Tabloul Utilizarilor Si Resurselor Bun

5/21/2018 Tabloul Utilizarilor Si Resurselor Bun

1/49

PARTEA I - STADIUL CUNOATERII

CAPITOLUL 1

TABLOUL UTILIZATORILOR I RESURSELOR

n esen, bilanul este un document static: el pune n eviden, la un moment dat, finele

exerciiului, stocurile de mijloace, n activ i resursele, n pasiv, deinute de ntreprindere; din punct

de vedere tehnic, n el apar soldurile care, dei sunt o rezultant, disimuleaz fluxurile nregistrate n

conturi

n contul de rezultat, n schimb apar fluxuri mai precis solduri de fluxuri, care, prin definiie,

sunt singurele fluxuri care determin rezultatul neles ca variaie a patrimoniului n cursulexerciiului

!imitele bilanului i ale contului de rezultat subliniaz interesul pentru un document n care

s apar ansamblul fluxurilor de utilizri i de resurse ncorporate n operaiunile ntreprinderii,

toate operaiunile care au incidena asupra rezultatului, i s permit mai ales analiza incidenei

asupra echilibrului financiar i trezoreriei sale

"n astfel de document numit n mod curent tablou de finanare sau tablou al utilizrilor i al

resurselor, realizeaz ntr#un anumit fel $trecerea% ntre dou bilanuri succesive; modul su deconstrucie cel mai frecvent const de altfel aa cum se va vedea de la doua bilanuri

n ciuda interesului su analitic, normalizarea i reglementarea contabile nu au consacrat

dec&t foarte recent tabloul utilizatorilor i resurselor 'ste adevrat c n situaia sa actuala de sistem

bazat pe noiunea de patrimoniu, contabilitatea nu se mai preteaz la elaborarea unui astfel de

document (rimul model realizat a fost propus de ()* +-., n sistemul documentar dezvoltat i,

deci, facultativ n acelai timp, legea din + martie +-/ referitoare la prevenirea i reglementarea

amiabil a dificultilor ntreprinderilor, a stabilit ca obligatorie elaborarea i prezentarea sa, fr sse impun totui modelul ()*, societilor comerciale a cror talie depete una sau mai multe

limite fixate n legtura cu numrul salariailor i suma net a cifrei de afaceri; aceste limite sunt

fixate prin decret 0ctualmente, trebuie sa stabileasc un tablou de finanare; societile comerciale

al cror numr de salariai este egal sau mai mare de 122 sau a cror sum net a cifrei de afaceri

este egal sau mai mare de +.2 milioane de franci

0cest capitol are n esen ca obiect s prezinte tabloul utilizatorilor i resurselor conform

modelului ()*; totodat pentru a facilita nelegerea sa este neaprat necesar s se aib n vedere n

mod destul de general elaborarea unui tablou de finanare

5


2/49

1. ELABORAREA UNUI TABLOU AL UTILIZRILOR I AL RESURSELOR

'xist diferite metode de elaborare a unui tablou al utilizatorilor i resurselor; acela care va fi

prezentat aici, se sprijin pe dou bilanuri succesive 'a este considerat o metod extern cci estesingura, care poate fi aplicat de un analist situat n afara ntreprinderii; dar desigur ea poate fi

aplicat i n cele mai bune condiii chiar n interiorul ntreprinderii

3abloul de finanare are ca obiect s pun n evidena fluxurile financiare ale utilizatorilor i

resurselor caracteristice activitii unei ntreprindere n cursul unui exerciiu 'laborarea sa impune

o distincie pe c&t posibil de net ntre fluxurile patrimoniale, fluxurile financiare i fluxurile

monetare; se va preciza deci aceast distincie

Fluxuri patrim!ial"# $luxuri $i!a!%iar"# $luxuri m!"tar"

)onceput pe de o parte pentru a descrie i msura patrimoniul ntreprinderii i pe de alt

parte, pentru a analiza i msura variaia sa periodic, contabilitatea nregistreaz fluxurile de

drepturi i obligaii, pe care le numim fluxuri patrimoniale 0stfel de fluxuri nu au n mod necesar

impact asupra disponibilitilor ntreprinderii; ntr#adevr, din acest punct de vedere, este posibil s

le clasificm n trei categorii

+ 4luxuri patrimoniale care au impact imediat asupra disponibilitilor ntreprinderii;exemple: toate cumprrile 5de imobilizri, de mrfuri, de materii prime, de prestaii de

servicii6 pltite cu numerar; toate v&nzrile pltite de asemenea n numerar. 4luxuri patrimoniale care au un impact de am&nare asupra disponibilitilor

ntreprinderii; exemple: cumprri i v&nzri pe credit1 4luxuri care nu au impact nici imediat, nici de am&nare asupra disponibilitilor;

exemplu: dotaiile la amortizri msoar un flux de diminuare dar n nici un caz un flux de

lichiditi

n ceea ce urmeaz, se rezerv calificativul de 7monetar7 fluxurilor patrimoniale din prima

categorie i acela de 7financiar% fluxurilor din prima i a doua categorie 0stfel ansamblul fluxurilor

financiare l include pe acela al fluxurilor monetare

3abloul de are ca obiect punerea n eviden a fluxurilor financiare 'xist i alte tablouri n

general numite tablouri de fluxuri, care nu se refer dec&t la fluxuri monetare

1.1. &"%a!i'mul %la'i$i%(rii $luxurilr

6


3/49

4igura + 89ilanul diferenial

ac dorim s cunoatem evoluia situaiei patrimoniale a societii, apare imediat ideea de a

face n primul r&nd diferena, post cu post, ntre cele dou bilanuri succesive: se obine astfel un

bilan diferenial sau o balan a mutaiilor

4igura + reprezint bilanul diferenial, iar din acesta deducem concursurile bancare curente

de la mprumuturi i datorii

n msura n care un bilan este un inventar al stocurilor de mijloace n activ, i al stocurilor de

resurse, pasiv, clasificarea diferenelor urmeaz o logic general destul de simpl54ig .6: sporirea

unui stoc de activ corespunde unei utilizri, sporirea unui post de pasiv corespunde unei resurse;

dimpotriv, diminuarea unui post de pasiv corespunde unei utilizri i diminuarea unui post de

active unei resurse

"tilizri esurse


4/49

@mobilizrile brute @mobilizri brute 0chiziii )esionri

la finele E la nceputul F 5la pre de E 5la pre de

perioadei perioadei achiziie6 achiziie6

b6 >ariaia amortizrilor, corespunde cheltuielilor perioadei diminuate cu amortizrileaferente imobilizrilor cedate

0mortizri 0mortizri )heltuieli 0mortizarea

la finele # la nceputul F ale # cesionrilor

perioadei perioadei perioadei

e asemenea un tablou al anexei permite s se efectueze $decontractarea% )&t despre

semnificaia cheltuielilor, n msura n care ele msoar un flux patrimonial ce nu are impact nici

imediat nici am&nat asupra disponibilitilor; aceste cheltuieli nu i au locul n tabloul de finanare;cu toate acestea ele apar ca o afectare a autofinanrii sau a capacitii de autofinanare; acestea sunt

calculate prin adunare

0stfel n tabloul nostru autofinanarea apare la resurse:

)heltuieli privind amortizrile:

# pentru construcii.B# pentru instalaiiGGGGGGGGGGGG2

D 9eneficiu trecut n rezervGGGGG-2

F 4lux de autofinanare/AB 5esurse6

(entru stabilirea capacitii de autofinanare:

)heltuieli privind amortizrile:

# pentru construcii.B# pentru instalaii2

D 9eneficiu trecut n rezerv 5-2x+2H.6/22

F )apacitatea de autofinanareC-B5esurse6

# ividende1.25"tilizatori6F 4lux de autofinanare/AB

c6 >ariaia mprumuturilor, tot n acelai fel, ascunde noile mprumuturi i rambursrile

0stfel, n exemplul nostru,n bilanul diferenial apare o variaie de -2 dar, tiind c

societatea a contractat n cursul exerciiului noi mprumuturi 5resurse6 n suma de +.B noi

am conchis c ea a efectuat rambursri 5utilizri6 n suma de /B). TABLOUL UTILIZRILOR I AL RESURSELOR DIN PC,

8


5/49

(rezentarea unui document contabil nu este niciodat neutr: structura general a

documentului i coninutul su se supun, implicit sau explicit, unei logici de interpretare specifice

0stfel prezentarea tabloului de finanare din ()* exprim o logic financiar definit funcional i

care se regsete i n bilan

).1. Li%a $i!a!%iar( i %!%"pt"l" a*ia%"!t"

in bilan i tabloul de finanare ale ()* reiese c o ntreprindere utilizeaz sau trebuie s

utilizeze resursele sale stabile pentru a finana n ordine:

+ investiiile sale 5imobilizrile6. activitatea sa curent ac resursele sale stabile sunt suficiente, ea dispune de un excedent

pe care#l regsim n indisponibiliti, care pot fi de altfel ntrite de credite bancare 5dar

acestea nu i sunt absolut necesare6; dimpotriv, dac ele sunt insuficiente, ntreprinderea

trebuie s dispun obligatoriu de credite bancare0par astfel trei indicatori foarte interesani pentru aprecierea echilibrului financiar al

ntreprinderii: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment i trezoreria

.++ 4ondul de rulment

=surat ca diferen ntre resursele stabile 5capitaluri proprii i mprumuturi contractate iniial

pe termen lung6 i imobilizri, el arat suma resurselor stabile susceptibil de a fi afectat finanriiactivitii curente

.+. ?evoia de fond de rulment


6/49

0ceast noiune nu trebuie s fie confundat, ca n limbajul curent cu aceea de disponibiliti;

ea are, n contextul analizei precedente, un sens specific: trezoreria este ceea ce rm&ne din

resursele stabile dup ce au fost finanate imobilizrile i nevoia de finanare legat de activitatea

curent sau nevoia de fond de rulment: ea poate fi deci msurat prin diferena dintre fondul de

rulment i nevoia de fond de rulmentTREZORERIA / FOND DE RUL&ENT - NE0OIA DE FOND DE RUL&ENT

3rezoreria exprim n definitiv aptitudinea ntreprinderii de a se finana datorit resurselor

stabile; o trezorerie negativ implic recurgerea la contribuii bancare pe termen scurt

!a un moment dat, la data stabilirii unui bilan, disponibilitile sunt egale cu suma dintre

trezorerie, pozitiva sau negativa i creditele bancare:

isponibiliti F 3'IJ'@' D )redite bancare

3'IJ'@' F isponibiliti # )redite bancare!ogica ce tocmai a fost expus n general definit ca funcional, i care permite aplicarea

noiunilor de fond de rulment de nevoie de fond de rulment i de trezorerie, rezult din schema

bilanului din figura 1

4igura 1 8


7/49

)esionari sau reduceri de elemente de active imobilizat:

)esionari de imobilizri

- @ncorporaleGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG- )orporaleGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

)esionari sau reducere de imobilizri financiareGGGGG


8/49

>ariaia datoriilor de exploatare 5c6

0vansuri i aconturi primite pe comenzile n curs

atorii 4urnizori, )onturi asimilate i alte datorii de exploatare 5d6

0 ?evoia de fond de rulment a exerciiului pentru exploatare sau'liberarea fondului de rulment prin exploatare n cursul exerciiului sau'liberarea fondului de rulment $n afara exploatrii% n cursul exerciiului

0aria+ia 8:! a$ara "xplat(rii93

>ariaia altor debitori 5a6 5b6 5c6

>ariaia altor creditori 5c6 5d6

9 ?evoia de fond de rulment a exercitiului $n afara exploatrii%sau'liberarea de fond de rulment $n afara exploatrii% n cursul exercitiului

>ariaii de $3rezorerie%:

>ariaii de disponibiliti 5a6 >ariaii de avansuri bancare curente i solduri creditoare de banca 5c6

) >ariaia neta de trezorerie

"tilizarea variaiei fondului de rulment net global 50D9D)6:

"tilizri nete 5f6

sau

esurse nete 5g6

#

D

#

D

D sau 8

#

D

#

D

#

D

D sau 8

#

D

4igura A 8 3ablou de finanare n list

5a6


9/49

emarca: n aceasta a doua parte, fluxurile de utilizri 5sporiri de stocuri i de creane,

diminuri de stocuri i de creane, diminuri de datorii6 care afecteaz nevoia de fond de rulment

sunt prezentate cu semnul 5#6; dimpotriv, fluxurile de resurse 5diminuarea stocurilor i

creanelor i sporirea datoriilor6 sunt prezentate cu semnul 5D6; consecina conveniei: o

sporire a nevoii de fond de rulment este cu semnul 5#6 i o KdegajareK cu semnul 5D6'ste preferabil ca utilizatorul sa tie acest lucru, este important de asemenea ca el sa cunoasc

anumite particulariti ale coninutului acestui document

).;. Cariaiile stocurilor i ale produciei n curs, ca i variaiile creanelor care particip la

calculul variaiei nevoii de fond de rulment n a doua parte a tabloului, sunt calculate la

valori brute 5valori istorice6; aceasta n scopul coerentei calculului lor cu capacitatea de

autofinanare care include cheltuielile la provizioanele pentru deprecierea activelor

e6 >alorile mobiliare de plasament aa cum indica trimiterea 5c6 de la baza porii a .#a

relative la variaia altor debitori nu sunt adugate la disponibiliti i incluse la trezorerie;

ele sunt luate n calculul variaiei nevoii de fond de rulment de exploatare 'ste vorba de o

opiune care influeneaz percepia pe care cititorul tabloului o poate avea asupra echilibrului

financiar al ntreprinderii deoarece prin acesta se ajunge la mrirea variaiei nevoii de fond de

rulment n detrimentul variaiei trezoreriei; i nu este pe deplin justificat dec&t atunci c&nd

valorile mobiliare prezint o valoare inferioara costului lor istoric

).>. O 'i't"matiar" prpu'( *" %mi'ia *" 'tu*ii "!"ral" a CNC

13


10/49

n studiul sau privind evoluia contabilitii i utilizarea sa ca instrument de informare al

ntreprinderii 5+-6, )omisia de 0@03@0 4J?"!"@ ' "!='?3 ?'3 *!J90!5duptabloul +6

14


11/49

>0@03@0 ?'>J@@ ' 4J? ' "!='?3 ' 'L(!J030'>ariaia activelor de exploatare 5a6 ariaia datoriilor de exploatare 5c6 0vansuri i aconturi primate privind comenzile n curs )omenzile n curs atorii furnizori, conturi asimilate i alte datorii de exploatare3J30! 0>0@03@0 ?'>J@@ ? 4J? ' "!='?3 ? 0400'L(!J03M@@ >ariaia altor debitori 5a6 5b6 5c6 >ariaia altor creditori 5c6 5d6

3J30! 9@@ # >0@03@0 *!J90!0 0 ?'>J@@ ? 4J? ' "!='?350D96@@@ # >0@03@0 ' 3'IJ'@' 5@#@@6@> # >0@03@0 )J?)"


12/49

$=ai financiar% dec&t contul de rezultat, tabloul utilizrilor i resurselor ascunde totui incidenta

asupra disponibilitilor:

# pe de o parte, a fenomenelor de stocaj;

# pe de alta parte, a decalajelor temporale care pot exista ntre constanta unui fluxfinanciar i aceea a consecinei sale monetare, ncasarea sau cheltuiala 5plata6

0stfel, in tabloul de finanare, la resursele stabile se afla, capacitatea de autofinanare al crei

element principal este excedentul brut de exploatare; ori, fenomenele de stocaj i de decalaje temporale

mpiedic aa cum vom arata, ca excedentul brut de exploatare sa se regseasc n mod riguros sub

forma disponibilitilor

Incidena fenomenelor de stocaj asupra disponibilitilor

(roducia stocata in calitate de venit de exploatare i variata stocurilor de aprovizionare;in calitate de cheltuiala de exploatare Qintervin in calculul excedentului brut de exploatare ar,

evident producia stocata, diferena intre stocul final i cel iniial de produse finite nu determina

nici o ncasare in timpul exercitiului; in acelai mod, variaia stocurilor de aprovizionare, diferena

intre stocul iniial i stocul final de aprovizionare, nu determina nici o plata in timpul exercitiului

Incidena decalajelor temporale

>&nzrile, n calitate de venituri de exploatare i cumprrile in calitate de cheltuieli intervin de

asemenea in calculul excedentului brut de exploatare

ar suma v&nzrilor realizate in cursul exercitiului nu coincide dec&t in caz excepional cu

ncasrile din v&nzrile perioadei @ntr#adevr ntreprinderea ncaseaz in timpul exerciiului

creanele din v&nzri care existau la nceputul exercitiului, i ea nu ncaseaz dec&t parial creanele

de la finele exercitiului ncheiat respectiv v&nzrile realizate in cursul exercitiului @n consecina

ncasrile din v&nzri se deduc astfel:

>&nzri ale exerciiului

D )reane din v&nzri deinute la nceput

# )reane din v&nzri deinute la finele perioadei

F ncasri din v&nzri realizate in cursul exercitiului

n acelai mod suma cumprrilor ,efectuate in cursul exercitiului nu coincide cu cheltuielile

privind cumprrile perioadei ntreprinderea pltete in timpul exercitiului datorii fata de furnizorii

care existau la nceput, i ea nu pltete dec&t parial din datoriile de la finele perioadei ncheiate,

cumprrile realizate in cursul exercitiului @n consecina, cheltuielile privind cumprrile se deduc

astfel din v&nzri:

)umprrile exerciiului

D atorii iniiale fata de furnizori

16


13/49

# atorii finale fata de furnizori

F )heltuieli privind cumprrile in cursul exercitiului

Noiunea de excedent al trezoreriei de exploatare

Nin&nd seama de ceea ce s#a prezentat anterior, data vrem sa calculam variaia

disponibilitilor in general numita excedent al trezoreriei de exploatare, ce corespundeexcedentului brut de exploatare, trebuie sa#i aplicam acesteia o serie de corective:

'L)''?3 9"3 ' 'L(!J030'

# (roducia stocata 5stoc final minus stoc iniial6

D >ariaia stocurilor de aprovizionat 5stoc iniial minus stoc final6

#>ariaia de creane # clieni 5creane finale minus creane iniiale6

D >ariaia datorii # furnizori 5datorii finale minus datorii iniiale6

F 'L)''?3 0! 3'IJ'@'@ ' 'L(!J030')eea ce nseamn deducerea variaiei nevoii de fond de rulment din excedentul brut de

exploatare:

'L)''?3 9"3 ' 'L(!J030'

# >ariaia nevoii de fond de rulment

F 'L)''?3 3'IJ'@' ' 'L!(J030'

elaia de mai sus intre Kexcedentul brut de exploatare i excedentul trezoreriei permite sa se

neleag anumite dezechilibre financiare care afecteaz o ntreprindere i este deci importanta pentru

analist; din nefericire, concepia ()* o disimuleaz total

@n privina excedentului de trezorerie de exploatare 5'3'6, el se dovedete un mai bun

prevztor al crizelor financiare ale ntreprinderii dec&t excedentul brut de exploatare

5'9'6 =ulte studii efectuate in strintate i in 4rana arata ntr#adevr ca la reducerea

raportului ntre excedentul de trezorerie de exploatare i cifra de afacere i mai mult accentuata i

provine dintr#un an in care raportul ntre excedentul brut de exploatare 5sau capacitatea de

autofinanare6 i cifra de afaceri "rmrirea acestui coeficient 5ratio6 in timp permite deci s se

anticipeze crizele financiare

0ceasta explica interesul acordat astzi tablourilor de flux de trezorerie care, in mod just, pun

accentul pe variaia de trezorerie i originile sale

>. TABLOUL FLU?URILOR DE TREZORERIE RECO&ANDAT DE OECCA

ntr#o recomandare aprobat de consiliul sau superior la B octombrie +--, J'))0

propune doua modele de tablou, unul care analizeaz variaia fondului de rulment, celalalt variaia

de trezorerie, care ns i exprima preferina pentru acesta din urma 0cest model nu este desigur

17


14/49

primul gen prezentat n 4rana i n strintate 5el este de altfel puternic inspirat din modelul

propus in +-C de ctre 40


15/49

# trezoreria provenind din 5sau afectata6 operaiilor de exploatare

# trezoreria provenind din 5sau afectata6 operaiilor de investiii

# trezoreria provenind din 5sau afectata6 operaiilor de finanare

>.). C!+i!utul $u!%+i!al

4uncia de $investiii% corespunde ansamblului operaiilor de investiii i de dezinvestitii

5achiziionri i cesionari de imobilizri necorporale # cu excepia cheltuielilor de constituire #

corporale i financiare6

4uncia $finanare% corespunde ansamblul operaiilor care influeneaz asupra nivelului

resurselor externe ale ntreprinderii: sporiri i, eventual, reduceri de capital; plai de dividende

efectuate in cursul exercitiului; emisiuni i rambursri de mprumuturi; avansuri cu caracter

financiar primite de la teri

4uncia $exploatare% este definita in mod rezidual; recomandarea 5pag C6menioneaz ntr#

adevr ca ea cuprinde $toate operaiile care nu figureaz in funciile de investiii i finanate%

0stfel definita, notaia de $exploatare% reinut aici este diferita de aceea reinuta in contul de

rezultat al ()* pentru a califica cheltuielile i veniturile de exploatare; trezoreria de

exploatare este determinata nu numai de cheltuieli i venituri de exploatare de ctre ()* dar i de

cheltuielile i veniturile financiare, cheltuielile i veniturile excepionale 5exclusiv plus sau

minus#valorile de cesionare6, impozitul asupra beneficiilor i participarea salariailor in cursul

exerciiului

>.;. Cal%ulul tr"r"ri"i pr="!i!* *i! "xplatar"

ecomandarea propune de a efectua acest calcul pe baza contului de rezultat fie pornind de la

rezultatul net, fie pornind de la excedentul brut de exploatare

# (ornind de la rezultatul net 5opiunea + din figura -6:

elimin&nd din acesta cheltuielile i veniturile fr inciden asupra trezoreriei 5cheltuielile

cu amortizrile, cheltuielile privind provizioanele de orice natura, variaii de stocuri,

transferuri de cheltuieli in contul cheltuielilor de repartizat, valoarea contabila a

imobilizrilor cedate etc6 sau nelegate de exploatare 5venituri din cesionari de imobilizri

etc6; i

in&nd seama de variaia decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare

5clieni, furnizori, cheltuieli i venituri constatate n avans, etc6

19


16/49

pornind de la excedentul brut de exploatare 5in afara variaiilor de stocuri6 5opiunea . din

figura -6 in&nd seama:

de alte cheltuieli i venituri legate de exploatare i susceptibile s antreneze o variaie de

trezorerie, i

variaia decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare3otalul:

'xcedent brut de exploatare 5fr variaia stocuri lor6

'xerciiul? ?#+

OPERATII DE E?PLOATARE 4OPIUNEA 15ezultatul net'liminarea cheltuielilor i veniturilor fora incidenta asupratrezoreriei sau nelegate de exploatare

0mortizri i provizioane >ariaii de stocuri 3ransferuri de cheltuieli in contul cheltuielilor de repartizat (lus sau minus valori de cesionare (arte a minoritilor in rezultatul societilor integrate5T6 )ota#parte in rezultatul societilor puse in echivalenta 5T6

@ncidenta variaiei decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatareFlux *" tr"r"ri" pr="!i!* 4a$"%tat5 *i! "xplatar" 4A5

OPERATII DE IN0ESTITII(lai din achiziionarea de imobilizri corporale i incorporalencasri din cesionarea de material corporale i incorporale(lai din achiziionarea de imobilizri financiarencasri din cesionarea de imobilizri financiareividende primate de la societile puse in echivalenta 5T63rezorerie neta afectata achiziionrilor i cesionarilor de filial 5T6

Flux *" tr"r"ri" pr="!i!* 4a$"%tat5 p"ra+iilr *" i!="'ti+i" 4B5OPERATII DE FINANTARE


17/49

OPERATII DE E?PLOATARE 4OPTIUNEA )5'xcedent brut de exploatare 5fora variaia stocurilor60lte cheltuieli i venituri legate de exploatare i susceptibile sa determineo variaie de trezorerie@ncidenta variaiei decalajelor de trezorerie asupra operaiei de exploatareFlux *" tr"r"ri" *i!4a$"%tat5 "xplatar" 4A5

+/C,B

5..6BA+,B

/-2

5T6 !inie specific n tabloul de finanare consolidat 4igura - 8 3abloul de finanare al J'))0 5analiz&nd variaia de trezorerie6

@ncidena variaiei decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare, corespunde

diferenei intre variaia creanelor i variaia datoriilor de exploatare

ac prima opiune este mai simpla de pus in practica, ea este mai analitica dec&t a doua care,

pornind de la excedentul brut de exploatare, pune accentul pe originea trezoreriei provenind din

exploatare

>.>. Ela2rar"a ta2lului $luxurilr *" tr"r"ri"

(entru a elabora tabloul fluxurilor de trezorerie al unei ntreprinderi pentru un exerciiu

dat, trebuie sa se utilizeze bilanuri de nceput i final de exerciiu, contul de rezultat i, pe cat posibil,

anexa

emersul de elaborare este asemntor cu cel al tabloului de finanare:

# elaborarea bilanului diferenial;

# gruparea diferenelor calculate in utilizri i resurse;

# afectarea utilizrilor i resurselor celor trei funcii 5exploatare, investiii i finanare6;

# calculul @n modelul variaiei de trezorerie induse de:

# operaiile de exploatare,

# operaiile de investiii,

# operaiile de finanare;

# verificarea: variaia globala de trezorerie trebuie in mod evident s corespunda diferenei

dintre trezoreria calculata cu ajutorul bilanului de sf&rit de exerciiu i trezoreria

calculat cu ajutorul bilanului de nceput de exerciiu

3abloul fluxurilor ce corespund aplicrii pe care noi l#am utilizat pentru a ilustra tabloul de

finanare prezentat astfel:

F 3rezorerie la nchidere

>.. Cmpara+ia %u ta2lul utili(rilr i r"'ur'"lr al PC,

21


18/49

'xist dou diferene foarte importante intre tabloul fluxurilor de trezorerie al J'))0 i tabloul

utilizrilor i resurselor al ()*:

# pe de o parte, n timp ce ea este pivotul tabloului ()*, noiunea

de fond de rulment este absenta n tabloul J'))0;

# pe de alta parte, noiunea de nevoie de fond de rulment nu apare n tabloul J'))0 dec&tpentru partea sa legata de operaiile de exploatare denumit $@ncidenta variaiei

decalajelor de trezorerie asupra operaiilor de exploatare%

e altfel, noiunea de trezorerie reinut este mai larg dec&t aceea a ()*, ea include mai ales

valorile mobiliare de plasament nesupuse restriciei

'ste clar ca tabloul de finanare a ()* i tabloul fluxurilor de trezorerie se nscriu in doua logici

diferite

3abloul ()* se prezint ca un tablou de trecere intre doua bilanuri i vizeaz sa expliciteze ince condiii ntreprinderea poate menine echilibrul financiar

3abloul J'))0 pune accentul pe cash#floU 5variaia de trezorerie6 al ntreprinderii i ofer

astfel investitorilor bursieri o posibilitate de a#l evalua; inspirat din modelul propus de 40


19/49

CAPITOLUL II

PRINCIPIILE I POLITICILE CONTABILE

1. PRINCIPIILE CONTABILE

8 >@@ a )''6

C!ta2ilitat"a8 ca form principala a evidenei economice, nregistreaz, urmrete i

controleaz n mod documentat, complet, nentrerupt acele fenomene i procese economice care se

pot exprima valoricC!ta2ilitat"a8 reflect, n mod cronologic i sistematic existena i micarea mijloacelor

bneti, cheltuielile i veniturile, obligaiile, capitalul social, creditele bancare, obligaiile fa de

teri, profitul sau pierderea realizat in urma desfurrii unor activiti

n ara noastr, reglementrile contabile conin un set de principii corelate cu cerinele

normelor contabile europene i internaionale

Pri!%ipiul %!ti!uit(+ii a%ti=it(+ii # presupune c persoana juridic i continu n mod

normal funcionarea ntr#un viitor previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau reduceresemnificativ a activitii

Pri!%ipiul p"rma!"!+"i m"t*"lr8 presupune continuitatea aplicrii acelorai reguli i

norme privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor de active i pasiv,

a rezultatelor, asigur&nd astfel comparabilitatea n timp a informaiilor contabile

Pri!%ipiul pru*"!+"i8 se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:

# se vor lua n considerare numai profiturile recunoscute p&n la data nchiderii exerciiului

financiar;# toate informaiile s fie aferente exerciiului financiar respectiv i nu din exerciii

financiare anterioare

Pri!%ipiul i!*"p"!*"!+"i "x"r%i+iului 8 se vor lua n considerare toate veniturile i

cheltuielile corespunztoare exerciiului financiar pentru care se face reportarea, fr a se ine seama

de ncasarea sumelor sau efectuarea plilor

Pri!%ipiul "=alu(rii '"parat" a "l"m"!t"lr *" a%ti=" i *" pa'i= 8 se va stabili valoarea

aferent fiecrui element individual de active sau de pasiv

23


20/49

Pri!%ipiul i!ta!i2ilit(+ii. 9ilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie s corespund cu

bilanul de nchidere al exerciiului precedent

Pri!%ipiul !"%mp"!'(rii. >alorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu valorile

elementelor ce reprezint pasivele, respective veniturile cu cheltuielile, cu excepia compensrii

ntre active i pasive premise de reglementrile legalePri!%ipiul pr"=al"!+"i "%!mi%ului a'upra 7uri*i%ului 8 informaiile prezentate n

situaiile financiare trebuie s reflecte realitatea economic a evenimentelor i tranzaciilor, nu

numai forma lor juridic

Pri!%ipiul praului *" '"m!i$i%a+i"8 orice element care are valoare semnificativ trebuie

prezentat distinct n cadrul situaiilor financiare

Pliti%il" %!ta2il"

). POLITICI I &ETODE CONTABILE

aloarea reziduala pentru imobilizri stabilita in situaia in care nu se cunoate preul de

achiziie sau costul de producie al acesteia

e6


21/49

# diferenele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului

financiar;

# sumele capitalizate sau transferate intr#un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul

exercitiului financiar, prezent&ndu#se natura oricrui astfel de transfer, cu respectarea

legislaiei in vigoare;# valoarea rezervei din reevaluare la sf&ritul exerciiului financiar

g6 ac activele fac obiectul ajustrilor excepionale de valoare exclusiv in scop fiscal, suma

ajustrilor i motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative

h6 ac valoarea prezentata in bilan, rezultata dup aplicarea metodelor 4@4J, )=( sau

!@4J, difer in mod semnificativ, la data bilanului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori

de piaa cunoscute nainte de data bilanului, valoarea acestei diferene trebuie prezentata in notele

explicative ca total, pe categorii de active fungibile

25


22/49

STUDIU DE CAZ

ASPECTE PARTICULARE PRI0IND TABLOUL

FLU?URILOR DE TREZORERIE LA S.C. &INION CONSULTIN,

S.R.L.

CAPITOLUL III

IAS - TABLOUL FLU?URILOR DE TREZORERIE

Jbiectivul normei @0< C 73abloul fluxurilor de trezorerie% este acela de a impune furnizarea

de informaii cu privire la istoricul fluxurilor de lichiditatea bneti i echivalente de lichiditatea,

prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie in care aceste fluxuri sunt clasificate pe trei

categorii de activitatea: exploatare, investiii i finanare

=ajoritatea utilizatorilor de informaie contabil manifest un interes deosebit fata de

trezoreria ntreprinderii care i publica situaiile financiare 4iecare dintre aceti utilizatori

revendica o parte din trezoreria ntreprinderii sub forma de dividende, dob&nzi, salarii, impozite etc

@nformaiile privind trezoreria ntreprinderii sunt disponibile in bilanul contabil 0ceasta

prezint situaia trezoreriei ntreprinderii la nceputul i la sf&ritul anului, dar nu i cauzele care au

determinat eventualul deficit sau excedent de trezorerie

ate fiind limitele bilanului contabil i ale contului de profit i pierdere in reflectarea

informaiilor privind fluxurile de trezorerie, a devenit necesara publicarea unei situaii financiare

care sa completeze imaginea privind performana financiar a ntreprinderii, dar care i s o fac

mai credibila 0ceasta situaie financiara este 73abloul fluxurilor de trezorerie%

"tilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie deriva din aceea ca permite:

a6 realizarea de previziuni privind fluxurile de trezorerie viitoare;

b6 evaluarea calitii actului managerial;

c6 aprecierea lichiditii i a solvabilitii ntreprinderii;

d6 analiza relaiei dintre rezultatul contabil i fluxurile de trezorerie ale ntreprinderii

"tilizat mpreun cu celelalte situaii financiare, tabloul fluxurilor de trezorerie furnizeaz

utilizatorului informaii mult mai relevante i mai credibile in aprecierea poziie financiare

5lichiditate, solvabilitate, structura financiara, etc6 i a performantelor unei ntreprinderi

(entru a justifica existenta tabloului fluxurilor de trezorerie printre situaiile financiare

publicate de ctre ntreprinderi, pot sa fie invocate trei motive principale: importanta trezoreriei ca

26


23/49

indicator de gestiune a ntreprinderii i de analiza a riscului de faliment, caracterul obiectiv al

fluxurilor de trezorerie, adaptarea tabloului fluxurilor de trezorerie la analiza previzionala

3rezoreria este un indicator#cheie in aprecierea gestiunii ntreprinderii pe termen scurt i pe

termen lung (rin intermediul ei ntreprinderea i finaneaz activitatea i i asigur perenitatea

=rimea, in valori absolute i relative, i evoluia trezoreriei pot sa caracterizeze o anumita situaiea ntreprinderii: echilibrul financiar, vulnerabilitate, faliment, etc

n gestiunea financiar a ntreprinderii, se considera c o ntreprindere se afl n echilibru

financiar daca dispune de un fond de rulment superior necesarului de fond de rulment i ca acest

echilibru are ca efect obinerea unui excedent de trezorerie

4ondul de rulment nu reprezint dec&t un excedent potenial de trezorerie ce rezulta din

finanarea integrala a investiiilor ntreprinderii (rin urmare, el nu se va regsi in trezoreria

ntreprinderii integral, in principal din doua motive(rimul motiv este acela ca, de regula, ntreprinderea poate absorbi parial acest excedent

potenial de trezorerie in vederea finanrii unor active curente de natura stocurilor i a creanelor

0l doilea motiv este acela ca mrimea elementelor care concura la determinarea fondului de

rulment este puternic influenat de politicile contabile ale ntreprinderii

3abloul fluxurilor de trezorerie se preteaz foarte bine la prezentarea de date previzionale,

ceea ce face ca acesta s se integreze perfect intr#o abordare bugetara 0stfel, el permite o analiza

retrospective i previzional a dinamicii financiare a ntreprinderii

(rezentare funcional a fluxurilor de trezorerie favorizeaz elaborarea de previziuni

financiare care sa permit separarea fluxurilor de trezorerie aferente activitilor de exploatare,

generate de operaiile ciclice, de fluxurile de trezorerie aferente activitilor de investiii i de

finanare compuse din nevoi i surse aciclice a cror identificare depinde de strategia ntreprinderii

pe termen mediu i lung


24/49

(rintre cele mai frecvent utilizate rate se regsesc:

atele de apreciere a solvabilitii si a riscului de faliment:

+6 rata de acoperire a datoriilor pe termen scurt F 5fluxul net de trezorerie generat de

activitile de exploatare6 H 5datoriile pe termen scurt6;

.6 rata de acoperire a dob&nzilor F 5 fluxul net de trezorerie generat de activitile deexploatare D dob&nzile pltite D impozitele6 H dob&nzi pltite;

16 rata lichiditii v&nzrilor F 5fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare6 H cifra

de afaceri;

atele de apreciere a sntii financiare a ntreprinderii si a capacitaii acesteia de a face

fa angajamentelor financiare:

+6 5fluxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare # dividendele pltite6 H

datorii pe termen scurt;.6 4luxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H total datorii financiare;

16 4luxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H total datorii;

atele pe baza crora se evalueaz capacitatea ntreprinderii de a#si finana propria

dezvoltare:

+6 fluxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H fluxul de investiii cu

caracter industrial;

.6 fluxul net de trezorerie generat de activitile de exploatare H fluxul total de investiii3abloul fluxurilor de trezorerie face obiectul @0< C 73abloul fluxurilor de trezorerie% ei

@0< C nu a definit conceptual de trezorerie, se considera ca este vorba de ansamblul lichiditilor si

echivalentelor de lichiditi 'xpresia fluxuri de trezorerie 5cash floUs6 ansamblul intrrilor

5infloUs6 si ieirilor 5outfloUs6 de lichiditatea si de echivalente de lichiditatea

Li%i*it(+il" 5cash6 se refer la fondurile disponibile 5cash on hand6 si la depozitele la vedere

5demand deposits6 E%i=al"!t"l" *" li%i*itat"a 5cash eVuivalents6 sunt plasamente pe termen

scurt, foarte lichide, convertibile cu uurina intr#o mrime determinate de lichiditatea si care suntsupuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii


25/49

1. FLU?URILE DE TREZORERIE ,ENERATE DE ACTI0ITILE DE E?PLOATARE

)onform normei @0< C, activitile de exploatare sunt principalele activitatea generatoare de

venituri si orice alte activitatea ce nu sunt incluse in categoria activitilor de investiii sau de

finanare0ctivitile de exploatare sunt:

# ncasrile din v&nzarea de bunuri si prestarea de servicii; tot in aceasta categorie sunt

asimilate si ncasrile de avansuri de la clieni;

# ncasrile din redevene, onorarii, comisioane si din alte venituri;

# pli privind datoriile fata de furnizorii de bunuri si de servicii 5alii dec&t furnizorii de

imobilizri, deoarece plata acestora genereaz fluxuri aferente investiiilor6;

# plile in favoarea salariailor si in contul acestora;# ncasrile si plile relative la prime si calamiti, la anuiti si la alte prestaii legate de

poliele de asigurare, in cazul unei instituii de asigurri;

# plile si rambursrile de impozite asupra profitului, cu condiia ca ele sa nu poat fi in

mod specific asociate activitilor de finanare si de investiii;

'xista tranzacii care genereaz cheltuieli si venituri din exploatare dar care nu genereaz

fluxuri de trezorerie din exploatare, ci fluxuri legate de activitile de investiii sau de finanare

). FLU?URILE DE TREZORERIE ,ENERATE DE ACTI0ITILE DE IN0ESTIII

?orma @0< C arata ca fluxurile care rezulta din activitile de investiii indic n ce msur

plile au fost efectuate pentru achiziia de active destinate s genereze venituri si fluxuri de

trezorerie viitoare

'xemple de fluxuri de trezorerie din activitile de investiii:

a6 plile efectuate pentru achiziia de imobilizri corporale si necorporale, precum si a altor

active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare capitalizate si plile implicate de

imobilizrile realizate din producie proprie;

b6 ncasri din v&nzarea de imobilizri corporale si necorporale, precum si a altor active pe

termen lung;

c6 pli efectuate pentru achiziia de titluri de participare si de titluri de crean emise de sau

provenite de la alte ntreprinderi, precum si plile efectuate pentru achiziia de participaii la

ntreprinderile de tip joint#venture 5altele dec&t plile efectuate pentru instrumente considerate ca

fiind echivalente de lichiditatea sau deinute in scopuri comerciale6;

29


26/49

d6 ncasri din v&nzarea de titluri de participare si de titluri de creana emise de sau provenite

de la alte ntreprinderi, precum si ncasri din v&nzarea de participaii in ntreprinderile de tip joint#

venture 5altele dec&t ncasrile generate de instrumentele considerate ca fiind echivalente de

lichiditatea sau deinute in scopuri comerciale6;

e6 avansurile de trezorerie si mprumuturile acordate terilor 5altele dec&t avansurile simprumuturile acordate de o instituie financiar, care aparin fluxurilor generate de activitile de

exploatare, pentru astfel de entiti6;

f6 ncasri din rambursarea avansurilor de trezorerie si mprumuturile acordate terilor 5altele

dec&t avansurile si mprumuturile acordate de o instituie financiara6 etc

;. &ETODE DE PREZENTARE A FLU?URILOR DE TREZORERIE REFERITOARE LA

ACTI0ITILE DE E?PLOATARE

J ntreprindere trebuie sa prezinte fluxurile de trezorerie , aferente activitilor de exploatare,

folosind una din cele doua metode:

a6 m"t*a *ir"%t(, prin care sunt prezentate ncasrile i plile de exploatare n mrime

brut;

sau

b6 m"t*a i!*ir"%t(#prin care profitul net sau pierderea neta este ajustata cu :

5i6 efectele tranzaciilor ce nu au natura monetara,

5ii6 variaia elementelor care compun necesarul de fond de rulment,

5iii6 elementele de venituri si cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie din investiii sau din

finanare

ntreprinderile sunt ncurajate sa raporteze fluxurile de trezorerie obinute din activitile de

exploatare folosind metoda directa &"t*a *ir"%t( este util pentru estimarea fluxurilor de

trezorerie viitoare (e baza metodei directe informaiile privind ncasrile si plile pot fi obinute:

5a6 fie din nregistrrile contabile ale ntreprinderii;

5b6 fie prin ajustarea v&nzrilor, a costului v&nzrilor si a altor elemente din contul de profit si

pierdere cu:

# modificrile pe parcursul perioadei ale stocurilor si ale creanelor si datoriilor din

exploatare;

# elemente care nu genereaz fluxuri de trezorerie;

# elemente care influeneaz fluxurile de trezorerie din investiii sau din finanare

30


27/49

'xempluntreprinderea prezint urmtorul bilan la sf&ritul exerciiului ?:

Bila!+

A%ti= SumaDatrii@Capitaluri

prpriiSuma

=rfuri .22 4urnizori ..22)lieni +222 )apital social 1222)ont la

banca /222Ttal ) Ttal )

n cursul exerciiului ?D+ au loc operaiile:

+6 achiziie de mrfuri:

EED0;D0EEEEEEEEEEEEEEEE DatEEEEEEEEEEEEEEEEE

W F /2+ ++2

1C+ 4urnizori +222

=rfuri

//.A +2

3>0 deductibil

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

.6 v&nzarea de mrfuri:

EEEED0EEEEEEEEEEEEEEEE D>:DatEEEEEEEEEEEEEEEEEE

/+++ F W +AAA

)lieni >enituri din +/22>&nzarea mrfurilor

//.C .AA

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE 3>0 colectataEEEEEEEEEEEEE

EEEED)hEEEEEEEEEEEEEEEEEEE #0EEEEEEEEEEEEEEEEEE A2C 1C+ ++22

31


28/49

)heltuieli cu =rfuri

mrfurile

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

16 ncasri de la clieni:EEEEED0EEEEEEEEEEEEEEEEEE#0EEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

B+.+ /+++ .222

onturi la bnciEEEEEEEEE)lieniEEEEEEEEEEEEEEEEEE

/6 plai ctre furnizori:

EEEEEEEE#atEEEEEEEEEEEEEE #0EEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

/2+ B+.+ +A22 4urnizori )onturi bnci


B6 nchiderea conturilor de 3>0:

EEEEEEE#atEEEEEEEEEEEEEEE #0;DatEEEEEEEEEEEEEEEE

//.C F W .AA

3>0 colectata //.A +2

3va deductibila

//.1 CA

3>0 de plata


A6 nchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri:

EEEEEEE#>EEEEEEEEEEEEEEEEEED)pEEEEEEEEEEEEEEEEE

C2C F +.+ +/22

>enituri din (rofit si pierdere

v&nzarea mrfurilor


EEEEEEE#)pEEEEEEEEEEEEEEEEE#)hEEEEEEEEEEEEEEEEE

+.+ A2C ++22

(rofit si pierdere )heltuieli cu

mrfuri

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

32


29/49

Nin&nd cont de operaiile de mai sus, la sf&ritul exerciiului ?D+, bilanul contabil se prezint

astfel:

Bila!+ 5in um6

A%ti= SumaDatrii@Capitaluriprprii

Suma

=rfuri +22 4urnizori +C2)lieni AAA 3>0 de plata CA)ont la

banca //22)apital socialezultat

1222122

Ttal 1 Ttal 1

ac utilizatorii externi ar ncerca s reconstituie fluxurile de trezorerie prin metoda direct,

ar trebui sa recurg la urmtoarele raionamente:

ncasrile de la clieni F


30/49

b6 tuturor celorlalte elemente care au o incidenta asupra fluxurilor de trezorerie din

activitile de investiii si de finanare 5de exemplu veniturile si cheltuielile din cedarea activelor

imobilizate, venituri din subvenii pentru investiii etc6;

c6 modificrilor survenite pe parcursul perioadei in stocuri si in creanele si datoriile de

exploatare0justarea se realizeaz prin eliminarea din rezultat a variaiei necesarului de fond de rulment

din exploatare 5?4'6

?4' F enituri n avans 5exclusiv subveniile pentru investiii6

>ariaia ?4' F >ariaia ariaia )reanelor din exploatare D >ariaia

)heltuielilor in avans # >ariaia atoriilor din exploatare # >ariaia >eniturilor in avans 5exclusiv

subveniile pentru investiii6

'xemplu

ezultat 1225#6 >ariaia stocurilor 5+22#.22F#+226 D+225#6 >ariaia creanelor 5AAA#+222F#11/6 D11/5D6 >ariaia datoriilor 5+-AA#..22F#11/6 #11/5F6 4luxul net de trezorerie din exploatare /22

(rezentarea unor fluxuri de trezorerie n mrime net

n principiu, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate la nivelul mrimii lor brute.

Astfel, nu este posibil sa se compenseze ncasrile si plile din aceeai cate!orie si c"iar din

cate!orii diferite.

@0< C admite, totui, doua excepii de la aceasta regula "nele fluxuri de trezorerie ce provin

din activitatea de exploatare, de investiii sau de finanare pot sa fie prezentate 5fora a fi obligatoriu

ns6 n mrime net

'ste vorba despre:

5+6 ncasri si plai in contul clienilor, atunci c&nd fluxurile de trezorerie decurg din

activitile clientului, darn u decurg din cele ale ntreprinderii;

'xemplu

# acceptarea si rambursarea de depozite la vedere de ctre o banca;

# trezoreria deinut n contul clienilor de ctre o ntreprindere specializata in plasamente;

# chiriile vrsate proprietarilor de bunuri, dup ace au fost colectate in contul lor

34


31/49

5.6 ncasri si plai referitoare la elementele ce au un ritm de rotaie rapid, o valoare mare si

scadente scurte;

'xemplu

# avansurile fcute pentru si rambursarea valorilor principalului aferent clienilor care

folosesc cri de credit;# achiziia sau cesiunea de plasamente;

# alte mprumuturi pe termen scurt, precum cele ce au o scadenta mai mica sau egala cu trei

luni

n cazul instituiilor financiare, fluxurile de trezorerie trebuie sa fie prezentate in mrime neta,

n cazul:

5a6 ncasrilor si plilor legate de acceptare si rambursarea de depozite cu scadenta

determinate;5b6 plasrii de depozite la alte instituii financiare si retragerii acestor depozite;

5c6 mprumuturilor acordate si avansurilor consimite in favoarea clienilor i rambursrii

acestor mprumuturi i avansuri

;.1. Fluxuril" G! m!"*" 'tr(i!"

3oate fluxurile de trezorerie in monede strine sunt convertite la cursul zilei plii sau

ncasrii 3otui, exista posibilitatea utilizrii unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor

aferente unei perioade !ichiditile si echivalentele de lichiditatea n monede strine, existente la

sf&ritul exerciiului, sunt convertite la cursul de nchidere

Ctigurile i pierderile nerealizate (latente), ce rezult din variaia cursului ntre data

fluxului si data nchiderii exerciiului nu constituie fluxuri monetare.

Cu toate acestea, efectul variaiilor cursurilor lichiditilor si echivalentelor de lichiditi

deinute sau datorate este prezentat in taloul de trezorerie, pentru a permite comparaia intre

lichiditile aferente deschiderii si nchiderii exerciiului.

(rezentarea se face separate de fluxurile de trezorerie generate de activitile de exploatare, de

investiii si de finanare

Bila!+ 5n um6

35


32/49


prpriiSuma

)lieni 5.22 "enituri din

n valuta diferenele de

curs valutar

0ceast diferen de curs valutar este nerealizat i trebuie prezentat distinct n tabloul

fluxurilor de trezorerie

n urma acestor operaii bilanul contabil se prezint, la sf&ritul exerciiului ?D+ astfel:

36


33/49

Bila!+ 5n um6


prpriiSuma

)lieni 2 atorii .22)ont la banca in devize

5/22 "ariaiei necesarului de fond de rulment

#.22

5#6 >ariaia creanelor clieni 5#52#A2266FDA225F64luxul net de trezorerie din exploatare D/22

Cheltuielile i veniturile de curs valutar nu treuie eliminate din rezultat in vederea

determinrii fluxului de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta, deoarece ele sunt

eliminate cu ocazia deducerii din rezultat a variaiei necesarului de fond de rulment.

)reana clieni s#a diminuat in timpul exerciiului ?D+ cu A22 um in cele A22 um, .22

um sunt reprezentate de diferena de curs valutar trecuta pe cheltuiala )heltuiala nu se mai

elimina, deoarece diferena de curs este eliminate prin deducerea din rezultat a diminurii creanei

iferenele de curs nerealizate se elimina intr#o prima faza si sunt reintegrate in tablou la

sf&rit, pentru a fi prezentate separate aa cum solicita norma @0< C

3abloul de trezorerie n partea final:

3rezoreria n monede strine la nceputulexerciiului ?D+

.22

4luxurile de trezorerie aferente exerciiului ?D+:

ncasri(lai

D/22#

iferena de curs nerealizata 5c&tig latent6 D/223rezoreria n monede strine la sf&ritulexerciiului ?D+

5F6+222

;.). D2

4luxurile de trezorerie care provin din dob&nzi si dividende ncasate trebuie s fie prezentate

separate de cele care sunt generate de dob&nzile pltite ?orma @0< C solicita totodat ca acestea sa

37


34/49

fie delimitate, pe cat posibil, pe cele trei categorii de activiti, iar apartenena lor la una sau alta

trebuie sa fie meninut de la un exerciiu la altul

(entru instituiile financiare, dob&nzile ncasate si vrsate constituie fluxuri de exploatare

!tt donda pltit, ct si donda si dividendele ncasate pot fi clasificate drept fluxuri

de trezorerie din exploatare, deoarece intra in calculul rezultatului net. Ca alternative, donzile

vrsate si donzile si dividendele primite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din

finanare si respective din investiii, deoarece ele reprezint costuri ale atragerii surselor de

finanare sau remunerarea investiiilor.

;.;. Impitul a'upra r"ultatului

"luxurile de trezorerie provenite din impozitul de profit vor fi prezentate separat si vor ficlasificate drept fluxuri de trezorerie din activitile de exploatare, cu excepia situaiei in care

ele pot fi alocate in mod specific activitilor de finanare si de investiie.

@mpozitele pe profit sunt generate in urma tranzaciilor care dau natere unor fluxuri de

trezorerie clasificate n categoria activitilor de exploatare, de investiii si de finanare n timp ce

cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fora dificultate activitilor de investiii si de finanare,

fluxurile de trezorerie aferente impozitele respective sunt adesea imposibil de alocat si pot aprea

ntr#o perioada diferita de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzaciei de baza

(rin urmare, impozitele pltite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de trezorerie din

exploatare @n momentul care este posibila identificarea fluxului de trezorerie din impozite, va fi

clasificat in mod corespunztor ca activitate de investiie sau de finanare

Tra!a%+ii $(r( %!traparti*( G! tr"r"ria G!tr"pri!*"rii

#ranzaciile referitoare la investiii si finanare, care nu implic lichiditi si echivalentele

lichiditi, treuie s fie excluse din taloul fluxurilor de trezorerie. !stfel tranzacia sa fie

prezentate notele la situaiile financiare pentru a se furniza orice informaie relevanta relativa la

aceste activiti de investiii si de finanare.

J mare parte a activitilor de investiii i de finanare nu au un impact direct asupra fluxurilor

de trezorerie curente, cu toate ca ele afecteaz structura capitalului si a activelor unei ntreprinderi

'xcluderea din tablou a tranzaciilor fr contrapartid n trezorerie este coerent cu obiectivul unui

tablou al fluxurilor de trezorerie5 0nexa la pag /2#/A6, deoarece aceste elemente nu implica fluxuri

de trezorerie in perioada curenta

'xemplu

38


35/49

# achiziia de active, prin preluarea concomitenta de datorii legate direct de acestea sau

printr#un contract de locaie#finanare;

# achiziia unei ntreprinderi, prin intermediul unei emisiuni de aciuni;

# conversia de datorii in capitaluri proprii

;.>. :!t%mir"a ta2lului $luxurilr *" tr"r"ri"

5+6 0ceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, n categoria activitilor de finanare

5.6 0ceste fluxuri ar putea fi repartizate intre activitile de exploatare, cele de investiii si

cele de finanare 50nexa la pag /2#/A6

516 0ceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, n categoria activitilor de finanare

5/6 0ceste fluxuri ar putea fi repartizate intre activitile de exploatare, cele de investiii sicele de finanare

(entru ntocmirea tabloului de trezorerie avem o lista cu informaii suplimentare 50nexa, pag

/2#/A6

39


36/49

Cal%ulul $luxului *" tr"r"ri" *i! a%ti=itat"a *" "xplatar"3

&"t*a *ir"%t(

Flux Cal%ul" 0alar"

+ ncasri de la client

ncasriFulaj creditor/+++F


37/49

&"t*a i!*ir"%t(

El"m"!t" Cal%ul" 0alar"+ ezultatul nainte de impozitare +C25)((6 +C2

.

'liminarea cheltuielilor si a veniturilor care nu

au incidenta asupra trezoreriei:5D6 )heltuielile cu amortizarea si provizioanele5#6 >enituri din provizioane

11,.5)((6D.,-#

D1A#

1

'liminarea cheltuielilor si a veniturilor care nuau legtura cu exploatarea:5D6 )heltuieli extraordinare5D6 )heltuieli privind dob&nzile5D60lte venituri financiare5#6 0lte venituri financiare5#6 >enituri din cedarea activelor imobilizate5D6 )heltuieli din cedarea activelor imobilizate

.25)((6

./5)((6A5)((6+A5)((6.,CA5@ariaia cheltuielilor in avans

5D6 >ariaia datoriilor din exploatare

+B/,A59)6#+C159)6F#+-,/B+,A59)6#1C,/59)6F+/,.#atorii din exploatare lasf&ritulanuluiF.B.,/+59)6#./,1.59)6#1,A59)6#BB,2-5@


38/49

Cal%ulul !"t *" tr"r"ri" *i! a%ti=itat"a *" i!="'ti+ii

Flux Cal%ul" 0alar"

+(li ctre furnizori deimobilizri

ulaj debitor/2/F


39/49

Cal%ulul $luxului !"t *" tr"r"ri" *i! a%ti=itat"a *" $i!a!+ar"3

Flux Cal%ul" 0alar"

+ ncasri din creteri de capitalncasriF


40/49

A!"xa

Bila!+ G!%"iat la *ata *" ;1 *"%"m2ri" N

Ru2ri%ap't

Nr.

R

Exi't"!t la

G!%"putula!ului '$

A. ACTI0E I&OBILIZATEI. I&OBILIZARINECORPORALE+ )heltuieli de constituire + # #. )heltuieli de dezvoltare . ++/,1. +,.1 )oncesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi

si valori similare si alte imobilizrinecorporale

1 +,CA 2,-

/ 4ondul comercial / # #

B 0vansuri si imobilizri necorporale in curs B # # TOTAL 4r* 1 la 5 A 11#H )II. I&OBILIZARI CORPORALE+ 3erenuri si construcii C .- BA. @nstalaii tehnice si maini - ++1,A2 +1A1 0lte instalaii, utilaje si mobilier # #/ 0vansuri si imobilizri corporale in curs +2 # +2 TOTAL 4r* la 15 ++ 1>1# ))III I&OBILIZARI FINANCIARE+ 3itluri de participare deinute la societile

din cadrul grupului+. # #

. )reane asupra societilor din cadrulgrupului

+1 # #

1 3itluri sub forma de interese de participare +/ # #/ )reane din interese de participare +B # #B 3itluri deinute ca imobilizri +A +,CA 1,CAA 0lte creane +C # #C 0ciuni proprii +- # # TOTAL 4r* 1) la 1H5 + 1# ;# ACTI0E I&OBILIZATE J TOTAL 4rd

AD++D+6.2 )K#>> )#

1 ) ; >B. ACTI0E CIRCULANTEI. STOCURI+ =aterii prime si materiale consumabile .+ >#. (roducia in curs de execuie .. - -1 (roduse finite si mrfuri .1 1 1/ 0vansuri pentru cumprturi ./ - - TOTAL 4r* )1 la )>5 .B +C1 +B/,A2II. CREANTE + )reane comerciale .A #1 1#.


41/49

B )reane privind capitalul subscris si nevarsat 12 # # 3J30! 5rd .A la 126 1+ ;#> 1#III. IN0ESTITII FINANCIARE PE

TER&EN SCURT

+ 3itluri de participare deinute la societiledin cadrul grupului

1. # #

. 0ciuni proprii 11 # #1 0lte investiii financiare pe termen scurt 1/ . . TOTAL5rd 1. la 1/6 1B ) )I0. CASA SI CONTURI LA BANCI 1A #K) >H#H ACTI0E CIRCULANTE # 3J30! 5rd

.BD1+D1BD1A61C )1H#;) )1#

C. CELTUIELI IN A0ANS 1- - -D. DATORII CE TREBUIE PLATITE

INTR-O PERIOADA DE UN AN

1 mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 1 - -) #;); 0vansuri ncasate in contul comenzilor /+ - 1>> atorii comerciale /. 1H )# 'fecte de comer de pltit /1 ;# > K

TOTAL5rd 1 la /A6 /C .+C,CA .B.,/+

1 . 1 /E. ACTI0E CIRCULANTE# RESPECTI0DATORII CURENTE NET 5 1CD1-#/C#A.6

>H -K>.; >#>

F. TOTAL ACTI0E &INUS DATORIICURENTE 5rd .2D/-6

>K 1#H )1)#>)

,. DATORII CE TREBUIE PLATITEINTR-O PERIOADA &AI &ARE DE UNAN

+ mprumuturi din emisiunea de obligaiuni B2 # #.


42/49

similare. 0lte provizioane A2 # # TOTAL5rd B la A26 A+ # # I. 0ENITURI IN A0ANS ) 1#> -

1 ) ; >M. CAPITAL SI REZER0E

I. CAPITAL 5rd A/ la AA6din care:# capital subscris nevrsat# capital subscris vrsat# patrimoniul regiei

A1 A2 -2

A/ # #

AB A2 #AA # #

II. PRI&E LE,ATE DE CAPITAL AC # /III. REZER0E DIN REE0ALUARE

# sold )

# sold

A- # #

A # #@0. REZER0E4r*. 1 LA >6+ ezerve legale. ezerve pentru aciuni proprii1 ezerve statuare sau contractuale/ 0lte rezerve

C2 /,/2C+ +. +AC. # #C1 # #C/ 1C,/2 11,A

0. REZULTATUL REPORTAT# sold )# sold

CB .,/- .,ACA # #

0I. REZULTATL E?ERCITIULUI# sold )# soldepartizarea profituluiTOTAL CAPITALURI PROPRII5rd A1DACDA-#ADC2DCB#CADCC#C-#C6(atrimoniul public

CC 1B,A +./C- # #C 1B,A +./-2 111#HH 1;#)

-+ # # TOTAL CAPITALURI 4r*. H@H15 -. 111#HH 1;#)

46


43/49

CONTUL DE PROFIT SI PIERDEREG!%"iat la *ata *" ;1 *"%"m2ri" N

D"!umir"a i!*i%atrului Nr.R

Exi't"!t lapr"%"*"!t G!%"iat

1 ) ; >

1

)

;>

Ci$ra *" a$a%"ri !"ta

Pr*u%+i" =

A

C

a# )heltuieli cu materiile prime si material consumabile;0lte cheltuieli material

b# 0lte cheltuieli din afara)heltuieli privind mrfurile)heltuieli cu personalul 5rd +BD+A6a#


44/49

48


45/49

Fluxuri *" tr"r"ri" *i! a%ti=itat"a *" "xplatar"ezultat naintea impozitrii

'liminarea veniturilor si a cheltuielilor fora incidenta asupra trezoreriei

5D6 )heltuielile cu amortizarea si provizioanele

5#6 veniturile din provizioane'liminarea veniturilor si a cheltuielilor nelegate de exploatare:

5D6 )heltuieli din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt

5#6 >enituri din cedarea investiiilor financiare pe termen scurt

5D6 cheltuieli privind dob&nzile

5#6 >enituri din dob&nzi si dividende5D6 )heltuieli din cedarea activelor imobilizate

Ta2lul $luxurilr *" tr"r"ri"Fluxuril" *" tr"r"ri" r"lati=( la a%ti=it(+il" *" "xplatar" 4m"t*a *ir"%ta5 ncasri de la clieni DLncasri din redevene, onorarii, comisioane DL0lte ncasri generate de exploatare DL

(lai ctre furnizori 5exclusiv furnizorii de imobilizri6 #L(lai in favoarea si in numele personalului #L(lai de 3>0 #L(lai de redevene, onorarii, comisioane #L(lai de alte impozite si taxe de exploatare #L0lte plai de exploatare #Lob&nzi si dividende pltite5+6 #L(lai de impozite de profit5.6 #LI. Flux !"t *" tr"r"ri" *i! a%ti=it(+il" *" "xplatar" FSLFluxuri *" tr"r"ri" *i! a%ti=it(+il" *" i!="'ti+iincasri din v&nzarea imobilizrilor DL

ncasri din v&nzarea investiiilor financiare pe termen scurt DLncasri din dob&nzi si dividende DLncasri din rambursarea mprumuturilor acordate altor ntreprinderi DLncasri de subvenii pentru investiii DL(lai din achiziia de imobilizri #L(lai din achiziia de investiii financiare pe termen scurt #L(lai din acordarea de mprumuturi altor ntreprinderi #LII. Flux !"t *" tr"r"ri" *i! a%ti=it(+il" *" i!="'ti+ii FSLFluxuri *" tr"r"ri" *i! a%ti=it(+il" $i!a!%iar"ncasri din noi emisiuni de aciuni DL

ncasri din noi emisiuni de obligaiuni DLncasri din credite primite de la bnci DLambursri de capital in numerar #Lambursri de mprumuturi obligatare #Lambursri de credite bancare #L(lai de dob&nzi #L(lai de dividende #L

49


46/49

5#6 >enituri din cedarea activelor imobilizate

5#6 >enituri din subvenii pentru investiii4/5 R"ultat *i! "xplatar" G!ai!t"a *"*u%"rii =aria+i"i !"%"'arului *" $!* *" rulm"!t *i!

"xplatar" 4NFRE55#6 >ariaia ariaia creanelor din exploatare

5#6 >ariaia cheltuielilor in avans

5#6 >ariaia datoriilor din exploatare

5D6 >ariaia veniturilor in avans 5exclusive subveniile pentru investiii6

5#6 ob&nzi si dividende pltite5+6

5#6 (lai de impozit de profit5.6

4/5 Flux !"t *" tr"r"ri" *i! "xplatar"

CONCLUZII

0v&nd n vedere c rezultatul generat de activitatea de exploatare este principala surs de

finanare a unei entiti, fluxul de trezorerie aferent activitii de exploatare este cea mai importanta

componenta a fluxului total de trezorerie 3otodat, se poate observa c tabloul fluxurilor de

trezorerie din activitatea de exploatare transforma rezultatul din activitatea de exploatare ntr#un

rezultat efectiv ncasat, in vederea achitrii obligaiilor curente ale entitii

n general, dob&nzile pltite sunt incluse in fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare

4luxul de trezorerie din activitatea de investiii 8 cuprinde ncasrile i plile din

achiziionarea sau v&nzarea de activepe termen lung sau a altor investiii ce nu sunt cvasilichiditi

n categoria incasarilor i plilor pot fi incluse urmatoarele:

# plile privind cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizari corporale i necorporale,

care maresc valoarea contabil a bunului;

50
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/ACTIVEhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/ACTIVE


47/49

# plile referitoare la constructia unei imobilizari in regie proprie, incasarile din

instrumente de capitaluri proprii;

# plile aferente unei emisiuni de obligatiuni

4luxul de trezorerie din activitatea de finantare 8 cuprinde incasarile si platile referitoare la

datoriile financiare pe termen lung sau scurt, respectiv incasarile si platile care genereaza modificariin structura si marimea capitalurilor proprii si a celor imprumutate

'xemple de astfel de ncasri i pli sunt:

# ncasrile in numerar provenite din emisiunea de aciuni sau alte instrumente de capital;

# plile n numerar efectuate ctre proprietari pentru achiziionarea sau rscumprarea

aciunilor entitii;

# ncasrile n numerar provenite din emisiunea titlurilor de creana

@nformaiile cuprinse n fluxul de trezorerie al activitii de finanare prezint importan n

special pentru acionarii i creditorii entitii )unosc&nd mrimea fluxurilor, acetia pot face

previziuni n ceea ce privete rentabilitatea investiiei lor n entitate

51


48/49

BIBLIO,RAFIE

+ 0 9eattie, c # #a, 'ditura 0), )hisinu .22+

+- Yiggins# 0nalZsis for 4inancial =anagement, @rUin YomeUood, 9oston, =0, "


49/49

.2

Tabloul Utilizarilor Si Resurselor Bun

Documents

Transcript of Tabloul Utilizarilor Si Resurselor Bun