Taciunele porumbului

5/17/2018 Taciunele porumbului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/taciunele-porumbului 1/16

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN

GALAŢI FACULTATEUA DE INGINERIE DIN BRĂILA Sesiunea de Comunicări ale Cercurilor

Ştiinţifice Studenţeşti, mai 2012



STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND

SIMPTOMATOLOGIA TĂCIUNELUI COMUN AL PORUMBULUI



Autori: Marcu Emanuela, Zăvoianu Voinel, Anul III Agronomie

Îndrumător ştiinţific: As. dr. ing. DanielaTRIFAN

Facultatea de Inginerie din Brăila,

Universitatea „Dunărea de Jos din Galaţi”



Rezumat: Tăciunele comun al porumbului (Ustilago maydis) reprezintă una din bolile

păgubitoare prin deprecierea cantitativă şi calitativă a producţiei la porumb. În lucraresunt prezentate observaţii din perioada devegetaţie , atât în camp, cât şi în laborator, cu prezentarea unor propuneri şi recomandări pentru prevenirea şi combaterea bolii prezentate.

Cuvinte cheie: tăciunele comun, porumb,

Ustilago maydis, recoltă depreciată



1. INTRODUCERE Tăciunele comun sau băşicat al porumbului este

o boala originară din America, de unde a pătruns şi în Europa. A fost semnalat prima dată în Italia(1809), Franţa şi apoi în alte ţări.

În România este frecvent întâlnită în CâmpiaDunării, Estul Transilvaniei şi Nordul Moldovei,

pagubele produse fiind, în medie, de 2-5% dinrecolta anuală, dar în anumite zone pagubele înregistrate pot fi şi mai mari.

Atacul înregistrează o intensitate mai mare cândporumbul este cultivat în monocultură, iar în

ultimii ani se întâlneşte în lanurile producătoare de sămânţă hibridă, dezvoltându-se pe ţesuturile rănite în urma ruperii paniculelor.



2. SIMPTOMELE BOLII PRODUSE DECIUPERCA USTILAGO MAYDIS

Atacul ciupercii se manifestă după răsărire

sau când porumbul are 7-8 frunze şi până lacoacere. Principalul simptom al bolii îlconstituie prezenţa unor pungi pline cu

clamidospori, pe toate organele aeriene aleplantei, uneori şi pe rădăcinile adventive. Cel mai frecvent, sunt atacate tulpinile şi

ştiuleţii, mai rar frunzele şi paniculele. Petulpini, tumorile se formează de regulă la

nodurile bazale sau în treimea superioară aplantei, deasupra ştiuletelui, caz în careurmările atacului sunt mai grave. Astfel, oinfecţie puternică a plantelor tinere duce ladeformarea şi distrugerea lor.



Ştiuleţii pot fi total sau parţial distruşi. Tumorile cuspori apar mai frecvent la vârful sau la bazaştiuleţilor, unde se dezvoltă pe seama bracteelor şi

ovarelor care se hipertrofiază. Pe frunze, boala se manifestă prin apariţia de tumorimici, de mărimea unui bob de mazăre, situate

îndeosebi la baza limbului. Aceste tumori pot fi izolatesau înşirate de-a lungul nervurii principale, fiind la

început tari, roşietice, devenind apoi albicioase şi nu

se deschid decât rareori. Pe un panicul bolnav, tumorile se dezvoltă în locul

uneia sau mai multor flori, iar din cauza aceasta, subgreutatea lor, paniculul se apleacă (fig. 1).

Forma şi dimensiunile tumorilor diferă foarte mult înfuncţie de organul atacat, iar numărul acestora pe oplantă este variabil, în funcţie de numărul infecţiilor



Figura 1. Aspectul simptomelor produse de ciuperca Ustilagomaydis la ştiuleţii de porumb



3. MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU Studiul a fost efectuat pe patru hibrizi deporumb, produşi de firmele Pioneer (PR

37D25, PR 37W05) şi Monsanto (DKC5783 şi DKC 5170), în zona Vădeni, în

condiţiile anului agricol 2010 – 2011.Solul pe care a fost amplasată experienţa a fost de tip aluviosol calcaric, cu

însuşirile prezentate în tabelul 1.



Factorii experimentali au fost: - A – hibrizii de porumb – cu patru graduări:

a1 - PR 37D25, a2 - PR 37W05, a3 - DKC5783 şi a4 - DKC 5170

- B – dozele de fertilizare – b1 – N90: P60:K60; b2 – N60:P60:K60.

S-au calculat frecvenţa, intensitatea bolii şi gradul de atac, conform procedurilor învigoare:

- Frecvenţa reprezintă valoarea relativă anumărului de plante sau organe atacate (n)

raportată la numărul total de plante sau deorgane analizate (N): F % = n x 100 /N

(1)



- Pentru exprimarea cantitativă a intensităţii ataculuis-a folosit următoarea formulă:

I% = (a – b) /a x 100

(2) a = producţia plantei sau a

culturii sănătoase b = producţia plantei sau a culturii atacate. - Gradul de atac s-a calculat pe baza frecvenţei şi

intensităţii (expresie calitativă) atacului, dupăurmătoarea formulă:

G.A.% = F x I / 100(3)

Interpretarea statistică a rezultatelor a fostrealizată prin analiza varianţei, cu ajutorul MS Office

– testul ANOVA. Condiţiile meteorologice pentru perioada de vegetaţiea porumbului, comparativ cu normala (Staţiameteorologică Brăila) sunt reprezentate în tabelul 2.



4. REZULTATE ŞI DISCUŢII



5. CONCLUZII ♦ în condiţiile fertilizării cu N90P60K60, cea mai

mare frecvenţă a tăciunelui comun a fost înregistrată la hibridul PR37D25 (25%), urmatapoi de hibridul PR 37W05, iar cel mai bunrezultat în această privinţă a fost înregistrat dehibridul DKC 5170 (19%).

In schimb, intensitatea atacului la plantelebolnave studiate a fost cea mai mare la hibridulDKC 5783, în timp ce gradul de atac a fostcrescut pentru toti hibrizii studiaţi, comparativ cumedia experienţei.



Va multumim!!

Taciunele porumbului

Documents

Transcript of Taciunele porumbului