Std.TAFTA COSTEL

GRUPA:402

COOPERARE POLITIENEASCA INTERNATIONALA

Noua dimensiune a Europei, accentuata de disparitia frontierelor interne, scoate n evidenta pericolul fenomenului criminalitatii, n special a celei organizate, precum si dificultatile ntlnite de specialisti pentru a raspunde eficient asteptarilor cetatenilor si nevoilor statelor n conditii de securitate. raspunsuri adaptate si rapide. Criminalitatea organizata nu trebuie sa profite de constructia europeana pentru a se distanta de sistemul judiciar, astfel ca, este necesara adoptarea unor mijloace juridice eficiente, pentru ca Statele sa poata lupta mpotriva fenomenului infractional, n cadrul unui veritabil spatiu judiciar I. Scurt itinerar introductiv Noua dimensiune a Europei, accentuata de disparitia frontierelor interne, scoate n evidenta pericolul fenomenului criminalitatii, n special a celei organizate, precum si dificultatile ntlnite de specia listi pentru a raspunde eficient asteptarilor cetatenilor si nevoilor statelor n conditii de securitate. n fata problematicii vaste ridicate de acest flagel, statele membre trebuie sa puna la punct raspunsuri adaptate si rapide. Criminalitatea organizata nu trebuie sa profite de constructia europeana pentru a se distanta de sistemul judiciar, astfel ca, este necesara adoptarea unor mijloace juridice eficiente, pentru ca Statele sa poata lupta mpotriva fenomenului infractional, n cadrul unui veritabil spatiu judiciar european. Constructia acestui spatiu presupune o ntr-ajutorare acerba ntre statele membre n domenii ca extradarea, asistenta judiciara n materie penala etc. Ea implica o apropiere, chiar o aproximare a legislatiilor penale a statelor pentru a se ajunge la definitii uniforme ale infractiunilor grave cu caracter infractional. De asemenea, ea trebuie sa creeze conditii pentru evitarea dezvoltarii unor sanctuare n anumite domenii, ca de exemplu spalarea banilor proveniti din infractiune. Urmarind linia trasata de Tratatul de la Maastricht, care a pus bazele cooperarii n domeniile justitiei si afacerilor interne n snul Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam a creat un cadru institutional pentru a aprofunda actiunea statelor membre n domeniile de cooperare politieneasca si judiciara. Obiectivul declarat al Tratatului de la Amsterdam este de a oferi cetatenilor un nivel ridicat de protectie ntr-un spatiu de libertate, securitate si justitie 1 . Libertatea presupune existenta unui spatiu judiciar comun, n care cetatenii statelor membre sa poata sa se adreseze justitiei n unul din statele Uniunii Europene ca si n propria tara. Totodata, se reclama a fi eliminata posibilitatea ca infractorii sa exploateze diferentele dintre sistemele judiciare ale statelor si de aceea se impune ca hotarrile judecatoresti sa fie recunoscute si executate n strainatate fara formalitatile prevazute de conventiile clasice privind asistenta judiciara internationala. 2 n cadrul Consiliului European de la Tampere s-a statuat ca recunoasterea reciproca a hotarrilor este piatra unghiulara a cooperarii judiciare ntre statele membre ale Uniunii Europene.1

A se vedea art. 41 din Tratatul de la Amsterdam

Cooperarea judiciara n materie penala n cadrul Uniunii Europene se desfasoara la ora actuala n baza instrumentelor comunitare adoptate n temeiul Titlului VI din Tratatul Uniunii Europene care au din ce n ce mai mult la baza principiul recunoasterii re ciproce a hotarrilor judecatoresti. Initia, n materie, preponderente erau conventiile 3 , nsa n ultimii ani s-a optat pentru MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE solutia adoptarii unor decizii- cadru si decizii ale Consiliului, care sunt net avantajoase ntruct nu presupune ratificarea lor de catre statele membre ( de pilda, Conventia Uniunii Europene de asistenta judiciara n materie penala din 29.05.2000 a intrat n vigoare abia n august 2005, deoarece doar atunci s-a ndeplinit conditia celor 8 ratificari) si faciliteaza armonizarea legislatiilor nationale pe acest segment. Decizia- cadru nr.2000/584/JAI din 13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul european de arestare si procedurile de predare ntre statele membre ale Uniunii Europene este prima masura concreta n domeniu. Ea nlocuieste n rel atia dintre state procedurile Abstract: clasice de extradare, evident exceptnd cazurile pentru care unele state membre au declarat ca vor continua sa aplice tratatele de extradare. Decizia- cadru, inclusiv procedurile de predare ntre statele membre ale Uniunii Europene, a 4 , astfel cum a fost modificata prin fost transpusa de Romnia prin Titlul III al Legii nr.302/2004 Legea nr.224/2006 5 . n problematicii vaste II.fata Mandatul european de ridicate arestarede acest flagel, statele membre trebuie sa puna la punct Mandatul european de arestare constituie prima masura concreta n aplicarea principiului recunoasterii reciproce a hotarrilor penale, din care Consiliul european de la Tampere a decis sa faca piatra unghiulara a cooperarii judiciare dintre statele membre ale Uniunii Europene. A. Definitie Mandatul european de arestare este o decizie judiciara emisa de autoritatea competenta a unui stat membru al Uniunii Europene, n vederea arestarii si predarii catre un alt stat membru a unei persoane solicitate n vederea efectuarii urmaririi penale, a judecatii sau n scopul executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta privativa de libertate 6 . Mandatul european de arestare nu se suprapune pe mandatul de arestare preventiva din dreptul intern, ntruct, pe de o parte, mandatul european de arestare este o decizie judiciara care are ntotdeauna la baza un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei emis n conditiile legii pe plan intern, iar, pe de alta parte, mandatul european de arestare se emite numai atunci cnd un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la ndeplinire n tara, deoarece persoana n cauza se sustrage, aflndu-se pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene. Textul privitor la mandatul european de arestare a fost transpus n legislatia interna prin dispozitiile art.77 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala n materie penala, modificata si completata prin Legea nr.224/2006. Din punct de vedere juridic, legiuitorul comunitar n art.1 al.1 din Decizia- cadru nr.584/JAI/13.06.2002 defineste notiunea de mandat european de arestare. Din punct de vedere practic, acesta nu este altceva dect un formular 7 , iar autoritatea judiciara emitenta nu trebuie dect sa-l completeze si sa-l transmita autoritatilor de executare, pe una din caile admise de lege. B.Principiile fundamentale de reglementare 1.n cazul mandatului european de arestare este vorba de o procedura pur judiciara, nemaiexistnd o etapa administrativa ca si n procedura clasica. 2.n temeiul hotarrii judiciare pronuntata de autoritatea judiciara nationala competenta, mandatul european de arestare va permite predarea persoanelor solicitate n statul membru.

Consiliul de la Tampere, Finlanda, 15- 16.10.1999 A se vedea Conventia europeana de cooperare judiciara n materie penala de la Stasbourg din 20.04. 1959 si Protocolul din 17.03.1978; Conventia din 21.03.1983 privind transferul persoanelor condamnate; Conventia de aplicare a acordurilor Schengen din 19.-06.1990. 4 Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala n materie penala , publicata n M.Of.nr.594 din 1.07.2004 5 Legea nr.225/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.302/2004, publicata n M.Of. nr.534 din 21.06.2006 6 A se vedea art.1 alin.1 din Decizia- cadru a Consiliului nr.584/JAI din 13.06.2002 privind mandatul european de arestare 7 A se vedea anexa la Legea nr.302/2004, precum si art.79, 82 din Legea nr.224/2006 referitor la continutul mandatului de arestare si conditii de transmitere a acestuia2 3

Potrivit dispozitiilor art.81 alin.1 lit.a si b din Legea nr.224/2006 mandatul european de aretare se emite pentru extradarea pe rsoanelor care au savrsit fapte pedepsite cu o pedeapsa sau cu o masura de siguranta privativa de libertate egala sau mai mare de 1 an nchisoare, sau pentru executarea unor condamnari la o pedeapsa sau la o masura de siguranta mai mare de 4 luni nchisoare. 3. Procedura de transmitere a mandatului european de arestare impune ca termenele scurte sa fie re spe ctare. Astfel, hotarrea definitiva care autorizeaza sau refuza predarea persoanei solicitate trebuie, cu exceptia mprejurarilor deosebite, sa fie luata ntr-un termen de maxim 60 zile de la arestarea sa. 4.Daca sanctiunea ce se poate aplica n statul emitent este nchisoarea sau masura de siguranta privativa de libertate pe o durata de minim 3 ani si s-a comis una din cele 32 infractiuni prevazute de art.2 alin.2 din Decizia- cadru 8 , nu se mai verifica dubla incriminare a faptelor. 5.Cetatenia persoanei solicitate nu constituie un motiv obligatoriu de refuz al predarii 9 . 6.Prescriptia raspunderii penale sau a executarii pedepsei constituie un motiv optional de refuz al predarii si poate fi pusa n discutie n situatia n care faptele care fac obiectul mandatului european de arestare ar fi fost de competenta autoritatilor judiciare romne 10 . C.Cmpul de aplicare a mandatului european de arestare Mandatul european de arestare se aplica n toate statele membre sub rezerva, pe de o parte, a transpunerii deciziei- cadru n dreptul intern 11 si, pe de alta parte, a declaratiilor efectuate eventual de aceste state conform art.32 din Decizia- cadru nr.584/JAI/13.06.2002. Mandatul european de arestare este aplicabil indiferent de data comiterii faptelor. Totusi, Franta, Italia si Austria au declarat ca vor continua sa solutioneze conform regulilor extradarii cererile referitoare la faptele savrsite nainte de data indicata de ele, respectiv 7.08.2002 12 . III. Reglementa rile nationale referitoare la emiterea mandatului european de arestare de catre instantele romne Sediul materiei, astfel cum am reliefat anterior, este Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala n materie penala, modificata si completata de Legea nr.224/2006. A.Autoritatea competenta sa emita mandatul european de arestare n conformitate cu dispozitiile art.78 raportat la art.81 alin.1 din Legea nr.224/2006, instanta judecatoreasca care a emis un mandat de executare sau un mandat de arestare preventiva este competenta sa emita un mandat european de arestare, fie din oficiu, fie la cererea procurorului. B.Conditii de emitere a mandatului european de arestare Instanta poate emite un mandat european de arestare doar pe baza unui titlu preexistent, care va putea fi un mandat de arestare sau un mandat de executare a pedepsei aplicate sau o hotarre judecatoreasca prin care a fost aplicata o masura de siguranta privativa de libertate 13 . C.Difuzarea si transmiterea mandatului european de arestare Regulile de difuzare si transmitere a mandatelor europene de arestare sunt stabilite de art.82, 83 din Legea nr.302/2004.A se vedea si art.85 din Legea nr.224/2006 (cele 32 infractiuni sunt : participare la un grup criminal organizat; terorism; trafic de persoane; exploatare sexuala a copiilor si pornografie infantila; trafic ilicit de droguri si substante psihotrope; trafic ilicit de arme, munitii si substante explozive; coruptie; frauda, incluznd cea mpotriva intereselor financiare ale comunitatilor europene, n ntelesul Conventiei din 26.07.1985 privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene; spalare a produselor infractiunii; contrafacere de moneda, inclusiv a monedei euro; fapte legate de criminalitatea informatica ; fapte privind mediul nconjura tor, inclusiv traficul cu specii de animale si vegetale pe cale de disparitie; facilitatea intrarii si sederii ilegale; omor si vatamare corporala grava; trafic ilicit de organe si tesuturi umane; lipsire de libertate n mod ilegal, ra pire si luare de ostatici; rasism si xenofobie; furt organizat sau armat; trafic ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichitati si opere de arta; nsela ciune; deturnare de fonduri; contrafacere si piraterie de bunuri; falsificare de acte oficiale si uz de acte oficiale falsificate; falsificare de mijloace de plata ; trafic ilicit de substante hormonale si alti factori de crestere; trafic ilicit de materiale nucleare sau radioactive; trafic de vehicule furate; viol; incendiere cu intentie; crime aflate n jurisdictia Curtii Penale Internationale; sechestrare ilegala de nave si aeronave; sabotaj) 9 A se vedea art.88 alin.2 lit.c din Legea nr.224/2006 1 0 A se vedea art.88 alin.2 lit.g din Legea nr.224/2006 11 Regatul Unit al Marii Britanii desi a adoptat legea de transpunere a deciziei- cadru, punerea ei n practica implica un act legislativ care extinde n mod expres aceasta procedura la fiecare stat membru ce emite si executa mandatul european de arestare 12 Aceste state pentru fapte comise pna la 7.08.2002 aplica Conventia europeana de extradare din 13.12.19578 13

A se vedea dispozitiile art.81 alin.1 lit.a, b din Legea nr.224/2006 si Infra.II pct.132

Ce este nou in comparatie cu procedurile de extradare traditionale: Mandatul european de arestare introduce 6 elemente noi in comparatie cu procedurile de extradare traditionale: 1.Termene stricte:statul in care persoana este arestata trebuie sa transfere persoana respectiva in statul care a emis Mandatul european de arestare intr-un termen maxim de 90 de zile de la arestarea acesteia.Daca persoana consimte la predarea sa, decizia trebuie sa fie luata intr-un termen de 10 zile. 2.Proceduri simplificate:in privinta a 32 de categorii infractiuni grave , mandatul european de arestare elimina Principiul dublei incriminari , conform caruia comportamentul pentru care se solicita predarea trebuie sa constituie o O infractiune atat in statul solicitant , cat si in tara in care persoana cautat este arestata. 3.Absenta ingerintei politice:procedura mandatului european de arestare elimina faza politica a extradarii.Aceasta inseamna ca decizia de a preda sau nu o persoana in baza unui mandat european de arestare tine de procedura exclusiv judiciara. III.Concluzii Modificarile si completarile aduse Titlului III Mandatul e uropean de arestare prin Legea nr.224/2006 permit o aplicare corecta a procedurii mandatului european de arestare, ntruct prin completarile facute se reglementeaza expres drepturile si garantiile procedurale de care se bucura persoana solicitata (art.89- 91, art.94/1 si art.94/2). Totodata, prin modificarea art.77 si 85 alin.1 s-a reusit transpunerea exacta a deciziei- cadru, fiind eliminate erorile existente n vechea reglementare. Modificarea si completarea textului art.81 acopera un viciu al textului initial al legii absenta reglementarii procedurii de emitere a unui mandat european de arestare de catre instantele romne competente. Ct priveste modificarile aduse art.82 si art.83 observam ca prin acestea se asigura transpunerea exacta a deciziei- cadru, iar cele aduse art.100 si 102 s-au ndreptat unele erori materiale evidente din vechiul continut legal. Legea nr.224/2006, pe segmentul supus analizei, corespunde n totalitate exigentelor impuse de decizia- cadru n materie, nsa nu putem sa nu semnalam si anumite lacune ale legii, care pot sa creeze disfunctiona litati n activitatea judiciara. Astfel, art.89 alin.3 prevede ca instanta dispune arestarea persoanei solicitate prin ncheiere motivata, n cazul solicitarii de catre statul emitent de a se preda persoana solicitata. n practica judiciara fata de modul de formulare a textului legal se pot crea confuzii. Fata de reglementarile cuprinse n Titlul III a preciem ca ntr-o atare situatie, jude catorul din statul solicitat va dispune emiterea unui nou mandat, este vorba de mandat de arestare preventiva, cu respectarea tuturor dispozitiilor prevazute de Codul de procedura penala, a celor internationale care guverneaza materia arestarii preventive. Un alt aspect pe care dorim sa-l semnalam este cel referitor la hotarrea instantei prin care se ia act de consimta mntul persoanei solicitate (art.93 alin.1). Legiuitorul nu a nteles sa precizeze n mod expres ca este vorba de o sentinta sau ncheiere penala, ceea ce ar putea conduce la o practica neunitara pe acest segment. Fata de continutul textului legal, vaznd si prevederile art.311 Cod procedura penala, precum si ale art.94, 94/1 inclusiv, din lege caracterul definitiv al unei asemenea hotar ri (art.93 al.final), apreciem ca aceasta hotarre nu poate fi dect sentinta. Fata de aspectele semnalate opinam ca legiuitorul trebuie sa intervina n sensul modificarii legii, pe ntru ca de rigoarea textului normativ depinde aplicarea unitara, c orecta si eficienta a legii. Bibliografie: 1. Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala n materie penala 2. Legea nr.224/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciara internationala n materie penala 3. O.U.G. nr.128/2005 privind nfiintarea si functionarea Sistemului Informatic Nationa l de Semnalari 4. Decizia- cadru nr.200/584/JAI a Consiliului Europei privind mandatul european de arestare 5. Conventia europeana de extradare din 13.12.1957