TABETn Dn CUBAJ $I COEFICIANTI DE FORMaPENTBU MOLIDUL DIN MUNTII CtrLIMANI

dc Ing. Dr. C. T. TOMA

UTILIZAREA TAI]ELEI,O IT

Tabelele cc urmeazd, dau, in funclie de diametru terier '1i do ind,l-

lime (nr[surat5, dela t5,ietur[ pdnd, la mugurele ternrinal), volumulcu coaj5, gi coeficienlii de formi ai fusului pentru molid in vdrst5, depeste 50 ani. Ele sunt valabile in deosebi pentru regiunea MunlilorCElimani, de undc s'au luat datele pentru alch,tuirea lor. Este probabil

insl cS, tariful de fa!d, dd qi pentru alte regiuni din lara noastrd, rc-zultate mai bune decA,t cele ce s'ar obqine prin folosirea tabelelor si-rnilare strd,irre. Lucrul acesta urrneazl, tr, fi vt'rifical, prin cercetEri

ulterioare.Subliniem qi aici c5, tarifele de cubaj dau cifre m e d i i, dedusc

in general dintr'un numir mare dc arbori. Ele sunt ffi,cute nu atff,tpent ru cuba ju l a rbore lu i ind iv idua l cd t pent r t t cuba jn l a r -b o r e t e l o r .

Pentru a afla volumul numai al lemnului mare (mai gros de ? cm)se va mio$ora cifra din tariful de cubaj cu 4 dms la arborii cu volunrmai mare de 0,5 mB qi cu 5-? dms la cei cu volum nrai mic de 0,1-l tn3.

8g

72

13

7 4

75

16

1 l

18

19

20

2I

22

23

24

26

27

28

29

30

o l

32

JJ

B4

qa

108

118

128

137

r47

157

166

l a o

186

195

20i)

215

224

234

r23

134

1.16

rb7

168

r80

191

202

2L4

225

237

248D R q

27r

282

138

151

164

r t t

190

203

216

228

24L

264

267

280

293

306

319

332

TABELA No. 1 - I 'abel le Nr. 7Tabeld, de cubaj - Massentalel

16?

181

183

199

o l c

329

427

445

200

218

236

2b3

271

289

307

325

D + J

360

378

396

4t4

432

450

467

485

503

521.

216

232

248

264

281

3121 345

3271 362

394

411

o4

37

3B

1b | 16 l r Ltu I 1e I z0 | zr I zz i za I x-fE

I)iamctrul la inalfirnea pieptului (em)B r u sth iih end,ur chme s s er ( cm\

Volumul lusului (dm3) - Schaltmasse (d,ms)

216

236

256

276

296

316

JJt)

i)ax)

o ( o

396

4L6

436

456

476

496

516

o.it)

DOt)

J ) / h

232

254

2?6

299

321

313

365

38?

409

132

451

476

498

520

542

coc

587

609

631

+I

412

491

n1

613

O J J

661

290

316

343

369

396

422

449

47b

D U Z

528

565

581

608

634

661

6B?

714

740

767

564

D O f

itbll

394

423

451

480

509

53?

ot)o

595

623

652

681

?09

738

767

795

824

387

41

731

7

?94

83

)

t__i3 ? l 3 8 1-l-]---l

ll6661172el 755|7e1l 8211

t l8541 8861e17l e52le80l 1.0181.0421 1.0831.1051 1.14e1

.r681 1.2151

.2301 1.2801

.2e31 1.3461

.3561 1.1121

.41e1 1.477i

.4811 1.5431

.5441 1.60e1

.60?l 1.6741

.66e1 1.7401

.7311 1.8061

.7e5i r.8711

.8581 1.e371

.e201 2.0031

.e831 2.0681

[ 2.1341

TABELA Nr. 1 (Continuare) - Tabelle Nr. 1 (Fortsetzunu)Tabell de cubaj - Massenlalel

i f rusthdhenilurchmesser (cm)

I

I zr I zs I zu I so I er I az I aa I a+ I 3b I 36 I 3? I 3,!I

I \rolumul lusului (dms) - Schaltmasse (.dm})

I 3751 3e+l +r3l +3jl r+?l +6Jl I I I r II *rl +erl rbJI +;31 +ul rrol b2?l b$l I I II ,*l nczl nri ;rr'l ie;l bbsl rzxl 5eel uzol 0$l uoclI +i7l 5041 5311 5b7l sBrl 6051 62el 6531 6?71 i03l 72el 75r

| ;rrl uol b?01 beel orul 6b3l osol ?0?l ir+l ?631 zur] 82r

I unnl urrl 60el o,,l o,,l ,o,l ?B0l ,ool .,r,l ,.rrl ,.u*l HRrI rtul u,ol ,,nol 6,ul ?r6l .'4el tt,l t,nl tntl norl ,ttl uiiI o'rI ouol uutl ,rul turl trtl rurl ,uol ,o*l ,*rl r*nl '.0',

I *rl uuul ,rrl rotl uoul ,*l uuul ,r'l ,u,l '.ootl '.or'l '.oa:

| * ' l zzel i66l 8081 'rl *rl $41 e?61 ,0'81 ,0621 r '051 r t4t

, l ?t+[ zcol xo;i snol xcsl e40l e85l 1.0301 r.0?51 Lt22l l . l6Hl l .rt i

I t*l zsel *+rl *szl r+ol osslr.oaclr.oenl r.razl r.rszl r.zaol r.zurrl ;xzl real rnnl rerl e85l r,0361 r.0s?l r,rsri l r. l8el r.2411 r.2e3l 1.34{' l *rol uoul ',: '.: l szolr.oaolr.ou+lr.razl r.rlrl r.zrsl r.aorl r.aeal r.+r', l ' . rol e06l e62l 1.0'71 t .0?rl ' .13' l r .rsr i l ' .2451 ' .3021 r.36t l r .4rel r .471

I sual s+zl r .uurl r .onul r .rrol r .rzsl r .zasl r .zool r .arol r .+zrl r .+arl r .r+i, l , r t l czsl ' .nonl r . to ' l t . 'o+l t .rr t l , . rsol r .assl ' .+rol r .+sol r .r++l r .ootrl snrl r.ornl r.oznl r.r+el r.zosl r.rzrl r.s+rl r.+orl r.+zel t.r+ol r.eozl r.ez,' l ,^ul,.ourlt.t 'n1,.'uul'.runl'.tult.rnrlt.nu'l t.*ol t.uool t.uurl t.to,;l 1.0rel r.ousl r.rsul r.z:zl r.:ssl r.3?'l r.4431 '.5'51 1.58i1 1.6601 r.7321 1.80(

' l I r. '251 r. 'e?l 1.2681 r.3+31 l.n81 1.+e3l r.568i r.6131 r.7201 r.ie5i r.87-

' l I | 1.2361 r.3r0l 1.3BBl r.4661 r.5441 1.6221 r.7001 r.?7el r.8581 r.e3:.l I | | r.eizl r.+aal r.nr+l r.rsrl r.czol r.zrzl r.uasl t.eeol z.oo:, l | | I I I l r .o+olr .zeolr .ar+lr .asolr .oaalz.oer, l I I | | I I | | I I [2.r3.

20

2l

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

JJ

34

it,)

dt)

o {

38

39

40

TABELA Nr. 1 (Continuare) - Tabelle Nr. 1 (Fortsetzung)Tabeld de cubai - Massentalel

l)iarnetrul la iniiltimea pioptului (cm)Brusth rjh ert durchme s s er ( cm J

Yolumnl fusului (dms) - Schalhnasse (d,ms)ll1

19

20

2 l

22

23

21

1.281

T . :

t .

1 .

I , 4

l . l ) t ) /

1.6? 1

1.220

1 .321

1.421

1.521

,-,1*,1",01.*llllttol

"ri ,*l carl IUel elel r.Oil l r.0bl

els l e5ul r rb{ l l .0 l ; l r . r r r r l r . r r r . ; l r . r rs l r . r r : re8?l 1.0221 1.obei 1.0e61 1.r$l 1.1?11 r.z08l 1.21b

' 0551 r .0r3l r . r31l r . r7{ i r .Jrnl r . r i r i l r . re i l r .33sr.r2r l I rusi r .20el Lr53i r .2e8l r .3+r l r .3s6l L13rr . 'e2l r . i36l r . i r ' r l ' .33r1 r .3r . '01 I i rEl r . r?61 r .5 j lr .2611 1.30u1 r .35el r . i l01 r . r ' ; j l r .5r+l r .5611 r .6r ;' .3301 r .3 ie l r .+B4l r .+Br, l r . i++l r .beel r .05r l r .?r( lr .3e8l r .45r l r . tosl r . lcx l r .o. : ; l r . r ;ssl r . i+r l r .srr : rr .+6?l ' .b2zl r .5u{ l r .616l r .70el r .??r l r .ssr l r .nuc' .5351 1.5r41 r .6601 r .7r5i r . ;e I

I r .85?l r . lJ2l r . rse

l.60,tl 1.6651 t.7351 l.R03l t. '{;Bl l.g ral ::.or rl z.ox:t .6?r l l .?3? l r .8 l0 l l .88J l r .os l l z .our l 2 . l0 l i r . l ; s, . ; * ,1 . , . " tu1, . *or l , . ru , l r .out l r . , ,o l r . , ro l r . , , , ,or.urol r.usol r.ccoj z.oesl z.rzol z.zoul r.rzoJ..l.aur Ir.8?Bl r.ebr I z.oaol z.r rul :.:ozl z.zuol z.acsl z.+s+ir.c+zl r.ozal z. t rol z. r ozl i.us+l z.az r |,.,'uol r.',12.0r51 2.0e41 2.1851 2.2751 ?.36G1 2.1'i1 z.ilzl z.u rol2.0srl r.r66l 2.2601 2.35.11 u.lul z.s+al r.63;l 2. i ' tel2. r521 2.?3il 2.335Jr.€21 J.53rl 2.62:)l i .?261 2.si6l2.i2r

i 2.30e1 2.4r0i 2.5r '

I ,.6r31 z.z r+l z.rrol z.rrul

| | | 12 .6e512.80u12.1 . ,u5 i3 .0 t21

lllll,o'ol,on,l,,u'ltlltltll

1 . 5 0 4

1 . 6 1 2

1.720

1.82 i

1 . 9 3 5

t . ( (

1.879

2.191

2.295

2.100

1 .

1. 2.01

2.08?. ) 1 K l

2.2

2.3(i t i

2 .174

2.582

2.689

2.797

o l

32

2 .

2.712

2.8162.905

L 3.01

3.02 D . l

Q O3.128

3.232

c . J c r l

o. ,1)t)

3.,144

, f . D l ) l

3.659

36

37

lli .0e01

I .18? I

r 2$l1.380

{1.17711.573i

1.67011.767

I1.86311. e60

I2.05?

I2.15412.250 |,.uot I2.44412.5101

2.63? I

2.731||

2.8301z.sztl3.0211

u '*l3.217

|i

85

3.1

TABELA Nr. 1 (Continuare) - Tabelle Nr. 7 (Fortsetzung)

Tabell cle cubaj - Massentalel

Diametrul la inlllimea pieptului (cm)

Rr uslh ii h end u rchme sser (a nt\

Volumul lusului (dm3) - Schaltmasse (d,ms)

q Aq , E

9 i; d sE ;

lll1.6821 I I1.82?1 1.8?{l

I1.e?21 2.0241 2.077:l

2.11?l 2.175i 2.2331

2.2621 2s2bl 2.38812.40?l z.47GI 2.5441z.bb2l 2.6261 2.?oole.6e?l 2.?7Gl 2.85612.81r1 2.s27:l3.0111

2.e8?l 3.0??l 3.16?l

a.1321 3.2zsl 3.3zs13.2771 3.3781 3.47e1

z.42zl 3.b281 3.63+l3.56?l 3.6?el 3.?eol

u,,rl 3.erel u rrul3.8b?l 3.esol 4.10214.0021 4.1301 4.257:|

4.11?l 4.z8ol 4.4181

4.2e21 4.,url 4.b.el

ltlr.+3?l 1.5s11 +.7251

1.5821 1.?321 4.8801

* tr'| , ourl r.oacl

tllr.uzl r.oszl r.osnl1.6+11 1.6861 1.?3?l

r.?651 1.8151 1.86611.'{8ul i.e14l ,.0011

2.or 2l 2.073i 2.13512.1361 2.2021 2.26eir.25el 2.331i e.{0312.3u31 2.4601 2.5381,.50?l 3.5801 ,.67r1

'r.6301 2.71rJl 2.80612.75+l 2.8471 'r.e41l

z.szzl z.ezol 3.0?513.0011 3.1051 3.20e13.1251 3.2341 3.3441

o.r*l o.r*l u *ol3.3721 3.4e21 3.6121r +scl a.oztl e.z+al3.' jrel 3.7501 3.88113 ?.r31 3.s7el -1.0151

e.sozl r.oosl +.trelg.ggol +.rezl 4.2841* "rl *.,"1 *,n'ui

,.r*l ,.uurl1.4371 1.4?711.550i 1.5e511.6631 1.?1111.?761 1.8321

l l1.88e1 1.e5012.0021 2.06e12.1151 2.18?l2.2281 2.30612.3411r.4241

2.4541 2.54212.5681 2.661

|2.6811 2.?7el2.?e4l 2.8e71,.e0?

I 3.01 6l

3.0201 3.13413.1331 3.25313.2461 3.37113.35e1 3.48e13.4?21 3.6081

l l3.5851 3.?2613.rje8l 3.84513.8111 3.e631

27

28

1.640

r. t79

1.919

2.89?

3.037

o . t I

o - o I

21

22

( ) l

2.1b2

2.61

2.774

2.a

3.25

3.47

3.74r

o .

I

1.2

4

4

n

b.

2o t r i

2.617

oo

31

t .

3.595

3.735

4.014

+. rc+

:t.

4.433

1.673 5.191

86

TABIILA Nr. 2 - Tabelle Nr. 2Ooelicienti rle lorm[ - Formzahlett,

Diarnctrul la ini,lfimea pieptului (cm)Brusthbh,end,urchm,ess er ( cm\

1bI16| r r I rs I rs IeoIzr Izz l ru | 24 | 2b l 2-

Oocficicntul de forrnl al fusului - Schaltlorm,zahL

46?

1?7

.185

189

494

+91

t s €

, d :l ^ i

lll

4

4

llllIl,,,,lrrbl,,,rlr,,rl1ll'u-l '"1 'u'l -*l *u'l ,,'l

I+?ri l r6rr l {6'r l 45l l {r i l l3?l {Jel+sol +7tl 46el $31 4b3l {161 {3.ll,rrol {;el rTbl r6el 160l rb3l uol+r'l +r] o*l 4?b] ,url

"'] +641

re6l +ssl {sbl +sul {;31 +661 4bel

,,,01 r,,l ,-,1 *,1 ,.,1 ,,u1 *{50il re{il 4e3l 4uel rdrl +;71 47rl;u5l {{rEl reTl 4eJl rsul {Bel {?6150?l i0'l 50t,1 4eRl 1e2l 4E6l 4b0l5il1 io.rl 50+{ t0rl .tc6l +0ll {$l

b13l bo?l bo6l bo4l 4eel $11 ftr8{''ul n,nl r"l *l rol *rl ,u2l5r6l ;rr l i rr l 50el b05l 5u' l 4e5lite] nr".rl 5r+l ir3l 51)ul 50+1 +udlu,,l '''l ''ol ''ul '"1 *'l *'li, ':,2I , rol r rxl s r;l i r3l boel ;o+!

I ; r r l s Jo l ; r u l 5 l c l 5 l l | 5061

illl'''ru"iuo'lrrrrlll

469

t a I

4ri1

it85

491

160l I471

I 4681

r::l::ll48cal $714e2l 1e2l4e?l 4e7l:::l:::l5071 506150el 50el5131 51115111 5111

,,-1,,,1"'l Hl1tt1ll

50?

bUi

2 l

22

23

21

2?

28

29

12

13

14

l i

+37

I

I

1

1 9

20

459

+

+ t \

4

l)tr':1

505

i09

511

501

195

199

i ) t

i r7

518

521

522

8 7

TABELA Nr. 2 (Continuare) -Coeficienfi de formd

Tabel,l,e Nr. 2 (Fortselzung\- Formzahlen

Diarnetrul la inlllimea pieptului (cm)Brusth iihendur ch.me s s er ( cm\*s

i E, C E

nl

2? l28 lz r1ao ls r l82 l33 31 I

Coefieicntul de formi, al lusului -. Schaltlormzahl,

3 ? 1 3 8

t+:i

35?

368 | 3{i2

3?81 3?

388 j 3rt,

"t0l l 39f

+111 40n

.1181 41

4241 11

+?9t +1+1

4401 431

I

.44+

119

+cd

.+57

.160

161

46?

4?0

+ l C l

ll]l3621 3631 I I375i 36ii 3581 3511

3'1? I

3?el 3?ul 3{J3ltu*l ,n"l u*rl utul{061 3eel 31121 3u5l1151 {0El 1u0l 3e4l+?31 1161 +oel r02l13ol +!31 1161 1i0l*tl *nl 1r3l ,rri1131 $61 43ol +:2al

n*l 4421 *ul n*l4511 4{Bl 1411 +3514581 +521 116] +{111631 1571 *'l nrol46?

| 4rj!l rb6l .1501

r71 I

{661 r6ul 15{l1751 .+701 16{1 45rtl+?el 1?31 {6sl $21nnrl {7?l rtrl 4661

$bl +Hoi 1?rl {6ellrr8l {'{31 +781 1721{e1

| 4'{61 ls1

I +?51-*l*'l"'l*"1

359

J ' J

385

396

406

4 1 5

423

t Q 1

438

rtJl

150]. - - l4Dl)l

I1601+65 I

I46el

I.t?31

It . . l! r |

|

48olI4811

18?lI4e0l

i l93l

38?l Bsrl 3?ol,rl 3e4l B$l4r3i 1061 3e5l4231 4151 1051*'l *nl 41bl1391 4321 4231

4+61 *nl $,1452]| 116j 13El

45el 4521 4{511641 4571 4501

46el 4621 4b6l

4?31 $?l $114i7l +?21 166l+s1l +?61 +711485i o*i 4711

{sel +$l 4?81{e2l r87l {821{e5l +e0l {B5l.1e81 4e3l 18el''l *ol *'l5031 4e8l 4e4i5061 5011 4e7l

l''l''illi

*rl12011301

"'l4161

152145el46514?0

I475:l

.18014B1l4E8

|le1 J4e5l

,49? I'ol5o3J'91*rlI

I

l i l

l a

1B

19

20

2 I

22O Q

24

Z D

26

27

?8tq

I301

",1"^ l321

ID O I

341I

ro l

I361

I

" r l3l3l

I391

I401

.1.ti

.151

-t

4

.I6tl

1?0

.1,16

4b2

459

464

470

+ 1 5

4tg

483

.18?

490

494

4971I

5001I

502 |I

505 II

b07 l

'88

TABELA Nr. 2 (Continuare) - Tabelle Nr. 2 (Irortsetzu,nu)Coeficienti de formd, - Formzaltlen

Diametrul la inallimea pieptului (crn)Bruslhiihendurchmesser ( cnt.\

{3 l++lr"Trm(loeficientul dc forrni, ll fusului -, Sclrnltiornuah,l

o J +

* RH.S

m

1 ( l

20

2l

II

31? I318 l- - ' t33?

I34613511362136el376i*rl387i

3e3l3e81l l | r l-"- t10?l

"tl.1r 5i11el122l|125l.12Bl

131 I**lI

I3 111

3261336 |3161355i36313?013??l38113e0l3e5l

$11*ul4 l o l

41114 1811221J']G I--" i12e

It 2 9 l'""1136113eir11

iI

I32el

u-rl350135el368

I3?61

,rtl38el3e6l402lno?l1r 2l41?

I1211Jr6 i- - ' l*ol4331

$?l1+ol113i

'*61JIl} I- - l

45rl

i

,,,13,?l3111 33eJ3551 35013651 36013731 3681382i 3??l38el 38513e6l 3e1l1021 3e8l4081 ,10411111 410141el 4r5l1241 1201.1281 12514331 42el43?l 1331,*l 13?ir14l 14111471 {111150

| .r1?

|153i 1501*ul '*ltlll

24

27

28

o a

3B

39

10

41

49

89

13

TABDLA Nr. 2 (Continuarc) - TabeIIe Nr' 2 (Fortsetzung)

Coeficienti de formi, - Irormzahlen

Diametrul Ia inillimea pieptului (cm)

Brusthiihend,urchmes s er (cm)

60

e €E €6 ld ; 5? l 58 t 5e l

- Schaltlormzahl-]--llt t l3ool i I3111 3081

I3221 31ei 31?l''lu"lo'''l3111 3381 33613501 34?l 34513bzl 3551 3ffi13641 3621 360lo"l '*l ur'l3?81 3?61 3?413811 3821 38ol38el 3871 38613e4l 3e3l 3s1l*'l*'l*-l4041 ru3l 10114oel +o?l 406l4131 4111 1101

41?l +151 4141*'l*"1*"142+l 4r3i lezi1281 +261 -1251*'l *ol nrtl

56 I

usului--luoul31413251,unl

3$l352135el3661

"ri3?9138513e1

I3e6l*'l40cl

*'ol414i11811221

I425142el*rl

55 I

m i a l f-t-I

306l317

I32?

|'"134613541361136813751

I381138713e2l3e7

I4021

*'l411 I415141 el1221

126112el$21

I

5 3 l b 4 l

ficientul de lor-lll l

3131 3oel3231 32013331 33ol,^'l ,*l3511 348135el 3561

866l u*l3721 3701

utnl 3??lt l

3B5l 3B3l3e0l 38Bl3e5l 3e4l4001 3eel*'l*140el 40814131 4121.117

| 1161

42Il 4201+24l 4231

tt4281 4'r? I4311 4301

*n{ *ul

52 I

Coe

I3o4l3161

32? |3361,*l3531361

I36813?41,*l38613e2i39?l401 |*rl41ol4141

418 |42tl

nrol

42n I

,131 I

€11I

51 I

-T30el32ol33ol33el3481

I356136313?0137613821

I38813e3l3e8l4021*'l411

I4151418142214251

I42814311434]l

I

m

2I

22

3341l

342

350

358

Jt)J

3i2

378

384

389

391

399

404

408

412

41(

42(

421

Zl)

26

27

31

341I

351

Iot)

Io {

3B

39

40

41A q

43

I,A}IUItt ITI AST]PIt,\ AI,C]ATIIIR]T TA1]I'L1{]I,0IT

I. Adunarea datelor pe teren

Materialul de baz[,, care a servit la intocndrea acestui tarif decubaj, este format din 1240 arbori m[sura{i in primd,vara ,si in toamnaanului 1937 in cinci piduri din regiunea Munlilor Cdlimani, qi anume:

Pd,durea 1\tujila (Valca Yoivodeasa) altitudinea" 1050-1250 mu Banffy ( r Voivodeasa) ,r 1000- Ll50 D) )) (l\fasivul L'ilinrani) -. 'r 1300-1400 D,r Aluniq (lAng[ Bilbor) ,'u Izvorul Lung (jud. Nds[ud) ir

trli a fost adunat aga dar chiar din zonapur, unde el prezintfl arborete tu aspect de

intindere.Arborii au fost doborili reglementar, td,ietura fd,c6,ndu-se la o inil-

lime egal[ cu o treime din grosimea arborelui la bazl". Pe teren s'aum5,surat: lungimea (inilllimea) dela thieturfl, pffn[ la mugurele terminal(in metri gi decimetri intregi), diametrelc din doi in doi metri adic5,la 1, 3, 5, 'l nt, etc. precum ;i diametrul terier (in rnilimetri intreei).S'au md,surat de fiecare dat[ cAte doud diametre perpendiculare unulpe altul, f5,cdndu-se apoi media. \r6,rsta arborilor s'a stabilit prin nu-mdrarea inelelor pe cioat5.

1I. Procedeul urmat h intocmirea tabelslor

1 . C a l c r - r l u l v o l u m u l u i s ' a f [ c u t p r i n f o r r n u l a l u i H u b e rcxact5,, socotindu-se arborele sec{io;iat in bucflJi de 2 nt lungime. Vo-

lumul vfl,rfrllui (mai scurt dc 2 nr) s'a calculat separat dup5, formula

conului gi s'a ad[ugat la vohtmul trunchiului. oblind,ndu-se tlstfel

volunrul fusului.2 . A l c S , t u i r c a , t a b e l e i d c c u b a j . I n a i n t e d c a p r o -

ceda la reprezentarea $i compensarca grafici, a volnmului in vederea

intocmirii tabelei de cubaj, am examinat datele spre a vedea dac[,

cste caznl s[, se fac[ o singur[, tabelS, de cubaj, care sL cuprindh, atit

arborii tineri c.ff,t si ptr cei b[trAni, sau trebue fil,cutf,, distinclie intrtrarborii exploatabili qi cei neexploatabili. Pentru aceasta am grupat

arborii itr cateqorii de diametre de c6,te 5 cm ;i categorii de ini,llimi

de c6,tc 2 m, aga prccum se vcde in tabela Nr. 3. In aceastd, tabel5, s'att

inscris volumcle arborilor ueexploatabili (sub l0t) a,ni) sepa,rat de cele

.1200-1350 ))I 200- 1 300 )

altitudinall a molidu]uipi,dure virgini, pe mare

91

ale arborilor exploatabili (peste 100 Je ani). Cifiele respective repre-zintd, in cea mai mare parte niqte medii deduse din mai multe valori.Numd,rul arborilor din cari au fost deduse aceste rnedii cste trecut inparantezd,. Se inlelege c[ cifrele deduse dintr'un numd,r mai mare dearbori au greutate mai mare decA,t cele deduse dintr'un num[r nticde arbori.

Pentru a face comparalie intre volumul arborilor tineri qi cel alarborilor b5trani, cari au acelagi diametru gi aceea,qi inil{ime, noi vomlua in considerare numai va,lorile medii deduse din cel putin trei ar-bori. In tabela l{r. 3 cazul acesta, se prezint5, de 44 de ori. In 24 decazuri volumul arborilor neexploatabili este mai mic dec0,t cel al ar-borilor exploatabili, in 13 cazuri este ma.i mare, iar in 7 cazuri egal(o diferenld de cel mult Lo/onu s'a luat in considerare). Lucrul se poateurmbri inci, qi mai bine in diagrama din fig. 1, in care datele din ta-bela Nr. 3 se afld, reprezentate in mod grafic. Sc vede cd, deosebireadintre volumul arborilor de peste 100 ani qi cel al arborilor rnai tineride 100 ani nu reiese cu claritate, curbele respective impletindu-se intreolaltE, aproape in toate categnriile de diametrc. I)e aceea am alci,tuito s i n g u r H , t a b e l I d e c u b a j , v a l a b i l i a t A t p e n t r u m o ] i d u lexploatabil c6,t gi pentm cel incl neexploatabil (dar avd,nd v6,rstapeste 50 ani).

Procedeul folosit la intocnrirea aceastei tabele de cubaj este urm5,.torul. S'a calculat pentru fiecare categorie de diametre gi de inillimevolumul mediu dedus din toli arborii indiferent de v6,rsti, (seriaa tr'eia de cifre diu tabela Nr.3). Datele respective au fost reprezex-tate apoi grafic, desenfl,ndu-se curbele volumelor in funclie de ioil-!ime. Compensarea acestor curbe s'a. fd,cut relativ uqor, deoarecc s'aobservat cd, volumul fusului cre,ste cu inXl{imea in general dup5, olinie dreapt5,. S'a obtinut astfel in formX, definitivS, diagrama dinfig. 2, care reprezintd, pentru diferite categorii de diametre varialiavolumului in funclie de ini,lfime. Cu ajutorul acestei diagrame s'aputut alcltui tariful de cubaj definitiv din tabela 1Tr. 1, care dI vo-lumul fusului in functie de diametru gi de inillime. Tariful este intocmitpentru diametre din centimentru in centimetru gi inillimi din metruin metru. Pentru diametrele I5,20,25...60 cm, valoarea volumuluicorespunzfltor diferitelor inillimi s'a citit direct de pe diagrama dinfigura 2 sau s'a calculat dup5, formula liniei drepte (gtiind cd, fiecd,reisporiri a in5,liimii cu un metru ii corespunde o anumitd, sporire dcvolum, egal5, dela o categorie de inh,llimi la cea urm5,toare). Pentrudiametrele intermediare (cuprinse intre 15 qi 20 cm sau intre 20 gi

92

l/o/t/ dn Ci/mani beste iol ani r htnant-

Pttncl rezu/la/ dn mai mu/l de J arbori(Punll ars melr a/s 3 Slinnen enlstanden)Pand rezu/lat /iz nai pu/rn de 3 arbon(Panlt aus wenrjTer a/s 3 ,flinmen enlstandenl

/ ' , - - ' I/ i

t - - r " T ' i/ l l

Fig. 1. - Comparalie intre volumul molirlului neexploatabil (sub 100 ani) 9icel al rnolidului exploatabil (peste 100 ani).

Abb. 1. - l'ersreich der Masse *" "X:il:1ff::1ffi I;I;.,'*"r ro0 Jahre) mit der der haubaren

93

s_-:--\

28 32lniltmea ( n)Baimhdhetnt

Fig. 2. - Volumul fusului in funclie de ind,llime.Abb. 2. - Scha'tmuse als Funktion der Brumh0ho.

94

25 cm etc.) s'au calculat volumele corespunz[toare prin interpolare,admi!flndu-se cd, pe intervale mici (5 cm) sporirea volumului este di.rect proporlional[, cu sporirea diametrului (varia"lie linear[). De alt.minteri diagrama din figura 3, (pentru categorii de in5,l{imi din

Fig. 3, - Volumul fusului in func{ie de diametru.

Abb. 3. - Schaltmasse als Funktion des Durehmessers.

3 in 3 m) aratd, cum variazd, volumul in fune{ie de diametru, eolfirmd,in totul aceastH, ipotezfl.

fn ce pr iveg te p rec iz iunca pc care o pu tem agtep ta de latabela de cubaj, ea depinde in primul rd,nd de numd,rul arborilor folo-

care

e5

200

t80

160

't40

/20

/00

80

60

40

20

Fig. 4. - a) Repartilia celor 1240 arbori pe dileritele categorii de lni,lfimi.

Abb, 4. - a) Yerteilung der 1240 St5,mme auf die verschiedenen llt ihenstufer.

200

180

160

/40

/20

,00

BO

60

40

0ianltru/ icntDurchmesser(cn)

Fig. 4. - b) Repartifia celor 1240 arbori pe ilileritde categorii de tliametre.

Abb. 4. - b) Verteilung der 1240 Stiimmo auf dio verschiodenen Durehmeggerstufen.

96

sili la intocmirea ei. DupE cunr, am mai amintit, s'au milsurat in totalin vedcrea acestei tabele 1240 arbori avdnd diametrele teriere cuprinseintre 10 pi 80 cm qi in5,l{imile intre 10 gi 46 m (vezi tabela Nr. 3). Acegtiarbori se repartizeazd, pe diferitele categorii de inil{imi qi de diametredup5, cele doui curbe in formd, de clopot din figura 4 a gi b. Se veclecd, ccle nai rcprezentate sunt categoriile de inir,llimi cuprinse intre20 qi 30 m qi cele de diametre cuprinse intre 20 qi 4b cm. Categoriiledc in[,]{imi sub ]2 qi peste 44 rn rsi cele de diametre sub 15 gi peste60 cm sunt aqa de slab reprezentate, incdt nici nu au mai fost luate incorrsiderare la alcltuirea tarifului de cubaj. Cifrele ob{inute pentnraceste categorii ar fi tost prea nesigure din pricina numb,rului mic dearbori din care ar fi fost deduse. Aga se face ch la intocmirea acestuitarif de cubai au servit efectiv nurnai 1208 din cci 1240 arbori mH,-surati.

Prcc iz iu r rea tabe le i ma i dep inde ; i de i rnpr i , ; t ie rea da-.telor inlfluntrul diteritclor categorii de in6]!imi gi dc diametre, adicX,rle olnogenitatea materialului de bazd, folosit. Pentru a face o exami-rrare sumarb, a tabelei de cubaj din acest punct dc vedere, am al-c5,tuit tabela Nr. 4, care arat[ ce valori extreme poate avea volurnulpcntm aceeagi ini,llimc ;i acelapi diametm qi ce depdrtare poate prc-zenta el in practicf,, fa!d, do ciJra din tarif. Categoriile de inbllimi qide diametre ar[te tc iu aceastd, tabeli, sunt nurnai de cfite u n m e t r urespect iv un cent irnetru (de pi ldi , categoria de ini , l l imi de 15 mcuprinde arborii inalli de 14,6-15,5 nr, categoria de diametre de 1.bcrn cupr. arborii grogi dc L4,6-75,5 cm). In coloana 3 se poate vedeae.1 arbori cu acelaqi diametru gi aceeaqi inilIline se intflmpli si aibEruneori volume foarto difcrite. Aga cei doi arbor.i de 60 cm grosime ;i40 m inhllime prezintii o diferenld, de volum de 768 dm3, adici l5,5yodiu cel nrai rnare sau 18,3/o din ccl mai mic. Aceastb deosebire ppo-vine din forma diferitd, a trunchiurilor: unul este mai tras, mai conic,al doilea mai implinit, mai cilirrdric; unul a crescut intr'un loc rnaideschis, cu multi, lunfni,, al doilea in masiv bine inchis. Coloanele5 ;i 6 dau, in valoare absolutH, si in proccnte, depirtarea cea mai marefa,td de volumul din tariful de cubaj. In 1.0 din celc 2l cazuri exarninateclepd,rtarea cea mai mare nu atinge nici 70o/o, in 9 cazuri este cuprins[intrc 10 qi l3o/o gi nunai in douX, cazuri dep[qeqte 13% (odatil trecflndchiar peste 19lo). Ultima coloani, a,rati depi,rtarea mi jlocie inprocerrte. Ea a fost calculatd, pentru cele 15 categorii cu cel pulin 2arbori. In 9 dirr aceste 15 cazuri dep5,rtarea mijlocie este mai mic[de 6/o, in 4 cazuri este cuprinsfl intre 6 gi 8]i, iar in doub cazuri

g7

TABELA Nr. 4 - Tabel,le Nr. tI

Inrprlgtierea volumelor Ia acelagi diametru gi aceeagi indllime - Slreuungder Schaltmassen bei gleichem Durch,messer und' qleicher Baum'hiihe

! i s

t s2 A

- 2

i " s b' E E A: c €

, : : O SA'4.. i

a-

I

Volumul fusuluiSclr,alhnasse

Depirtarea la!d, de valoarea din tabli,Abueichunq o*om lVert aus der Massentalel

Oea mai marcGriisste

Medic

]Iiltlere

3011[31'-t1[

5911\6551f

+. s.ol

+ rz,ol+2-l- 5,5

+ 5,6

+ 5,3

* i,rl--l-F 32.01_ I

- 1 '11+ 13,01- n,ri+ 9,41

- t r r q l

I- 11,91- '''l+ 10,41

I+ 30.?l--l+ 10?,?lf 169.C I

- ,rt,ul

+ 3,el+ 12,41Ir

11.181r 52911166eltr282l l26601t307e1

5lt t l- ' l

2i*olr t l--t

"ol

1 5 m

+_t-

2 0 m

r

h .

r o o l'""12181

h , .

1?6 I3071451

|seelh .

3e6lI

l) l tb I

72713322024b

171

'ol ,{l,ol ,{l1 5 i 1 l,ol '{l2-cl 1 IBol ,{l

,ol '{l,ul ,{l3ol '{lnul '{l

2 5 1 1 l3ol ,{l3 5 1 1 l4ol ,{l4bl ,{luul ,{l3 0 1 1 luul '{l*ul ,{l5 0 1 1 [

881937

10227292764217607642198025t92562

1l4984

+ 1 7

7 l

67

+ 154

3 0 m+ 143

8010

+ 166

- 280

" 7 .4

+r r -

-r- 3,

-1. 6,9

+ 8,8

- 4,9

t o , o

T

2 5 m

808

l + ( a

h,738

101?

1302

7594

1922

2()721

h : 3 5 m122? I

tr l15871 +

"l236e1 + 2e1l2?9?l - - 2821

h : 1 0 m ,

4708i - 5121

+ 27,0

- 44,C

-i- 45,6

t 87 ,5

I+ 52.31

*r*ol--l

t 19 , J

- i ,- 0,8

+ 10,4

- 1.1,6

-- 5,1

- 6,.1

t2,3- L 1 0 1

1b3

+

l t-I0,91 r 38-1,(rl r, 8,2' t t,{l98

depi,gegte 8/o. Din aceste cifre ne putem da seama de eroarea ce secomite laaflareavolumului a rb o r e l u i in d i vi d u al cu ajutorultabelei de oubaj. Aceasti, eroare este de obiceiu sub 6/o, dai poat.uneori atinge r0-r3%, iar in cazuri exceplionale chiir 7g-20o./,.B i n e i n l e l e s c d , l a c u b a j u l u n u i a r b o r e t i n t r e g s e v o r f a c eerori mult mai mici, deoarece aici se construegte in prealabil curbaindllirnilor compensate, atribuindu-se apoi diferitelor categorii de dia-met re in5 , l ! im i med i i . A fa rE, de aceas ta numi .u l mare de ar_bori din diferitele categorii de diametre produce qi el o compensarcce contribue Ia sporirea preciziunii rezultatului final.

lll Comporalle eu tabelele rte eubaj germlne

o astfel de comparalie prezintd, interes atet din punct de vedercgtiinlilic cat qi din punct de vedere practic, fiindci, din ea ne vom puteada seama pe de o parte de deosebirile ce existd, intre forma trunchiului lamolidul din Germania qi la cel din Munlii clrimani, iar pe de altd, partcvom vedea mfl,sura in care tabelele str[,ine pot fi folosite in tara noastrd.

1 . T a b e l e l e b a y a r e z e . A c e s t e a s u n t c e l e m a i c u n o s c u t e g imai r5,spflndite la noi prin faptul cd, au fost publicate in Agenda fore-stier6. Tarifele bavareze cuprind dou[, tabele: 'na pentiu molidulinci neexploatabil, ava,nd vdlsta de 60-g0 ani, qi alta pentru molidulcxploatabil, in vArst5, dc peste 90 ani. In diagrama din figura b seafli, reprezentat volumul in funclie de inillime pentru cd,teva eate-gorii de diametre. Din aceasth, diagramH, sc poate vedea ugor atat deo-sebirea co existS, intre molidul exploatabil gi cel inbd, neexploatabildin tabelele bavareze cd,t gi deosebirea dintre acestea am6,ndoud, pede o parte gi molidul din Cllimani pe de alta.

Compard,nd molidul in vd,rstd, de peste g0 ani cu cel sub g0 anidin tabelele ktavareze, se constatx cd, la acela;i diametru ;i aceea.siind,l{ime molidul neexploatabil are de obiseiu volum mai mic decfltmolidul exploatabil. Diferenla este neinsemnatE, la arborii sub{iri(sub 30 cm diamtru), dar este cu atd,t mai remarcabilf, cu cd,t avenrde a face cu arbori mai grogi. Noi, cu materialul debaz6, pe care l-anravut, nu am putut stabili la molidul din Munlii cxlimani vreo deose-bire trangar.ti intre volumul arborilor exploatabili gi cel al arborilorinc[ neexploatabili ce au acelagi diametru terier gi aceeagi in6llime.chestiunea aceasta am expus-o de altfel mai amH,nuntit intr,un ca-pitol precedent.

99

i- /it/o/r/ dn Cilnanr (A//mar/-f/thte)

tVo/rd lrn Bavana pute 90 artr lfayenrle ficler - 1 , ulerS?Jahrelr -',----1,11401,J7,

Bavara tul ,loar,lit ni)u"iiiiiiio", t I

5-\

\$

rNs'..

800

600

400

200

24 28 32lniltimea rnt

Sauhhdhe rntFig. 6. - Comparalie intre volumul rnolidului din Cilimani qi

din tablele bavareze-

Abb. 5. -Yorgloioh i lsr Masso tlor Cil imani-Fichto mit der der Fichte aus don

100

ccl al molidului

baysrisohon Tafoln,

cornpari,nd acum molidul din cf,,limani cu cel din tabelele bava-reze, constat[m o mare deosebire. Arbori cu acelaqi diametru teriergi aceeagi inbl{ime au la noi un volum murt mai mic dec6,t in Bavaria.Dupd, cum se poate vedea din diagrama tlin figura b, deosebirea de'olum nu este aceeagi la arborii de dimensiuni mici ca qi la cei dc dimen-s i u n i m a r i . C e a m a i m a r e d i f e r e n ! b o p r e z i n t 6 a r , -bor i i g rog i g i scunz i . Cu c rers te rea ind l { im i i d i fe ren ja c levolum scade, iar dela o anumiti, inH,l{ime in sus molidul nostru arepentru acelapi diametru un volum mai mare dec0,t cel clin tabelelebavareze. Astfel in categoria de diametre de 16 em a.vem:

Vol.n

drn3

1 b r n 2 0 n i 2 ? m

146 202 259

c) Yol. molirl. din Bavariaexploat.dms 158 210 ;iar la categoria de diametre de 58 cm avem respectiv:

a)b)

la i l i l { i rnea:

molid. din Cilimani, dm3 .D D Bavaria inc[ neexpl.

207

la iniltimorr,:

n/ Molid din Cdlimani, dm3b) D D Bavaria neexpl. dm3

2 6 n t 3 0 m 3 5 u r 4 0 n r

3679 44313643

3828 4375

2l7b 29272602 3123

c) D )) expl. drns 2735 3281

2 . T a b e l a d e c u b a j G r u n d n e r - S c h a w a p a c h . A c e a s t itabeld dd, numai yolumrrl lemnului mare (rnai gros de 7 cm) 9i anumoin metri cubi, cu doud, zecimale. Cum insd, diferenla dintre volumulfusului ,si volumul lemnului mare este destul de micd (circa 4 dm3 laarborii cu volum peste 0,5 ma gi 5-7 dm3 la cqi cu volum sub 0,5 ma),am putut face o comparalie micar aproximativi intre tariful nostrud e c u b a j g i c e l e l a b o r a t d e G r u n d n e r q i S c h w a p p a c h ( c najutorul coeficienlilor de form6 studia{i de Baur).

Am luat in considerare din acesta din urmd, numai tabela intoc-miti pentru molidul mai bd,trfln de 60 ani, acesta fiind comparabilca v6,rst5, cu molidul studiat de noi in Munlii Cblimani. Diagrama dinfigura 6 (construitE in mod analog cu cea din fig. 5) arati, c5, gi aiciavem diferenle de volum remarcabile, cari variazi in acelagi fel cudiametrul gi cu inEllimea ca pi in cazul precedent. Di,m mai jos cfl-teva cifre pentru aceleaqi categorii de diametre ca gi mai sus.

101

' ( hTinani-fichte.dit [il)nani ( faTinani-frc/tte)

paul rftchle aus der 6rartd'zbn,

Fig. 6. - comparalie intre voluuul molidului din cilimani gi cel al moliduluidin tablele Grunder-Schwappach.

Abb' 6. - Yergleiob der Masre der Cilimani-tr'ichte mit tl€r der tr'icbte aus der Glrunilner-Schwappach'sohon TaIeL

102

Diametrul 16 cm.Ind,ltimea:,

a/ IVIolid din Cd,limani, rn3b/ Molid dupi Grundner-Schwappachrmg

Diametrul 58 cm

Iniltirnoa:

o/ llolid din Cilimani, il' .b) ,l dupi, Grundner-Schwappach,mg

1 5 . 2 0 I0,15 0,200,16 0,21

2 5 m

0,260,26

g_g 40 m

3,68 4,433,85 4,43

Diferenla cea mai mare de volum este iar[,gi Ia arborii grogi gi scunzi.Astfel un arbore gros de 58 cm gi inalt de 25 m are dup5, tariful nos-tru 2,17 m3, dupd, cel bavarez 2,?3 m3, iar dupil Grundner-Schwap-pach 2,7L m3. Gregeala in plus pe care o facem in acest caz cu tari-fele germane este de peste 0,5 m3, ceea ce reprezintfl 25o/o.

Din cele de mai sus rezultfl ci in Cilimani trunchiul arborilor groqiqi scunzi are o formh, mai trasd, mai conicfl decdt in Germania. Expli-calia trebue ch,utati in deosebirea de tratament. Molizii cari au servitca material de bazd, pentru alcd,tuirea tabelelor germane provin pro-babil din plduri cultivate, deci echiene, in cari indivizii cresc toat[viala in masiv str6ns primind lateral fo" rte pufin[ luminb, ceea ceare de elect o conformalie plind, (cilindrici,) a truncrilor, caracteri-zatl, printr'o scX,dere relativ micfl a grosimii arboreiui cl,tre v6,rf. Pd,-durile noastre din Cb,limani, dimpotrivE, au in general caracter quasi-virgin. Pe porliunile, unde masiv'ul nu este bine inchis, arborii pri-mesc multi luminil laterald,, care, dupil cum se gtie, favorizeazX, cre-gterea diametrului in partea inferioartr, (neacoperit5, de crbci), ceeace d5, trunchiului o forml tras5, (conici,), earacterizat5, printr'o sci,-dere repede a grosimii c5,tre v6,rf. n'olosirea tabelelor germane in astfeld e p i d u r i d u c e l a r e z u l t a t e p r e a r n a r i g i d e c i t r e b u e g t e e v i -tat5, pe c6,t posibil.

I\r. Coefieienli ile lormi,

Studiul coeficienlilor de form[ prezintS, interes nai mult din punctde vedere gtiinlific. In cazul de fa{i, el ne va ajuta a scoate qi maibine in evidenld, deosebirea dintre forrna molidului din tablele ger-mane (bavareze) gi cel din Ci,limani.

Tabela I{r. 2, care cuprinde coeficienlii de formd, ai fusului expri-mali in funcfie de diametru gi de indllime, a fost alcd,tuitd, cu ajutorultabelei Nr. 1, gi anume lmpbrlind volumul cu produsul dintre suprafala

,jj g:l

2,\7 2,932,7t 3,21

103

terierh, qi inh,lfinre 1gh). Cudiagramele din figurile 7 gi

ajutorul tabelei Nr. 2 s'au construit apoi8, cari aratd, cum vanazil coeficiertul de

520

sig

500

+90

+80

+70

+60

+50

4+0

+30

420

+t0

+00

390

380

350

3+0

JJU

320

3t0

J t/U

360

Fig. ?. - Coelicientul de formi, al lusului in funcfie de inilfime,Abb. 7. - Schaltlormzahl als funktion der Baumh0bo.

form[,;eu diametrul gi cu in5,t{imea arborclui. Din ele se constatd,urmXtoarele:

104

1. coeficientul. de fornr5, al fusul.i cr.Fte (u irrilfirnea. creqt.rea,Iui,nu este proporfional[ cu sporirea irril{inii, ci este din ce in cernai ndc[. De aceea. r'aria{ia coeficientului de fonnl in fuuclie de inHJ-tirne se prezintS, sub forma unor linii curbe (vczi fig. ?).

ifu tot astfel se prezinth, coeficienlii de formi in tabele]e bavarez,:.La nrolidul incl neexploatabil (60-90 arri) g[sirn aici nnmai b clase

D/Dt'

Fig. 8. * Coeficientul de formii al fusului irr iuncfie de diametru,Abb. 8. - Sehaltformzahl als !'unklion des Durchmessers.

de ind,llimi, iar la molidul exploatabil (peste 90 ani) o singur6, clasd(vezi Agenda n'orestierH,, p. 84). Prin urmare coeficientul de formi,din aceste table nu se prezintE ca o funclie regulatd, a ind,ltirnii, aga cumse intample la molidul din Cilimani. F'aptul cX, la molidul exploatabilgisim o singurE clas5, de inH,lfime (f46,5 m) arati c[ in arboreteleregulate (cum e eazul celor din Germania), dela o anumitf, v6,rsth in

lllo/td ln G/tinani ( (ilnan, fi atr\p II -- - - /L/o/rd /,n Eavarra,rulg1artr(Earerrsche frchte

"""\ *'- unler 90 Jabrel.n'- unler 90 Jabrelii--'-.- tl'/o/d de Eararn pule91anl&alearsrhefichte -\\ ibev9oJahre)

.\

\rNNT\\i€

tiametrul rcmt'urchnesser/cn)

105

sus, forma trunchiului este influenlatd, numai de grosimea arborelui,inil{imea prezentflnd o neinsemnatd importanln din acest punct devedere 1). In arborete de vdrste amestecate ins5 regula aceasta nu maieste valabild, (vezi diagrama din figura 7).

2. Coeficientul de formfl al fusului variazil in mod regulat cu dia-rnetrul. Tabela Nr. 2 ;i diagrama din figura 8 arat[, c6 el ln generalscade pe m[,surh, ee crepte grosimea arborelui. Exceplie fac primelediametre (15-17 cm, iar la inbllimile mai mari de 30 m gi diametrele20--21 em), la care coeficientul de formd, creqte u$or. Scf,derea luieste la inceput mai accentuati, apoi, cd,tre diametrele mari, din ce incc mai mici.

In tabelele bavareze coeficientul de formf, scade regulat cu dia-rnetrul, aproape linear, neprezentflnd nici o exceplie. Curbele trase culinii intrerupte (molid incd, neexploatabil) respective linii gi puncte(molid exploatabil) din figura 8 aratl grafic varia{ia lui. Din aceastbplangi, se vede foarte li,murit deosebirea dintre forma trunchiului larnolidul din C[,limani fa![ de cel diu Bavaria. Bun5,oarb, pentru arboriimai grogi de 45 cm, tabelele bavareze dau o singuri curbb a moliduluiinc[, neexploatabil, cuprinzdnd toli arborii cu inbllimea de 17,5-40,5nr, qi o singur5, curbh, a molidului exploatabil, cuprinzdnd arborii cuiniltimea de 3-46,5 m. pe cdnd tabelele noastre prezintd, valori diferiteIa fiecare categorie de diametre, gi anume cu atfit mai mici pentruacelagi diametru cu cd,t este mai mici inhl{imea. Concluzia este, dupdcum am mai ardtat gi la discu,tia tabelelor de cubaj, ci molidul no-strn, proverlit diu pX.duri naturale cu v0rstc amosteeato, prezintd, latliametre mari ;i inftllimi mici o form5, mai r:onicft dec6t mo]idul dinpftdur:ile echiene germane.

1) Gralic, coeficicnlii de formi ai molidului exploatabil din tablelo bavarezss'ar prczenta in funclie de inlllime in lorma unor linii drepto perfect orizontalo(paralele cu abscisa).

106

IIASSENTAF'F]LN UND F'ORiIIZAHLEI{ F'T1R DIE F'ICHTE AflSDEIT CALNIANI.GEBIR GFJ

Bei der A'Istellung der Taleln dienten als Grundlage dic Aufnahmenvon1240stiimmenin 6 wii,ldern aus der Gegend iles ci,limani-Gebirges, und zwarin einer Htihe von 1000-1400 m gelegen, d. h. in der Region der reinen Fiehte.

Die stiimme wurden vorschriltsmdssig geschlagcn (in eincr Htihe iiber dernErdboden gleich einem Drittel des Duchmessers an cler Basis) und genau (sek-tionsweise) kubiert.

um zu ersehen, wieweit clie Masse der stiimmc nrit gleichem Durchmesserund gleioher Hdhe vom Altcr beeinllusst wird, wurde die Tabelle Nr. B und diegraphische Darstellung der Abb. 1 angefertigt. Daraus ersieht man, dass zwischenden haubaren (iiber 100 jiihrigen) und tlen angehend haubaren (b0-100 jnhrigen)stii,mmen kein eindeutiger unterschied in der sohaltmasse besteht. Es wurdedaher eine einzigc Massentafel aufgestellt, die fiir die b0-200 jiihrige Fichtegiiltig ist.

Bei der Aufstellung der Massentafel ist folgenilerm&ssen vorgcgangen wordenEs wurde fiir jede 5- cm- Durchmesserstule und jede 2- cm- Hrihenstufe die mitflereSchaltmasse berechnet (die dritte Zahlenreihe iler Tabelle Nr. 3). Die betref-fenden Angaben wurden graphisch dargestellt, indem man die }Iasse als Funktionder Baumhtihe auftrug. Die Ausgleichung der Kurven erfolgte verhiiltnismlissigleicht, da man bemerkt hat, dass die schaitmasse mit der Zunahme der Baumhdhcim allgemeinen proportional (linear) zunimmt.

so hat man die graphische Darstellung der Abb. z etzielt, welche die variationder schaltmasse als Funktion der Baumhdhe zeigt, Mit Hilfe dieses Diagrammswurde die endgiiltige Massentaiel (Tabelle Nr. 1) aufgestellt. Fiir die Zwischen-stuffen (2. B. fi.ir die Durchmesser 16, 1?, 18, 1g cm, dann 21, 22 cm usw,) sinddie betreifentlen Masse durch Interpolation ermittclt worden. Die Kurvender Abb. 3 (Masse als Funktion des Durchmessers) cntsprechen der Tatrelle Nr. 1.

Die 7240 stiimme, die die unterlage rler vorliegonden Arbeit bilden, verteilensich aul tlie verschiedenen Hrihen- unil Durchmesserstufen nach den Glocken-kurven der Abbildungcn 4 a und D. Man ersieht, dass tlie Hdhenstufen zwischen20 und 30 m und die Durchmesserstufen zwischcn 20 und 4b cm am meisten ver-treten sintl. Die Genauigkeit tler in tlie Massentalel bei jeden Durchmesser undjeder Hdhe eingetragenen zahlen steht im Yerhii,ltnis rnit tler stammzahl, aus der

10?

sie abgclt,itet u'urde u, Die H0henstufen untcr 12 rn und iibcr .14 m und die l)ureh-rnesserstufen unter 15 cm und iiber 60 cm sind so wenig vertreten, dass sie beiiler Aufstellung der Massentafel nicht beriicksichtigt wcrden konnton.

Die Genauigkeit dcr Massentafel hii,ngt auch von der Streuung der Einzelwertoinncrhalb der verschie denen Hdhen- und Durchmesserstu{en ab, d. h. von tlorHomogenitiit d.es benutzten Grundlagcnmaterials. Die Tabelle Nr. il enthiiltcine summzrrischc Priifung der Massentaiol von diescm Standpunkto aus, Ausihr ist zu erschen, dass die griisste Abwtrichung gegeniiber dem in der Massen-tafel enthaltenen \tert meist weniger als 13f[ betrii,gt, di,e mi,ttlere Abweichungaber meisl u:eniger als 6l/o. Diesc ZiIIern gestattrn uns cin Urteil iiber die Genauig-kcit, mit wolcher dor Holzgehalt einzelncr Fichtenbiiurne mittcls dcr vorliegendenMassentafel bcstimmt werden kann. Selbstverstii,ndlich sind bei der Kubicrungdcr Rcstdnde viel bessere Ilrgebnisse zu erwaften als'bei der Madsenermittlungdcs Einzelstarnrrrcs.

Dic Abbildungcn 5 und 6 crmciglichen einen Vcrgleich zwischen unserer Mas-sentaicl eincrseits untl den bagerischen und Grurtd,ner-Schwappach'schen Talelnandererseits. I)cn grrissten Unterschied weiscn die dieken und niedrigen Stiimmeauf, wclcho in unserer Tafe'l bedcutend abholziger als in den deutschen Tafelnerscheineu. Gcgen die grdsseren Baumhdhen (joder Durchmcsserstule) nii,hernsich die Massen unserer Tafel immer mehr den lfassen dcr deutschen Tafoln,bei den h0chsten Sthmmen iiberschrciten sio sogar. Die Erkliirung dieses Unter-schiedes an llolzgehalt und damit auch an Stammfonn bei dicken und niedrigenFichten ist jn der AuJbauverschiedenheit der Wii,lder aus dem Cilimani-Gebirgegegeniiber den deutschen Wii,ldern zu suchen. Unsere Forste bewahren zumgrossen Teil noch den Urwaldcharakter, indem sie aus ungleichaltrigen Bestiindenmeist mit lockerem Schluss bcstehen. 1)er griissere Lichteinfall l<irdort den Durch-messcrzuwachs in dcm unteren Teil tler Biiurnc. Dic Schdftc bekonmen inlolse-dessen eine abholzige, kegelftirmige Gestalt.

Die Tabelle Nr. 2 enthiilt die Schaltformzahlon. Sie wurden unmittelbar ausrjer .ulassentafel bcrechnet, und zwar durch l)ivision der betrc-lfeltlen Volumendurch g. h. Abb. 7 stellt die Variation der Formzahl als Funktion der Baumhtihc,Abb. 8 als Funktion des Durchmessers dar. In der Abb. 8 sind auch die Form-zahlen derbayerischcn Talcln auigetragen worden. Aus dieser graphischen Darstel-lung kommen die oben bcsprochcnen Untcrschiede der Schaftfornr noch deutlieherhervor.

103