asupra tinerilor focul )u/ului fânt, să ardem dorinţele lor rele, să întoarcem *ra+dele ogorului sufletului lor şi să-i facem gata de a primi sămânţa. ă arătăm lumii pe tineriinoştri mai cuminţi şi mai înţelepţi decât *ătrânii păgânilor. "O#i!ii !a 1atei$ o#i!ia %LI%$ &$ 'n co!( )S*$ +o!( ,.$ ( 45-6455/



„3i doar nu este o artă mai mare ca aceasta. 1are artă poate fi egală cu arta de a educa sufletulcopilului, de a-i forma mintea tânărului 1el care practică această artă tre*uie să fie mai priceputşi mai talentat decât un pictor şi decât un sculptor. "O#i!ii !a 1atei$ o#i!ia LI%$ &II$ 'n co!()S*$ +o!( ,.$ ( -04/

„1ea dintâi mare este marea vârstei copilăriei, care e tare agitată din pricina neştiinţei, auşurătăţii şi a nestatorniciei. )e aceea punem copiilor şi dascăli, ca aceştia, prin purtarea lor degrijă, să dea firii ceea ce-i lipseşte, întocmai ca pe mare, prin meşteşugul conducerii coră*iei."O#i!ii !a 1atei$ o#i!ia L%%%I$ &$ 'n co!( )S*$ +o!( ,.$ ( 0,2/

„7n mod principal această vârstă are nevoie de învăţăturile noastre8 cum ea este fragedă,învăţăturile care i se dau intră uşor în sufletul lor, şi se imprimă ca şi sigiliul pe ceară în sufletullor9 este momentul critic de care depinde viaţa lor întreagă să aleagă viciul sau virtutea. )acădeci de la început şi din primii ani, sunt întorşi copiii de la păcat, şi sunt puşi pe calea ceadreaptă, li se va imprima lor o*icei *un care va rămâne în ei ca o a doua natură9 ei nu vor fi duşiuşor de la sine la rău, o*iceiul îi va reţine şi-i va antrena la *ine. :rin aceia, noi îi vom face mult

mai folositori pentru stat c/iar decât *ătrânii şi le vom insufla din tinereţe, virtuţile maturităţii."Co#entar !a E+an78e!ia de !a Ioan$ o#i!ia III$ 3$ ( 3-/

„ă nu ne gândim dar cum să lăsăm pe copii *ogaţi, ci cum să-i lăsăm virtuoşi. )acă ei au avereîn care se încurajea+ă, nu se vor mai îndeletnici cu nimic, fiindcă prin averea lor cea multă vor astupa, aşa +icând, relele ce-i stăpânesc, pe când dacă se vor vedea goi şi lipsiţi de mângâiere,vor face totul ca prin virtutea lor să găsească mângâiere în sărăcie. )eci să nu le laşi avere, ca săle laşi virtutea. "O#i!ii !a Eisto!a către Ro#ani a S9:ntu!ui Aosto! )a+e!$ o#i!ia &II$ (3,./

„;inereţea este săl*atică, având nevoie de mulţi purtători de grijă, dascăli, pedagogi, îngrijitori,

de mulţi /rănitori. Este de dorit, deci, ca după atâtea neca+uri, să poată fi stăpânită. ;inereţea esteca un cal săl*atic, ca şi o fiară săl*atică, şi dacă de la început şi din cea mai fragedă vârstă acopilăriei îi vom pune nişte /otare *une, după aceea nu vom avea anevoie de multe osteneli, cio*işnuinţa va deveni lege. ă nu-i dăm să facă ceva din cele plăcute şi vătămătoare şi nici caunor copii să le facem totdeauna pe placul lor, ci mai cu seamă să-i ţinem în întreaga înţelepciuneşi cumpătare, fiindcă a*u+ul de acestea pierde tinereţea mai mult decât orice. "T:!cuiri !aEisto!a 'nt:i către Ti#otei$ o#i!ia a I%6a$ ( 05/

„<are depo+it avem noi în copiii noştri. ă ne îngrijim de ei, iar aceasta să o facem ca nu cumvavicleanul diavol să ne piardă c/iar pe noi. 0cum, însă, toate sunt contrare pentru noi. :entru ca să putem avea ţarina *ună şi rodnică, toate le facem8 şi ca să o încredinţăm unui *ăr*at credincios,

şi să căutăm a avea un îngrijitor de măgari, un altul pentru catâri, un iconom, şi un logofătdeştept9 iar tocmai ceea ce este mai de preţ pentru noi, să ne îngrijim de a încredinţa pe copilulnostru unuia care ar putea să-i păstre+e neatinsă întreaga ui înţelepciune, la aceasta nu negândim, deşi aceasta este proprietatea noastră cea mai de preţ, iar celelalte prin el vin. Neîngrijim de proprietăţile ce le vom da lor, şi nu ne îngrijim de ei. 0i vă+ut câtă lipsă de judecată

1ercetea+ă sufletul copilului, şi la urmă vor veni şi acelea9 iar dacă acest *un nu este, nici unfolos nu va avea el din averi, pe când dacă va câştiga acest *un, nici o vătămare nu va avea de la



sărăcie. Voieşti a-l lăsa pe el *ogat 7nvaţă-l să fie om *un şi cinstit, fiindcă astfel va putea şiaverile să şi le stăpânească şi dacă nu va putea câştiga altele din nou, cel puţin nu va fi mai prejosdecât cele deja câştigate. "ar dacă copilul este rău, c/iar de i-ai lăsa lui nenumărată avere, dacă nui-ai lăsat pă+itor, l-ai făcut mai rău decât cei ce ajung la cea mai de pe urmă sărăcie. 1opiilor celor care nu sunt *ine crescuţi le este mai *ună sărăcia decât *ogăţia. ărăcia ţine pe cineva în

virtute c/iar şi fără voia lui, pe când *ogăţia nici pe cei ce voiesc nu-i lasă să fie înţelepţi, ci îlscoate pe om, îl +dro*eşte şi îl *agă în mii de rele.

<amelor 7ngrijiţi-vă mai ales de fetele voastre, căci este mai uşoară pentru voi o astfel deîngrijire9 luaţi seama *ine, ca să se deprindă să stea în casă, iar mai cu seamă învăţaţi-le să fieevlavioase, demne a dispreţui averile, să fie simple şi fără pretenţii în îm*răcăminte şi în felulacesta daţi-le în căsătorie. 1u c/ipul acesta nu numai pe ele, ci şi pe *ăr*atul pe care îl vor aveal-aţi mântuit şi l-aţi scăpat din neajunsuri9 şi nu numai pe *ăr*at, ci şi pe copii, şi nu numai pecopii, ci şi pe nepoţi. 1ă dacă rădăcina este *ună, ramurile se vor întinde tot mai *ine, iar pentrutoate acestea veţi lua plată. Noi facem toate astfel încât să folosim nu numai unui suflet, ci printr-un suflet să folosim multora. =ata ta, astfel tre*uie a ieşi din casa părintească la căsătorie, precum

iese un luptător din locul de antrenament, având toată ştiinţa, cu cea mai mare e>actitate, ca şi unaluat care tre*uie a dospi întreaga frământătură şi a o preface în pâine *ună. 3i *ăieţii tre*uie săfie aşa de sfioşi, prin demnitatea şi întreaga înţelepciune, încât să ai*ă laudă şi de la oameni, şi dela )umne+eu. ă se înveţe a-şi pă+i pântecele, a fugi de lu>, a fi iconomi, iu*itori, să înveţe să fiecumpătaţi. 1ăci numai aşa vor putea şi părinţilor a le pricinui o mai multă plată şi cu c/ipulacesta toate vor fi spre slava lui )umne+eu, şi spre a noastră mântuire. "T:!cuiri !a Eisto!a 'nt:i către Ti#otei$ o#i!ia a I%6a$ ( 0560;/

,,0cesta, Eli, este unul dintre cei care au păcătuit din pricina răutăţii copiilor lui, dar, mai *inespus, din pricina trândăviei lui. N-a fost pedepsit pentru că avea copii răi, ci pentru că-i cruţa maimult decât tre*uie şi n-a apărat legile lui )umne+eu când copiii lui le călcau în picioare !" #egi

?, %@-%&9 ?@-?A(. "Desre neca<uri =i >iruirea tristeţii "III/( Cu+:nt către Sta78irie$ -$ 'n+o!( Desre #ăr7inita utere a dia+o!u!ui( Desre căinţă?$ ( ,32/

„1ând cineva ne face stăpâni peste unul dintre semenii noştri, ne face o cinste deose*ită, dar cinstea aceasta ne sileşte foarte mult să purtăm grijă de el9 dacă nu ne o*ligă altceva, apoi faptulcă soarta aceluia stă în mâinile noastre este destul de puternic să ne înduplece la aceasta şi n-amadmite să trădăm cu uşurinţă pe cel încredinţat nouă. B*ligaţia aceasta însă creşte şi mai multcând ştim că cel care ne-a dat cinstea de a fi stăpâni peste cineva se supără, se mânie, mai multdecât cel de su* stăpânirea noastră, şi ne pedepseşte cumplit când nu ne facem datoria. ;ot aşa a procedat şi )umne+eu.

:entru ca părinţii să nu dispreţuiască poruncile lui )umne+eu prin care li se porunceşte să-şicrească copiii, El le-a sădit în suflet o necesitate firească, dragostea de copii. )ar pentru ca nucumva dragostea de copii să slă*ească şi să se frângă din pricina purtării urâte a acestora faţă de părinţi, )umne+eu a rânduit pedepse pentru copii, date atât de El, cât şi de părinţi, ca astfel copiiisă se supună părinţilor cu toată luarea-aminte, iar părinţii să capete, prin această rânduială, o şimai mare dragoste de copii.



)umne+eu nu numai că pedepseşte pe copii când se poartă urât cu părinţii, şi îi cinsteşte şi îilaudă când sunt *uni, dar se poartă la fel şi cu părinţii, îi pedepseşte amar când nu se îngrijesc decreşterea copiilor, şi-i cinsteşte şi-i laudă când le dă o *ună creştere. "Ao!o7ia +ieţii#ona8a!e$ 2$ 'n +o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$( ,4.6,42/

„C să-i c/emăm acasă pe fiii noştri doar când vor fi puternici, când vor fi de folos şi altora. ă-iscoatem din mănăstire numai atunci când lumina vieţii lor va putea lumina pe toţi, când luminalor poate fi pusă în sfeşnic !<atei 5, %$-%A(. 0tunci veţi vedea ce fii aveţi voi şi ce fii au ceilalţi părinţi, care şi-au lăsat copiii în lume şi pe care voi îi fericeaţi. "Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ 3;$ 'n +o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( .@0/

„0şa ar tre*ui să procede+e şi cei care dau legi societăţii omeneşti, dacă vor să ai*ă vreun folosde pe urma legiuirii lor. N-ar tre*ui să aplice pedepsele cuvenite tinerilor atunci când ajung *ăr*aţi, ci să-i forme+e şi să-i educe atunci când sunt copii. )acă ar proceda aşa, n-ar mai aveanevoie mai târ+iu de pedepse. 7n starea de a+i a lucrurilor, legiuitorii se aseamănă cu un doctor

care, în faţa unui om cuprins de o *oală uşoară, n-ar spune nimic, nu i-ar arăta cum să scape de *oală, dar i-ar prescrie nenumărate reţete medicale atunci când *oala l-a do*orât şi nu mai poatefi vindecat. ;ot astfel şi cei care fac legi, atunci încearcă să ne facă educaţia, când ne-am stricatcu totul.

:avel însă nu gândeşte aşa, dimpotrivă, cere ca tinerii să ai*ă de "a început şi din copilărie lângăei dascăli ai virtuţii. :rin această poruncă :avel împiedică strecurarea viciului în sufletele lor.0ceasta-i învăţătura cea mai *ună.

Nu-i *ună deloc aceea care mai întâi îngăduie ca răutatea să pună stăpânire pe sufletele tinerilor,iar apoi caută s-o alunge. Noi să procedăm altfel. ă ne dăm toată silinţa, să nu precupeţim nimic

spre a face ca răutatea să nu se strecoare în sufletul copiilor noştri.:entru aceea vă sfătuiesc8 Nu împiedicaţi pe alţi oameni care vor să înveţe pe fiii voştri virtutea. Veniţi-le voi în ajutor, casă salvaţi de la înec cora*ia sufletului copiilor voştri. :uneţi-le totul la îndemână, astfel ca fiiivoştri să traverse+e cu *ine marea acestei vieţi.

)acă toţi am gândi aşa despre creşterea copiilor noştri, dacă toţi am căuta să-i povăţuim mai multspre virtute decât spre toate celelalte *unuri ale lumii, încredinţaţi fiind că virtutea esteadevăratul *un, iar celelalte sunt *unuri de puţină însemnătate, fiii noştri s-ar împodo*i cu *unătăţi atât de mari, încât amintindu-le ar părea că aiure+. "Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ 3;$ 'n

+o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( [email protected]@/ „"ar pricina tuturor relelor din lume provine din principiul pe care îl punem la temelia educaţieicopiilor noştri. 3i vă voi e>plica acest lucru în cele ce urmea+ă. "Desre cre=terea coii!or$ 34$ 'n +o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( .0;/

„)acă o fată este crescută în casa părintească în dragostea şi patima după podoa*e femeieşti,când va pleca din casa părinţilor va fi de nesuferit soţului ei şi greu de mulţumit şi mai



împovărătoare decât cei care strâng impo+itele. V-am mai spus şi altădată că răul nu poate fiîndreptat din lume din pricină că nici un om nu are grijă de copii, nimeni nu le vor*eşte desprefeciorie, nimeni nu le spune despre curăţia trupească şi sufletească, nimeni nu-i învaţă sădispreţuiască averile şi măririle, nimeni nu le vor*eşte despre poruncile vestite în cripturi.

1e se va întâmpla cu copiii noştri dacă n-au, c/iar din prima vârstă, educatori )acă oameniicare au fost educaţi c/iar de când s-au născut şi au fost instruiţi până la *ătrâneţe nu reuşesctotuşi să ajungă oameni desăvârşiţi, cât rău nu vor săvârşi cei care de la începutul vieţii lor aufost o*işnuiţi sa audă vor*indu-li-se numai despre lucrurile pământeşti 7n vremea noastrăfiecare părinte îşi dă toată silinţa să instruiască pe copiii lui în meserii, în arte, în ştiinţă, înoratorie, dar nici unul nu se interesea+ă cât de puţin să educe sufletul lor.

Nu încete+ de a vă ruga, de a vă ruga cu lacrimi şi a vă cere ca, înainte de toate celelalte, să daţicopiilor voştri o *ună educaţie. )acă-ţi iu*eşti copilul, arat-o prin educaţia ce i-o dai. )e altfel, aişi răsplată. 0scultă ce spune :avel8 Cdacă vor stărui, cu înţelepciune, în credinţă, în dragoste şiîn sfinţenie !" ;im., ?, 5(. )acă ai nenumărate păcate adunate în conştiinţa ta, atunci născoceşte o

iertare a păcatelor tale, şi anume8 creşte un atlet pentru Dristos. :rin aceste cuvinte nu-ţi spun8 Nu-l lăsa să se căsătorească. ;rimite-l în pustie. :regăteşte-l să îm*răţişe+e viaţa mona/ilor Nu-ţi spun asta 0ş vrea negreşit şi aş dori ca toţi să îm*răţişe+e viaţa mona/ală, dar nu silesc penimeni, pentru că o astfel de viaţă pare prea greu de purtat. 1reşte un atlet pentru Dristos 7nvaţă-ţi copilul din prima vârstă să trăiască cu evlavie în lume "Desre cre=terea coii!or$ 35630$ 'n+o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( .0062@@/

„)acă vei întipări în sufletul lui încă fraged învăţăturile cele *une, nimeni nu va putea să i ledesprindă9 ele se întăresc ca şi sigiliul aplicat pe ceară. 1opilul, când e mic, tremură, se teme şiare respect şi de c/ipul tău, şi de cuvintele tale, şi de tot ce faci. 7ntre*uinţea+ă cum tre*uiesuperioritatea ta. ;u eşti cel dintâi care te vei *ucura de *unătăţi dacă ai un copil *un, şi apoi

)umne+eu. :rin educarea copilului tău lucre+i pentru tine însuţi. "Desre cre=terea coii!or$,@$ 'n +o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( 2@@/

„:une deci numaidecât copilului lege ca să nu ocărască pe nimeni, să nu /ulească pe nimeni, sănu se jure, să nu înjure, să nu se *ată. 1ând îl ve+i că-ţi calcă legea, pedepseşte-l, uneori printr-ocăutătură aspră şi severă, alteori prin cuvinte usturătoare, iar alteori, prin cuvinte de mustrare9deşteaptă-i uneori am*iţia prin cuvinte măgulitoare de a fi mai *un decât alţii, alteorifăgăduieşte-i răsplată pentru o purtare *ună. Nu-l *ate mereu şi fără socoteală, ca să nu-lo*işnuieşti să fie crescut prin *ătaie. )acă se va o*işnui să fie educat numai prin *ătaie, va învăţasă dispreţuiască *ătaia. "ar dacă a învăţat să dispreţuiască *ătaia, ai stricat totul. )impotrivă, săse teamă de *ătaie, dar să n-o primească. ă fie mişcat *iciul, dar să nu cadă pe spatele copilului.0meninţările să nu meargă până la faptă. )ar să nu creadă că se reduc numai la ameninţăricuvintele tale. 0meninţarea atunci este *ună, când este cre+ut că se va traduce în faptă. 1ăci dacăcel ce a greşit îţi află gândul, va dispreţui şi ameninţarea, şi *ătaia. )impotrivă, să se aştepte safie pedepsit, dar să nu-l pedepseşti, ca să nu se stingă teama de pedeapsă, ci teama să rămână caun foc plin de putere ce arde de peste tot toţi spinii, sau ca o ca+ma ascuţită ce sapă până înadânc. 1ând vei vedea că teama are *une re+ultate, fii *lând. =irea omenească are nevoie şi de *lândeţe.



7nvaţă pe copil să fie îngăduitor şi *un cu oamenii. )acă-l vei vedea că înjură şi insultă peservitor, nu trece cu vederea acest lucru, ci pedepseşte-l pe copil. )acă ştie că nu-i este îngăduitsă înjure şi să insulte sluga, cu atât mai mult nu va înjura şi insulta pe ceilalţi oameni, înc/ide-igura la orice cuvânt râu şi urât. )acă-l vei vedea că /uleşte pe cineva, astupă-i gura şi îndreaptă-ilim*a spre propriile sale greşeli şi scăderi.

fătuieşte şi pe mamă să-i dea copilului astfel de învăţături9 tot aşa şi pe pedagog, ca şi peservitorul ce-l însoţeşte la plim*are, pentru ca toţi la un loc să-i fie pa+nici şi să o*serve ca nucumva să iasă din gura copilului, prin uşile cele de aur, acele cuvinte urâte şi rele.

ă nu cre+i că-ţi tre*uie mult timp ca să ajungi la *une re+ultate, îţi sunt de-ajuns două luni şi aireuşit în totul dacă de la început îl o*servi, îl ameninţi şi pui atât de mulţi supraveg/etori. unalui deprindere se preface într-o a doua natură.

0şadar, această poartă va ajunge o poartă vrednică de a intra prin ea )omnul numai dacă nu sevor rosti nici cuvinte de ruşine, nici cuvinte necugetate şi nici un alt cuvânt rău, ci numai cele ce

se cuvin tăpânului. )acă cei care instruiesc pe copiii lor pentru a fi *uni ostaşi, îi iau de mici şi-i învaţă să tragă cu arcul, să se îm*race cu /aine ostăşeşti, să călărească, fără ca vârsta copiilor săle fie o piedică, cu cât mai mult tre*uie ca aceia care se pregătesc pentru oastea cerească să seîm*race cu toată această podoa*ă împărătească ă fie învăţat deci copilul să cânte psalmi lui)umne+eu, spre a nu-şi petrece vremea cu cântece de ruşine şi povestiri nefolositoare. "Desrecre=terea coii!or$ [email protected]$ 'n +o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=tereacoii!or?$ ( 2@262@4/

„)acă poveştile *ă*eşti pun atâta stăpânire pe sufletul copilului, încât îşi înc/ipuie că suntadevărate cele povestite, cum oare n-ar pune stăpânire pe sufletul lui şi nu l-ar umple de multăteamă, când i s-ar spune istorisiri cu totul adevărate "Desre cre=terea coii!or$ 22$ 'n +o!(

Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( 233/„ă nu duci niciodată copilul la teatru, ca să nu se pângărească în întregime prin cele ce aude şivede. 7n pieţe, mai cu seamă când trece prin îng/esuială de lume, pedagogul să ţină seamă deaceastă lege şi să vor*ească cu el în aşa c/ip, încât să nu se pângărească oc/ii copilului.

unt multe mijloace prin care poţi face pe copil să nu-şi înc/ipuie că merită să fie vă+ut şiadmirat8 de+*racă-l de prea multa podoa*ă9 tunde-i părul de pe cap, aşa cum se cade să fie uncopil. )acă se supără copilul că este lipsit de podoa*e, învaţă-l în primul rând că el este cea maimare podoa*ă.

0stfel, pentru a face pe copil să nu se uite cu plăcere "a lucrurile care i-ar vătăma sufletul,serveşte-te de povestirile acelea, destul de *une pentru a-l feri, în care se vor*eşte despre păcatele săvârşite de fiii "ui )umne+eu cu fiicele oamenilor !=ac., A, $9 <t. @$, @F-@'9 2c. %F,?F(, despre cele întâmplate sodomiţilor !=ac., %', %- ?&(, despre g/eenă şi încă multe altele.

7n privinţa educaţiei oc/ilor, pedagogul şi însoţitorul copilului tre*uie să ai*ă multă grijă. 0rată-ialte frumuseţi şi întoarce-i privirile, de la priveliştile de ruşine, spre cer, soare, stele, florile



pământului, live+i, spre po+ele frumoase din cărţi. 1u astfel de frumuseţi să-i încânţi vederea. 3isunt încă alte multe lucruri frumoase care nu sunt vătămătoare.

Greu de pă+it este această poartă. =oc +ace înlăuntrul oc/ilor9 focul este legat de însăşi naturaoc/ilor şi ai putea spune că este c/iar constrângător. ă înveţe copilul cântece dumne+eieşti.

)acă în lăuntrul sufletului său nu se deşteaptă nici o poftă, apoi nu doreşte să vadă nici în afară.ă nu facă *aie cu femeile !rău e o*iceiul acesta(, nici să nu fie trimis unde sunt adunate maimulte femei la un loc.

ă audă necontenit întreaga istorie a vieţii lui "osif. ă afle învăţăturile despre împărăţia cerurilor şi ce mare răsplată se dă celor ce trăiesc în castitate. =ăgăduieşte-i că ai să-i dai o mireasăfrumoasă şi ai să-l faci moştenitorul averii tale. 0meninţă-l în toate c/ipurile. 0meninţă-l în toatec/ipurile dacă ve+i că face altceva decât doreşti şi grăieşte-i aşa8 Nu vom reuşi, fiule, să-ţi găsim o soţie virtuoasă dacă nu vei arăta multă grijă de tine, dacă nuvei dori să trăieşti virtuos. )ar dacă te vei sili să trăieşti aşa, te voi însura curând.

)acă va fi învăţat copilul să nu rostească mai ales cuvinte de ruşine, atunci să sădeşti de sus, dela )umne+eu, în sufletul lui evlavia. Vor*eşte-i despre frumuseţea sufletului. =ă să se nască însufletul lui gânduri şi sentimente curate faţă de femei. pune-i8 1el care se lasă dispreţuit de oservitoare este el însuşi un servitor. pune-i că tânărul tre*uie să ai*ă foarte multă grijă de elînsuşi. ă ai*ă grijă mai mult de oc/i decât de lim*ă8 cuvintele sunt au+ite îndată de oameni, pecând privirile nu sunt o*servate de toţi. imţul vă+ului merge iute9 poate ademeni, c/iar întremulţi oameni, fără să fie o*servat, cu aruncăturile oc/ilor orice faţă ar vrea. ;ânărul să nu ai*ălegătură cu nici o femeie afară de mama lui. Nu-i da *ani pe mână. ă nu se găsească cevaruşinos în preajma lui. 7nvaţă-l să dispreţuiască distracţiile şi altele asemenea acestora.

ă nu o*işnuim trupul copilului cu /aine moi şi nici să nu-i îngăduim să se apropie de alte

trupuri. ă căutăm să facem re+istent trupul copilului. ;re*uie să ne gândim că noi creştem unatlet pentru )umne+eu. ă nu între*uinţe+e deci nici aşternut moale şi nici /aine moi. 7n acestc/ip să dăm legi simţului tactil. "Desre cre=terea coii!or$ 4-6-.$ 'n +o!( Desre Feciorie$Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( 2346235/

„:rin urmare, o lege de netrecut să fie pentru copil8 să nu se ră+*une niciodată când este insultatel sau când suferă vreo nedreptate sau ceva rău9 dar niciodată să nu treacă cu vederea pe altulcare suferă pe nedrept.

)acă tatăl învaţă aceste lucruri pe copiii lui şi-i creşte aşa, atunci şi el va fi cu mult mai *un. 3iva căuta să fie cu mult mai *un dacă nu pentru alt motiv, cel puţin din o*ligaţia de a nu-şi

prejudicia învăţătura prin e>emplul său.ă fie învăţat copilul să ra*de dispreţul şi lipsa de consideraţie. ă nu ceară de la servitori să-ifacă servicii pentru simplul fapt că este fiul stăpânului. ă se servească singur, în acelea numai safie slujit de servitori în care nu poate să se servească singur, spre e>emplu a face de mâncare,îndatorire ce nu-i de căderea unui om li*er. 7ntr-adevăr, copilul nu tre*uie să neglije+e tre*urilece sunt de căderea omului li*er, iar în sc/im* să se ocupe cu lucrurile ce tre*uie făcute de sclavi.1ând tre*uie spălat pe picioare, să nu-l spele servitorul, ci sa se spele copilul însuşi. )acă se



poartă aşa, el ajunge iu*it şi respectat de servitori. ă nu-l îm*race nimeni cu /ainele şi nici să nuaştepte in *aie ca să fie servit de cineva, ci el însuşi să le facă pe toate. )acă va face aşa, vaajunge sănătos, lipsit de mândrie şi plăcut celorlalţi oameni.

7nvaţă-l pe copil că toţi oamenii sunt egali prin fire9 spune-i ce este un ro* şi ce este un om li*er.

Vor*eşte-i aşa87n vec/ime, fiule, pe vremea strămoşilor noştri, nu erau ro*i. :ăcatul a adus pe pământ ro*ia.Bdinioară, la început, un fiu a insultat pe tatăl său şi a fost pedepsit ca să fie ro* fraţilor săi !=ac.,', ?H-?5(.

agă de seamă deci să nu fii ro* ro*ilor. )acă te vei mânia şi te vei supăra ca ro*ii şi vei faceaceleaşi fapte ca şi ei, atunci nu eşti întru nimic mai presus de ei în ceea ce priveşte virtutea şinici nu vei mai avea vrednicia de om li*er. ârguieşte-te dar să fii stăpânul for9 şi să fii stăpân nu prin faptul că eşti stăpân, ci prin felul tău de a te purta9 să fii stăpânul pornirilor tale, ca nu cumvasă fii găsit ro* al lor, deşi eşti li*er. Bare nu ve+i câţi părinţi au de+moştenit pe copiii lor şi i-au

făcut moştenitori în locul lor pe sclavi 0i grijă deci să nu se întâmple aşa ceva. )in partea meanici n-o vreau, nici n-o doresc9 tu eşti stăpân şi pe una, şi pe alta.

:otoleşte-i în acest c/ip mânia. :orunceşte-i să se poarte cu slugile cum se poartă cu fraţii.7nvaţă-" că toţi oamenii sunt egali prin fireC "Desre cre=terea coii!or$ -065,$ 'n +o!( DesreFeciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( 23062,@/

„pune deci copilului8)acă vei vedea că un servitor ţi-a pierdut creionul, sau ţi-a stricat pana de scris, nu te mânia, nicinu insulta şi nici nu înjura9 dimpotrivă, fii iertător, potoleşte-te repede. )acă te vei învăţa săsuporţi fără supărări pagu*e mici, vei suporta şi pe cele mari, când ai să pier+i cureaua de "a

tă*liţă sau lănţişorul de aramă.1opiii sunt tare supărăcioşi când pierd astfel de mărunţişuri şi şi-ar da mai degra*ă viaţa decât sălase nepedepsite asemenea pierderi. 0tunci este timpul să înmoi asprimea mâniei "ui. =iiîncredinţat că dacă va fi liniştit şi *lând faţă de aceste pagu*e, când va fi *ăr*at va suporta cuuşurinţă orice pagu*ă. )acă va avea copilul plăcuţa lucrată frumos din lemn foarte curată şi fărănici o pată, iar lângă ea lănţişoare de aramă şi creioane strălucitoare ca şi argintul şi alte o*iectede acestea copilăreşti şi dacă le va pierde sau le va strica servitorul care-l însoţeşte, iar copilul nuse va supăra, nici nu se va mânia, a dat dovadă de cea mai mare înţelepciune. ă nu-i cumperiîndată lucrurile pierdute sau stricate, ca nu cumva să se stingă dorinţa prin înlocuirea o*iectelor.)impotrivă, atunci să-i înlocuieşti ceea ce l-a supărat, când vei vedea că nu le mai doreşte şi nici

nu mai suferă din pricina lor. Nu este vor*a aici de lucruri mici, ci sunt lucruri care ţin de orânduirea întregii lumi. 7nvaţă-l sădea precădere fratelui mai mic, dacă are9 de nu are frate, servitorului. 3i acesta este un semn decea mai mare înţelegere.

7nmuiaţi prin aceste mijloace mânia copilului, ca să dea naştere la gânduri potolite şi *lânde.)acă nu simte de+gust de nimeni, dacă suportă pagu*a, dacă n-are nevoie să fie servit, dacă nu se



revoltă când altul este cinstit şi preţuit, cum poate să se mai mânie !Desre cre=terea coii!or$5.654$ 'n +o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ (2,362,,/

„7nvaţă-ţi copilul să nu pună nici un preţ pe *ani, nici pe slava omenească, nici numai pe viaţa de

aici. )acă va avea astfel de gânduri, va fi un înţelept. "Desre cre=terea coii!or$ ;5$ 'n +o!(Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( 2,5/

„)acă vrea să se facă militar, dacă vrea să se facă avocat sau orice altceva, învaţă-l să nu-şicâştige e>istenţa în c/ip ruşinos.

<ama să caute să-şi crească fiica în acelaşi c/ip, să îndepărte+e de faţa ei lu>ul, podoa*a şi toatecelelalte lucruri cu care se împodo*esc femeile stricate. 7n afară de aceasta, să sta*ileşti o legegenerală ca să îndepărte+i, atât pe tânăr, cât şi pe fată, de lu> şi de *eţie. 3i acest lucru este demare ajutor pentru pă+irea castităţii. :e tineri îi ispiteşte pofta trupească, iar pe fete, dragostea de podoa*e şi uşurătatea. ă căutăm să stârpim toate aceste porniri.

1rescând astfel de atleţi, vom putea să plăcem lui )umne+eu ca să putem şi noi, şi copiii noştri,să do*ândim *unătăţile făgăduite celor ce-2 iu*esc pe ElC "Desre cre=terea coii!or$ ;060@$ 'n +o!( Desre Feciorie$ Ao!o7ia +ieţii #ona8a!e$ Desre cre=terea coii!or?$ ( 2,5/

,,1a un sculptor minunat, care face o statuie de aur şi o lucrea+ă cu foarte mare grijă, aşa lucra şi"ov sufletul copiilor, formându-l şi împodo*indu-l. şi ca un plugar vrednic, care udă, apără şiîmprejmuieşte trunc/iurile finicilor sau ale măslinilor şi-i îngrijeşte în tot c/ipul, aşa şi "ov nulasă nimic la o parte pentru a creşte, ca pe un măslin plin de rod, sufletul fiecărui copil cu un spor mai mare de virtute. "O#i!ii !a săracu! La<ăr$ cu+:ntu! &$ 'n +o!( O#i!ii !a săracu! La<ăr(Desre soartă =i )ro+idenţă?$ ( 3,3/

,,1ă adeseori când o slujnică aprinde sfeşnicul, îi poruncim să nu-l ducă unde este vreo trestiesau iar*ă uscată sau ceva de acest fel, ca nu cumva uitând noi de el, să cadă vreo scânteie şi, pornind de la acea uscătură, să se aprindă toată casa. 0ceastă purtare de grijă să o avem şi pentrucopii şi să nu le ducem privirile unde sunt slujnice desfrânate , fete destră*ălate ori roa*eneînfrânate, ci să poruncim cu tărie ca, şi dacă avem o asemenea slujnică, sau vecină, sau pur şisimplu orice fată care este astfel , să nu vină nici su* privirile, nici să nu ai*ă convor*iri cu ceitineri, ca nu cumva că+ând din acelea vreo scânteie, să aprindă întreg sufletul copilului şinefericirea să devină nemângâiată. 3i nu numai de imagini, ci şi de au+iri dulci şi desfrânate să-iferim ca să nu li se vrăjească prin acestea sufletul. Nici la spectacole să nu-i ducem, nici laospeţe şi *eţii, ci mai degra*ă tinerii să fie pă+iţi mai tare decât fecioarele în cămările lor . 1ă

nimic nu împodo*eşte aşa de mult vârsta lor precum cununa întregii înţelepciuni IJKLMJOPQR şia veni la nuntă curat de toată desfrânarea . "ar dacă sufletul nu a cugetat mai înainteISMTUUWXKR la desfrâu , nici nu s-a stricat, ci tânărul a cunoscut doar pe femeia cu care s-a unit prin nuntă, atunci şi soţiile le vor deveni dorite. 1ând tinerii vor păşi spre căsătorie cu oasemenea pa+ă, atunci şi pornirile drăgăstoase IUMKWUYR vor fi mai calde şi dragostea IUOPZXR maiadevărată şi prietenia ILZZXR lor mai adâncă şi mai strânsă. "ar cele ce se întâmplă acum nu suntnuntă, ci pur şi simplu înavuţire şi negoţ. 1ăci atunci când tânărul este stricat dinainte de nuntă,iar după nuntă iarăşi se uită la altă femeie, care mai este folosul nunţii, spune-mi ! Cinci



cu+:ntări desre Ana =i Sa#ue!$ cu+:ntu! I$ 'n +o!( O#i!ii =i cu+:ntări desre educaţiacoii!or?$ ( ,46,5/

,,C să-i creştem !pe copii 4 n.n.( cu multă sârguinţă Iîn legea lui )umne+euR şi să îndepărtăm pecei tineri de orice răutate, mai cu seamă de neînfrânare şi împrăştiere . 1umplit este acest ră+*oi

şi nimic nu primejduieşte atât de mult vârsta copilăriei şi tinereţii ca această patimă. )in toate părţile să-i îngrădim şi să-i ocrotim cu sfătuiri, cu îndemnuri, cu înfricoşări, cu ameninţări . )acăei vor *irui această poftă, nu vor fi *iruiţi degra*ă de vreo alta, ci vor fi şi mai tari decât *anii, sevor înfrâna şi de la *eţie, şi c/efurile şi întâlnirile stricate le vor îndepărta cu toată râvna, le vor fimai iu*iţi şi părinţilor, vor fi mai respectaţi şi de toţi oamenii. "Cinci cu+:ntări desre Ana =iSa#ue!$ cu+:ntu! I$ 'n +o!( O#i!ii =i cu+:ntări desre educaţia coii!or?$ cu+:ntu! II$ ( 2,/

,,C ca să fie respectaţi şi de oameni şi să fie doriţi şi lui )umne+eu copiii InoştriR, să împodo*imsufletele lor şi să-i aducem către nuntă cu I+estreaR întregii înţelepciuni IJKLMJOPQR . 1ăciastfel se vor revărsa asupra lor ca din nişte i+voare şi toate cele ale veacului de acum şi 7l vor avea milostiv şi pe )umne+eu. e vor *ucura şi de slava de acum şi de cea viitoare . "Cinci

cu+:ntări desre Ana =i Sa#ue!$ cu+:ntu! II$ 'n +o!( O#i!ii =i cu+:ntări desre educaţiacoii!or?$ ( 2./

,,0scultă-l pe :avel +icând8 Ifemeia se va mântui prin naştere de prunciR dacă ei IcopiiiR stăruieîn credinţă, în iu*ire şi sfinţenie cu cuminţenie Ien pistei, en agape, en /agiasmo metasop/ros[nes, % ;imotei ?, %5R. 1/iar dacă ştii de mii de rele în tine însuţi, gândeşte-te că ai totuşio mângâiere pentru relele tale. 1reşte un atlet pentru Dristos Nu-ţi spun8 întoarce-l de lacăsătorie, trimite-l în pustie, pregăteşte-l să-şi aleagă viaţa mona/ilor Nu-ţi spun aceasta.)esigur, vreau acest lucru şi aş dori ca toţi să-l îm*răţişe+e, dar fiindcă el pare să fie o povară, nuvă silesc. 1reşte un atlet pentru Dristos şi, fiind în lume, învaţă-l evlavia din fragedă vârstă."Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie

ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3@563@;/,,)acă în sufletul încă fraged se întipăresc învăţăturile *une, nimeni nu le va mai putea ştergeatunci când se vor face tari ca o întipărire, precum ceara. 7l ai încă tremurând înfricoşat şitemător la orice privire, la orice cuvânt şi oricare alt lucru9 să te foloseşti de începutul Ivieţii luiRspre ceea ce se cuvine. )e vei avea un fiu *un, tu cel dintâi te vei *ucura de cele *une, apoi şi)umne+eu9 pentru tine însuţi lucre+i.

e spune că atunci când sunt pescuite, mărgăritarele sunt apă. "ar dacă pescarul e iscusit, punând pe mână picătura aceea şi rotind-o în palmă cu mâna cealaltă o face rotundă şi-i dă formă perfectsferică. )ar după ce i s-a întipărit forma, nu mai poate fi modificată. =iindcă tot ce este fraged

poate primi orice neavând încă forma lui proprie fi>ă, drept pentru care e trasă uşor spre oricareformă9 dar ceea ce este tare, dat fiind că a do*ândit ca stare duritatea nu iese uşor din ea, nici nutrece uşor într-o altă stare.

0şadar, fiecare dintre voi, părinţi şi mame, aşa cum îi vedem pe pictori făcându-şi ta*lourile şistatuile cu multă luare-aminte, tot aşa să ne îngrijim şi de aceste minunate statui Icare suntcopiiiR. 1ăci pictorii, punându-şi în fiecare +i ta*loul înaintea lor, întind culorile cum se cuvine."ar sculptorii în piatră fac şi ei acelaşi lucru, îndepărtând ce e de prisos şi adăugând ce lipseşte.



0şa şi voi, ca nişte făcători de statui, să aveţi spre aceasta toată +ă*ava făcând statui minunate lui)umne+eu9 suprimaţi ce e de prisos şi adăugaţi ce lipseşte9 şi priviţi la ele în fiecare +i Isă vedeţiRce în+estrare prisositoare au din fire, ca să o sporiţi, şi ce deficienţă din fire, ca să o suprimaţi. 3icu multă luare-aminte alungaţi de la ei prilejul desfrânării, căci această dragoste IerosR este foartevătămătoare pentru sufletele tinerilor. 1i mai înainte de a ajunge la e>perienţa ei învaţă-l să fie

trea+ şi veg/etor. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturientru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3@;63@0(

,,3i dacă-l ve+i călcând legea, pedepseşte-l, uneori cu o privire severă, alteori cu cuvintemuşcătoare, uneori cu reproşuri, alteori răsfaţă-l şi fă-i făgăduinţe. Nu-l lovi încontinuu, nici nu-lo*işnui să fie pedepsit aşa, căci dacă se învaţă să fie pedepsit încontinuu, se va învăţa să ledispreţuiască, iar învăţând să le dispreţuiască, s-ar răsturna toate. 1i să se teamă mereu delovituri, dar să nu le primească9 *iciul să pocnească, dar să nu lovească. "ar ameninţările să nu fietranspuse în faptă. ă nu se vadă însă că vor*ele sunt doar simple ameninţări, fiindcă doar atuncieste *ună ameninţarea când se crede că va fi transpusă în faptă, căci dacă cel ce a greşit aflăîngăduinţă, o va dispreţui. 1i să se aştepte să fie pedepsit, ca să nu se stingă frica, ci să rămână ca

un foc care creşte şi smulge toţi spinii de peste tot şi ca o sapă ascuţită care sapă adânc. )ar cândve+i că frica îi este de folos, uşurea+ă-l, căci firea noastră are nevoie şi de uşurare.

7nvaţă-l să fie îngăduitor şi iu*itor de oameni. 3i dacă ve+i că-şi ocărăşte servitorul însoţitor, nutrece cu vederea faptul şi pedepseşte-l pe el, cel li*er. 1ăci cel ce ştie că nu-i este îngăduit săocărască pe sluga sa, cu atât mai mult nu va defăima, nici nu va /uli pe cel li*er şi egal în cinstirecu el. 1oase-i gura de la răutate. )acă-l ve+i defăimând pe cineva, înc/ide-i gura şi mută-i lim*aîmpotriva greşelilor lui. 7ndeamnă şi pe mama lui, precum şi pe pedagogul şi servitorul luiînsoţitor să-i spună acestea, ca toţi să-i fie străjeri şi să o*serve ca nici unul din acele gânduri sănu scape din gura acelui copil şi din uşile de aur. 3i să nu socoteşti că lucrul are nevoie de multtimp. )acă porunceşti şi ameninţi sever de la început aşe+i atâţia străjeri, sunt de ajuns două luni

şi totul se va îndrepta şi lucrul va do*ândi tăria sigură a firii.3i această poartă se va putea face vrednică de )umne+eu atunci când el nu va rosti nici oo*ră+nicie, nici o glumă, nimic lipsit de minte şi nimic altceva, ci toate vor fi cum se cuvintăpânului. 1ăci dacă cel care învaţă meseria militară trupească îşi învaţă de devreme copiii săfie soldaţi şi să mânuiască armele, să îm*race mantaua militară şi să urce pe cal, şi vârsta lor nueste pentru ei nici o piedică, cu atât mai mult cei ce vor să fie soldaţi sus Iîn cerR tre*uie săîm*race toată găteala împărătească. ă înveţe deci să cânte psalmi lui )umne+eu ca să nu-şi petreacă timpul în cântări ruşinoase şi poveşti nelalocul lor. 0şa să fie asigurată poarta aceasta şicetăţenii aceia să fie înscrişi în liste, iar pe ceilalţi să-i omorâm înăuntru, cum omoară al*ineleviespile nelăsându-le să iasă afară, nici să *â+âie. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i creascăărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 33,633.(

,,C copiii să nu audă nimic nelalocul lui nici de la alţi copii, nici de la pedagog, nici de la doici.1i aşa cum plantele au nevoie de cea mai mare îngrijire atunci când sunt fragede, tot aşa şi copiii.ă purtăm astfel de grijă să ai*ă doici *une, pentru ca să li se pună de la *a+ă o temelie *ună şi sănu primească încă de la început nimic rău. :rin urmare, să nu audă poveşti Im[t/ousR flecare şi *ă*eşti Icf. % ;imotei $, FR8 1utare a iu*it pe cutare. =iul împăratului şi fiica sa mai mică au făcutacestea. ă nu audă nimic din acestea, ci să audă altele fără nici un ocoliş cu toată simplitatea.



"Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţieortodoă a coii!or de a<i?$ ( 332/

„:rin urmare, să nu audă astfel de *asme Im[t/oisR. 1i atunci când se rela>ea+ă de ostenelilestudiilor \ fiindcă îi plac povestirile din vec/ime \ vor*eşte-i depărtându-l de la orice

copilărie, căci creşti un filosof, un atlet şi un cetăţean al cerurilor. pune-i, aşadar, şi pHovesşte-te-i8 Erau la început doi copii ai unui tată, doi fraţi Icf. =acere $, % s].R. după care, oprindu-te,reia8 3i care au ieşit din acelaşi sân. 6nul era mai mare, iar altul mai mic. :rimul era plugar, iar celălalt păstor. 3i acela îşi scotea oile în văi şi la ia+uri. 3i îndulceşte cele povestite, ca să ai*ăcopilul o desfătare şi să nu-l părăsească însufleţirea. 6nul semăna şi sădea. 3i i s-a părut potrivitodată să cinstească prin acestea pe )umne+eu. "ar păstorul i-a adus lui )umne+eu întâi-născuţiiturmelor sale. Nu este oare cu mult mai *ine ca în loc de oi cu lâna de aur şi de *asmul acela^ să-i povesteşti acestea )upă cate ţine-i trea+ă atenţia \ căci povestirea are cea de acest fel \ neadăugând nimic mincinos, ci doar pe cel din criptură. "ar atunci când a adus lui )umne+euîntâi-născuţii Iturmelor saleR, de îndată s-a pogorât foc din cer şi a răpit toate la jertfelnicul desus. )ar cel mai mare nu a făcut aşa, ci s-a dus şi, punându-şi deoparte pentru sine primele roade,

i-a adus lui )umne+eu pe cele de pe urmă. 3i )umne+eu n-a luat seamă la ele, ci -a întors de laele şi le-a lăsat să rămână pe pământ9 dar pe acelea Iale celui mai micR le-a primit la ine. 0şacum se întâmplă şi cu cei ce stau la ţară8 pe unul din cei ce-i aduc daruri stăpânul îl cinsteşti şi-l primeşte înăuntru, dar pe altul îl lasă să stea afară. 0şa s-a întâmplat şi atunci. )ar ce s-a petrecutdupă aceasta =ratele mai mare s-a întristat că a fost lipsit de cinste şi a fost trecut cu vederea înce priveşte *unăvoinţa, şi era mâ/nit. 7i spune lui atunci )umne+eu8 _:entru ce te-ai întristat Nuştii că lui )umne+eu i-ai adus jertfă :entru ce m-ai supărat 1e ai de reclamat :entru ce mi-aiadus roadele de pe urmă`. "ar dacă ţi se pare potrivit să foloseşti un lim*aj mai simplu, veispune8 _3i acela, neavând ce să spună, a rămas liniştit`, sau mai degra*ă a tăcut. )upă care,vă+ându-l pe fratele său mai mic, îi spune8 ă ieşim la câmpb. 3i luându-l cu viclenie, fratelemai mare l-a omorât. 3i credea că lucrul rămâne ascuns de )umne+eu. )ar vine la el )umne+eu

şi-i spune8 _6nde e fratele tău`. 3i acela spune8 _Nu ştiu. Bare nu cumva sunt eu pă+itorulfratelui meu`. 3i îi +ice atunci )umne+eu8 _"ată, sângele fratelui tău strigă la <ine din pământ`.

)ar şi mama să stea alături atunci când sufletul copilului se plămădeşte astfel prin asemenea povestiri, ca să ajute şi ea şi să laude cele +ise.

)eci ce s-a întâmplat după aceasta :e acela )umne+eu l-a primit în cer şi, sfârşindu-şi viaţa, eacum sus Iîn cerR. =iindcă prin asemenea povestiri copilul primeşte cuvântul despre înviere. 1ăcidacă în *asme se povestesc lucruri de necre+ut, spunându-se că aceasta a făcut-o semi+eu iar copilul crede aceasta şi, c/iar dacă nu ştie ce este un semi+eu, şuie că e ceva mai mare ca omulşi, au+ind aceasta, se minunea+ă, cu atât mai mult când aude vor*indu-se despre înviere şi căsufletul acestuia a urcat la cer. )eci pe acela l-a luat numaidecât sus, dar acesta, care l-a omorât,a trăit încă mulţi ani rău pătimind, trăind cu frică şi cutremur, şi a suferit de$ci de mii de lucruricumplite fiind pedepsit în fiecare +i. 3i vor*eşte-i de pedeapsă cu serio+itate, nu spune pur şisimplu8 0u au+it de la )umne+eu8 _uspinând şi tremurând să fii pe pământ`, căci nu ştie copilulce este aceasta9 ci spune-i8 0şa cum tu stai în picioare în faţa învăţătorului neliniştit dacă vei fi *iciuit sau nu, şi tremuri şi te înspăimânte+i, tot aşa şi acela a trăit mereu ca unul care 2-a supărat pe )umne+eu.



7i este de ajuns să-i povesteşti până aici, şi spune-i această povestire într-o seară la cină. "ar amasă-i spună iarăşi aceleaşi lucruri. 0poi, după ce le-a au+it de mai multe ori, cere-i şi lui8 pune-mi povestea, ca să se şi am*iţione+e. 3i când va fi reţinut povestirea, atunci să-i spui şi folosul. 1ăcisufletul său, care a primit în el povestirea, ştie să aducă roade c/iar şi înainte de sfârşitul munciitale. )upă care spune-i şi tu8 Ve+i cât de rea este lăcomia pântecelui 1ât de rău este să-ţi omori

fratele Ve+i cât de rău este să cre+i că te poţi ascunde de )umne+eu =iindcă El le vede pe toate,c/iar şi pe cele făcute în ascuns. )acă şi numai această învăţătură o vei fi însămânţat în copilultău, nu vei mai avea nevoie de pedagog, această frică de )umne+eu pă+ind copilul mai multdecât orice frică şi +guduindu-i sufletul. )ar nu numai aceasta. 1i du-l de mână şi la *isericăsârguindu-te să-l duci mai cu seamă Iîn prima săptămână din :ostul <areR atunci când se citeşteaceastă povestire. =iindcă îl vei vedea strălucind de *ucurie, săltând şi *ucurându-se, pentru căştie ceea ce toţi nu ştiu, luând-o înaintea citirii, recunoscând-o şi folosindu-se mult. 3i de acumlucrul e *ine aşe+at în amintirea sa 4 dar sunt şi alte foloase ce pot fi scoase din povestire. ăînveţe de la tine că nu tre*uie să se îndurere+e atunci când suferă rele9 )umne+eu i-a arătat aiciaceasta încă de la început, pentru că pe cel care i-a fost *ine-plăcut l-a luat prin moarte sus, lacer. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o

educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3326335/ ,,C când va fi crescut, spune-i şi povestiri mai înfricoşătoare. 1âtă vreme gândirea sa e fragedă,să nu o împovăre+i peste măsură, ca să nu se sperie. )ar când se va face de cincispre+ece ani saumai mult, să audă cele despre g/eenă, iar când va fi de +ece, de opt sau c/iar mai puţini ani, săaudă cele despre potop, cele despre odoma, cele făcute împotriva Egiptului, toate lucruri caresunt pline de pedepse, şi să le audă foarte pe larg. "ar când va creşte mai mult, să audă şi cele ale Noului ;estament, cele ale /arului, cele ale g/eenei. 1u aceste povestiri şi cu multele alteleîmprejmuieşte-i au+ul oferindu-i şi e>emple de acasă^.

"ar dacă cineva povesteşte lucruri îndoielnice, nicidecum să nu lăsăm, cum spuneam, să ajungă la

el. )acă ve+i un servitor vor*ind lucruri de ruşine în faţa lui, pedepseşte-l îndată şi cercetea+ă cuseveritate şi asprime greşelile făcute. )acă ve+i o fată, mai *ine să nu se apropie de el acea fatăca să nu se aprindă focul, afară numai dacă e o femeie *ătrână şi care n-are nimic care să poatăatrage un tânăr9 dar de o femeie tânără să se ferească mai mult ca de foc. 1ăci aşa nici nu vaspune ceva nelalocul lui, dacă nu va au+i nimic nelalocul lui, ci va fi crescut în acestea."Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţieortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3,,/

,,C să îndepărte+i e>cesul de eleganţă tăindu-i părul care-i cade de sus pentru a-i da o înfăţişareserioasă. "ar dacă copilului îi va veni greu să fie lipsit de podoa*ă, să înveţe mai întâi că aceasta ecea mai frumoasă podoa*ă. "ar ca să nu vadă Ilucruri indecenteR, vor fi de ajuns pentru pa+ă povestirile privitoare la fiii lui )umne+eu care au alunecat spre fiicele oamenilor I=acere A, %-$R,la sodomeni I=acere %', %-?'R, g/eenă şi toate celelalte.

0ici mai ales pedagogul şi servitorul însoţitor tre*uie să ai*ă mare grijă. 0rată-i însă alte lucrurifrumoase şi a*ate-i oc/ii spre cer, spre soare, spre stele, spre florile pământului, spre pajişti, sprefrumuseţile IilustraţiilorR cărţilor9 spre acestea întoarce-i privirile. 3i sunt multele altele care nuaduc vătămare. 1ăci această poartă e cu anevoie de pă+it fiindcă are focul înăuntrul ei, precum şio necesitate, cum ar spune cineva, naturală. ă înveţe cântările dumne+eieşti IpsalmiiR. )acă nu e



tre+ită înăuntru, el nu vrea nici să vadă în afară. ă nu facă *aie cu femei, căci e un o*icei rău,nici să nu fie trimis în mulţime de femei.

ă audă necontenit toate cele privitoare la "osif^9 să înveţe apoi cele privitoare la 7mpărăţiacerurilor, care e plata pusă deoparte celor cuminţi. =ăgăduieşte-i că-i vei aduce o mireasă

frumoasă şi-l vei face moştenitor şi urmaş. 0meninţă-l cu de toate, dacă ve+i lucruri contrare, şispune-i8 Nu-ţi vom găsi copile, o femeie virtuoasă, dacă nu vei arăta multă pa+ă şi dăruire învirtute9 dar de cum te vei stăpâni, de îndată te voi aduce la nuntă. <ai cu seamă dacă e educat sănu grăiască lucruri ruşinoase, el are evlavie din tinereţe. Vor*eşte-i despre frumuseţea sufletului.=ă să se nască în el un gând înţelept faţă de femei. pune-i că a fi dispreţuit de slugi e un lucruvrednic de o slugă şi că mai cu seamă tânărul are nevoie de multă sârguinţă. 1ăci cel ce grăieşteceva nelalocul său va fi vădit, dar cel ce priveşte nu va fi vădit 4 pentru că acest simţ e repede 4 şi c/iar şe+ând între mulţi o poate seduce prin aruncături ale oc/ilor pe cea pe care o vrea. ă nuai*ă nimic comun cu vreo femeie. 0fară de mama sa să nu mai vadă nici o femeie. Nu-i da *ani. Nimic ruşinos să nu pătrundă în el. ă dispreţuiască *ogăţia şi celelalte asemenea ei. "Cu+:ntdesre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a

coii!or de a<i?$ ( 3,.63,4/ ,,1reştem un atlet, să ne gândim la asta. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţiicoiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3,4/

,,ă venim, aşadar, la puterea tiranică8 irasci*ilitatea It/[mosR. Ea nu tre*uie nici rete+ată cudesăvârşire în tânăr, nici nu tre*uie îngăduit ca el să se folosească pretutindeni de ea, ci să-ieducăm de la cea mai fragedă vârstă ca atunci când suferă o nedreptate, să o suporte, iar dacă văd pe cineva suferind o nedreptate, să meargă cu vitejie şi să ia cu cuvenită măsură apărarea celui cesuferă. )ar aceasta cum va fi )acă se antrenea+ă cu cei ai casei lor şi suportă să fie dispreţuiţi şisă nu se înfurie când nu sunt ascultaţi, ci îşi cercetea+ă cu e>actitate cele pe care le greşesc faţă

de alţii. :este tot în unele ca acestea tatăl va fi stăpân, fiind aspru şi neînduplecat când legile suntcălcate, dar *lând şi *inevoitor şi dăruind copilului multe răsplăţi atunci când sunt respectate.1ăci tot aşa guvernea+ă şi )umne+eu lumea prin frica de g/eenă şi prin făgăduinţa 7mpărăţiei. 3itot aşa să fim şi noi faţă de copiii noştri.

<ulţi de pretutindenea să fie cei care îi îm*oldesc pentru a-i antrena şi deprinde între ai săi săsuporte suferinţa. 3i aşa cum înainte de concursuri atleţii se antrenea+ă pe terenuri între ei, ca,i+*ândind între ei, să fie ne*iruiţi de adversarii lor, tot aşa să fie educat acasă şi copilul. 3iadeseori tatăl sau fratele lui să fie cel care-l provoacă9 şi toţi să se sârguiască pentru *iruinţa lui,cineva fie apărându-se, fie împotrivindu-i-se în luptă ca prin aceasta să se antrene+e. ;ot aşa şiservitorii să-l înţepe necontenit şi pe drept şi pe nedrept, ca să înveţe să-şi stăpânească pretutindeni suferinţa. 1ăci dacă tatăl îl va înţepa, nu e lucru mare, pentru că numele tatălui,stăpânind dinainte peste sufletul său, nu-l lasă să se revolte. 1i să facă aceasta cei de-o vârstă cuel, slugi sau li*eri, ca să înveţe între aceştia îngăduinţa. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=icrească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ (3,-63,5/

,,1ând se înfurie, adu-i aminte pătimirile proprii, când se enervea+ă pe un servitor, adu-i amintedacă nu cumva i-a greşit şi el şi cum s-ar purta el însuşi în asemenea împrejurări. )acă-l ve+i



lovind un servitor, pedepseşte-l pentru asta, iar dacă-l ve+i ocărându-l, pedepseşte-l şi pentruaceasta. ă nu fie nici moale, nici săl*atic, ca să fie şi *ăr*at şi îngăduitor. 1ăci adeseori va aveanevoie de ajutorul irasci*ilităţii, ca, de e>emplu, dacă va avea cândva copii şi el sau va fi stăpân peste slugi. "rasci*ilitatea e folositoare pretutindeni9 e nefolositoare însă atunci când ne apărăm pe noi înşine. )e aceea şi :avel nu se foloseşte nicicând de ea pentru el însuşi, ci numai pentru

cei care au suferit o nedreptate. 3i <oise vă+ând un frate nedreptăţit s-a folosit de irasci*ilitate şiîncă foarte vitejeşte I"eşire ?, %%-%5R, el care era şi mai *lând dintre toţi oamenii INumeri %?, @R9dar când a fost ocărât, nu s-a apărat, ci a fugit. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i creascăărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3,5/

,,ă ai*ă această singură lege9 să nu se apere niciodată când e ocărât sau suferă cele rele şi să nura*de nicicând vă+ând pe un altul suferind aceasta. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i creascăărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3,5/

,,7nmoaie-i, aşadar, irasci*ilitatea astfel încât să nu dea naştere unor gânduri îngăduitoare9 căciatunci când nu mai e ataşat pasional de nimic, când suportă pagu*a, când nu cere îngrijire, când

nu e agasat atunci când e cinstit un altul, din ce pricină s-ar mai înfuria "Cu+:nt desre cu#se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or dea<i?$ ( 3.@/

,,<edicii spun că această poftă Ise>uală 4 n.n.R îi cuprinde cu vigoare pe copii dupăcincispre+ece ani Ivârsta pu*ertăţiiR. )eci cum vom lega această fiară 1e vom face 1e frâu îivom pune Nu ştiu altul decât pe cel al g/eenei. <ai întâi să-l a*atem de la privelişti şi au+iriruşinoase şi un copil li*er să nu calce niciodată în teatru. )acă totuşi caută desfătarea de acolo,de vom găsi, să-i arătăm pe alţii de o vârstă cu el care se reţin Isă meargă acoloR, ca să se reţină şiel din emulaţie I+eloR9 căci nimic nu îndreaptă aşa de *ine ca emulaţia, nimic. 3i aşa să lucrăm întoate, mai ales dacă e sensi*il la emulaţie I+elot[posR, fiindcă aceasta are o putere mult mai mare

decât frica, promisiunile şi decât toate.)upă care să ne gândim la desfătări nevătămătoare pentru ei. ă-i ducem la *ăr*aţi sfinţi. ă-ioferim o uşurare. ă-l cinstim cu multe daruri, ca sufletul lui să suporte necinstirea care-i vine deaici Iadică de la faptul că nu merge la teatruR. 3i în loc de spectacolele acelea, introdu povestiridesfătătoare, pajişti şi edificii strălucitoare. )upă care să le dăm jos pe acelea prin cuvânt,spunând către el8 B, copile, acele spectacole unde se văd femei de+*răcate şi se grăiesc lucruriruşinoase sunt pentru sclavii neli*eri. =ăgăduieşte că nu vei au+i, nici nu vei spune nimicnecuviincios, şi du-te. )ar nu e cu putinţă să nu au+i acolo nimic ruşinos. 1ele ce se petrec acolosunt nedemne de oc/ii tăi. punând acestea să-l sărutăm cu drag şi să-l cuprindem şi să-lstrângem cu mâinile ca să-i arătăm afecţiunea noastră. 3i prin toate acestea îl vom înmuia.

)ar ce 0m spus deja ca nicicând o fată tânără să nu se apropie de el, nici să-i slujească, ci doar o slujnică deja înaintată în vârstă, o femeie *ătrână. 3i cuvântul să aducă vor*a de 7mpărăţie IacerurilorR şi de cei ce au strălucit odinioară în curăţie şi dintre cei din afară IpăgâniR şi dintre ceiai noştri IcreştiniR9 şi necontenit să-i umplem urec/ea cu aceştia. "ar dacă avem servitori IoietesRînfrânaţi şi cuminţi, să dăm e>emple şi dintre aceştia spunându-i că e foarte nelalocul lui caservitorul să fie atât de cuminte, iar omul li*er Ieleut/erosR să fie mai rău decât acela.



)ar mai e>istă un alt leac. 1are e acesta ă fie învăţat şi să postească, dacă nu mereu, măcar dedouă ori pe săptămână8 miercurea şi vinerea. 3i să meargă la *iserică. 3i luându-l seara, când setermină spectacolele, tatăl să-i arate pe cei ce ies de acolo şi să râdă de *ătrâni, pentru că s-aufăcut mai lipsiţi de minte decât tinerii, şi de tineri, pentru că ard Ide patimiR. 3i să între*e pecopil8 1e au câştigat toţi aceştia Nimic altceva decât ruşine, ocară şi *atjocură. 1ăci nu e lucru

puţin pentru cuminţenie să se a*ţină de la toate acele privelişti şi au+iri.

)ar mai e ceva8 să fie învăţat să se roage cu multă râvnă şi străpungere Ia inimiiR. 3i să nu-mispui că un copilaş n-ar accepta cândva acestea, fiindcă mai cu seamă copilul acceptă acesteaavând privire ageră şi fiind trea+. 1ăci vedem multe astfel de e>emple la cei din vec/ime, ca, de pildă, pe )aniel şi pe "osif. ă nu-mi spui că "osif avea şaptespre+ece ani I=acere @F, ?R, cicugetă la aceasta8 de unde vine că el l-a atras pe tatăl său mai mult decât fraţii săi mai mari "ar "aco* nu era mai mic )ar "eremia "ar )aniel nu avea doispre+ece ani 3i olomon n-avea şi eldoispre+ece ani când s-a rugat cu acea minunată rugăciune "ar amuel nu l-a povăţuit, tânăr fiind, pe învăţătorul său 0şa încât să nu de+nădăjduim9 căci dacă cineva nu acceptă acestea efiindcă e prea tânăr la suflet, nu la vârstă. ă fie educat, aşadar, să se roage cu multă străpungere

Ia inimiiR şi să priveg/e+e după putinţă şi să se pună asupra copilului întipărirea unui *ăr*atsfânt. 1ăci cel care sârguieşte nici să jure, nici să ocărască atunci când e ocărât, nici să defaime,nici să urască, ci posteşte şi se roagă, are din acestea îndemn îndeajuns spre cuminţenieIsop/ros[neR. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturientru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3.@63.,/

,,E>istă şi o altă pa+ă a cuminţeniei8 să vadă necontenit pe întâi-stătătorul isericii Ipe episcopsau preotR şi să audă de la acela multe laude, iar tatăl să se mândrească pentru aceasta faţă de toţi.Vă+ându-l, fetele să se umple de respect. 3i astfel povestirile I*i*liceR, frica de tatăl său şifăgăduinţele, şi după acestea răsplata de la )umne+eu şi lucrurile *une de care se desfată ceicuminţi îi vor aduce multă siguranţă. 0daugă la aceasta şi favorurile din armată şi în tre*urile

pu*lice. :e lângă acestea, să ai necontenit un cuvânt de dispreţ împotriva desfrânării şi multelaude la adresa cuminţeniei. 0cestea toate sunt de ajuns pentru a reţine sufletul copilului. 3i aşase vor naşte în el gânduri cuviincioase. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţiicoiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3.2/

,,ă-i aducem aminte cuvintele de îndemn8 1opile, numai de )umne+eu să te temi şi afară de Elsă nu te temi de altcineva. :lecând de aici va fi *ăr*at priceput şi plăcut, căci nimic nu-l fac peom atât de lipsit de minte ca aceste patimi. =rica de )umne+eu e de ajuns pentru înţelepciune şi pentru a avea în lucrurile omeneşti judecata pe care se cuvine să o avem. 1ăci culmeaînţelepciunii aceasta este8 a nu fi pasionat de cele copilăreşti. ă fie educat să socotească dreptnimic *anii, drept nimic slava omenească, drept nimic puterea, drept nimic moartea, drept nimicviaţa de faţă9 şi aşa va fi c/i*+uit. )acă după un astfel de antrenament IaseseosR îl vom duce lanuntă, gândeşte-te ce mare dar va fi pentru mireasă. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i creascăărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3.263.4/

,,ă-l facem să se apropie după putere şi de tre*urile pu*lice Ipragmaton politionR care nu au păcate. "ar dacă serveşte ca militar, să înveţe să nu um*le după câştig ruşinos9 la fel şi dacă Ieavocat şiR ia apărarea celor nedreptăţiţi sau dacă face orice altceva de acest fel. "Cu+:nt desre



cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru o educaţie ortodoă acoii!or de a<i?$ ( 3.4/

,,"ar mama să înveţe să-şi educe şi ea fata în acestea şi să o a*ată de la lu> şi podoa*e, şi de latoate celelalte lucruri care sunt ale femeilor desfrânate. ;oate să le facă după legea aceasta şi atât

tânărul, cât şi fata să se a*ţină de la plăcere şi *eţie. 1ăci acesta este un lucru mare pentrucuminţenie, fiindcă pe tineri îi tul*ură pofta se>uală, iar pe femei dragostea de podoa*e şifleacuri. "Cu+:nt desre cu# se cade să6=i crească ărinţii coiii$ 'n +o!( S9aturi entru oeducaţie ortodoă a coii!or de a<i?$ ( 3.4/

„)acă copilul tău este demoni+at, alergi pe la toţi finţii şi asceţii şi-i rogi să ţi-l i+*ăvească9 însădacă păcătuieşte 4 şi asta e mai grav - eşti nepăsător. 0devărat, ce lucru *i+ar :entru că atuncicând copilul tău este c/inuit de demon nu-i aşa de înfricoşător, căci în felul acesta poate scăpa deiad9 dimpotrivă, din această încercare cineva se poate mântui şi încununa, dacă o ra*dă cunădejde. 7nsă cel care trăieşte în păcat, este imposi*il să se mântuiască. 0stfel, şi în viaţa aceastaeste ruşinat, şi după moarte va fi pedepsit veşnic. "Din +o!( )ro>!e#e!e +ieţii$ ( 3,,/

„)e aceea, precum caii care aleargă necugetat către prăpastie, şi îi ţinem în frâu şi îi pedepsimlovindu-i 4 şi pedeapsa aceasta este spre i+*ăvirea lor \, aşa şi pe copii tre*uie să-i ţinem înfrâu, să-i strunim şi să-i pedepsim pentru greşelile lor. :entru că, dacă nu-i pedepsim noi, îiaşteaptă alte pedepse, pedepse veşnice, ca şi pe noi. !Din +o!( )ro>!e#e!e +ieţii$ (3,4/

„)ar se cade să socotească părinţii şi tatăl şi mama nu cum să facă pe fiul lor cu *ani şi cu avuţiede gal*eni, ci cum să-i poată să-i facă mai avuţi la smerenie şi omenie şi la învăţătură şi la *unătate şi la înţelepciune mai multă decât toate, să nu le tre*uiască multe ca să nu fie daţi la pofte şi la lucrurile cele lumeşti ale tinereţii, ci să fie plecaţi, să fie învăţaţi, să fie înţelepţi. 1ade-se ca voi, părinţi, să cercetaţi, adică să vedeţi ieşirile şi intrările lor, um*letele lor cu amănuntul şi

cu grijă mare să vedeţi um*letele lor şi cu cine se unesc, pentru că atunci când vă leneviţi detoate acestea nu aveţi nici o iertare de la )umne+eu. "Din +o!( 1ăr7ăritare!e S9:ntu!ui IoanGură de Aur$ ( ./

„1ăci sufletul copiilor este ca pân+a al*ă care în orice fel se va vopsi întâi aşa va fi până lasfârşit. 1/iar de ar vrea cineva să o vopsească cu altă culoare, pururea se arată vopseala ceadintâi. 0şa şi copiii cei mici, când se o*işnuiesc la *ine, cu anevoie se întorc la rău. ! Din +o!(1ăr7ăritare!e S9:ntu!ui Ioan Gură de Aur$ ( 4/ „)eci să nu gândim cum să-i lăsăm pe copiii noştri *ogaţi, ci cum să-i pedepsim şi să-i lăsămînţelepţi, pentru că de ar avea nădejdea lor la avuţie, n-au grijă să facă alte *unătăţi decât să

acopere cu *ogăţie faptele lor cele rele. )eci să nu ne apucăm de alt lucru până ce vom îndreptasufletele copiilor noştri. "Din +o!( 1ăr7ăritare!e S9:ntu!ui Ioan Gură de Aur$ ( -/

„0cest lucru i se cuvine în mod deose*it femeii. )ouă prime motive sunt cunoscute. <ai întâieste aptitudinea minunată dată de )umne+eu femeii privind opera educaţiei. 0poi uşurinţa pecare i-o procură viaţa liniştită şi tăcută pe care o duce ea în casă, departe de luptele şi detul*urările vieţii pu*lice. <ai este încă o a treia raţiune pe care ne-o arată :avel. Educaţia *ună acopiilor este pentru femeie răscumpărarea unei greşeli vec/i. Ea a fost sedusă, %-a sedus pe



*ăr*at9 să lucre+e acum la mântuirea celor pe care i-a pierdut prin păcatul ei în :aradisul pământesc. =emeia se va mântui prin naşterea de fii, dacă-i va educa. "Din +o!( *o7ăţii!eoratorice$ ( ,45/

„ă nu fim, dar, nepăsători, ştiind că cei care se poartă după voia lui )umne+eu cu părinţii lor

vor fi slăviţi şi străluciţi şi în viaţa aceasta. :e cel virtuos şi *lând îl respectă şi-l cinstesc toţi, de-ar fi el mai sărac decât toţi, după cum pe cel rău şi vicios îl urăsc şi-i întorc spatele toţi, de-ar avea el mare *ogăţie. !1el virtuos( va fi respectat nu numai de ceilalţi oameni, dar îţi va fi maidrag şi ţie, tatăl lui, că vei avea şi alt temei de dragoste, nu mai mic decât glasul sângelui,virtutea. 3i-ţi va fi nu numai drag, ci şi mai de folos, că te va cinsti, te va sluji şi te va îngriji la *ătrâ-neţe. )upă cum cei nerecunoscători faţă de )umne+eu sunt dispreţuitori şi faţă de părinţi,tot aşa cei care-2 cinstesc pe =ăcător cinstesc mult şi pe cei ce i-au născut. 0şadar, ca să-ţi fiecopilul slăvit şi de )umne+eu, şi de oameni, să-ţi facă şi ţie viaţa plăcută şi să scapi şi tu deosânda ce va să fie, ai grijă mare de creşterea lui. "La cu+inte!eB &ădu+a să nu 9ie 'nscrisădacă are #ai uţin de =ai<eci de ani =i desre cre=terea coii!or =i desre #i!ostenie$ ;$ 'n +o!( Desre sc8i#>area nu#e!or( Desre ră>dare( Desre #i!ostenie?$ ( .456.4;/

Taina Căsătoriei-Educatia

Documents

Transcript of Taina Căsătoriei-Educatia