Ta:5.000a N S PreedinteleTraianBsescu Agenda CJTimis/2009/AgendaCJT IV... · Sânpetru Mare Bnenii...

Preşedintele Traian Băsescua vizitat

judeţul TimişPreşedintele Traian Băsescu s-a aflat, în 3 octombrie,

în judeţul Timiş, unde a avut întâlniri cu autorităţilelocale, cadre didactice şi oameni de afaceri, dar s-a întâl-nit şi cu timişenii prezenţi la “Târgul de produsetradiţionale, ecologice şi meşteşugăreşti din Banat” de laMuzeul Satului Bănăţean şi cu fermierii din zonaSânnicolau Mare. Prezenţa sa în micul oraş timişean s-afinalizat cu un moment important: anunţarea candidaturiipentru un nou mandat, anunţ făcut pe nepregătite, dupăcum a afirmat şeful statului.

www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul IV, nr. 6-7 (30-31), septembrie-octombrie 2009 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativă

AGENDĂIMIŞ

CC UU PP RR II NN SS

Sânpetru MareBănăţenii din

Sânpetru Mare vorsă aibă biserică

ortodoxă

pagina 14

FF ee ss tt ii vv aa ll uu llFF aa nn ff aa rr ee ll oo rr,,

ee dd ii ţţ ii aa aa VV II II -- aa ,, ss ee pp tt ee mm bb rr ii ee

22 00 00 99

OO rr aa şş uu ll TT ii mm ii şş oo aa rr aapp oo aa tt ee dd ee vv ee nn ii mm aa ii aa tt rr aa cc tt ii vv

pp ee nn tt rr uu tt uu rr ii şş tt ii !!

pagina 13

PesacComuna care se

bucură de libertateLiviu Miloş pagina 10

Saravale“Am încercat săgospodărim cu

chibzuinţă banii dela buget”

pagina 12

LiviuPetrișor

ViorelPopovici

pagina 6

TomnaticComuna cu origini

franceze îşi vreaînapoi tradiţiile...

germaneDănuţ

Miculescu

pagina 9

pagina 6

pagina 16

Fondurinerambursabile

pentru tinerii fermieri

ÎnfiinţareaCompaniei

AeroportuareBanat, analizată

de MinisterulTransporturilor

pagina 3

AGENDĂ

2

A. COMISIA ECO!OMICĂ

PREŞEDI!TE: VIOREL SASCASECRETAR: GH. BOLOGAMEMBRI: TITU BOJIN, VIOREL MATEI, VALENTINAMILUTINOVICI, LELICA CRIŞAN, GH. PREUNCA

B. COMISIA DE URBA!ISM, AME!AJAREA TERITORIULUI ŞI LUCRĂRI PUBLICE

PREŞEDI!TE: MARCEL MIOCSECRETAR: LEONTIN DE MAIOMEMBRI: SORIN SUPURAN, TRAIAN STANCU, ŞTE-FAN IOAN SZATMARI, HORIA BĂCANU, DORINCUTU

C. COMISIA PE!TRU CULTURĂ, Î!VĂŢĂMÂ!T,TI!ERET ŞI SPORT

PREŞEDI!TE: SORIN MUNTEANUSECRETAR: DORIN HEHNMEMBRI: MIHĂIŢĂ BOJIN, MARIANA EFTIMIE,ADRIAN NEGOIŢĂ

D. COMISIA PE!TRU SĂ!ĂTATE ŞI PROTECŢIE

SOCIALĂ

PREŞEDI!TE: DAN IOAN SARMEŞ

SECRETAR: CĂTĂLIN TIUCH

MEMBRI: SILVIA COJOCARU, GH. NODIŢI, VASILE

ROTĂRESCU

E. COMISIA PE!TRU ADMI!ISTRAŢIE PUBLICĂ

LOCALĂ

PREŞEDI!TE: VIOREL COIFAN

SECRETAR: MARIUS RADU CÂRCEIE

MEMBRI:MATEI SUCIU, OVIDIU SAMUIL MOZA,

ELISABETA SPĂTARU

F. COMISIA PE!TRU RELAŢII ŞI COOPERARE

I!TERREGIO!ALĂ

PREŞEDI!TE: IOSIF CÂNDEA

SECRETAR: NICOLAE BITEA

MEMBRI: FLORIN RĂVĂŞILĂ, COSMIN COSTEA,

OANA GAITA

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura Consiliului Ju -deţean Timiş, în fiecare luni, întreorele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTi miş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre -şedinţi şi secretar gene ral), înce -pând cu ora 12.00.

R. H.

AA UU DD II EE NN ŢŢ EE ŞŞ II RR EE LL AA ŢŢ II II

CC UU PP UU BB LL II CC UU LL

CC oo mm ii ss ii ii ll ee CC oo nn ss ii ll ii uu ll uu ii JJ uu dd ee ţţ ee aa nn TT ii mm ii şş

IMIŞseptembrie-octombrie 2009

Publicaţia “Agendă C.J.T.” este supliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş. Apare în baza O.G. nr. 75

din 28.08.2003 Colegiul de redacţie:

Daniela Borda, Eugen Gherga, RăzvanHrenoschi, Jana Lavrits, Smaranda

Marcu, Ada Marincu,Bogdan Nădăştean, Alina Sabou, DoinaTărâlă, Nicoleta Trifan, Sorin Precup,

Dorin Ignea (Gătaia), MarianaStoianovici ( Ciacova), Ovidiu Ivancea(Deta), Jani Vasilcin (Dudeştii Vechi)

Layout design:Andrei Călin Pascaru

Consilier Editorial:Dinu Barbu

ISSN: 1842-323XRedacţia:Timişoara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256-406.330,

0256-406.401, 0728.834.781, 0735.163.675, 0735.163.670;

e-mail: [email protected]: “ROMPRIMA”- Galaţi C.J. Timiş sprijină apariţia

revistei Bibliotecii Judeţene Timiş,“LUMEA CĂRŢII”

şi a periodicului “AGORA-şcoală şiinterculturalitate în DKMT”

AGENDĂ

IMIŞ

Centura Nord-Vest de ocolire a

oraşului BuziaşConsiliul Judeţean Timiş este

beneficiarul unei finanţări ne ram -bursabile, din fonduri euro pe ne aferenteProgramului Ope ra ţional Re gional2007-2013, pen tru pro iec tul de realizarea „Cen turii Nord-Vest de ocolire a o ra -şului Buziaş”, pe o lungime tota lă de 4,3km. Întregul proiect are o valoare totalăde 16.951.681 lei, din care costurile eli-gibile se ridică la suma de 16.037.546lei. Obiectivul gene ral este îmbună tă -ţirea infrastructurii regionale cu scopulde a spri jini dezvol ta rea economică,prin crearea ca dru lui optim ne cesar in -vestitori lor interni şi/sau străini şicrearea de locuri de muncă durabile.Semnarea contractului de finanţare dinfonduri europene a avut loc în lunaaprilie 2009. Proiectul este în faza deimple men tare, fiind demarate activ-ităţile necesare achiziţionării serviciilorde asistenţă tehnică şi a celor de supre-vizare a lucrărilor. În acest sens, a fostpublicat, în sistemul electronic de achiz-iţii publice - SEAP - şi în JurnalulOficial al Uniunii Europene, anunţul departicipare la licitaţie pentru aceste ser-vicii. Termenul de depunere a ofertelora fost data de 5 octombrie a.c. J. L.

În primul semestru al acestui an,la Biroul Teritorial Timişoara alinstituţiei Avocatul Poporului s-auînregistrat 130 de petiţii, din care 75 formulate de bărbaţi şi 55 formu-late de femei.

Din totalul petiţiilor primite, 83 de petiţii au fost reţinute spresoluţionare, ceea ce denotă o mai bună asimilare a acestei instituţii înrândul cetăţenilor, a atribuţiilor şi competenţelor Avocatului Poporuluiîn sfera relaţiilor cetăţean – instituţii publice.

De asemenea, au fost soluţionate favorabil 39 de dosare, 25 au prim-it răspuns negativ, 19 sunt în curs de soluţionare, iar în 11 cazuri a fost

declinată competenţa cătreinstituţia centrală aAvocatului Poporului pen-

tru ridicarea de excepţii de neconstituţionalitate a unor legi sau ordo-nanţe ale Guvernului.

În ceea ce priveşte audienţele, în primele şase luni ale anului, 461 detimişeni, cărăşeni şi arădeni au apelat la serviciile Instituţiei AvocatulPoporului. În topul instituţiilor reclamate s-au situat primăriile, urmatede Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Casele depensii.

Roxana MARCU

Interesul pentru trecutul istoric şi cultural al Banatului este firescpentru o instituţie care deţine un bogat patrimoniu de tipărituri, reconsti-tuind sub diverse aspecte etape ale vieţii ce pulsa altădată în acest spaţiugeogra fic. Pentru ca aceste documente, multe dintre ele uitate, să reintreîn circuitul public, se organizează manifestări la care sunt invitaţi spe-cialişti din diverse domenii ale culturii (literatură, istorie, muzică, arteplastice etc.). Privit din aceste unghiuri, trecutul Banatului serecompune cu fidelitate.

Un exem plu în acest sens îl reprezintă sesiunea de comunicăriştiinţifice organizată cu oca zia Zilei Ti mi şoarei. Cu vântul deîntâmpinare rostit de Răzvan Hre noschi, şeful Servi ciului RelaţiiPublice al Consiliului Judeţean Timiş, în care domnia sa a reiteratsprijinul in stituţiei ce-o reprezintă, pentru mani-festări de acest gen, a fost urmat de intervenţiilemanagerului Muzeului Banatului, Dan LeopoldCiobotaru, şi de cea a preşedintelui UniuniiScriitorilor din România, Filiala Timişoara, CornelUngureanu. Ambele luări de cuvânt au reprezentatcâte o incursiune în trecutul cultural al Timişoarei,în cazul pri mului vorbitor, din perspectivă istorică,în cazul celui de al doilea, din perspectivă litera ră.Nimic mai firesc într-o bibliotecă decât lansărilede carte. Este ceea ce s-a întâmplat în continuareaacestei manifestări, atunci când publicul partici-pant a avut prilejul să-l asculte pe FlorinDraşoveanu, cer ce tător la Muzeul Banatului,prezentând Seria nouă Arheologie – Istorie XVI,2008, a prestigioasei publicații Analele Banatului. A fostur mat de Vali Corduneanu şi Vasile Dudaş, cu unvolum scris în colaborare şi intitulat: “Prefecţiijudeţului Ti miş-Torontal 1919-1949”, cartetipărită la Editura Marineasa. Prin noutatea infor-maţiei aduse, volumul completează o paginărămasă până acum albă dintr-o perioadă istoricăagitată şi mult controversată.

Sesiunea de comunicări desfăşurată în conti -nuare a reunit cercetători de la Muzeul Banatului,Mitropolia Banatului, Renaşterea Bănăţeană,Biblioteca Judeţeană Timiş, care prin intervenţiilelor au reconstituit filmul evenimentelor petrecuteîn Timişoara în urmă cu 90 de ani. Evenimente şipersonalităţi culturale şi politice, care au făcut

istorie pe aceste locuri în aceavreme, au prins din nou viaţă subputerea evocă rilor. Aşa cum seîntâmplă de obicei, participanţiiau putut viziona şi o ex poziţie cufotografii de epocă, reali zată deBiblio te ca Judeţeană Timiş încolaborare cu Muzeul Banatului.

Secţia de Artă, cunoscută pen-tru numărul mare de manifestări organizate, a găzduit în primele zile alelunii septembrie, la noul sediu din Piaţa Mărăşti, o expoziţie defotografii grupate sub genericul “Amurgul culorilor”. Fotografiile au

fost rea li zate de Cornel Drinovan,preşedintele Aso ciaţiei Ziariştilor din Spania,director al revistei Origini România, dinMadrid. Ver nisată de lector univ. GheorgheŞvaiţer, ex poziţia s-a bucurat de interesulunui public numeros, preocupat deopotrivăde arta fotografică, dar şi de viaţa comunităţiiromâneşti din Spania. Sufletul acestei reuşiteacţiuni a fost colegul nostru Emeric Vamos.

Nu putem încheia această sumară trecereîn revistă a activităţilor cu publicul desfăşu-rate la Biblioteca Judeţeană fără a înregistraşi manifestările organizate la AmericanCorner, o altă secţie a instituţiei noastredeosebit de activă în atragerea cititorilorprin diverse forme de activităţi cu largă adre -sabilitate. Dintr-o paletă largă de activi tăţi,amintim întâlnirea lunară a AsociaţieiSeniorilor din Municipiul Timişoara desfăşu-rată şi în luna septembrie după graficul sta-bilit, antrenând în realizarea de manifestăriculturale elevi, studenţi şi cadre didactice.Tot aici a mai avut loc şi o întâlnire cu uniidintre elevii Şcolii Generale nr. 14 care,însoţiţi de profesorii lor, au asistat la un filmdocumentar în limba engleză, referitor laşcolile gimnaziale şi liceale din SUA. Unbun prilej de a intra în contact cu realităţipuţin cunoscute la noi.

Aquilina BIRĂESCU

Numărul petiţiilor, în creştere la Avocatul Poporului

Subprefecţi schimbaţi

În cadrul şedinţei de guvern din 3oc tombrie, s-a luat decizia de schim ba -re a subprefecţilor din Ti miş. Astfel,man datele lui Călin Do bra şi EugenDo gariu au fost încetate. În aceeaşi şed-inţă, s-a decis aplicarea mobilităţii pen-tru Zoltan Marossy din funcţia publicăde inspector guvernamental în func ţiapublică de subprefect al ju deţului Ti -miş. Cel de-al doilea subprefect nu mit,cu caracter temporar, pe funcţia de sub-prefect este Codruţa Botez, şefa Servi -ciului pentru verificarea legalităţii acte -lor, a aplicării actelor normative şi con -ten cios administrativ din Pre fecturaTimiş. A.S.

Biblioteca Județeană Timiş în perspectiva activităţilor culturale

AGENDĂ

IMIŞ

3septembrie-octombrie 2009

ŞEDINŢA ORDINARĂ A CONSILIULUI LOCAL

MUNICIPAL LUGOJMarţi, 29 septembrie 2009, la orele

14.00, în Sala de Consiliu a PrimărieiMu nicipiului Lugoj a avut loc şedinţaor dinară a Consiliului Local MunicipalLu goj. Pe ordinea de zi au figurat 10pro iecte de hotărâri, dintre care men -ţionăm:

Însuşirea proiectului stemei munici -piu lui Lugoj. Iniţiator: Primarul Mu ni ci -piului Lugoj

Constituirea Comisiei de negocierepentru stabilirea remuneraţiei manage -rilor din cadrul instituţiilor de culturădin municipiul Lugoj.

Aprobarea vânzării unor terenuri sit-uate în municipiul Lugoj.

Aprobarea Protocolului de Cola bo -rare între Municipiul Lugoj şi Inspecto -ratul Şcolar Judeţean Timiş, în vedereaînfiinţării şi funcţionării Cen tru lui deResurse pentru Educaţie şi Dez voltare(CRED) în municipiul Lugoj.

Modificarea Regulamentului pri vindinstituirea unor taxe speciale de uti lizarea bazelor sportive Stadionul Ti neretuluişi Sala de Sport „Lavinia Mi loşo vici”aprobat prin Hotărârea Con siliuluiLocal nr. 208 din 27.09.2007.

Desemnarea persoanei care va sem -na actele adiţionale şi orice acte ce de -curg din prelungirea termenului de fi na -li zare a Convenţiei încheiate între Con -siliul Local al Municipiului Lugoj şi Mi -nisterul Mediului şi Dezvoltării Du ra -bile, privind finanţarea şi implemen tareaprogramului multianual prioritar demediu şi gospodărire a apelor – „Pro -gramul – Reabilitarea şi extinderea in -frastructurii de apă şi apă uzată”, sub -pro gramul „Reabilitarea sistemului deca nalizare în municipiul Lugoj, etapa I”.

Consilierii au discutat de asemeneadespre situaţia cheltuielilor salarialerealizate în luna ianuarie de S.C.Salprest S.A.

L. S.

Ziua Mondială a Curăţeniei

Miercuri, 23.09.2009, cu prilejulZilei Mondiale a Curăţeniei, a avut loc oactivitate de colectare a deşeurilor înzona urbană a Municipiului Lugoj.Organizator al acţiunii a fost ColegiulNaţional „Coriolan Brediceanu” dinLugoj în parteneriat cu ColegiulNaţional „Iulia Haşdeu”, Grupurile Şco-lare „Valeriu Branişte”, „Aurel Vlaicu”,„Ştefan Odo bleja”, Şcoala Generală nr.6, Primăria Municipiului Lugoj,Salprest S.A., şi Direcţia Apelor Banat.

Au participat 700 de elevi de la cele6 instituţii şcolare, zonele vizate fiindmalurile Timişului şi parcurile dinmunicipiu. Au fost colectate cca 16metri cubi de deşeuri în 700 de saci,acţiunea dovedindu-se un real succeseducaţional.

Activitatea se înscrie într-un proiectmai amplu intitulat „Lugojul – între omşi mediu”, coordonat de o echipă decadre didactice de la Colegiul Naţional„Coriolan Brediceanu” din municipiuformată din Maria Vâlcu-Micu, coordo-nator de proiect, Cătălina Eftinoiu,Cornelia Ban şi Daniela Popovici.

Scopul proiectului îl constituie dez-voltarea conştiinţei şi atitudinii ecolog-ice în rândul elevilor, cadrelor didacticeşi ale comunităţii locale.

L.S.

Plenul CJTimiş-septembrie 2009La sediul Palatului Administrativ a avut loc şedinţa ordinară a

Consiliului Judeţean Timiş marţi, 29 septembrie. Ordinea de zi a şed-inţei a fost următoarea:

1. Întrebări, interpelări2. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu rectificat

al judeţului Timiş şi a bugetelor rectificate ale unor instituţii şi serviciipublice pe anul 2009

3. Proiect de hotărâre privind repartizarea unor sume defalcate dincota de 22% din impozitul pe venit pentru susţinerea programelor dedezvoltare locală, respectiv a proiectelor de infrastructură care necesităcofinanţare locală pe anul 2009

4. Proiect de hotărâre privindfinanţarea unor structuri sportive

5. Proiect de hotărâre privindaprobarea baremelor de dotare şinormativelor valorice de cheltuielipentru copiii şi tinerii ocrotiţi deDirecţia Generală de AsistenţăSocială şi Protecţia CopiluluiTimiş, copiii daţi în plasament laasistenţii maternali profesionişti,precum şi pentru mamele protejateîn centrele maternale, din judeţulTimiş

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea costului mediu lunar decheltuieli pentru persoana adultă cu handicap din centrele rezidenţialeaflate în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului Timiş

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractării serviciilor deproiectare pentru completarea documentaţiei în cadrul proiectului„Reabilitare, modernizare şi echipare clădire şcoală şi clădire sală desport la Şcoala de Arte şi Meserii „Gheorghe Atanasiu” Timişoara”

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de Fezabilitatepentru obiectivul de investiţii „Valorificarea potenţialului turistic

transfronta lier incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, înaval de Timişoara”

9. Proiect de hotărâre privind aprobarea promovării proiectului„Restaurarea şi Refuncţionalizarea Castelului Huniade al MuzeuluiTimişoara”

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea promovării şi susţineriifinanciare a proiectului „Eficientizarea serviciilor publice oferite de că -tre Consiliul Judeţean Timiş prin implementarea soluţiilor de e-gu ver -nare”

11. Proiect de hotărâre privind prelungirea dării în folosinţă a unorautovehicule

12. Proiect de hotărâre privind prelungirea dării în folosinţă a unuispaţiu către Instituţia Avocatului Poporului

13. Proiect de hotărâre privind prelungirea dării în administrare aunui spaţiu către Institutul deMedicină Legală Timişoara

14. Proiect de hotărâre privinddarea în administrare a unui terencătre Consiliul Local al comuneiGăvojdia

15. Proiect de hotărâre privindaprobarea prelungirii unor con-tracte de închiriere

16. Proiect de hotărâre privindconstatarea încetării contractului deconcesiune încheiat cu SC „MaxxIng” SRL Timişoara

17. Proiect de hotărâre privind constatarea încetării contractului deconcesiune încheiat cu SC „Ena Grup” SRL şi aprobarea încheierii con-tractului de concesiune cu SC „Confort” SA

18. Proiect de hotărâre privind aprobarea eşalonării la plată a rede-venţei datorate de SC „Biju” SRL

20. Diverse.Proiectul de hotărâre privind aprobarea eşalonării la plată a rede-

venţei datorate de SC „Pan Sarmis” SRL a fost respins.J. L.

ŞEFUL STATULUI A LĂUDAT CO!DUCEREA JUDEŢULUIPE!TRU CĂ A ACCESAT MULTE FO!DURI EUROPE!E

În prima parte a vizitei sale în Timiş, din 3 octombrie, Traian Bă -sescu a avut o întâlnire, la Palatul Administrativ din Timişoara cu pri-marii din judeţ, cu directorii de instituţii descentralizate şi cu directoriide şcoli, prilej cu care a lăudat conducerea judeţului pentru că a accesatla multe fonduri europene. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş,Con stantin Ostaficiuc, a prezentat, înaintea discursului şefului statului,strategia de dezvoltare a judeţului, din punctul de vedere al adminis-

traţiei locale, axându-sepe proiectele care ţintescfondurile europene. “M-am documentat înainte dea veni aici şi sincer aşvrea să vă felicit pentrumodul cum administraţialocală din Timiş a reuşitsă se ancoreze în pro iec -tele europene, fiind unadin cele mai performanteadministraţii. Dacă la în -ceputul anului era pus

sub semnul întrebării apetitul administraţiei locale pentru baniieuropeni, în momentul de faţă, este limpede că administraţiile localeacţionează extrem de eficient în vederea absorbţiei fondurilor europene,nerambursabile puse la dispoziţie”, a spus Traian Băsescu.

SE SCHIMBĂ SISTEMUL DE EDUCAŢIE

Discursul său la Timişoara s-a axat mai ales pe promovarea noii Legia Educaţiei, context în care a subliniat, în mai multe rânduri cât deimportant este procesul de descentralizare în acest sector. “Ratarea aces-tui proces de transfer inteligent, liniştit şi eficient al autorităţii de la min-ister (Ministerul Educaţiei - n.r.) şi inspectorate la administraţia localăînseamnă ratarea unui întreg proces de descentralizare”, a afirmatBăsescu, susţinând că acest transfer de autoritate va plasa o “respon -sabilitate imensă” pe umerii administaţiei locale. Băsescu a afirmat căeducaţia, din punctul său de vedere, reprezintă “o speranţă şi o îngrijo-rare”. “Îngrijorarea este legată de faptul că se face un transfer masiv deauto ritate de la minister către administraţia locală”, a spus Băsescu.Acesta a precizat că statul nu se va retrage din finanţarea şcolilor şi vaaloca în continuare 7% din produsul intern brut. Altfel spus, se vor alocaîn continuare bani pentru şcoli, chiar dacă ele vor trece în subordineaprimăriilor. Ceea ce se va modifica însă este relaţia de autoritate, relaţiaminister-administraţie locală-şcoală.

“Şcoala devine o instituţie care se aşază în mijlocul comunităţii. Vaexista un consiliu de administraţie format din o treime dascăli, o treimereprezentanţii părinţilor şi o treime reprezentanţii autorităţii locale. Se

va realiza astfel un obiectiv major, descentralizarea şcolii, ceea ce va du -ce la un transfer uriaş de responsabilitate către administraţia locală şi că -tre managementul şcolii. Directorul va fi selectat în urma unui conscursorganizat de consiliul de administraţie al şcolii. Rezultatul concursuluiva fi validat de primar. Profesorii vor intra în contract cu şcoala, se vaorganiza concurs şi vor face contracte cu managerul desemnat prin con-curs, contracte care nu vor fi pe termen nedeterminat, ci pe o perioadă,în funcţie de viziunea pe care o care consiliul de administraţie că trebuiesă facă la acea şcoală”, a explicat Băsescu. Şeful statului a adăugat căodată cu introducerea noii Legi a Educaţiei, dacă vor fi pro bleme înşcoli, “primăria va avea părinţii la uşă”, şi nu Guvernul.

Preşedintele a mai precizat că elevii vor sta la şcoală maximum 30de ore, iar ei vor sta să îşi facă temele la şcoală, sub supravegherea pro-fesorilor. În plus, a mai insistat că şcoala trebuie depolitizată, iar “sis-temul clientelar” trebuie să dispară, atunci când se fac angajări. Băsescua mai dat asigurări că atunci când contractul unui profesor va fi între-rupt, Inspectoratul Şcolar va propune alt post de învăţământ, oriunde înţară, unde este nevoie de un dascăl cu un anumit profil, însă şi acolo vada examen. În ceea ce priveşte partea financiară, administraţiile localevor trebui, în continuare, să dirijeze surse importante, pentru reparaţii şitoate cele necesare şcolilor, pe lângă resursa garantată de la bugetul destat.

PRIMIT CU APLAUZE DE CĂTRE TIMIŞE!I

Traian Băsescu s-a întâlnit şi cu oameni de afaceri, unde a declaratcă estimează o creştere economică a României din cel de-al doileatrimestru al anului viitor. Ultima parte a vizitei la Timişoara a avut locla “Târgul de produse tradiţionale, ecologice şi meşteşugăreşti dinBanat”, desfăşurat în zilele de 2-4 octombrie 2009, la Muzeul SatuluiBănăţean. Şeful statului a fost întâmpinat de copii îmbrăcaţi în porttradiţional care i-au oferit pâine şi sare. La târg, în prezenţa a mii detimi şeni, Băsescu a vizitat mai multe standuri şi a gustat diferite produsetradiţionale oferite de comercianţi. Oaspetele a primit mai multe ca -douri, printre care o farfurie de ceramică lucrată manual, un bol de cera -mică, un fluier. Ulterior, împreună cu preşedintele CJ Timiş, ConstantinOstaficiuc, şi câţiva parlamentari, s-a deplasat la Sânnicolau Mare, undea avut o întâlnire cu fermierii din zona de vest a ţării. Aici a precizat căva mai candida pentru un nou mandat prezidenţial. “Nu mă aşteptam săîmi anunţ candidatura la Sânnicolau Mare, dar mă bucur că am făcutacest lucru în mijlocul unor oameni ca dumneavoastră. Sunteţi o cartede vizită a României prin declaraţiile celor care au trecut pe aici şi ainvestitorilor stăini care au venit aici. Vreau să vă mulţumesc pentru astaşi le mulţumesc unor oameni harnici”, a spus Băsescu. Primarul oraşu-lui Sânnicolau Mare, Dănuţ Groza, i-a înmânat preşedintelui o icoanădin lemn a Sfântului Nicolae.

Alina SABOUFoto: Constantin DUMA

Preşedintele Traian Băsescu a vizitat judeţul Timiş

AGENDĂ

4IMIŞ

septembrie-octombrie 2009

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia CopiluluiTimiş, prin Complexul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsi -hiatrică pentru Copilul cu Dizabilităţi, în colaborare cu FundaţiaGreater Europe Mission – USA, a organizat seminarul „AbordăriTerapeutice în Recuperarea Copiilor cu Dizabilităţi”. Seminarul aavut loc în perioada 22-25 septembrie, în aula Şcolii Sancta MariaHilfe (la sediul DGASPC Timiş) şi a reunit peste 80 de specialiştiimplicaţi în lucrul direct cu copilul cu dizabilităţi: medici, asistenţisociali, psihologi, pedagogi de recuperare, kinetoterapeuţi etc. dincadrul instituţiilor de asistenţă socială, ONG-urilor de profil şi spi-talelor de pediatrie.

Printre temele abordate în cele patru zile se numără: „Impor -tanţa alegerii instrumentelor optime de evaluare în procesul derecupe ra re al copiilor cu dizabilităţi”, „Kinetoterapia în cazulcopiilor cu paralizie cerebrală”, „ Abordarea copilului cu dizabili -tăţi din punct de vedere al art-terapiei”, „Modalităţi deîmbunătăţire a comunicării”, „Utilizarea dramaterapiei pentruexplorarea lumii interioare a co pilului”. Toţi lectorii implicaţi înacest program sunt specialişti din Statele Unite ale Americii.Ultima zi a seminarului a fost rezervată unei întâlniri între specia -lişti şi părinţii copiilor cu dizabilităţi.

S. M.

20 de ani de la adoptareaConvenţiei pentru

drepturile copiluluiAutoritatea Naţională pentru Protecţia Drep -

turilor Copilului (ANPDC), Direcţia Generală deAsistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Timiş şiReprezentanţa UNICEF în România a vut loc oconferinţă de presă pe tema drepturilor copilului şi,în special, a prevenirii şi combaterii violenţeiasupra copilului.

În perioada 27-30 septembrie 2009, ANPDC şiReprezentanţa UNICEF în România a organizat, laTimişoara, Conferinţa Naţională care deschide seriade evenimente prilejuite de celebrarea a 20 de anide la adoptarea Convenţiei cu privire la DrepturileCopilului. La eveniment au participat reprezentanţiai ANPDC, DGASPC-urilor, Universităţii de VestTimişoara, Universităţii Babeş Bolyai Cluj-Napoca, ai Agenţiilor ONU în România, precum şiai altor instituţii guvernamentale şi non-guverna-mentale. Cu această ocazie, au avut loc sesiuni deprezentări şi dezbateri în ceea ce priveşte pre-venirea şi combaterea violenţei asupra copiluluiacasă şi în familie, în şcoală şi în medii edu-caţionale, în instituţii, în comunitate şi la locul demuncă. Astfel, se va definitiva şi promova ulterior,ca act normativ, Planul Naţional de AcţiuneIntegrată privind prevenirea şi combaterea violenţeiasupra copilului.

Smaranda MARCU

Ciacova - Tinereţea muzicii 2009În cadrul proiectului cultural “Tinereţea muzicii 2009”, cofi-

nanţat de către Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara, înluna august 2009 la sediul azilului de bătrâni din Ciacova, a avut locun spectacol de varietăţi: folclor, muzică uşoară, romanţe şi dans,acrobaţie cu trupa Dafiro. Au participat elevi din Timişoara:Andrada Balaş, Ana Maria Grosu, Cosmin Ferco şi Giarmata:Domnica Titieni, precum şi invitaţii Maria Petchescu, Florica Moţ,Sergiu Jerp şi armonie Valeriu Musteţi. Am beneficiat de o primirecălduroasă, de multă atenţie, pră jituri, sucuri şi aplauze. Spectacolula durat două ore şi ne-am bucurat de aprecierea publicului. Au par-ticipat aproximativ 200 spectatori. Co piii au adus multă bucurie pescenă. Trupa a exe cutat fi guri de acrobaţie cu umor tematic. Miciiartişti s-au com por tat excelent pe scenă, aşa că am primit in vitaţiade a reveni la Ciacova, aşa că o vom face, pro babil, de Crăciun.

Florica MOŢ - preşedinte DAFIRO

„Abordări Terapeutice în Recuperarea Copiilor cu Dizabilităţi”

Investiţie - 15 milioane

de euro într-unbazin olimpic

Guvernul Boc, prin Mi nis te -rul Dezvoltării Regionale şi Lo -cuinţei, a aprobat o investiţie învaloare de 15 milioane de euro,pentru un bazin olimpic, care seva realiza în apropierea stadionu-lui “Dan Păltinişanu” dinTimişoara. Contribuţia munici-palităţii este punerea la dispoziţiea terenului şi, după finalizarea

construcţiei, când bazinul vaintra în proprietatea municipali -tăţii, va asigura cu resurse umaneşi financiare funcţionarea bazin-ului. Următoarele etape ale reali -zării investiţiei sunt: adop ta reahotărârii de guvern şi scoa tereala licitaţie a construcţiei de cătreCompania Naţională de Investiţii(CNI). Dacă procedurile se vordesfăşura rapid, din primăvarăvor putea începe lucrările de con-strucţie a bazinului”, considerăedilii timişoreni. Bazinul olim -pic, care este un proiect standardal CNI, va avea 10 culoare,dimensiunea de 70mx50m şi vainclude şi un bazin didactic deantrenament. În zona respectivă,lângă stadion, Primăria Timi -şoara intenţionează şi realizareaunei săli de sport polivalente,pentru care s-au purtat discuţii laCNI.

A.S.

- Aţi participat, la începutul lunii septembrie, la un evenimentdeosebit în Italia, ca reprezentant al Consiliului Judeţean Timiş.Despre ce eveniment a fost vorba?

Florin Răvăşilă: Consiliul Judeţean Timiş are un parteneriat curegiunea Udine, din Italia. Atunci când a fost delegaţia italiană la noi, înurmă cu circa două luni şi jumătate-trei, ne-au lansat o invitaţie, ca o primăcolaborare, ca, din partea judeţului Timiş, să participăm la o competiţiesportivă pe care ei o organizează de 18 ani, lângă Udine. Este o competiţieadresată adolescenţilor, cu toate probele olimpice de atletism, cu partici-pare din 14 ţări europene. Au fost 850 de concurenţi care au luat parte înacest an. În colaborare cu Direcţia pentru Protecţia Copilului, s-a selectatun grup de 12 copii cu dizabilităţi psihice accentuate, de la un centru dinLugoj. Italienii au asigurat absolut tot, în afară de transport, care a fostasigurat de Consiliul Judeţean. Ei au fost însoţiţi de patru angajate aledirecţiei, deoarece au fost condiţii speciale. Copiii au fost în Italia înperioada 2-7 septembrie. S-a dorit integrarea participării româneşti la unproiect european, care se numeşte "După noi", în ideea de a implementa totce este legat de copiii cu dizabilităţi, pentru ca ei să se poată descurca sin-guri după vârsta majoratului.

- Unde a avut loc competiţia şi cum s-au descurcat copiii?Florin Răvăşilă: Copiii şi însoţitorii au fost cazaţi la un campus

sportiv, pe malul mării, la Lignano Sabbiadoro, unde au avut toate condiţi-ile. Competiţia propriu-zisă s-a desfăşurat la Majano. Copiii au fost cazaţila mare, competiţia a avut loc la munte, într-un decor senzaţional.Organizarea a fost deosebită, copiii s-au simţit perfect integraţi. În cei 18ani de când are loc competiţia, pentru prima dată s-a desfăşurat acum şi unconcurs dedicat tinerilor cu dizabilităţi. Au participat şi 20 de tineri italieni.Pe mine m-a încântat că au fost foarte bine integraţi. Cu ei s-a deschisaceastă competiţie. În urma port-drapelului, purtat de patru copii, a intratfanfara, iar prima delegaţie a fost cea a Timişului. Am apreciat deosebit demult mentalitatea occidentalilor cu privire la persoanele cu dizabilităţi.Chiar şi însoţitoarele au fost marcate de moment. Copiii au participat la osingură probă, cea de 50 de metri plat. Au fost şapte runde a câte cinci peculoar. Delegaţia Timişoarei a câştigat cinci din şapte întreceri. Doar în

data de 5 septembrie a fost competiţia, în restul zilelor au vizitat, au făcutplajă, s-au antrenat. La complexul sportiv unde au fost cazaţi au avut accesla piscinele olimpice, semi-olimpice, terenuri pentru toate sporturile. Nu s-a făcut nici cea mai mică diferenţă.

- Cum aţi fost primiţi de oficialii din Udine?Florin Răvăşilă: Am fost primiţi la cel mai înalt nivel, de preşedintele

Regiunii, domnul Pietro Fontanini, împreună cu preşedintele AsociaţieiLibertas Majano. Preşedintele Fontanini este un vechi colaborator alpreşedintelui CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc. Asociaţia Libertas Majanoeste o asociaţie de voluntari. Ne-am bucurat că a fost şi un reprezentant dela Federaţia Italiană de Atletism. Am avut întâlniri cu oficialii regiuniiUdine şi am lansat invitaţia pentru 22-23 octombrie, să vină la Timişoaradomnul Fontanini și preşedintele organizaţiei de voluntari. Aceştia şi-aumanifestat dorinţa de a veni într-un schimb de experienţă şi de vizita câte-va dintre centrele noastre de protecţie a copilului, unde avem persoane cuhandicap. Vor veni şi oameni de afaceri, aşa că vor avea loc şi întâlniribilaterale cu agenţi economici din Timiş.

- Care ar fi concluziile acestei deplasări? Vor fi participanţi dinTimiş şi anul viitor?

Florin Răvăşilă: Experienţa a constat în faptul că s-a văzut o altfel dementalitate. Acesta a fost primul câştig. Copiii nu au mai ieşit din ţară pânăacum, s-au simţit foarte bine acolo şi aş dori să vadă toată lumea ce amvăzut în ochii acelor copii. Le-a plăcut foarte mult şi au şi spus că ar fi doritsă rămână acolo. Ni s-a lansat deja invitaţia şi pentru a participa şi anulviitor. Îmi doresc să participe o altă delegaţie pentru a vedea cum putem să"furăm" şi noi din experienţa lor. Delegaţia Timişului nu a fost primită cumilă sau cu ură, ci cu compasiune şi cu multă foarte multă atenţie.

A consemnat Alina SABOU

Tinerii cu dizabilităţi din Lugoj, campioni în ItaliaInterviu cu consilierul judeţean Florin Răvăşilă

AGENDĂ

IMIŞ


Comori bănăţeneZeci de specii de

orhidee segăsesc pemeleaguribănăţeneA bătut la pas sute de

hec tare, pe jos, cuaparatul de foto grafiat înmână, căutând cu pri -virea specii rare deorhidee… ro mâneşti.Aven tura biologuluiSretko Mila no vić aînceput acum 13 ani şinu s-a încheiat niciastăzi. Din 58 de specii

de orhidee cunoscute în ţara noastră, peste 50 seaflă în vestul şi în sud-vestul României. Pânăacum, biologul a reuşit să surprindă 40 dintre ele înfotografii. Cu primele 30 de exemplare, el a orga-nizat o expoziţie pentru a le arăta publicului largcare să înveţe, să le respecte şi să le protejeze

Pentru că şi aşa sunt specii rare, biologul a alessă prezinte numai fotografii din natură, şi nu ier-bare cu “trofee”. Oricum, conservarea orhideeloreste extrem de dificilă din cauză că florile seînnegresc după uscare, iar biologul a prins astfel înimagine o frumuseţe nealterată a acestor specii.

“Cercetarea concretă pe domeniul orhideelordin Banat a început în 96, continuă şi va continua.O viaţă de om pentru acest domeniu este chiarpuţină.”, a declarat biologul Sretko Milanovici.„Prin prezentarea acestui grup rar de plante dinBanat, Secţia de Ştiinţele Naturii promovează edu-caţia ecologică permanentă, în vederea cunoaşteriişi protejării patrimoniului natural”, a explicat con-sultantul ştinţific al expoziţiei, dr. Kiss Andrei.

Expoziţia a fost adăpostită de Centrul deInformare Turistică din Timişoara. Cu ocaziavernisajului a fost lansat şi un pliant cu orhideeledin Banat. !icoleta TRIFA!

UN VIS ÎMPLINITO realizare de excepţie, a Secţiei de Şti-

inţele Naturii, în cadrul Agendei Culturale2009, Muzeul Banatului Timişoara, esteeditarea pliantului color „Orhidee dinBanat”.

Cu un an în urmă, am realizat alături dedl. Sretko Milanovici, muzeograf-botanist,pe baza fotografiilor sale, o expoziţie temati -că, cu acelaşi nume. Deşi expoziţia a fost demare succes, atât la Timişoara, fiind prezen-tată publicului la sediul Muzeului BanatuluiTimişoara (2008), la Infocentrul Turistic alPrimăriei Municipiului Timişoara, înprezent, cât şi la Muzeul Porţile de Fier dinTurnu Severin, Muzeul Banatului Montan din Reşiţa ş.a., nu s-areuşit, atunci, editarea pliantului.

Materialele publicitare, care completează organic câte o mani -festare expoziţională, culturală sau ştiinţifică, sunt aşteptate devizitatori, sunt de dorit, cu puţină exagerare am putea spune, căsunt strict necesare. Cu atât mai mult, cu cât redau, în scris şiimagini, chintesenţa manifestării, fiind mai persistente în timp,având posibilitatea multiplelor utilizări. Textul pertinent şi, înmod deosebit, fotografiile autorului au făcut din acest pliant unulatrăgător, de o estetică rară, realizat extrem de bine tipografic.

În cazul nostru, a Familiei Orhideelor, se constată o lacunăinformaţională substanţială. Majoritatea vizitatorilor, în specialcei neavizaţi, dar care sunt cei mai mulţi, nu au auzit de existenţaorhideelor din habitatele specifice din România, în general, despreorhidee sălbatice din Banat, în particular. Toată lumea are, înschimb, cunoştinţe despre speciile de orhidee exotice, care suntînmulţite prin clonare şi utilizate, din ce în ce mai frecvent, atât înlume, cât şi la noi, ca plante ornamentale.

Orhideele ocupă un loc aparte în cultura şi ştiinţa umană, elefiind cunoscute încă din scrierile lui Confucius (551-479 î.Hr.).Numele de botez al grupului, însă, a fost conferit de cătreTheophrastos (370-285), care prin cuvântul „orchis” s-a referit laplante erbacee, perene, care aveau în pământ tuberozităţi, pare, înformă ovoidală, ce semăna cu testicolele mamiferelor. Tuberculiiconvieţuiesc cu hife de ciuperci, ceea ce face şi mai deosebităadaptabilitatea acestor plante. Labellumul, partea pronunţată din-tre cele şase petale, de regulă imită, în formă şi culoare, femelaunui himenopter, ceea ce atrage şi garantează polenizarea acestorplante, prin insecte mascule, mimând gesturi de copulare.

Iată că orhideele reprezintă o serie de curiozităţi biologice,fiziologice şi ecologice, ceea ce determină o anumită distribuţiepe mapamond, le conferă un statut specific şi o raritate.

În Flora României, sunt menţionate 58 de specii, relativ puţinefaţă de zonele tropicale, unde trăiesc cu miile: în America de Sud,cca. 8000 de specii, în Asia de Sud-Est, cca.6800 de specii, înAfrica, cca. 3000 de specii. Puţine sunt speciile autohtone, chiarşi faţă de Europa, unde au fost evidenţiate cca. 200 de specii,deoarece în Banat, în Euroregiunea DKMT, au fost întâlnite doar54 de specii.

Posibilitatea de a întâlni şi alte specii, în acest perimetru, estereală, deoarece numărul speciilor luate în evidenţă, studiate şipopularizate, de obicei, este în proporţie directă cu numărul decercetători, precum şi de interesul ştiinţific general. Afirmaţianoastră se bazează pe faptul, că dl. Sretko Milanovici este unpasionat al orhideelor, preocupările dumnealui fiind o garanţie înacest sens.

Prin pliantul „Orhidee din Banat” Secţia de Ştiinţele Naturiicontinuă tradiţia educaţiei ecologice permanente, începută în1975, iar ediţia în discuţie se înscrie în seria de pliante tematice,care au fost editate pe parcursul timpului, popularizând colecţiilecele mai însemnate ale secţiei.

Alegerea acestui grup de plante a fost motivată prin raritateaspeciilor, prin specificul lor de adaptare la anumite condiţii habi -tuale, care le conferă rangul de „indicatori biologici” ai natura -lităţii unei zone. Studierea speciilor, cu astfel de statut în lume,este în creştere, fiind o condiţie necesară cunoaşterii patrimoniu-lui natural, prin prisma interrelaţiilor speciilor cu habitatul şi cucelelalte specii, prin prisma specificităţii (a rarităţii!), a loculuiocupat în cultura şi ştiinţa umană şi, nu în ultimul rând, pentru aavea date şi cunoştinţe suficiente conservării habitatelor şi speci-ilor. Ar fi de neiertat ignorarea acestor adevăruri, deoarece amdeveni mai săraci fără lumea miraculoasă a orhideelor din Banat.

Dr. Andrei M-KISS, cercetător principal I.Coordonatorul ştiinţific al pliantului

La Timişoara, în decurs mai bine de 100de ani, publicul vizitator, doritor de acunoaşte patrimoniul muzeal, nu a avut şansade a vedea nici o expoziţie de steaguri şidrapele. Din iniţiativa d-nei M-KISS HEDY,expert restaurator, artist textile-tapiserie, s-apornit acţiunea, astfel că steagurile, drapeleleşi accesoriile acestora au fost luate în studiu,pentru a fi descrise cu lux de amănunte, cureferinţe asupra stării lor de conservare,dimensiunilor, tehnicilor de realizare, carac-terelor simbolice, artistice-estetice, caracteru-lui documentar-istoric, rolului avut în soci-etate, în istorie, în comunităţile umane, peparcursul timpului ş.a. Cu această ocazie s-aprocedat şi la reinventarierea patrimoniuluimobil textil istoric şi memorialistic.

Aflarea şi conştientizarea acestor date augenerat o serie de gânduri, idei şi preocupăriprivind valorificarea acestora în sfera specifi-cului muzeal, şi nu numai, fiind considerată,de către autor, deopotrivă o onoare şi o nece-sitate.

Încă din perioada studiului, care a duratcca. 3 ani, demersul s-a finalizat printr-ocooperare între Muzeul Banatului Montan dinReşiţa, Muzeul Banatului Timişoara, respec-tiv Complexul Muzeal Arad, cele trei muzeereprezentative bănăţene, care şi-au pus la dis-poziţie steagurile şi drapelele din colecţiilelor, obiectele fiind expuse la Reşiţa, în lunamai 2007. Cu această ocazie a fost tipărit şiun pliant tematic reprezentând acest tip depatrimoniu mobil. Organizatorii, d-nii dr.DUMITRU ŢEICU, dr. AUGUSTINMUREŞAN şi d-na drd. M-KISS HEDY auconsiderat, că a venit momentul ca steagurilesă fie puse în conul de lumină al interesuluipublic, deoarece „foarte mult timp au stat în

umbră”, şi, în acelaşi timp şi-au dorit săatragă atenţia asupra unei ramuri a cercetăriiistorice: vexilologia.

După această primămanifestare expoziţională,a urmat retrospectivaexpoziţională a steagurilorMuzeului Banatului Timi -şoara, a Secţiei de Istorie,intitulată „Vexilologie înimagini”, care a fost ver -nisată la 29 iulie 2008, însala „Constantin Daico vi -ciu”, de la etajul II, al Cas -telului Huniade. Expo ziţiad-nei M-KISS HEDY, afost, după părerea unan-imă a numeroşi specialişti,cea mai însemnată şireprezentativă expoziţie,realizată în cadrul AgendeiCulturale 2008, finanţatăde C.J. Timiş, din cadrulmuzeului nostru. La ver -nisaj au fost prezente 108persoane, personalităţicul turale şi ştiinţifice alemunicipiului nostru, ală-turi de reprezentanţii massmedia ş.a.

Evenimentul cultural afost cu atât mai deosebit,cu cât s-a procedat, pentruprima dată în istoria expoziţiilor muzeale ti -mi şorene, la introducerea unei noi muzeo -tehnici, respectiv reprezenatrea imaginilor

steagurilor pe suport plastic de dimensiunemare. Aceste imagini au fost intercalate cubannere longitudinale tematice, prin care

autoarea expoziţiei a scosîn evidenţă sfinţii ocroti-tori ai diferitelor asociaţiişi bresle, elemente deheraldică, stemele oraşuluiTimişoara, ale OraşuluiLiber Crăiesc, aleComitatului Timiş, aleimperiului, personalităţiistorice, Maria Therezia,Iosif al II-lea etc. Au fostdetaliate, în acest fel, şielementele componente,anexe mai puţin studiate,ale steagurilor, cum sunthampa, vârful de hampă,plăcuţe nominalizate, fran-juri, ciucuri, panglici deinaugurare şi comemora-tive, harnaşament suportş.a.

Imaginile memorabiledin expoziţie au fost repro-duse, parţial, printr-un pli-ant color de format A3, încare au fost publicate şiinformaţii scrise, desprerolul istoric, documentar,ştiinţific, social şi culturalal steagurilor. De aici

aflăm că „apariţia primului steag propriu-zisîn Europa a fost vexillumul roman, con-fecţionat dintr-o bucată de pânză roşie, ce

reprezintă simbolul zeului focului adâncurilorpământului şi al fulgerelor, fiind inscripţionatcu un semn simbolic”. Şi astăzi, steagurile aupăstrat semnificaţia lor ancestrală, ele repre -zintă o simbolistică bine definită şi consa -crată, ale unor identităţi, sociale, militare,economice, culturale, totodată fiind unicate şifoarte valoroase.

Succesul expoziţiei a avut un ecou şi înrândul specialiştilor muzeologi din străină-tate. La solicitare, expoziţia itinerantă„Vexilologie în imagini”, realizată de d-na M-KISS HEDY, a fost prezentată la MuzeulJózsef Attila din Makó, perioada 14-29 martie2009, la Muzeul Tari László din Csongrád,Ungaria, unde a fost expusă până în 6 septem-brie 2009. Începând din 8 septembrie 2009 afost vernisată la Galeria Muzeului Minelordin Roznava, Slovacia. Cei prezenţi lavernisaje au manifestat un interes deosebit, obucurie reală de a vedea steagurile timi şoreneşi de a avea o colaborare cu un muzeu dinRomânia. S-au stabilit, în continuarea acestorinterrelaţii umane, numeroase schimburi deexpoziţii itinerante între aceste ţări.

Expoziţia va fi itinerată, încă în acest an,în 2-3 locaţii din Slovacia şi Serbia, iar în anulurmător va fi prezentată în cadrul InstitutuluiCultural Român din Budapesta.

Expoziţia itinerantă „Vexilologie în ima -gini” este o realizare de excepţie a echipeiMuzeului Banatului Timişoara, prin concur-sul specialistului iniţiator, M-KISS HEDY,împreună cu sprijinul d-lui manager DANLEOPOLD CIOBOTARU, a şefului Secţieide Istorie, dr.VASILE DUDAŞ, precum şi altuturor colaboratorilor.

Dr. M-K.A.

VEXILOLOGIA ÎN IMAGINI

AGENDĂ

6IMIŞ


Credincioşii românidin comuna SânpetruMare se roagă, de cândse ştiu, într-o capelă mi -cu ţă din localitate, pentrucă nu au o biserică pro -prie unde să se întâlneas -că cu Dumne zeu. Cazuldin Sânpetru Mare nueste unic în Timiş, judeţlocuit de nemţi, sârbi,maghiari, bulgari, evrei.

Când aceştia au plecat, satele au fost populate cu români dinalte părţi, care au rămas fără biserici proprii. În une le comunenu s-a mai ţinut cont de numele cultului şi slujbele ortodocşilorse fac la catolici. La Sânpetru Mare, comunitatea doreşte pro-priul ei lăcaş. Ce demersuri s-au făcut în acest sens ne spuneprimarul Viorel Popovici, vorbindu-ne apoi şi de alte planuripe care le are pentru comuna din care face parte şi satulaparţinător, Igriş.

- Cum e cu biserica ortodoxă românească pe care vreţisă o construiţi? De unde aveţi fonduri?

Viorel Popovici: Încercăm să construim o biserică în satulSânpetru Mare, deoarece nu există biserică românească. Aiciau trăit sârbi şi nemţi înainte. Românii au venit după al doilearăzboi mondial. Românii se roagă într-o capelă foarte micăacum. Comuna are o populaţie de circa 3.330 persoane, 2.100fiind în Sânpetru Mare. Din aceştia, cam 1.500 sunt români.Avem aprobare de la Consiliul Local pentru efectuareaproiectelor pentru această biserică. Ar fi bine să prindem unproiect pentru amenajarea centrului civic, care să includă şiconstruirea unei noi biserici. Vrem să avem întâi proiectul pen-tru a vedea de unde să prindem finanţare, fonduri guvernamen-tale sau de la culte. De exemplu, Guvernul a mai dat bani pen-tru construirea de biserici. Fondurile europene merg numaipentru reparaţii, nu vom putea accesa pentru acest proiect.

- Cam cât credeţi că ar costa o asemenea lucrare?Viorel Popovici: Am văzut că se construieşte o biserică în

perimetrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi MedicinăVeterinară, la Timişoara. Ne-am orientat după acel proiect, careare un cost de 12 miliarde de lei vechi. Noi am vrea ca a noas-tră să fie puţin mai mare, cu o capacitate de 400 de locuri, darca aspect arhitectural ar fi plăcut să semene cu cea de la USAB.Vrem să terminăm proiectul pentru a putea obţine fondurile. Osă folosim şi fondurile credincioşilor, măcar să începem cu fun-daţia lăcaşului. Am vorbit şi la Mitropolia Banatului, o să maimergem acolo când avem toată documentaţia.

- Până la realizarea acestui proiect însă, aveţi alte pla-nuri. Vreţi să introduceţi gazul în comună...

Viorel Popovici: Vrem să facem proiect pentru gaz, învede rea accesării de fonduri, ulterior. Gazul ar fi foarte uşor deajuns la noi pentru că este la Periam, care e la nici 5 km. Deunde s-au racordat ei am avea în linie dreaptă o distanţă de 6-7km. Am dori să fie gaz şi la Igriş, dar cred că va fi greu deamortizat această investiţie care este foarte mare. Sunt acolobătrâni cu pensii foarte mici, care poate nu vor dori să se legenici la gaz, dar nici la reţeaua de apă. Igrişul este un sat izolat,care şi-a pierdut tradiţiile. Tinerii au plecat pentru că nu existagaz, apoi nu aveau nici posibilităţi de navetă, aşa că s-au mutatde tot la oraş. Măcar să pornim proiectul şi vom vedea mai târ -ziu de unde vom putea obţine fondurile pentru gaz. Mai avemîn lucru un proiect pe fonduri europene, dar nu reuşesc să îldepun decât la următoarea etapă de evaluare, probabil la anul.Mer gem pe proiect integrat, respectiv alimentare cu apă,canalizare, staţie de epurare, reabilitare cămin şi modernizaredrum comunal. Vrem să obţinem suma de 2,5 milioane euro.Încă nu avem toate avizele necesare. Trebuie să avem apă, pen-tru că lumea s-ar întoarce la sate, chiar dacă nu aceleaşi per-

soane.- Ce posibilităţi de dezvoltare ar fi pentru satul Igriş,

din moment ce este oarecum izolat?Viorel Popovici: Igrişul a fost dintotdeauna un sat pur ro -

mânesc, cei de acolo au avut o cultură specifică, aveau fanfară,cor bărbătesc, în anii ‘80 au obţinut locul I pe ţară, se vorbeştedespre prima bibliotecă din ţară înfiinţată acolo. Ca potenţialturistic este Lunca Mureşului, localitatea fiind pe malul stângal râului. Am încercat să valorificăm acest potenţial, printr-unplan urbanistic zonal. Există acolo un Parc Natural “LuncaMure şului”, un proiect prin care se urmăreşte refacerea fauneişi florei. Parcul se întinde de la vărsarea Mure şului în Tisa, laMako, până la Arad, de o parte şi pe alta a râului. Pentru a puteaface ceva acolo, ca zonă turistică, e nevoie de aprobarea ad -minis tratorilor parcului. Am solicitat să primim în administrareo suprafaţă de circa 70 de hectare. Altor loca li tăţi le-au mai datsuprafeţe, pe care să se poată construi campu suri, dar nu căsuţede vacanţă. Va fi un amplasament cu o cale de acces şi cu utili -tăţi, teren pentru a se pune şi corturi, se vor amenaja terenuri defotbal, tenis. Cererea e făcută de la în ceputul anului 2009, darîncă nu am primit aprobare. Este foarte important să avemcanalizare, pentru că apele reziduale să se poată deversa încanal. Sau să avem wc-uri ecologice, pe care să le vidanjăm. Arfi foarte frumos în zonă. Totuşi, zona este şi inundabilă. Patru-cinci ani la rând au inundat chiar şi terenurile arabile din jur.Vin turişti foarte mulţi vara, la iarbă verde, la sfârşit de săp-tămână. Este pădure, plajă, Mureşul. Noi colectăm şi gunoiulde acolo, cât de cât. Nu taxăm deocamdată accesul, dar ar tre-bui, însă nu avem condiţii pentru a cere şi o taxă. Au venit lo -cuitori de la oraş să cumpere nişte case, până la zece persoane.O casă mai bună la Igriş se vinde cu vreo 10.000 de euro.

- Ce investitori importanţi aveţi pe raza comunei?Viorel Popovici: Ca investitor important ar fi fermele

Smithfield, sunt trei. Este şi bine şi rău, din păcate. Două suntla Igriş şi una la Sânpetru. Răul cel mare e că la deversareadejecţiilor este un miros neplăcut. Oamenii au fost nemulţu-miţi, au venit şi controale de la Mediu. Dacă deşeurile nu suntîncorporate bine în teren, aşa cum prevede tehnologia, miroaserău... Distanţa faţă de comunitate este respectată, ba chiar estemai mare, dar uneori vântul aduce mirosurile insuportabile.Mai aproape de 3 km de sat nu este nicio fermă. Partea bună ecă reuşim să mai obţinem nişte fonduri la Consiliul Local. Fer -mele au câte 8.000 de capete, ei spun că sunt de capacitatemică, fiindcă au şi de 24.000, dar nouă ni se par foarte mari.Sunt ferme construite, au cumpărat pământ. Noi am spe rat săavem locuri de muncă acolo, dar din păcate avem foarte puţine,undeva la 4-5 persoane la o fermă, pentru că totul este tehnol-ogizat. Sunt îngrijitori şi paznici, ei numai supraveghe a ză.Speram să fi reuşit să dăm de lucru mai mult la oameni.

Din păcate nu avem alţi investitori. Oamenii au unde sălucreze, au noroc cu fabricile din Sânnicolau Mare. Am reuşitsă facem drumurile de acces şi vom pietrui străzile laterale. Au -to buzele au acces destul de bun. Probleme sunt şi acolo, că aufost salariile mai mici, au intrat în şomaj tehnic, dar totuşi e unlucru bun, că fără aceste societăţi cei din Sânpetru Mare nuaveau unde să lucreze. Doar la pământ, dar e greu de muncit.Vi i torul e să fie mai multe asociaţii, cu ajutor de la stat, cu fon-duri europene, utilaje moderne. Avem câteva asociaţii de acestfel.

- Bugetul pe anul acesta cum a fost? V-a afectat criza?Viorel Popovici: În cadrul bugetului pe care l-am avut am

încercat să acoperim toate cheltuielile necesare, adică salariile,am făcut reparaţii la şcoli, am pus încălzire centrală, drumurilecare au fost din pământ am reuşit să le facem mai mult de jumă-tate, sper să reuşim să le terminăm anul acesta. În mare, suntemla un nivel de plutire cu bugetul. Avem şi posturi vacante: pro-motor local, contabil, agent fiscal. O să mergem mai departe cuaparatul pe care îl avem. Ca să fie cât de cât o activitate cu care

să progresăm trebuie să facem drumurile comunale, să aibăoamenii acces până acasă, Doamne fereşte de un incendiu, săpoată intra și salvarea. Mai trebuie să rezolvăm problema ilu-minatului public în Igriş, apa şi canalizarea. Nu ne-a afectatcriza la buget, dar a fost afectată populaţia, că au rămas oamenifără lucru. La începutul anului nu aveam decât vreo 12 dosarepentru ajutor social, dar încep să crească cererile. Nu e niciminimum garantat să trăieşti, dar dacă sunt probleme de sănă-tate, cu ajutor social pot beneficia de asigurarea respectivă.

- Mai trăiesc sârbi în comună? !emţi?Viorel Popovici: Erau 500 de cetăţeni de etnie sârbă la

ultimul recensământ. Nu mai sunt atâţia, populaţia eraîmbătrânită. O parte din rromi se declară sârbi. Ei sunt boteza-ţi la biserica sârbă, au şi nume sârbesc. Real ar fi poate 400 desârbi. Nemţi, şvabi, ar fi la vreo 15 case. Îna in te cred că erauvreo 800 de persoane. Cu rromii avem probleme sociale, dar nufoarte mari. Pădure fără uscături nu este. În general ne în -ţelegem bine. Împreună cu Consiliul Local în cercăm să îifacem să înţeleagă că au nevoie de şcoală şi de educaţie. Amîncercat şi să îi angajăm, dar de multe ori m-am lovit de faptulcă nu au şcoală deloc şi atunci nu pot fi angajaţi. Mai sunt unii

care nici nu stau la lucru. Sunt nemulţumiţi dacă o lună-douăeste mai mic salariul şi nu se mai duc, le spun să mai stea, să seimplice, că altfel nu ar avea nimic dacă nu ar fi salariul acela.

- Aţi avut probleme cu retrocedările...Viorel Popovici: A fost retrocedat căminul cultural, a fost

o clădire a cetăţenilor germani şi am dat-o înapoi în natură,pentru că aşa cu cerut. Mai apoi, prin hotărâre de ConsiliuLocal, am cumpărat-o tot noi, iar acum este intabulată pe noi.La evaluarea clădirii am mai dus documente că unele părţi aufost construite ulterior şi s-a mai scăzut din preţ. Am găsit ac -tele la Arhivele Naţionale. Cu dispensarul de la Igriş avemaceeaşi situaţie, nu e intabulat, trebuie să le dăm alte bunuripentru că dispensarul e un obiectiv important. Mai sunt şi caseparticulare care au fost cerute, dar acestea nici nu mai există.Unii au cerut sălaşele, care au fost demolate de la CAP, nu arămas nici fundaţie. Aşa că au cerut despăgubiri şi se ana -lizează la Auto ritatea Naţională de la Bucureşti. În ceea cepriveşte terenurile, am avut 270 de hectare de retrocedat, dar nuam avut teren destul. Cu aprobarea Prefecturii s-au făcut îm -proprietăriri pe alte comune. Au mai scăzut totuşi cererile. Prindecizie a Consiliului Local, s-au luat 27 de hectare din izlazulcomunal, pentru că altfel nu s-a putut, şi s-au rezolvat solici -tările pe Legea 247.

- Comuna Sânpetru Mare are cetăţeni de onoare?Viorel Popovici: Da, la Igriş este prof. acad. dr. Ioan

Munteanu, medicul ginecolog. Este născut la Igriş. La Sânpetrueste cetăţean de onoare un fost profesor, Trifunschi Milivoi,director de şcoală şi un cadru didactic perseverent. În Igriş s-anăscut şi cunoscutul istoric bănăţean Ioan Munteanu, profesoruniversitar la Timişoara.


Bănăţenii din Sânpetru Mare vor să aibă biserică ortodoxăInterviu cu primarul Viorel PopoviciSÂNPETRU MARE

Tinerii până în 40 de ani, care vorsă se instaleze în zona rurală, potdepune proiecte pentru obţinerea de fonduri europene neram-bursabile prin măsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”, cuprinsăîn Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Fonduriledisponibile în cadrul celei de-a doua sesiuni de cereri de proiectepentru măsura 112 sunt de 55 de milioane de euro, iar suma maxi -mă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unuiproiect este de 25.000 euro pe exploataţie. Termenul limită dedepunere pentru această sesiune de cereri de proiecte este 30noiembrie 2009, iar anunţarea rezultatelor se va face după apro-barea Raportului de Selecţie de către directorul general alAutorităţii de Management. APDRP va notifica în scris şi prinintermediul paginii de internet www.apdrp.ro şi www.madr.ro petoţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţaredepuse de către aceştia la sediile APDRP.

Conform măsurii 112, fondurile nerambursabile sunt acordatepentru fermieri atât persoane fizice, cât şi juridice, cu condiţia ca

aceştia să practice în principal activi -tăţi agricole. De asemenea, fermierul

potenţial beneficiar al măsurii 112 trebuie să deţină o exploataţieagricolă cu o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE(n.r. valoarea unei Unităţi de Dimensiune Economică - UDE este de1.200 euro), situată pe teritoriul ţării şi înregistrată în Registrulferme lor/Registrul agricol de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii înAgricultură. In sta larea tinerilor fer mieri reprezintă activitatea deînfiinţare şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendăşi/sau concesionare a unei exploataţii agricole între 6-40 UDE, pen-tru prima dată în calitate de conducător sau şef de exploataţie.

Fondurile nerambursabile acordate pentru instalarea tinerilorfermieri este de 10.000 euro pentru o exploataţie agricolă cu dimen-siunea minimă de 6 UDE. Dacă exploataţie are o dimensiune maimare de 6 UDE, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000euro/pentru o UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 euro pentru oexploataţie.

A.S.

Fonduri nerambursabile pentru tinerii fermieri

Igriş 2009-cu bacul peste Mureş

AGENDĂ

IMIŞ


GEOGRAFIA

Acolo unde începe Peninsula Balcanică,lângă statul românilor – România – se aflăromânii din răsăritul Serbiei. Această vecină-tate se datorează faptului că ambele maluriale cursului inferior al Dunării sunt dintot-deauna populate de români, în prezent însă înţări diferite.

Românii din răsăritul Serbiei sunt maiales între văile Timocului, Moravei şiDunării, pe un areal mai întins decât Banatulsârbesc (regiunile fiind vecine, fluviulreprezentând demarcaţia dintre ele – Banatulaflat în stânga Dunării, iar românii dinrăsăritul Serbiei în dreapta Dunării). FluviulDunărea, care curge între Germania şiRomânia - de la Pădurea Neagră până laMarea Neagră - este cea mai mare apă aSerbiei, în interiorul ţării Bazinul Moraveiseparând răsăritul populat cu români de cen-trul Serbiei.

Relieful regiunii populate de români înrăsăritul Serbiei este între partea sudică aMunţilor Carpaţi – lanţ european care începeîn Austria şi se încheie în zonă – până la celmai jos punct din Serbia, aflat la vărsareaTimocului în Dunăre. Dunărea a săpat undefileu spectaculos străjuit la intrare deCetatea Golubăţ, iar la ieşire având barajulPorţile de Fier I – care în prezent este princi-

pala punte de legătură cu România. Deschi -derea barajului Porţile de Fier II din aval -pentru traficul persoanelor şi mărfurilor - vareprezenta o facilitare a legăturilor românilordin răsăritul Serbiei cu ţara mamă, România.

Regiunea găzduieşte cel mai mare parcnaţional din Serbia, de o remarcabilă biodi-versitate naturală şi de o importanţă culturalăşi istorică deosebită pentru Europa, începândcu cele mai bine prezervate relicve de vege-taţie şi faună, până la primele aşezărineolitice de pe continent.

Resursele acestei excepţional de fru-moase regiuni – pe lângă cea umană formatădin românii covârşitor majoritari – constaudin potenţial hidro/energetic, peşte şi vânat,păduri, materiale de construcţie, zone agri-cole mănoase, zăcăminte ale subsolului, tu -rism, manifestări populare de tot felul, etc.(pe ansamblu fiind una dintre cele mai binecotate zone de interes ale Serbiei).

Cele mai mari aşezări sunt Zajecar /Zăiceari şi Bor – oraşe industriale bazate peexploatarea bogăţiilor regiunii, dintre careminereul de cupru este valoros pentrueconomie / pe lângă alte minereuri preţioaseşi rare din zonă, ca aurul.

Climatul este preponderent temperat con-tinental, cu vreme similară României.Climatul geopolitic este însă instabil, datorităvremurilor ce le are Serbia. Veniturile popu-laţiei sunt aliniate condiţiilor din ţară – însuferinţă datorită costurilor recentelorrăzboaie în care s-a implicat Serbia.Regiunea românilor din răsăritul Serbiei seaflă în imediata vecinătate a Uniunii Eu -ropene – cu care însă re laţiile şi schimburilesunt dificile, datorită graniţei puternice exis-tente, necesităţii vizei europene pentrucetăţenii Serbiei etc.

ISTORIA

Înainte de Cristos, regiunea - populată detracii numiţi tribali - aparţinea Daciei. Fe -nomenul de romanizare a început în secolul I,când Imperiul Roman s-a extins până laDunăre iar din secolul II şi peste Dunăre. Însecolul III romanii s-au retras din nordulDunării, desfiinţând provincia Dacia Traianăde pe teritoriul actualei Românii şi înfiinţândprovincia Dacia Ripensis în sudul Dunării -pe actualul teritoriu sârb. Prezenţa romană însudul Dunării a fost mult mai îndelungatădecât în nordul Dunării, ceea ce a contribuitla desăvârşirea etnogenezei localnicilor înmăsură chiar mai însemnată decât a celor dinactuala Românie. În secolul IV, Imperiul Ro -man s-a împărţit în partea de apus cu capita-la la Roma şi cea de răsărit numită Roma nia- cu nou înfiinţata capitală Constanti nopol –care includea şi actualul teritoriu al românilordin răsăritul Serbiei, religia creştină devenindoficială, pentru zonă înfiinţându-se Episcopiade la Aquae / azi în comuna Negotin.

În secolele V şi VI, actuala regiune dinrăsăritul Serbiei a fost de nenumărate ori ata-cată de avari, huni, gepizi, ostrogoţi şi alţimigratori. Sârbii în secolul VII, când au sosit,s-au aşezat în apusul actualei ţări / abia pestemai mult de o mie de ani ajungând şi înregiunea de acum a românilor din răsăritulSerbiei (cu prilejul primei migraţii cerută depatriarhul sârb - la sfârşitul secolului XVII).În secolul VIII deja exista în Balcani – de laDunăre până la Adriatica – o mare populaţieromânească, din care până azi mai existănumeroase comunităţi, răspândite în toateţările din peninsulă, între care românii dinrăsăritul Serbiei reprezintă gruparea cea maicompactă.

Primii voivozi români, din secolul IX -provenind din regiunea locuită azi de româniidin răsăritul Serbiei - au trecut Dunărea şi auîntemeiat formaţiuni statale în nordul ei (înparalel atunci sârbii şi-au întemeiat în apusregatul lor). În secolele X şi XI, românii dinrăsăritul actualei ţări Serbia au avut cnezatullor propriu, ce se întindea pe ambele părţi aleDunării (în nord până în Retezat), iar în seco -lul XII au contribuit la crearea unui ţaratîmpreună cu bulgarii, care s-a menţinut inde-pendent aproape un veac. Puterea lor era aşade mare încât în secolul XIII cnejii sârbi auscos o lege prin care interziceau cununiile curomâncele, ca să nu-şi piardă neamul. Însă lasfârşitul secolului XIV, cu tot ajutorul dat deromâni, Serbia a dispărut ca stat – în urmadesfiinţării sale de către Imperiul Otoman.

În secolul XV colaborarea cu Ţara

Românească, de pe partea cealalaltă aDunării, consolidată puternic din veacul ante-rior prin rezistenţa comună atât faţă demaghiari cât şi faţă de otomani, a continuat.Deoarece românii din actualul răsărit alSerbiei la începutul secolului XVI se răscu-lau des faţă de Paşalâcul Vidinului din carefăceau parte, otomanii au acceptat o reorgani-zare şi zona a funcţionat între 1565 şi 1833 caProvincia Autonomă Margina, având capitalala Negotin, fiind condusă de cneji români.

După aceea Craina – denumirea folosităde sârbi pentru Margina - a fost inclusă înSerbia şi toate drepturile românilor au fostsuprimate, situaţia perpetuându-se până înprezent. Colonizarea sârbă în regiune a con-tinuat; la cererea Bisericii Ortodoxe Sârbe nuse mai dau prenume şi nume româneşti, ciautorităţile insistă ca în răsăritul Serbiei aces-tea să fie doar sârbeşti, însă în casă şi între eilocalnicii se adresează unii altora prinprenume şi nume tradiţionale româneşti, iaraşezările sunt cunoscute – neoficial, popular- cu numele româneşti.

În secolul XIX - când românii reprezen-tau a şaptea parte din populaţia Serbiei – ade-sea au fost prinşi în luptele dintre sârbi şi bul-gari pentru regiunea lor din răsărit. Laînceputul secolului XX, în Serbia erausocotiţi trădători toţi cei care pomeneau deexistenţa românilor în statul sârb, iar laînceputul secolului XXI, după dispariţiaFederaţiei Iugoslave, sârbii persistă în neac-ceptarea identităţii româneşti din răsăritulţării, la toate nivelele – de la cel personalpână la cel instituţional.

Adunarea Parlamentară a ConsiliuluiEuropei a adoptat în 2008 Rezoluţia 1632care se referă în mod special la situaţiaromânilor din răsăritul Serbiei – constatatămai puţin favorabilă decât a românilor dinVoivodina – şi care reaminteşte principiulenunţat de Convenţia-Cadru Europeană pen-tru Protecţia Minorităţilor Naţionale în sensulcă „orice încercare privind impunerea iden-tităţii unei persoane sau unui grup de per-soane este inadmisibilă”.

Toate drepturile valabile pentru româniidin Voivodina trebuie să fie valabile şi pentruromânii din răsăritul Serbiei – iar între aces-tea biserica, presa şi şcoala în limba maternă,cu sprijinul autorităţilor Serbiei, se remarcădrept urgente. Acest sprijin lipseşte azi;românii din răsăritul Serbiei sunt cetăţeni aistatului sârb care îşi achită obligaţiile - inclu-siv taxele - la fel ca sârbii, însă nu benefici-ază de drepturile fireşti: europene, umane şiistorice. De-a lungul timpului, românii auarătat mereu mai multă prietenie sârbilordecât invers. Drepturile românilor din Serbiatrebuie să fie aceleaşi cu drepturile sârbilordin România. Românii din răsăritul Serbieisunt regionalişti fermi, în aşa măsură încât nus-au putut conforma intereselor naţionalis-mului slav şi nu renunţă la originea etnică, lalimbă, la cultura tradiţională proprie, nici lanecesitatea de a supravieţui ca atare şi de amenţine legătura cu România.

Pagina realizată de Eugen GHERGA și Timoc Press

ROMÂNII DIN RĂSĂRITUL SERBIEI (I)RR oo mm ââ nn ii pp ee nn tt rr uu rr oo mm ââ nn ii

AGENDĂ

8IMIŞ


Povestea unui turn vechi de şapte secole

A trecut prin foc şi sabie, a fost dărâmat, uitat, iar acum afost redescoperit. Aceasta ar fi în câteva cuvinte, povesteadonjonului medieval ridicat de Carol Robert de Anjou, acum700 de ani, în inima Timişoarei.

Regele Ungariei decide să ridice în Timişoara un castel, în1307. Aduce meşteri italieni din ţara sa de origine care fac pla-nurile şi după şapte ani, documentele spun că era deja termi-nat. De fapt, castelul de atunci era un donjon, un turn-locuinţăfortificat pe care Carol Robert îl va folosi deja în 1315 când,forţat de împrejurări, îşi mută capitala la Timişoara. Timp de 8ani, zidurile groase ale turnului îl adăpostesc pe Carol Robertde Anjou, care îşi conduce regatul de aici, apărat de donjon şiînconjurat de supuşi fideli. Probabil că în 1407 şi turnul esterefăcut, atunci când comitele de Timiş, Filippo Scolari recon-struieşte tot castelul. La mijlocul secolului al XV-lea, pămân-tul îl clatină ameninţător, dar zidurile groase rămân în picioaredupă cutremur. Iancu de Hunedoara, numit comite de Timiş,

cere supuşilor săi să refacă tot castelul pe care îl foloseştedeseori ca bază de plecare în luptele sale împotriva turcilor.Un secol mai târziu, cade pradă otomanilor. Aceştia se

instalează în tot Banatul, iar din oraş fac vilaiet. Uimiţi de fru-museţea Timişoarei şi a castelului, călătorii lasă scrieri şidesene.

Donjonul, prea vechi deja, îşi pierde încet, rolul deapărare, în favoarea turnurilor şi zidurilor mult mai rezistentela armele moderne ale epocii. După victoria trupelor austriece,castelul ia rol de cazarmă şi arsenal militar, iar apoi es te supusunor re construcţii. Probabil acum, bă trânul donjon este ras şiacoperit cu pământ. Din zi durile lui groase nu mai rămâne

aproa pe nimic, doar o urmă de fundaţie şiparterul. Ascuns în pământ, se odihneşte întăcere alte trei sute de ani. În jurul său, castelulse schimbă periodic, este reconstruit, refăcut,sute de mii de oameni intră şi ies. Donjonul setrezeşte la viaţă abia în 2009, când un arheologmai curios dă la o parte pământul aşezat dea-supra. Încet-încet, cu migală, zidurile ies laiveală, odată cu micile comori ascunse înăun-tru: resturi de vase, ghiulele, vârfuri de săgeţi,monede.

Acum pentru turnul lui CarolRobert de Anjou va începe o nouăepocă. El va uita de ghiulele şi arti-lerie, de războaie şi asedii, va fi con-solidat, refăcut parţial şi apoi pus înlumina reflectoarelor să îşi spunăpovestea. Povestea unui turn vechide şapte secole, povestea unei epoci,povestea unui oraş.

Muzeul Banatului a încheiat campania de săpă-turi arheologice din curtea Castelului Huniade dinTimişoara. Castelul Huniade are în curs mai multelucrări de consolidare, în prezent se lucrează şi la

un plan pentru restaurare, aşadaraceste lucrări au fost necesare.Dupătrei luni de lucrări, arheologii auscos la iveală ruinele turnuluimedieval, vechi de peste şapte sec-ole. Ei cred că acest donjon este de fapt primulcastel menţionat la Timişoara, construit deCarol Robert de Anjou în jurul anului 1315,atunci când regele Ungariei s-a refugiat aici şişi-a stabilit reşedinţa regală. Turnul nu maiapărea pe planurile castelului, păstrate până înprezent, aşadar nu mică le-a fost uimirea spe-cialiştilor când i-au găsit ruinele. Mai mult, audescoperit inclusiv urme care să ateste cădatarea pe care la început doar o bănuiau, eracorectă: ghiulele de piatră şi vârfuri de săgeţicare stau mărturie bătăliilor duse la castel, dar şio mone dă emisă chiar de regele Carol Robert deAnjou şi pierdută printre zidurile cetăţii.

Donjonul era pătrat, cu laturile de 11 metri şiînconjurat de ziduri de apărare. În apropierea acestuia a fostgăsită şi o fântână folosită în castel, care va fi cercetată după

consolidarea pereţilor. „Situl este probabil cel mai important sit medieval din

Banat, având în vedere că acest castel a jucat un rol esenţial înzonă, începând cu a fi reşedinţă regală (seco lul al XIV-lea),apoi reşedinţa comiţilor de Timiş, Filippo Scolari şi Ioan deHunedoara, apoi sediu al demnitarilor otomani în perioadapaşalâcului turcesc. Aceste descoperiri merită să fie puse învaloare şi introduse într-un circuit turistic”, a spus arheologulZsu zsana Kopeczny, una dintre coordonatoarele şan tie ru lui.

Directorul Mu zeului Ba natului, Dan Le o pold Ciobotaru, aapreciat că aceste să pături arheologice trebuie să continue şi înanii următori pentru a desluşi istoria cas telului Hu niade, ceamai veche clă dire din oraşul de pe Bega.

„Acest turn este foarte important, însă multe dintre pro -bleme abia acum încep. Vrem să găsim finanţare europeanăpentru conservarea şi restaurarea lui şi includerea lui în cir-

cuitul turistic”, consideră şi domnul Sorin Munteanu, preşe -dintele Comisiei de cultură din cadrul Con siliului JudeţeanTimiş.

Odată cu finalizarea săpăturilor la donjonul medieval dincurtea Castelului, la Timişoara a fost prezent şi inspectorulguvernamental, Virgil Ştefan Niţulescu, preşedintele Comi -tetului Naţional Român ICOM (ICOM este InternationalCouncil of Museums/Consiliul Internaţional al Muzeelor).Atât în curte cât şi în Sala de Marmură se vor demara proce-durile de conservare şi de restaurare şi se caută soluţii depunere în valoare a acestor ruine şi de integrar a lor în circui -tul turistic.

În prezent, donjonul se poate vizita în curtea CasteluluiHuniade din Timişoara, dar numai sub supravegherea perso -na lului de specialitate.

!icoleta TRIFA!

Punctul central al descoperirii din 2009 a fost donjonulmedieval, datat în secolul al XIV-lea, cea mai veche con-strucţie medievală. În baza rezultatelor cercetării, se poateformula ipoteza că acest turn a făcut parte din primul castelridicat de Carol Robert de Anjou la Timişoara, ca reşedinţă acurţii regale. Castelul a fost extins şi modernizat treptat. Însecolul al XV-lea, turnul a fost înconjurat de un zid de incin-tă, construit din cărămidă şi fundaţii de piatră. De-a lungultimpului, incinta castelului a fost mereu completată. Înaceastă campanie, arheologii au descoperit fundaţia turnului,de dimensiuni mari, de 11m/11m, formă pătrată, construitdin cărămidă, pe stâlpi de lemn. Înălţimea nu se poate şti cusiguranţă, este posibil să fi avut două sau trei etaje. Turnul

era folosit atât ca locuinţă, cât şi ca refugiu în caz de asediuşi arăta probabil ca turnul de la Ciacova, păstrat până înprezent, şi care ar fi putut lua modelul celui din Timişoara.

Lângă turn a fost descoperită o fântână rotundă cudiametrul de 2,5 m şi cu o adâncime de 4 m. Fântâna a fostprobabil reamenajată în epoca modernă (secolul XIX), însăeste posibil să fie mult mai veche. În interiorul fântânii existăun izvor de apă activ, care ar mai putea fi folosit şi astăzi.

În Sala de Marmură a fost cercetat turnul de NV alcastelului (turn din secolul al XVI-lea, unul din cele cincicare apar în reprezentările de epocă ale castelului). Deasemenea, s-au găsit două gropi de provizii cu un bogatmaterial arheologic, de epocă turcească.

Veniturile bugetului consolidat, calculate de Direcţia Ge -ne rală a Finanţelor Publice Timiş (DGFP) la finele lunii au -gust, arată că sumele strânse de la contribuabili au fost maimici decât în perioada similară a anului trecut. Astfel, veni-turile totale reprezentând bugetul consolidat (exclusiv vama şisumele deductibile) au fost de 2,11 miliarde lei, faţă de 2,18miliarde lei, venituri realizate anul trecut, deci o scădere de3,15%. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în luna augusta.c., cu 16,9%, faţă de august 2008. Veniturile încasate la bu -getul de stat, în perioada menţionată, au fost în sumă de 1.09miliarde lei, în scădere cu 7,59% faţă de veniturile încasate la31 august 2008, diminuarea fiind cauzată, în principal, de scă -derea sumelor încasate la impozitul pe profit şi la taxa pe va -loare adăugată.

Astfel, în luna iulie 2009, veniturile bugetului de stat aufost mai mici cu 5,01% faţă de iulie 2008, iar în luna august

2009, faţă de luna august 2008, au fost mai mici cu 27,82%.Sumele încasate din impozitul pe profit au fost mai mici cu

aproape un sfert faţă de anul trecut, conform DGFP Timiş. Înstructura veniturilor bugetului de stat, ca impozit pe profit afost încasată suma de 172 milioane lei, cu 23,50% mai puţinfaţă de 31 august 2008, de unde rezultă că numărul agenţilorcare au înregistrat pierderi financiare s-a mărit. În schimb, laim pozitul pe venit s-a înregistrat o creştere cu 7,31% a înca să -rilor. La taxa pe valoarea adăugată încasată pentru opera ţiuniinterne s-a înregistrat o scădere a încasărilor, începând cu lunaiulie 2009, cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului prece-dent, scăderea accentuându-se în luna august 2009, la 5,3 pro-cente.

Pentru intensificarea colectării veniturilor bugetare, pânăla finele lunii august 2009 au fost iniţiate zeci de mii de măsuride executare silită. Inspectorii fiscali au trimis persoanelor

fizi ce şi juridice aproape 90.000 de somaţii pentru datorii caretrebuia să fie încasate, suma totală ce trebuie recuperată fiindde peste 615 milioane lei. În aproape 30.000 de cazuri s-au puspopriri pe conturile bancare ale debitorilor, în sumă de 240 demilioane de lei. Pentru recuperarea unei datorii de circa 48 demilioane de lei, au fost instituite 152 de sechestre asuprabunurilor mobile şi imobile. Suma totală ce trebuie recuperatăde la contribuabilii din Timiş, cărora li s-au emis măsuri deexecutare silită, este de circa 215 milioane euro. În primele optluni ale anului, unităţile fiscale au organizat un număr de 190de licitaţii, pentru valorificarea bunurilor mobile şi imobilesechestrate.

La aceste acţiuni s-au prezentat ofertanţi doar la 14 lici-taţii, valoarea bunurilor vândute fiind de nici 250.000 lei.Suma recuperată este de 264,7 milioane lei.

A.S.

2009: Săpăturile arheologice din curtea Castelului Huniade

Veniturile realizate în Timiş, mai mici decât anul trecut

Comuna cu origini franceze îşi vrea înapoitradiţiile... germane

AGENDĂ

IMIŞ


TOMNATICÎn urmă cu peste două secole şi jumătate,

comuna Tomnatic era cel mai mare sat fran -cez din Banat. Fusese colonizat cu francezidin zona Alsacia, iar la scurt timp au venit şinemţii. �u a mai rămas nicio urmă de “fran -ţuzime” până în zilele noastre, doar în evi-denţele istorice şi în numele unor familii,care şi-au pierdut de tot accentul lui Voltaire.Acum, la Tomnatic, problemele sunt tipic ro -mâneşti, dar există speranţe europene, adap-tate secolului XXI.

KIRWEICH-UL - U! OBICEI REÎ!VIATCU FO!DURI EUROPE!E

La fel ca mai toate comunele timişene, şi laTomnatic e nevoie de utilităţile necesare unuitrai decent, aşa că s-au accesat fondurieuropene. Primarul Dănuţ Miculescu a pre-cizat că s-au făcut proiectele necesare pentruaccesarea fondurilor pentru asfaltarea străzilorşi construirea unei creşe. În plus, se doreşteextinderea şcolii, tot pe fonduri europene. Într-un corp de clădire va fi mutată grădiniţa, pen-tru că sediul unde se află acum este retrocedatşi Primăria plăteşte proprietarului o chirieexorbitantă, de 1.100 de euro pe lună. Cu fon-duri guvernamentale s-a început introducereareţelei de apă, iar până acum s-au forat douăpuţuri, s-a făcut staţie de tratare, una de pom-pare, un rezervor de înmagazinare şi 2.000 dem coloană principală. Urmează finanţarea maideparte pentru reţeaua de distribuţie. Înviitorul apropiat, va exista şi canalizare,deoarece există planuri avansate pentru unparteneriat public privat în care s-a alăturat ofirmă germană, dar şi vecinii din comunaGottlob. Căminul cultural din localitate a fostretrocedat urmaşilor foştilor proprietari, aşa căse doreşte construirea unuia nou, precum sefac planuri şi pentru o sală de sport.

Nu doar aspectele de infrastructură sunt înatenţia primarului, ci şi partea culturală.“Dorim reînvierea fenomenului kirweich laTomnatic, având în vedere preponderenţa ger-mană a populaţiei, de la înfiinţarea comunei.Nu s-a mai păstrat această sărbătoare. Dupărevoluţie s-a ţinut o singură dată, în primiiani”, ne spune Miculescu. Mai sunt sub 100 denemţi în Tomnatic acum, majoritatea fiind per-soane în vârstă, care nu au vrut sau nu au pututsă plece din România. Rudele lor se întorcdeseori acasă, în comuna timişeană, dar maimasiv vin de 1 noiembrie, de Ziua Morţilor.Grupuri mai mari de nemţi plecaţi dinTomnatic - sau Triebswetter, cum se numeapână în 1920 - s-au stabilit pe lângă Rasttatt şiNurnberg.

DORESC LĂCAŞUL CATOLICILOR

“Primele persoane care au fost colonizateaici au fost francezii, ulterior au venit şvabii.După aceea au venit românii. Mai sunt şi acumcâteva familii care poartă nume francez:Bochel, Parizon, Cusak. S-a păstrat numainumele de familie, pentru că între timp s-augermanizat. Prin 1944, situaţia demograficăera cam de maniera: neamţ, neamţ, neamţ,ţigan, român, român, neamţ, neamţ, neamţ,iarăşi 2-3 familii de ţigani, foarte mulţi.Ţiganii băştinaşi de aici sunt catolici, vorbescşvăbeşte, erau slugi la nemţi. Români au fostmai puţini. După ‘45 încoace au fost aduşiromâni mai mulţi, din Bulgaria, în special.Francezii au venit aici prin 1722, când s-a înfi-inţat localitatea. Din păcate, nu au mai rămasnici un fel de clădiri de atunci. Eu am maiprins o locuinţă acoperită cu stuf, dar s-a dărâ-mat între timp. Am dorit să facem un muzeuacolo, era o discuţie prin ‘82-’83 şi proiectulnu s-a mai realizat, iar clădirea s-a dărâmat,era şubredă. Posibil ca şi în zona Gottlob să fifost familii aduse din Franţa, deoarece locali -tăţile au apărut cam în acelaşi timp”, ne spuneMiculescu.

Primarul aminteşte că din cauza trecutului

preponderent catolic, românii ortodocşi nu auavut norocul de a avea propriul lăcaş de cult.Acum se roagă într-o casă sfinţită, unde se ţinşi ceremoniile religioase. În schimb, bisericacatolică este aproape neutilizată şi nu sunt fon-duri pentru a fi întreţinută de către Episcopie.Cum nici construcţia unei biserici ortodoxe nuse întrezăreşte prea devreme, comunitatea dinTomnatic ar dori să poată folosi lăcaşul ca to -lic. “Am dat un loc unde se va putea construibi serica, dar am uitat să adunăm bani. Suntsceptic că pe un viitor apropiat acest lăcaş seva construi, dar este în vizorul nostru. Eu amfăcut în primul rând un apel la cetăţeni pentrucă sursa principală va fi colectarea de la enori-

aşi. Nu am ajuns la un rezultat în urma discuţi-ilor cu partea ortodoxă, pentru a prelua înadministrare această biserică. Precedente sunt,chiar în Timiş, pe lângă Iecea, la Peciu, sauSânmihaiul German. Catolicii nu sunt în staresă întreţină biserica lor, noi nu putem să con-struim. Aveam o promisiune că va veni în zonăministrul Culturii. Am vrea să trecem clădireabisericii ca monument istoric. Este o bisericăveche, mare, frumoasă, de prin anul 1860”, nespune edilul din Tomnatic.

FĂRĂ DATORII ŞI CU BUGET DRĂMUIT

Primăria Tomnatic a reuşit să terminebugetul anului 2008 cu un fond de rulment,numai bun pentru perioada de criză din acestan. “Suntem printre puţinele primării din judeţcare au încheiat anul trecut fără datorii. Amavut chiar şi un fond de rulment cu care m-amdescurcat anul acesta. Nu avem probleme deplăţi anul acesta, ne-am întins plapuma cât ne-a ţinut. Suntem cu toate cheltuielile la zi, nuam vrut să mai creăm probleme financiare.Singura problemă este fondul de salarii laşcoală. S-a făcut o diminuare a fondurilor dintrimestrul patru către trimestrul trei şi am ră -mas descoperiţi pe trimestru patru. Ne îngrijimsă avem un grad de colectare bun al taxelor şiimpozitelor şi ne-am comensurat mişcările casă ne ajungă banii. Dacă ştii să gestionezi binebanii, poţi să faci unele lucruri şi să nu facicheltuieli aiurea. Am redus cheltuielile de zi cuzi la minimum-minimorum. De exemplu, lailuminatul public, corelăm timpul de expunerenatural cu întunericul şi plătesc la ni velulîntunericului. Nu facem concurenţă soarelui...Îmi fac ana liza permanentă a banilor şi celucrări pot să fac în continuare”, ex plică DănuţMiculescu.

Comuna, reînfiinţată în 2004, a pierdut oşansă de a avea investitori mai mulţi, dacă s-arfi profitat de legătura localităţii cu drumulnaţional care leagă Timişoara de vama Cenad.“E destul de greu să aduci investitori aici, pen-tru că primăria nu poate să le dea un teren casă îşi construiască o fabrică. Am fi doar inter-mediar între proprietar şi potenţialul investitor.Nu avem niciun rest de teren pe care să îlputem pune la dispoziţie şi nici nu avem încăutilităţi. Dacă aş fi fost pri mar înainte de 2004,nu aş fi împărţit pă mântul acesta care leagăcomuna de drumul naţional. Până acolo m-aş

fi dus cu intravilanul. E foarte important să fiila un drum naţio nal, mai ales că e drum cătrefrontieră, mai făceam un ban la bugetul local,prin concesionare sau vânzare. Marele câştigar fi fost le gătura directă a localităţii cuşoseaua. Tomnatic e comună din 2004, cei careau condus înainte nu au gândit aşa cu privire laaceste terenuri”, precizează primarul.

IDEI DE MAKO

Dacă tot am vorbit de investitori, primarulaminteşte de un proiect pe care îşi doreşte să îlvadă realizat în comuna sa: un aqualand ca şicele din Ungaria, cu băi termale, pe terenul

fostelor IAS-uri. “Fermade vaci a fostului IAS afost cumpărată de unitalian, prin 2004, carevrea să facă altcevaacum. Se vor demolaacele clădiri de laintrarea din comună. Euam vorbit cu el să facemo amenajare gen aqua-land. Există posibilitatede alimentare cu apă ter-mală de la o sondă dinapropiere. Ar putea fialimentat ştrandul sau săfacem, de ce nu, o staţi-une balneară. La vremeacumpărării, itali anul

voia să populeze fostul IAS cu animale. Nu amai avut posibilitate să cumpere teren ca săfacă o bază pentru furaje, aşa că a renunţat laidee. Între mine şi el a fost o discuţie de prin-cipiu cu privire la intenţia folosirii terenuluidupă demolarea clădirilor. Depinde de el şi deposibilităţile lui financiare. Sunt vreo 9 hectareacolo, s-ar putea face un ştrand cum e cel de laMako, din Ungaria. Forajul de apă este la fab-rica de prelucrare a lemnului, chiar în curte, eapă geo-termală acolo”, ne detaliază ideea saprimarul din Tomnatic.

TRAIUL DE ZI CU ZI

Apropierea de oraşul Sânnicolau Mare adat de muncă localnicilor. Conform primaruluiMicu lescu, circa 450 de persoane dinTomnatic sunt angajate la fabricile de la oraş.Circa 100 de persoane sunt la muncă în stră -inătate, iar când s-au întors şi-au făcut casefrumoase. Altfel, sursa principală de venit estemunca agricolă, mai precis cultivarea legu -melor, sector care însă nu mai e atât de atrăgă-tor. Miculescu explică de ce: “Au probleme cuvânzarea produsului finit. Investiţia s-a făcut,chiar cu eforturi, credite la bancă, şi când serecoltează marfa şi te duci în piaţă, te loveştide mafia pieţelor, care strică tot circuitulcomer cial. Cei mai afectaţi sunt producătorulşi consumatorul. Producătorul nu primeştevaloa rea care ar merita să o primească pe pro-dus, iar cumpărătorul, prin adaosul pe careintermediarul îl practică, ia totul mai scump. Oaltă problemă este marfa adusă de pestegraniţă şi scăpată de sub control. Singuriicâştigători din toată treaba asta sunt intermedi-arii din piaţă, deci, cum i-am definit eu, “mafiapieţelor”, care ar trebui să fie în vizorul multorinstituţii ale statului, finanţe, garda financiară,poliţie. La final de an, producătorii au văzut cănu şi-au scos cheltuielile, darmite să meriteefortul pe care l-au depus. Ca atare, unii auajuns să lucreze în străinătate, pentru a-şi achi-ta datoriile către bănci. Delicată e şi problemaculturii mari, pentru că preţurile sunt mici,iarăşi din cauza mafiei create la manipulareacerealelor. Nu este normal să vinzi 10 kg degrâu ca să faci o pâine”.

Numărul de dosare sociale este de circa 50la Tomnatic, aceste familii fiind consideratefoarte sărace. “Am preluat de la Lovrin (co -mună de care aparţinea Tomnaticul până în2004, n.r.) 86 de dosare, între timp le-am mai

redus. Eu cred că în afara unor familii mainevoiaşe, în Tomnatic nu ar trebui să fie ajutorsocial. Aici se pot câştiga nişte bani, pentru căeste de lucru în comună. Important e să vrea sămuncească. Nu aş fi fost de acord cu aceastălege, pentru că a îngrădit nemunca. În locali -tăţile noastre, se găseşte de lucru, important esă vrei să lucrezi”, afirmă primarul.

SOLUŢIE PE TERME! LU!G PE!TRU GU!OI

Fiecare comună din Timiş a avut problemecu închiderea gropilor de gunoi. Ba nu au fostbani, ba s-au scumpit serviciile de salubritatepentru că a crescut distanţa către o groapă degunoi, ba nu au fost utilaje etc. Gunoiul dinTomnatic este depozitat în Arad, pentru că pri-marul a vrut să scape de grija de a căuta altălocaţie când şi groapa temporară de laSânnicolau Mare se va închide. A avut, totuşi,şi probleme, ba chiar a fost sancţionat de cătreGarda de Mediu.

“Când am preluat mandatul, am descoperitcă aşa-zisa groapă de gunoi era curată şicreştea iarbă, păşunau oile, iar de jur împrejurerau hectarele de gunoi împrăştiate. La fel înjurul localităţii, am avut acţiuni puternice,pentru că acuşi se sufoca localitatea degunoaiele din jur. Am reuşit să debarasăm.Stăteau pe proprietăţile unor oameni, dar nuera folosit pământul tocmai din cauza gunoiu-lui. Din acest punct de vedere, acţiunea deînchidere obligatorie a gropii a creat problemepentru că asemenea lucrări nu se fac cu banipuţini. Eu făcusem un calcul, aşa groso modo,să cumpărăm noi motorină, să închiriem nişteutilaje şi ne trebuia 2,5 miliarde de lei vechi

pentru a închide groapa de gunoi. De fapt,gunoiul din jur, că groapă nu aveam ce să în -chid, dacă nu aveam gunoi în ea. A fost Gardade Mediu, am primit amendă, pe bună drep-tate. Pentru depozitare, soluţia mea a fost ur -mătoarea: deşi groapa de la Sânnicolau Maremai funcţionează până la anul, în vară, totuşinu m-am orientat spre ei. Adunăm gunoiul cutractorul meu. Tractorul şi două remorci le-ampus la dispoziţia primăriei iar cu băieţii de laajutor social colectez şi încarc gunoiul. Ofirmă din Arad cu care am făcut contract detransport îl duce la groapa ecologică din Arad.Am spus că este bine aşa, pentru ca şi la anulpe vremea asta să am siguranţa că nu voi căutadin nou. Nu am siguranţa că acea groapă de laGhizela se va realiza în termen util ca săducem toţi gunoiul acolo. Eu descarc gunoiulîntr-un container, pus la dispoziţie de firma cucare am făcut contract pe transport, plătescchirie pe utilaj şi ei vin şi îl ridică atunci cândîi anunţăm că e plin şi îmi aduc altul gol. Perlo cuitor preţul ajunge la 4 lei pe lună. Comu -nele vecine au valori similare de depozitare,dar eu transport la Arad”, a detaliat DănuţMiculescu.


AGENDĂ

10IMIŞ


Comuna care se bucură de libertatePESACÎn faţa Primăriei din comuna Pesac, dea-

supra totemului care ne indică locul unde seiau deciziile cele mai importante pentrucomunitate, tronează o cameră video.Viceprimarul Liviu Miloş ne lămureşte ce ecu “ochiul” supra veghetor: pe drumul dincomuna timi şeană se organizau curse demaşini, fiind un drum drept, aşa că edilii audecis să monteze o cameră de supraveghere,pentru a evita proble mele. Soluţia a fost, separe, una prielnică, deoarece, conformviceprimarului, şoferii dornici de aventurăau dispărut. Este doar un aspect din viaţacomunei reînfiinţate recent. Cu o populaţiede aproape 2. 200 de persoane, Pesacul aaparţinut de Periam până acum doi ani.Locuitorii s-au bucurat că au devenit “liberi”şi s-au desprins de localitatea de care fuse -seră legaţi forţat, pentru că, spun ei, nu auavut prea multe avantaje ca şi sat aparţinător.

GU!OIUL DĂ DURERI DE CAP

Întrebat care este cea mai importantă pro -blemă cu care se confruntă cetăţenii din juris-dicţia sa, viceprimarul ne spune: gunoiul. Maiprecis, preţul la transportarea deşeurilor de peraza comunei. “Cea mai gravă problemă e cugunoiul. Noi am avut aici o groapă, pe care a

trebuit să o închidem la termen. Acum trebuiesă ducem gunoiul la Sânnicolau Mare şi ei necer cam mulţi bani. Pentru fiecare maşină necer 10 milioane de lei vechi. Pe lună ne-ar tre-bui patru maşini. Noi şi aşa avem probleme, căoamenii sunt săraci la noi. Avem probleme şicu încasarea. Până acum salubrizarea costalunar 3,6 lei şi acum ar ajunge la 7,5 lei pe per-soană. Este o sumă cam mare pentru pensio -narii noştri de la CAP. Populaţia este săracă”,

declară Liviu Miloş. Soluţia gândită a fost camaşina de transport să nu vină decât o dată ladouă săptămâni. Urmările se văd deja: oameniiau început să arunce gunoiul prin jurul loca -lităţii, pe câmp. “Ca număr de case ar fi 800 şinoi abia pentru jumătate avem tomberoane.Ne-au spus că nu au bani, nu au posibilităţi şiîşi duc singuri gunoiul. Acum le-am spus căgroapa s-a închis şi trebuie să plătească, dar s-au plâns că sunt săraci. Mulţi nu au bani nicide-o pâine. Avem şi rromi mulţi”, se plângeviceprimarul.

Edilii comunei îşi pun speranţa într-unconsătean plecat la muncă în Spania şi care le-a promis că ar putea să aducă de afară omaşină de transport pentru deşeuri. Aşa s-armai economisi bani. “Distanţa nu e foartemare de Sânnicolau Mare, 25 de km, acolounde transportăm gunoiul, dar ni se cer banimulţi pentru stocare, nu pentru transport.Primăria din Sânnicolau a spus că dacă tot aurămas numai ei cu groapa pe partea de vest ajudeţului, măcar să profite. Aşa am auzit că arfi spus primarul. Nici lor nu le convine să seducă la ei tot gunoiul din jur. Spuneam căavem pe cineva care e din Pesac şi lucrează înSpania şi ar vrea să ne aducă o maşină. Ar fifoarte bine dacă s-ar realiza, pentru că amtransporta noi singuri gunoiul”, afirmă Liviu

Miloş.

PLA!URI,PROIECTE,DORI!ŢE

Planuri există,ca în mai toate co -munele. Pe lân găreabilitările de laşcoală (instala ţiade încălzire, par -chetare săli de cla -să, tavane false, s-au schimbat por -ţile de intrare), s-aamenajat căminulcultural, deocam -da tă pe interior,pentru că la exteri-or... nu au mai

ajuns banii. S-au amenajat câteva drumuri,încă de toamna trecută, cât timp au fost fon-duri. Clădirea primăriei s-a schimbat total,înainte fiind o ruină, după cum ne spuneMiloş. Tinerii au cerut teren pentru case şi li s-au pus la dispoziţie 20 de parcele, iar cererimai sunt şi se mai pregătesc vreo 10 parcele.Când s-a pus problema de accesare a fon-durilor europene, administraţia comunei Pesaca fost printre primele, deoarece doresc să aibă

o aşezare civi lizată: cu apă, canalizare, staţiede epurare şi un after school, pentru copii. Înplus, au inclus în proiectul integrat cumpărareade costume populare pentru ansamblul de că -lu şari din Pesac. “Căluşarii au luat multe pre -mii. Am co mandat 20 de costume, pentru zeceperechi, numai 700 de lei e un costum, dar e dedurată. Am vrut să ne putem mândri la rugă, săfie pregătiţi, să meargă tradiţia mai departe. Aucâştigat premiu la “Lada cu zes tre”. Şi eu amjucat căluşarii, numai Scor ni ceş tiul ne-a bătutpe vremea aceea”, îşi amin teşte vicele.

Bugetul pe anul 2009 a fost mai mic decâtîn 2008 cu 700.000 de lei noi, aşa că nu s-aumai putut face prea multe investiţii. Până înseptembrie se colectaseră 60 la sută din taxeleşi impozitele datorate. Sub 10% sunt venituriproprii, cele mai multe taxe fiind pentru pă -mân tul deţinut. Din cauză că banii nu au fostdestui, asistenţii sociali au rămas neplătiţi dinluna iulie. De altfel, 22% din populaţie suntrromi, care nu au şcoală şi sunt foarte săraci.“Avem probleme cu ei. Au avut şi pământ, l-auprimit, l-au vândut, iar acum au toţi cai şi că -ruţe şi cam merg la furat pe tarlale. Nefiindcentru de comună înainte, rromii s-au aciuataici, că nu era sediu de poliţie. Localniciirromi nu sunt aşa răi, dar cei veniţi din altepărţi ne provoacă necazuri. Au furat şi poartade la cimitir, era de fier forjat. Am recuperat-oşi am pus-o înapoi. Au fost şi de la o asociaţie,“Parudimos”, care voia să îi ajute, să îi ducă laşcoală, la cursuri. Au venit la cămin, au ţinutşedinţă, au zis unii că se duc, alţii au întrebat“ce se dă”, că ei aşa au fost obişnuiţi să pri -meas că. E greu să îi lămureşti”, ne împărtă -şeşte Liviu Miloş opinia sa despre rromii dinPesac.

AGRICULTURA E FĂCUTĂ DE ALŢII

La Pesac este pământ bun, dar oamenii nuîl mai lucrează. S-au săturat să nu mai aibănicio bucurie când e vorba de profit, aşa că l-au dat în arendă la IAS-ul de la Lovrin. Acuma intrat “pe piaţă” o societate nouă, germană,care îi cam tentează pe oameni. “A venit o altăfirmă, germană, care dă mai mult la hectar. Ceide la Lovrin dau, pe hectar 1.000 de kg deboabe; 500 de kg au primit de grâu, 200 de orzşi restul de 300 porumb. Firma nouă a zis că dă1.200 de kg, dar oamenii ar fi mai bucuroşidacă ar primi banii. Neamţul a spus că nu îiconvine să dea aici sămânţa, au ei afacerile lor.Ar plăti până la finele lunii octombrie. Cuceilalţi, de la Lovrin, au mai fost probleme laplată, pentru că nu s-a vândut grâul au mai datbanii şi în ianuarie. Oamenii nu ştiu cum să seorienteze, ar vrea să plece la preţul mai bun,dar mai au contract cu cei din Lovrin şi atunci

nu mai primesc bucatele. Oamenii se tem, cămai au de primit 300 de kg de porumb şi poatenu îl mai primesc. Neamţul vrea să ia toată su -prafaţa în arendă. Comuna are aproape 3.000de hectare suprafaţă arabilă. La Lovrin avemda te în arendă 1.000 de hectare. Mai avem are n dat şi la o altă societate 700 de hectare.Res tul sunt particulari, suprafeţe mai mici. Şieu am lucrat pământul şi m-am acrit. L-am datla al ţii să îl lucreze, fiindcă atunci când am trasli nia eram la zero”, ne explică vicele. În func -ţie de calitatea terenului, preţul la hectar ajun -ge şi la 2.000 de euro.

Un alt investitor şi-a exprimat intenţia de adeschide o crescătorie de tăuraşi. “Ar fi treabăbe nefică pentru noi. Aici a fost o zootehniefoarte puternică. Ar mai avea oamenii de lu -cru. În rest, tineretul lucrează la fabrici dinSân nicolau Mare şi Timişo ara”, spune Miloş.

ŞCOALĂ CU TRADIŢIE

Conform documentelor din arhiva şcolii,1776 este anul de început al organizării învă -ţământului la Pesac. În 1862 este construităpri ma clădire a şcolii confesionale, pe lângăbi se rica ortodoxă. În 1936-1937 începe con-struirea unei noi cladiri, terminată până în1958. În aceeaşi clădire impunătoare func -ţionează şi acum şcoala, al cărei di rector este,de trei ani, Adrian Stoica. Şcoala este situatăpe strada principală, are laboratoare de fizică,chimie şi informatică, muzeu de istorie,geografie şi biologie, o bibliotecă. Aceasta afost mutată la etaj, pe hol, în locul unei scenepentru programele artistice ale ele vilor,măsură luată din lipsă de spaţiu. Pro fesorii semândresc cel mai tare cu călu şarii, an samblucare a luat mai multe premii. Aces tea troneazăla parterul şcolii, într-o vitri nă spe cial amena-jată. 27 de elevi fac parte din acest grup, încare au intrat şi elevi din clasele mici.


Viceprimar Liviu Miloş

Tânărul primar Cornel Toma (centru, cu faţa)

- de vorbă cu consătenii veniţi cu treburi la Primărie

ZILELE DUMBRĂVENE: FESTIVALUL TOCĂNIŢEI

Comuna Dumbrava, condusă de primarul IoanIhasz, a sărbătorit în 26 şi 27 septembrie, Zilele Dum -bră vene. Cu acest prilej, au avut loc manifestări spor -tive, spectacole de dansuri şi muzică populară, decafe concert şi lansări de carte ale unei fiice a satului-Vamos-Gulyas Margit, ca şi ziaristului Sandu Graur.

Cel mai aşteptat eveniment al Zilelor Dum bră -vene a avut loc duminică, 27 septembrie, cu începere de la ora 11. E vorba de Festivalul

Tocăniţei care se organizează în Dum -bra va de câţiva ani şi adună laolaltă ma -eştri gastronomi din zonă, dar şi din străi -nătate. În toamna acestui an, cu prilejulFestivalului tocă niţei şi-au demonstratmă iestria maeştri bucătari din Româniaşi Unga ria. Ceau ne le cu tocăniţă de vită,oaie sau raţă au fost preparate de bucătariromâni şi ma ghiari din satele Ţipari, Bo -do şi Dum bra va din România, dar şi dinVeszto, Nagy do rog sau Mako din Un -garia. Da torită birocraţiei manifestată deCon su latul Ro mâniei la Belgrad-dupăcum ne-a mărturisit primarul Ioan Ihasz, invitaţii din co mu na Totovo Selo din Banatul sârbescau obţinut în ultimul moment viza româ nească, adică abia vineri seara, aşa că nu s-au mai pututpregăti din punct de vedere tehnic pentru a-şi putea de monstra priceperea la Festival. Au venittotuşi în ul timul moment la Dumbrava, în afara concursului, pentru a fi cu sufletul alături deprietenii din Banatul ro mânesc. În apre cierea re prezentaţilor presei, cele mai simpatice echipede “tocăniţari” au fost ”Trei răţoi” din Dum brava şi ”Haiducii lui Pojar” din Lugoj.Câştigătorii Lingurei de aur au fost declaraţi cei din ora şul Mako-Ungaria: Nagy Gyorgy J. şiSzabo Ferencz. După concursul de preparare a tocăniţei au urmat alte întreceri: cea a sperie -toarelor de ciori şi a lămpaşelor din dovleci. La această cate gorie, câştigătoare a fost declaratăAlexia Guzun, o artistă de doar cinci ani. Înce pând cu anul 2010 concursurile din cadrulZilelor Dumbrăvene se vor înmulţi cu unul special: cel al soacrelor. D. B.

Foto: Cornel Todor

Un autograf

de la publicistul

JanosGraur

AGENDĂ

IMIŞ


1- Acoperământul Maicii Domnului(albanezi, greci, români, romi, ruteni)- Sărbătoarea Corturilor (evrei)- Rugă: Mănăstirea Luncanii de Sus,Boteşti- Aniversare: Ion Jurca-Rovina, proza-tor, publicist (1940)- În 1905 la Lugoj a apărut primulnumăr al publicaţiei în limba germanăLugoser Zeitung- În 1934 prima finală a CupeiRomâniei la fotbal a fost câştigată deFC Ripensia Timişoara- Obor de vite: Balinţ- Târg mixt: Balinţ, Teremia Mare

2- Sărbătoarea Corturilor (evrei)- Ziua Studentului Rrom- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani- Obor de vite: Mehala

3- Sărbătoarea Corturilor (evrei)- Ziua Germaniei- Atestarea rromilor în spaţiul româ-nesc (1385)- Piaţă agroalimentară: Buziaş,Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Variaş, Tomnatic- Obor de vite: Cărpiniş, Moşniţa Nouă- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Comloşu Mare, Dudeştii Vechi,Moşniţa Nouă, Recaş, Saravale,Timişoara Flavia, Variaş

4- Aniversare: Adrian Bodnaru, poet,publicist, editor (1969), Robert Şerban,scriitor, publicist, editor (1970)

- Obor de vite: Deta Aleea Revoluţiei- Târg mixt: Deta- Aleea Revoluţiei,Liebling, Lovrin, Recaş, TimişoaraFlavia

5- Ziua cadrelor didactice rrome

6- Comemorarea martirilor paşoptişti-Aniversare: s-a născut MirceaCavadia (1950)- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

7- Aniversare: Livius Ciocârlie, critic

literar, eseist (1935), Werner Kremm,profesor, publicist (1951), VeronicaBalaj, scriitor, publicist (1952)- În 1956 moaştele Sfântului Ioan de laPartoş au fost aşezate în CatedralaMitropolitană din Timişoara- Piaţă agroalimentară: Buziaş, Igriş,Jimbolia- Târg mixt: Buziaş, Cenad,Dumbrava, Recaş, Tormac

8- Ziua Croaţiei- Comemorare: Franz Kappus, proza-tor, traducător (1966)- Târg mixt: Teremia Mare

9- Comemorarea Holocaustului-Aniversare: Daniel Vighi, scriitor,publicist, profesor universitar (1956) - Sfântul Ioan Teologul (macedoneni,ruşi, sârbi, ucraineni)- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani- Obor de vite: Făget, Mehala

10- Ziua popoarelor nomade dezrădăcina-te- Piaţă agroalimentară: Buziaş,Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Variaş, Tomnatic- Obor de vite: Cărpiniş, Moşniţa�ouă

- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Comloşu Mare, Dudeştii Vechi,Moşniţa �ouă, Recaş, Saravale,

Timişoara Flavia, Variaş11

- Bucuria Torei (evrei)- Târg mixt: Liebling, Lovrin, Recaş,Timişoara Flavia

12- Comemorare: Nepomuk Preyer, scrii-tor (1888)- În 1913 a fost inaugurat stadionulechipei timişorene de fotbal Chinezul(devenit ulterior Stadionul CFR)

13- Aniversare: Corina Ciocârlie, criticliterar (1963)- În 1716, armata habsburgică a cuce-rit Timişoara de la otomani, fiindîntâmpinată de populaţia oraşului înfrunte cu primarul �icolae Muncian- Piaţă agroalimentară: Ciacova, Făget,

Valcani- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

14- Sfânta Cuvioasă Parascheva (alba-nezi, greci, macedoneni, români, romi,ruteni, ucraineni)-Aniversare: Mircea Şerbănescu, scrii-tor, publicist (1919)- Rugă: Mănăstirea Dobreşti,Armădia, Bazoşu �ou, Bărăteaz,Brăneşti, Cladova, Crivina de Sus,Drăgşineşti, Fărăşeşti, Ierşnic, Groşi,Jupâneşti, Macedonia, Pădurani,Poieni, Româneşti, Teremia Mică,Toager, Traian Vuia, Vălcani, Zorani- Piaţă agroalimentară: Buziaş, Igriş,Jimbolia

- Târg mixt: Buziaş, Cenad,Dumbrava, Recaş, Tormac

15- Târg mixt: Teremia Mare

16- În 1904 la Timişoara a apărut primulnumăr al publicaţiei „Dreptatea şilumina poporului“- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani- Obor de vite: Mehala

17-Aniversare: George Lână, poet, publi-cist (1954)- Piaţă agroalimentară: Buziaş,Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Tomnatic, Variaş- Obor de vite: Cărpiniş, Moşniţa Nouă- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Comloşu Mare, Dudeştii Vechi,Moşniţa Nouă, Recaş, Saravale,Timişoara Flavia, Variaş

18- Târg mixt: Liebling, Lovrin, Recaş,Timişoara Flavia

20- Ziua limbii romani (romi)- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

21- Piaţă agroalimentară: Buziaş, Igriş,Jimbolia

- Târg mixt: Buziaş, Cenad,Dumbrava, Recaş, Tormac

22- Obor de vite: Balinţ- Târg mixt: Balinţ, Teremia Mare

23- Aniversare: Marlen HeckmannNegrescu, prozatoare, traducătoare,arhivist (1951)- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani

- Obor de vite: Făget, Mehala24

- Piaţă agroalimentară: Buziaş,Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Tomnatic, Variaş- Obor de vite: Cărpiniş, Moşniţa Nouă

- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Comloşu Mare, Dudeştii Vechi,Moşniţa Nouă, Recaş, Saravale,

Timişoara Flavia, Variaş 25

- Descoperirea Sfintei Cruci (armeni)- Ziua Armatei- Obor de vite: Ciacova- Târg mixt: Ciacova, Liebling, Lovrin,Recaş, Timişoara Flavia

26- Sfântul Mare Mucenic Dimitrie(albanezi, greci, români, romi, ruteni)- Rugă: Cireşu, Covaci, Dolaţ,Dudeştii �oi, Giroc, Hodoni, Peciu�ou, Sânandrei, Sinersig, Tapia,Timişoara-Cetate (Biserica Militară)- În 1917 a luat fiinţă MitropoliaBanatului

27- Sfânta Cuvioasă Parascheva (ruşi,sârbi)-Aniversare: Kiss Andras, scriitor,muzeograf (1950)- Comemorare: Bechnitz Sandor, cri-tic literar, novelist (1951)- Piaţă agroalimentară: Ciacova, Făget,Valcani- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

28- Ziua Cehiei- Comemorare: arhimandrit IustinianDalea (1999)-Aniversare: Victor Neumann, scriitor,istoric, profesor universitar (1953)- În 1934, Mănăstirea Săraca a fostrăscumpărată de la familia Ostoici- Piaţă agroalimentară: Buziaş, Igriş,

Jimbolia- Târg mixt: Buziaş, Cenad,Dumbrava, Recaş, Tormac

29- Ziua Turciei- Târg mixt: Teremia Mare

30- În 1939, Uzina electrică Muschong aînceput să livreze energie electricăpentru iluminatul public din BăileBuziaş- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani- Obor de vite: Făget, Mehala

31- Iluminaţia (ucraineni)- În 1937 la Lugoj a fost dezvelit bus-tul patriotului bănăţean CoriolanBrediceanu- În 1918, Consiliul Militar �aţionalRomân condus de Aurel Cosma s-aopus Republicii Banatului (proclamatăîn speranţa păstrării Banatului înUngaria) şi a aderat la Consiliul�aţional Central Român dinTransilvania pentru unirea cuRomânia- Piaţă agroalimentară: Buziaş,Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Tomnatic, Variaş- Obor de vite: Cărpiniş, Moşniţa Nouă- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş, ComloşuMa re, Dudeştii Vechi, Moşniţa Nouă,Recaş, Saravale, Timişoara Flavia, Va -riaş.

Zilnic sunt pieţe agroalimentare în Cur -tea (Târgul Curţii), Deta (MuzeuPompieri, Tg. Mare), Gătaia, Jimbolia(Mărăşeşti), Lugoj (Coşbuc), Nădrag(Cornet, Parc), Periam (La Piatră), Ti -mişoara (Badea Cârţan, Bălcescu,Dacia, Doina, Giroc, Iosefin, Lipovei,Piaţa 700, Piaţa de Gros), Tomeşti(Padeş) şi târguri mixte în Timişoara(Aurora, Mehala, Nouă)

Detalii pe internet:www.banaterra.eu,www.calendarintercultural.ro,www.cjtimis.ro, www.mitropolia-banatului.ro

Realizat de Eugen GHERGA

Calendar - luna octombrie 2009

“PLENER U STÁR BIŠNOV“ 2009În perioada 31.08 – 07.09.2009 la Dudeştii Vechi

s-a desfăşurat cea de a patra ediţie a taberei de pictură.Organizată ca în fiecare an de Ioan şi Miţa Vasilcin încolaborare cu Uniunea Bulgară din Banat – România,cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş şi a PrimarieiDudeştii Vechi, manifestarea a făcut un pas important,îmbogăţindu-se cu o nouă secţiune, precum şi cu ocolaborare de succes cu artişti de marcă din “MájćataBalgárija”. Anul acesta au dat curs invitaţiei un numarde nouă pictori din România şi Bulgaria : RainaTeneva - Sofia, Bulgaria; Vladimir Iosifov - SofiaBulgaria; Nicolai Gheorghiev - Etropole, Bulgaria;Volodea Kazakov – Botevgrad, Bulgaria; Valentin

Tanasă - Bucureşti, Radu Cotişel -Turda, Iolanda Forgacs - Baia Mare, Maria Calapiş -Dudeştii Vechi, Ioan Vasilcin - Dudeştii Vechi.

Profitând de vremea frumoasă, invitaţii noştri au descins în natură, pe uliţe sau în afarasatului pentru a picta sau fotografia peisajul autohton, deşi acesta nu a fost un etalon pentrutoate lucrările. Pe simeze se regăsesc diverse teme şi motive: peisaj, flori, portret, nud, com-poziţie figurativă sau abstractă. La final s-a organizat o expoziţie cu lucrările realizate pe par-cursul taberei. Artiştilor le-au fost înmânate de către primarul comunei Gheorghe Nacovdiplome de participare. Expoziţia va rămâne deschisă două săptămâni după care va putea fivizionată în sala mare a Uniunii Bulgare din Timişoara, de zilele bugarilor pavlicieni.

Poezia şi-a făcut şi ea simţită prezenţa în seara de vineri când poeţii noştri Karol MateiIvanciov, Toni Uzun, Francisc Mirciov, Petru Pencov,Elena Chelciov, Parvan Maria înpreună cu maeştri aipenelului din Timişoara: George Lână, Dan Ilie, LauraMeda Ilie, Ariana Perlhard şi un tânăr debutant dinOraviţa – Iancu Berceanu, au încântat pe cei prezenţi

în sală cu scriitură în limba bulgară şi română. Serata o fost organizată dedomnul Anton Uzun.

Mulţumim participanţilor, colaboratorilor şi tuturor celor care au spri-jinit evenimentul, cu speranţa că ediţia următoare va fi şi mai bogată.

Jáni VÁSILČI!

Sediu nou pentruRegistrul Auto Român

din Timiş Din luna septembrie 2009 ac -

tivitatea Registrului Auto Ro mânTimiş (RAR) se desfăşoară într-un sediu nou, pe Calea Toron ta -lului din Timi şoara, vizavi de se -diul fabri cii Coca Cola. Aici afost des chis şi un Birou unic deîn ma triculare, care aduce în ace -laşi loc atât pe re pre zentanţiiServiciului de înmatriculări auto,cât şi pe cei ai Administraţiei Fi -nanciare Timi şoara. În acest fel,proprietarii de autovehicule numai sunt nevoiţi să se deplasezeîn diverse locuri din oraş pentruobţinerea autorizaţiilor necesareînmatriculării unei maşini, ci şi-ar rezolva toate problemele la se -diul RAR. Investiţia a fost reali -zată din bugetul propriu al RAR.Activitatea RAR Timiş nu va maifuncţiona pe bază de programări,care în ultimii ani au ajuns şi la45 de zile. Toate prestaţiile soli -ci tate de persoanele care se adre -sează acestei instituţii se reali -zează în aceeaşi zi, programul cupublicul fiind prelungit prinasigu rarea celor două schimburiîn intervalul orar 8 - 20.

A.S.

Timişul ocupă primulloc în domeniul

acti vităţii de cadastru Deşi s-a înregistrat o scădere de

peste 20% faţă de aceeaşi perioadăa anului 2008, ca total al volumuluide operaţiuni de cadastru şi publi -citate imobiliară, judeţul Timiş sesi tuează pe primul loc la nivel na ţi -o nal. Conform datelor centraliza tede Agenţia Naţională de Ca das truşi Publicitate Imobiliară, în pe -rioada ianuarie - august 2008, ju -deţul Timiş a derulat cel mai marevolum de operaţiuni de ca das tru,cu un total de 188.466. Pentru pe -rioada similară a anului 2009, celmai mare volum de operaţiuni lanivel naţional a fost înregistrat totîn Timiş, cu o cifră de 151.798. Ju -deţul Timiş este urmat de Bucureştişi Cluj, cu volume de peste140.000, respectiv peste 120.000de operaţiuni, în anul 2009. Pentruluna august 2009, Timişul are dinnou cea mai mare pondere în acti -vi tatea de cadastru şi publicitateimo biliară derulată la nivel naţio -nal, cu un total de 17.824 de ase -me nea operaţiuni, fiind urmat deBu cureşti cu o cifră de 16.444 de o -pe raţiuni şi de judeţul Cluj cu15.366 de operaţiuni. A.S.

AGENDĂ

12IMIŞ


Lucrurile încep să se mişte în comunaSaravale, la peste un an de la alegerile locale.Măcar acum ar trebui să existe toate pre mi -sele pentru ca micuţa comună aflată pe ma -lul Mureşului să vină din urmă în procesulde adap tare la condiţiile secolului XXI.Despre proiectele şi problemele co munei amstat de vobă cu primarul Liviu Petrişor.

- Ce investiţii s-au realizat în acest an şice planuri aveţi pe termen scurt pentrucomună?

Liviu Petrişor: Anul acesta am terminatame najarea unui cabinet de stomatologie, lani vel european, inaugurat în luna mai. Aveminvestiţii în derulare, sper ca în octombrie săter minăm renovarea unei grădiniţe moderne,care este situată în fostul cinematograf. Suntpa tru săli de clasă şi va avea toate cele necesa -re. Clădirea fostului cinematograf aparţineprimăriei, a fost o vreme sală de sport, după cenu a mai funcţionat ca şi cinema, iar apoi amavut două familii de oameni necăjiţi care austat acolo. Se mai amenajează sediul unui cen-tru medical, unde avem un medic de familie, ofarmacie umană şi una veterinară. Am în ceputamenajarea de trotuare cu pavele în partea cen-trală a comunei, unde se află şcoala, biserica,poliţia, primăria şi am pus trotuare de beton înzonele locuite de cetăţeni. Vrem să terminămde pietruit toate străzile din comună. Pot săspun că acum se poate circula pe orice stradă,indiferent de anotimp.

În ceea ce priveşte planurile pentru viitor,ne propunem să mai facem un centru multi-funcţional pentru rromi. Vrem să accesăm unprogram pentru reabilitare de drumuri înzonele locuite de rromi şi pentru un centrumulti funţional. Putem trece la investiţii şiamenajarea unei baze sportive. Anul trecut amamenajat un platou asfaltat în curtea şcolii, pecare anul acesta l-am împrejmuit şi l-am dotatcu nocturnă. Am format trei terenuri, pentrumini-fotbal, volei, baschet şi tenis.

Ne-am făcut strategia de dezvoltare alocalităţii pe 2007-2013 şi avem două studii defezabilitate terminate, unul pe alimentare cuapă-canal şi unul pentru asfaltare de drumuri.Urmează să depunem proiectele şi, la iniţiativaConsiliului Judeţean Timiş, să accesăm fon-duri de la guvern pentru alimentarea cu apă.Vrem să facem plan urbanistic general (PUG)

şi trebuie să contractăm un colectiv de arhi -tecţi care să îl elaboreze. Din acest motiv nicinu prea putem să accesăm fonduri europene,pentru că ni se cere PUG. Este o prioritate.

În plus, vrem să ne creăm un serviciu pro-priu de salubrizare, ne vom achiziţiona uncompactor şi vom obţine licenţă, apoi vomtransporta la staţia de transfer din SânnicolauMare.

- În ce măsură se exploatează de cătrestrăini potenţialul agricol?

Liviu Petrişor: Am reuşit să atragemacum un investitor danez în domeniul agricul-turii. Localitatea Saravale este preponderentagrară; suprafaţă în extravilan este de aproape9000 de hectare. Funcţionează câteva soci-etăţi, dar niciuna nu avea sediul social pe teri-toriul comunei. Acum am reuşit să atragem uninvestitor danez, cu care suntem în faza de aperfecta găsirea unui sediu pe teritoriulcomunei. Vrea să mai ia în arendă 300 de hec -tare, pe lângă cele 350 de hectare cumpăratedeja. Vrea să îşi facă o asociaţie de 650 dehectare şi după ce va avea şi sediul la noi vomputea spune că am adus un investitor străin şi,implicit, creăm şi locuri de muncă. Pare căvrea să facă treabă serioasă.

- Ce alte posibilităţi de dezvoltare maiare comuna?

Liviu Petrişor: Ca potenţial turistic, ar fiizvoarele cu ape termale, care din păcate nufuncţionează. Am încercat să le preluăm noi,ca primărie, cu toate că proprietar este socie -tatea Foradex, care este la Bucureşti. Ei suntun pic mai inflexibili. Am avut solicitări de lainvestitori străini, care chiar voiau să ex ploa -teze sonda, crezând că este proprietatea pri -măriei. Ar fi fost creat un parteneriat publicprivat. Facem demersuri pentru a lua noi sondaşi apoi să facem un parteneriat public privat,pentru a face o mini staţiune turistică şi chiarbalneară-curativă, întrucât din informaţiileobţinute de la Foradex, capacitatea sondeinoastre este similară cu cea din Jimbolia, carefuncţionează acolo de mai bine de 25 de ani.Când era activă, sonda se folosea la încălzireadirectă a şcolilor, dar s-a exploatat neraţional.Întrucât au fost costurile foarte mari, am trecutla închiderea ei şi la încălzirea pe lemne.Sonda nu este rentabilă, dar parametrii ei cre -ează posibilitatea realizării unui obiectiv turis-tic în zonă, fie cu valenţe balneare.

- Sunteţi la un pas de Ungaria. Aveţivreun parteneriat cu ei?

Liviu Petrişor: Mureşul formează o bari-eră de 2 km cu Ungaria, deci suntem limitroficu Ungaria pe limita administrativă. Pe calerutieră suntem la o distanţă de 25 de km. Cuajutorul celor din oraşul Sânnicolau Mare amluat parte la câteva întâlniri are regiuniiDKMT, iar la iniţiativa primarului din Jim bo -lia se va constitui un GECT, un grup econo micde cooperare transfrontalieră, care este maiflexibil decât DKMT şi la care vrem să aderămşi noi. Am făcut o vizită într-o localitate delân gă Szeged, unde ni s-au arătat posibilităţileaccesării de fonduri şi cum ar putea să func -ţioneze un astfel de GECT. Se prevedefuncţionarea cu spaţii limitrofe din zona trans-frontalieră, Ungaria, România, Serbia.

- Care este componenţa etnică a locuito-rilor?

Liviu Petrişor: Saravale s-a desprins în2004 din comuna Sânpetru Mare şi a avut2.560 de locuitori după recensământul din2002. După numărul de pe listele de alegătoriam văzut că populaţia este în creştere. În 2004am avut 1.800, acum avem peste 2.000.Estimez că ne vom apropia undeva la 3.000 delocuitori în viitor. Oficial, după recensământuldin 2002, 14% sunt rromi, dar neoficialdepăşesc 40% pentru că la beneficiarii Legii416 sunt peste 90 de dosare. După recen-sământul din 2002, au fost 14% sârbi. Aceştiadin urmă au şi biserică. Din păcate, nu au fostpreocupări suficiente de a se menţine în şcoalăclasele I-IV în limba sârbă, au avut până anultrecut, dar acum nu mai există. Populaţia esteoarecum îmbătrânită, marea majoritate se ocu -pă cu agricultura, iar tinerii până la 35 de anisunt angajaţi şi fac naveta la Sânnnicolau. Suntcam 400-500 de navetişti. Problema cea maimare ar fi cu rromii, este gradul de sărăcie ridi-cat la ei. O parte din ei s-au integrat, o partemai au probleme. Pas cu pas se vor rezolva,am şi angajat un expert pe probleme de rromi.În Consiliul Local sunt şi doi reprezentanţi aurromilor.

- Suntem aproape la final de an, un anafectat de criza economică. La Saravale ceprobleme au fost în privinţa bugetului?Cum aţi drămuit banii?

Liviu Petrişor: Am încercat să gospo -dărim cu chibzuinţă banii de la buget, ne-am

limitat la investiţiile care sunt, dar, din pă cate,nu avem bani pentru ajutorul social. Acum esteprima lună în care trebuie să găsim soluţii. Amdepus o adresă la Direcţia de Fi nanţe, pentru acere bani de la guvern, dar dacă nu vom primivom încerca la final de an să facem rectificărila buget şi să vedem de unde putem redistribuibani pentru ajutorul social. Este singuruldomeniu în care avem probleme. Nu s-a pusproblema disponibilizărilor. Avem o schemăcu 17 angajaţi şi eu zic că este normală, nu esupradimensionată.

- S-a rezolvat disputa din ConsiliulLocal? Are acum comuna un viceprimar?

Liviu Petrişor: Da, avem viceprimar.Când s-a întrunit Consiliul Local, după ale -geri, acesta a fost incomplet, format din şapteîn loc de 11 consilieri locali. Patru nu au fostvali daţi. Din cei şapte validaţi, viceprimarul s-a ales cu un număr de cinci voturi. A fost ochestiune interpretabilă. Secretarul primăriei,fiind jurist, a considerat că cinci nu este ma -joritar din 11 şi aşa a apărut un litigiu care s-aso luţionat de-abia acum: instanţa a dat câş tigde cauză viceprimarului. Validarea s-a şi făcutnumai la a treia şedinţă, pentru că pri mele do -uă nu s-au întrunit. Au fost dispute politice. Euam candidat ca independent. Con silierii şiacum sunt puţin reticenţi. Chiar într-una dinzi le am chemat un consultant pe fonduri eu ro -pene, pe care ei nu au vrut să-l onoreze cuprezenţa. A fost o dispută cu me dicul din co -mună care mi-a fost contracandidat la ale geri,el are influenţă în consiliu şi se pare că ob -strucţionează investiţiile, sacrifi când comuna.


“Am încercat să gospodărim cu chibzuinţă banii de la buget”Interviu cu primarul Liviu PetrişorSARAVALE

Şi anul acesta, Centrul de Cultură şi Artăal Judeţului Timiş a organizat Nedeearomânilor de pretutindeni o adevărată sărbă-toare a jocului şi cântecului popular bănăţeancu o vechime de peste 16 ani.

Au participat peste 21 de formaţii artisticereprezentative din judeţul nostru, din Arad şio formaţie a românilor din Ungaria. Au parti -

ci pat la manifestare peste 700 de artişti.Concertul festivalului a fost vizionat de peste6000 de spectatori care au rămas încântaţi decalitatea produselor artistice prezentate.Spectacolul a avut un impact deosebit asupraspectatorului, realizându-se şi o educaţieestetică prin acest gen artistic care este cân-tecul, jocul, muzica, datinile şi obiceiurilepopulare. Un spectator, de peste 70 de ani,participând de peste 15 ani, spunea: „Aceastăvale ar fi mult mai săracă dacă în primaDuminică după Sf. Maria Mare, nu s-ar întâl-ni într-un mod armonios trilurile păsărilorcântătoare cu acordurile muzicii populare şiritmurile variate ale dansului străbun.”

Nu putem să nu adresăm mulţumirilenoastre tuturor specialiştilor, care de-a lungulanilor aur e a l i z a tmomente

folclorice deosebite, contribuindprin aceasta la perpetuarea fol -clo rului şi transmiterea lui gene -raţiilor tinere. Manifestarea erea lizată an de an cu sprijinul to -tal al Consiliului Judeţean Ti miş,al Primăriei şi al Consiliului Lo -cal Tomeşti şi al Centrului deCul tură şi Artă al Judeţului Ti -miş. Nedeea românilor a fost,este şi trebuie să rămână în con-tinuare un adevărat sanctuar fol-cloric, un loc de pelerinaj anualal celor care iubesc cântecul, jo -cul, datinile şi obiceiurile stră -bune.

prof. Ciprian CIPUFoto: Cornel TODOR

Nedeea românilor de pretutindeni – sărbătoare câmpenească cu tradiţie

AGENDĂ

IMIŞ


Festivalul Fanfarelor, ediţia a VII a, 5-6 septembrie 2009Festivalul Fanfarelor, manifestare ajunsă la a VII-a

ediţie, a contribuit de-a lungul anilor la revitazalizareaunor formaţii de fanfară din sfera culturală, dar şi dincadrul unor culte religioase. Sutele de spectatori pre -zenţi la această manifestare, care se desfăşoară anual înprima decadă a lunii septembrie, au trăit momente deemoţii unice prilejuite de frumuseţea cântecului speci -fic acestui gen artistic.

Se poate observa de la o ediţie la alta, diversificarearepertoriului prezentat, piesele muzicale s-au succedatîntr-un ritm armonios de la prelucrări folclorice lamuzi că ambientală, piese din repertoriul internaţional şimuzică religioasă. Ca o noutate, în acest an, s-a revenitla locul tradiţional pentru concertele de promenadă din

Parcul Central din faţa Cazinoului din Buziaş.Pe lângă fanfare din judeţul Timiş şi zonele limitrofe, conform

tradiţiei de câţiva ani, la acest festival participă şi fanfare din Ger -mania şi Serbia. Ne-au vizitat anul acesta fanfara din Rosenheim şiBöblingen din Germania, fanfara Pro Amiciția din Timişoara, fanfaracomunităţilor baptiste din Jebel, Recaş, fanfara de tineret din Rusca –Teregova, judeţul Caraş – Severin, fanfara din Lipova, fanfara dinBănia. Manifestarea face parte din evenimentele culturale cu tradiţie,care se deruleză prin Agenda Culturală a Consiliului Judeţean Timiş.

Prof. Ciprian CIPUFoto: Cornel TODOR

Festivalul concurs „LADA CU ZESTRE”, ediţia a III-a 2009

– spectacol final reprezentativ Festivalul concurs “Lada cu zestre a neamului”, ediţia a III-a s-a des-

făşurat anul acesta pe întreg teritoriul judeţului, cuprinzând o perioadămare de timp din ianuarie până în septembrie. Concursul a mobilizatpeste 1.000 de participanţi, iar selecţia a fost destul de riguroasă, cu cri-terii clare de evaluare. În acest sens, remarcăm implicarea Primăriilor şiConsiliilor locale, căminelor şi caselor de cultură, referenţilor, echipelorde specialişti care şi-au dat concursul pentru buna funcţionare a eveni-mentelor.

Spectacolul final reprezentativ al Festivalului concurs „Lada cuzestre”, ediţia a III a a avut loc pe data de 20 septembrie 2009 în salaFilarmonicii „Banatul”. Programul spectacolului a fost selectat de cătredl. prof. Ciprian Cipu şi a cuprins diverse momente folclorice de muzicăşi dansuri tradiţionale româneşti şi ale etniilor din judeţul Timiş, recita-tori în grai bănăţean, muzică vocală, corală şi instrumentală. Premiile aufost decernate câştigătorilor prin intermediul referenţilor culturali reuniţiîntr-o şedinţă de premiere la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timişîn data de vineri 18 septembrie 2009. La spectacolul final au fost decer-nate diplomele si trofeele localităţilor câştigătoare, fiind înmânate decătre preşedintele Comisiei pentru Cultură, dl. Sorin Munteanu, de cătresecretarul Comisiei pentru Cultură a CJ Timiş dl. Dorin Hehn. Salutulpreşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, dl Constantin Ostaficiuc, a fosttransmis de către ing. dipl. Răzvan Hrenoschi, şef Serviciu RelaţiiPublice, al Consiliulului Judeţean Timiş. Spectacolul a fost regizat decătre dl. prof. Ciprian Cipu, managerul Centrului de Cultură şi Artă alJudeţului Timiş.

Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş a oferit într-un modnatu ral, prin acest festival, un model de reţea culturală locală şi a realizatceea ce în literatura de specialitate se numeşte „mobility”, adică mobili-tatea ideilor şi a oamenilor. A creat un cadru în care oamenii pot să seîntâlnească unii cu ceilalţi, să schimbe idei şi să creeze oportunităţi princare cultura locală este conservată, valorificată şi promovată. Ca urmarea acestui festival, au apărut noi manifestări culturale din judeţul Timiş,care au adoptat modelul „Lăzii cu zestre” atât în ceea ce priveşte organi-

zarea, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul, activându-se un fel de microreţele culturale prin care cultura tradiţională devine „activă” în rândulcomunităţilor rurale. Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş aurmărit de la o ediţie, la alta a festivalului îmbunătăţirea calităţii artisticeşi organizatorice, de asemenea a sprijinit metodic activităţile culturaledin judeţ şi zonele limitrofe, inclusiv comunităţile româneşti din afaragraniţelor ţării. Festivalul concurs Lada cu zestre a neamului transpunelimbajul complicat al politicilor culturale în practică într-un mod firesc,ca o evoluţie naturală: de la o idee la un proiect şi apoi în practică.

Alina MAFA

CiprianRadovan – „Între

Real şi Oniric”Între 8 şi 27 septembrie a.c.,

Muzeul de Artă Timi şoara agăzduit în sălile de la par te rulPalatului Baroc, din Piaţa Unirii,Timişoara, expoziţia „Între Real şiOniric” a maestrului CiprianRadovan.

Expoziţia, însoţită de catalogulomonim, a cuprins peste 100 decreaţii ale pictorului reveriilor,lucrările realizate în perioadediferite ale evoluţiei artistului,vizitatorii putând observa influ-

enţe suprarealiste, neoexpresioniste, impresioniste, dar şi elemente figurative şi fantastice inspirate din basmelepopulare.

„Urmăresc […] realizarea unei picturi de atmosferă. O pictură care se naşte printr-un proces de devenire con-tinuă, cu valorarea unor game şi semne care cred cu modestie că îmi sunt proprii. […] O nevoie de explicitare adatelor realului conjugată cu persistenţa în subiectivitatea interpretărilor prin prisma memoriei afective.” (CiprianRadovan, 1977) Bogdan !ĂDĂŞTEA!

“Însemnări vizuale la Jimbolia”În luna septembrie 2009, la Galeria Helios din Timişoara au

expus nouă pictori, cinci graficieni şi un ceramist, cu toţii în cadrulexpoziţiei colective “Însemnări vizuale la Jimbolia”, rod al Tabereinaţionale de crea ţie desfăşurată în micul oraş bănăţean (pictură,grafică, ceramică).

Vernisarea expoziţiei a fost făcută de Ioan Szekernyés, preşedinteUAP Timişoara, invitaţi speciali-Sorin Nicodim, vicepreşedinte alUAP Timişoara şi scriitorul Dan Mircea Cipariu, curator fiind dnaAlina Ondine Slimovschi.

Au fost prezenţi cu lucrări valoroase Carmen Anutza (G), Piteşti;Mihnea Baran (P), Bacău; Tar Bela (P), Timişoara; Costin Brăteanu(P), Timişoara; Maria Minodora Brăteanu (P), Timişoara; AncaCiofârlă (P), Bucureşti; Anca Iulia Ciucur (G), Timişoara, AlinaCzerniejewski (P), München; Marian Dobre (P), Bucureşti; Gheorghiţă Galan (P), Focşani; Horaţiu ChristianPavelescu (G), Timişoara; Alina Ondine Slimovschi (P), Timişoara; Teophil Soltesz (C), Jimbolia; FlorinTomescu (G), Sibiu; Mihai Zgondoiu (G), Bucureşti.

C. T.

Septembrie 2009-Kirwei la Buziaş

Timişoara este percepută de către vizitatoriiex terni drept o destinaţie turistică interesantă,asta deşi nu are parte de o promovare eficientă şinu este inclusă în programe naţionale de public-itate. Acest fapt reiese dintr-un studiu sociologicefectuat la cere rea Primăriei Timişoara. Cei caretrec prin capitala Banatului rareori vin pentruceva specific, ceva ce numai Timişoara are.Turiştii Timişoarei se împart în mod egal înturişti care vin în vacanţă (51%) şi cei care vincu afaceri (49%). Cel mai des, ei vin cu trenul(46%), avionul (23%) şi maşina (30%).

MAJORITATEA TURIŞTILOR SU!TROMÂ!I

Informaţiile deţinute de turişti înainte de avizita Ti mişoara sunt, mai degrabă, informaţiicu caracter general, ei ştiind că este un oraş fru-mos, ştiu câte ceva despre arhitectură, dar au şiinformaţii specifice, le gate de Revoluţia din1989, de exemplu. Aceste informaţii suntobţinute de pe internet sau de la prieteni. Dinacest motiv, sociologii care au efectuat acest studiu aurecomandat crearea unui clip publi citar care să definească atu-urile Timişoarei şi care să fie plasat pe paginile de internet cutra fic ridicat. De altfel, s-a constatat că un turist ajuns înTimişoara se confruntă cu probleme de informare: nu existăhărţi, broşuri, nu există niciun ghid turistic. Turiştii sunt der-anjaţi şi de aglomeraţie, de drumurile proaste şi de mijloacelede transport în comun. Cel mai mult îi de ran jează cerşetorii,9% dintre respondenţii sondajului efectuat de sociologipunctând acest as pect ca fiind unul negativ. Ca poartă deintrare în oraş, vizitatorii au parte de imagini neplăcute încădin gară, acest loc fiind pe lista cu buline negre. Trebuiemenţionat că cei mai mulţi turişti care ajung în acest oraş suntromâni, pe următorul loc fiind nemţii (14%, conform sondaju-lui).

La întrebarea "Ce ar trebui făcut în Timişoara ca să puteţipractica tipul de turism pe care îl preferaţi?", 20% dintre ceichestionaţi au răspuns că ar trebui renovate clădirile istorice,16% îşi doresc mai multe locuri de agrement, iar 10% şi-ardori să fie mai bine informaţi. 69% dintre turişti au afirmat că

se simt la Timişoara ca acasă, iar 17% consideră că acest oraşeste unul periculos. 93% ar dori să existe un vaporaş pe Bega,pe care să îl folosească. Cele mai notorii, apreciate şi vizitatepuncte ale Timişoarei sunt Catedrala, Piaţa Victoriei, Opera şiPiaţa Unirii. Din păcate, nu sunt cunoscute aproape delocCastelul Huniade, Felinarul, Muzeul Revoluţiei, Primăriaveche, sinagogile şi clădirile Art Noveau, adică unele din celemai importante locuri din oraş. Turiştii află despre acestepuncte numai când ajung în oraş. Acelaşi studiu a relevat căcei care trec prin Timişoara ar fi interesaţi de un tur al oraşu-lui şi ar plăti pentru asta în medie 10 lei sau trei euro. Studiulsociologic a fost efectuat pe 215 persoane, marja de eroarefiind de 6,8%.

SOLUŢII EXISTĂ

Analiza turismului timişorean s-a făcut în cadrul unuiproiect implementat de Primăria Timişoara în parteneriat cuOrganizaţia Comunală de Turism din Vârşeţ (Serbia). Caproiecte de interes major pentru o dezvoltare de impact din

punct de vedere turistic, s-au propus mai multe idei: reabil-itarea spaţiilor publice din centrul istoric, revitalizarea

malurilor canalului Bega, reabilitarea ansam-blului urban "Corso", reamenajarea ParculuiCopiilor, revitalizarea Bastionului "Theresia"(proiect al Consiliului Judeţean, aflat în deru-lare). Pentru fiecare domeniu în parte s-au găsitmai multe soluţii care ar duce la creşterea atrac-tivităţii din punct de vedere turistic. Astfel, înprivinţa patrimoniului, se doreşterecondiţionarea podurilor de peste Bega,refuncţionalizarea Grădinii de Vară ca centrucultural, folosirea subsolurilor clădirilor pentrutot felul de activităţi culturale sau gastronom-ice, refuncţionalizarea sinagogii din Cetate,modernizarea complexului Biserica Piaristă etc.

Ca lucrări de infrastructură, ar fi utilă ostaţie intermodală de transport public, creareade legături cu transportul în comun către obiec-tivele turistice, construirea de parcări sub sausupraterane, amenajarea de parcări pentru auto-care, reluarea navigabilităţii pe Bega, moderni -zarea iluminatului public arhitectural, dez-voltarea unui sistem de indicatoare stradale, sta-bilirea zonelor pietonale. S-a propus chiar ca

turiştii să nu mai plătească sistemul Telpark. Serviciile turis-tice ar putea fi promovate prin alte infocentre turistice dinregiune. Un aspect important este şi dezvoltarea unor oferte decazare pentru turiştii cu buget redus, în acest context pro -punându-se extinderea campingului din Timişoara. Din punctde vedere cultural, oferta este destul de bogată în Timişoara,fiind multe evenimente care ar putea să atragă mai mulţiturişti, dar care trebuie mai bine mediatizate şi în afara judeţu-lui. O idee a fost şi introducerea unui card cu reduceri pentruelevi, studenţi şi turişti, care să cuprindă intrări la muzee, zoo,spectacole sau un tur de oraş. Printre măsurile de îmbunătăţirea serviciilor turistice se mai remarcă demontarea "acvariului"din centrul Timişoarei, care obstrucţionează vederea cătreCastelul Huniade şi strică aspectul istoric al zonei centrale, darşi deschiderea turnului Catedrale, pentru belvedere, înfiinţareaunui "Centru al Berii" în Piaţa Traian, pentru a da viaţă zonei,revitalizarea Muzeului Militar, promovarea tradiţiilor etniilorcare convieţuiesc în acest oraş etc.


AGENDĂ

14IMIŞ


EPSA - European Public Sector AwardProiectul Consiliului Judeţean Timiş, intitulat „Centru Regional şi

Transfrontalier de Prevenire şi Intervenţie în caz de Inundaţii”, a fost se lec -tat, urmând să i se decerneze un certificat EPSA 2009 pentru bună prac tică(EPSA - European Public Sector Award), în cadrul secţiunii „Noi forme departeneriat”. Din peste 300 de aplicaţii din întreaga Europă, 20 au fostselectate pentru a primi premii de excelenţă, iar altor 40 le vor fi conferitecertificate de bună practică. Decernarea va fi făcută în Olanda, laMaastricht, în perioada 4-6 noiembrie 2009. „Centrul Regional şiTransfrontalier de Prevenire şi Intervenţie în caz de Inundaţii este unproiect finanţat de către Uniunea Europeană prin Pro gramul Phare 2004Cooperare Transfrontalieră România–Ungaria. Sco pul proiectului, în va -loare totală de 850.000 euro, a fost să creeze şi să operaţionalizeze, înjudeţul Timiş, o structură instituţională şi un sediu de coordonare-cooper-are şi suport logistic, la nivel transfrontalier şi re gi onal, pentru prevenirea,intervenţia şi pregătirea personalului pentru si tua ţiile de inundaţii dinjudeţele Timiş, Arad, Bihor şi judeţul maghiar Csongrad. ParteneriiConsiliului Judeţean Timiş în acest proiect au fost So cietatea de UtilitatePublică „Agenţia de Dezvoltare Euroregională Dună re – Criş – Mureş-Tisa”, Consiliul Judeţean Arad, Consiliul Judeţean Bi hor, Direcţia ApelorBanat Timişoara şi Direcţia Apelor Crişuri Oradea

J. L.

Consilii locale în dificultatePrefectul de Timiş, Mircea Băcală, a ordonat juriştilor din instituţie să

verifice toate consiliile locale din judeţ, deoarece în mai multe comune şioraşe nu au avut loc şedinţe lunare ori dispoziţiile luate nu au mai fosttransmise spre legalizare către Instituţia Prefectului. Conform legii, dacătimp de două luni nu au avut loc şedinţe ordinare la nivelul ConsiliilorLocale, acestea sunt pasibile de dizolvare şi trebuie organizate noi alegeri.Hotărârile luate la şedinţele CL trebuie transmise spre avizare laPrefectură în termen de zece zile. În Timiş, câteva consilii locale nu s-auîntrunit cu lunile, aşa că Mircea Băcală i-a ameninţat cu dizolvarea.

“În comuna Saravale, nu s-au întrunit consilierii în perioada iulie-noiembrie 2008, din ianuarie-aprilie 2009 şi nici în august-septembrie. Deci anul acesta, primarul a convocatconsilierii numai de două ori şi în şedinţe extraordinare. Vom ataca în contencios modul de funcţionare al aces-tui Consiliu Local şi se va face o verificare, din ce motive nu s-au întâlnit. Avem situaţii similare la Parţa,Voiteni, Checea, la Teremia Mare e deja în dizolvare”, a precizat prefectul Mircea Băcală. Conform acestuia,nicio decizie luată în acest an de Consiliul Local din oraşul Recaş nu a ajuns pe masa juriştilor Prefecturii.“Cred că acest gen de situaţii se întâlnesc în multe comune. Din cauza volumului mare de muncă a juriştilorpoate nu au apucat să verifice toate deciziile luate, dar am cerut să se facă o verificare a tuturor ConsiliilorLocale, pentru că s-au luat decizii care au intrat în circuitul legal şi trebuie să aibă aviz de legalitate de laPrefectură”, a mai adăugat Băcală. Prefectul a menţionat că până acum a transmis tot felul de notificări şi s-arugat de primari să convoace şedinţele ori să fie transmise hotărârile, dar a observat că nu mai merge cu vorbabună, aşa că a decis să facă apel la instanţă. Toate hotărârile de Consiliu Local care se referă la decizii legatede patrimoniu trebuie să fie verificate de către Serviciul Juridic din Instituţia Prefectului. A.S.

Oraşul Timişoara poate deveni mai atractiv pentru turişti

Şomajul în Timiş s-a dublat în primele opt luni Directorul coordonator adjunct al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă

(AJOFM) Timiş, Mirela Teregovan, a declarat, vineri, în timpul întâlnirii Colegiului Prefec -tural la Prefectura Timiş, că numărul şomerilor înregistraţi la finele lunii august s-a dublat, înTimiş, faţă de luna ianuarie a acestui an. Numărul şomerilor înregistraţi în luna ianuarie, înjudeţul Timiş, era de peste 6.200 de persoane, iar la sfârşitul lunii august, numărul acestoraajunsese la peste 12.900 de persoane. “Numărul de şomeri în luna august 2009 este mai multdecât dublu faţă de luna ianuarie a aceluiaşi an. Şomerii intraţi în evidenţe în această perioadăa fost de 19.822 de persoane, din care şomeri indemnizaţi - 10.664, iar neindemnizaţi - 9.158.Ieşirile înregistrate în aceeaşi perioadă se cifrează la 12.484 de persoane, din care şomeri in -demnizaţi 3.271 şi neindemnizaţi 9.214”, a spus Teregovan. Directorul coordonator adjunct alAJOFM a precizat că, în primele opt luni ale anului, agenţia a organizat 25 de cursuri de for-mare profesională, la care au participat 563 de persoane, aproape 200 dintre ei reuşind să îşigăsească un loc de muncă după absolvire.

A.S.

Proiecte de 525 milioane euro, depuse pentru finanţare

Un număr de 206 proiecte, cu o valoare totală a finanţării nerambursabile de aproape 525milioane euro, au fost depuse, până la mijlocul lunii septembrie, la sediul Agenţiei pentruDezvoltare Regională Vest în vederea solicitării de finanţare nerambursabilă prin ProgramulOperaţional Regional 2007 - 2013. Alocarea financiară pentru Regiunea Vest este de aproape440 milioane euro. Până în acest moment au fost contractate 50 de proiecte, valoareafinanţării nerambursabile a acestora fiind de 81 milioane euro, iar 84 de proiecte se află îndiferite faze de evaluare şi selecţie sau în faza precontractuală, având o valoare totală afinanţării nerambursabile de peste 341 milioane euro. Cele mai multe fonduri au fost cerutepentru sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, 79 de proiecte, din care au fost contrac-tate 39 proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 3,42 milioane euro. Pe locul al doilea se aflăsolicitări pentru modernizarea drumurilor jude ţene: 52 de proiecte, din care au fost deja con-tractate opt, cu o valoare de peste 65 de milioane de euro. A.S.

AGENDĂ

IMIŞ


1. Sediul consiliului local: Sânpetru Mare nr.1,telefon/fax 0256 376001; 0256 3761772. Adresă pagină internet: www.e-pri-marii.ro/~sanpetrumare ;www.primariaonline.ro/primarii/Timis/index.php?primarie=153. Primar: Popovici Viorel4. Repere istorice:- 1333 - consemnarea documentară a faptului călocalitatea era locuită de români;- 1404 - în localitate se aşează populaţie sârbă;- 1748 - se stabilesc colonişti români din Ardealşi apoi germani;- 1860 - mari inundaţii la Igriş;- Igriş (1179), fostă reşedinţă de comună, locali-tate românească cu vechi consemnări docu-mentare.5. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 - total =3340 persoane, din care:- masculin = 1654 persoane- feminin = 1686 persoane6. !umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =13857. !umărul şi denumirea satelor componente =2: Sânpetru Mare şi Igriş.8. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:- DJ 682 = 13,65 km; DJ 682E = 9,3 km;- DC 25 = 7,7 km; DC 28 = 4,8 km; DC 29 = 8,3kmb) Natura drumurilor şi distanţa în km între cen-trul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţileaparţinătoare:- DJ 682E Sânpetru Mare-Igriş = 10,0 km9. !umăr posturi în primărie - total = 31, dincare:- funcţionari publici = 9- personal contractual = 2210. !umăr consilieri = 1311. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Colaborare pe linie culturală - „InterferenţeCulturale“, schimb cultural cu Şcoala dinGuduriţa-Vârşeţ-Serbia;- Asocierea Microregiunii Sânnicolau Mare(Primăria Sânnicolau Mare, Lovrin, Cenad,Sânpetru Mare, Beba Veche) cu „MicroregiuneaMako-Ungaria“.12. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară deInteres General cu sediul în comuna Periam, ală-turi de Consiliul local al comunei Variaş.13. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Elaborarea proiectelor privind alimentarea cuapă şi canalizarea localităţilor Sânpetru Mare şiIgriş;

- Amenajarea unei staţii de epurare;- Proiect de introducere a gazului metan;- Pietruirea şi asfaltarea străzilor comunale;- Proiect de amenajare a zonei turistice în LuncaMureşului;- Realizarea acţiunilor cuprinse în Agenda cultur-ală pe anul 2009;- Executarea P.U.G.;- Proiecte (P.U.Z., P.A.T.) pentru infrastructură -reparaţii cămin cultural; biblioteca comunală;- Construirea unei biserici şi a unei săli de sport.14. !umărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoaresociale) = 1315. Pieţe - târguri:- Piaţă agroalimentară Sânpetru Mare-săptămânal= sâmbătă;- Piaţă agroalimentară Igriş-săptămânal = mier-curi.16. Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII: Sânpetru Mareşi Igriş;- Grădiniţe cu program normal: Sânpetru Mare şiIgriş.17. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale: Sânpetru Mare (trei) şi Igriş;- Punct farmaceutic: Sânpetru Mare;- Dispensar sanitar-veterinar: Sânpetru Mare.18. Instituţii culturale:- Cămine culturale: Sânpetru Mare şi Igriş;- Biblioteca comunală: Sânpetru Mare.19. Baze sportive şi de agrement:- Terenuri de fotbal: Sânpetru Mare şi Igriş.20. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe române: Sânpetru Mare(1940) şi Igriş (1819);- Biserica Ortodoxă Sârbă Sânpetru Mare (1779);- Biserica Romano-Catolică Sânpetru Mare;- Biserica Greco-Catolică Igriş;- Biserici penticostale: Sânpetru Mare (2004) şiIgriş (1992);- Biserica Baptistă Igriş.21. Rugi şi alte manifestări cultural-religioase:- Ruga şi hramul bisericii ortodoxe-române:Sânpetru Mare (23 aprilie - Sf. Gheorghe) şi Igriş(8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril);- Ruga şi hramul bisericii ortodoxe-sârbeSânpetru Mare (22 mai).

MIC ATLAS ADMINISTRATIV AL JUDEŢULUI TIMIŞ

1. Sediul consiliului local: Pesac nr.360, tele-fon/fax 0256 3822862. Adresă pagină internet:www.primariapesac.ro3. Primar: Toma Cornel4. Repere istorice:- 16 noiembrie 1768 - prima atestare documentarăa satului Pesac; este întemeiat de familii deromâni plecate din comuna învecinată, SânpetruMare, datorită revărsărilor repetate ale râuluiAranca;- 1806 – este zidită biserica ortodoxă română dinPesac;- comuna Pesac a fost reînfiinţată în baza Legiinr.369/2007, prin desprinderea de comunaPeriam.5. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 - total =2100 persoane, din care:- masculin = 1030 persoane- feminin = 1070 persoane6. !umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =7977. !umărul şi denumirea satelor componente =1: Pesac.8. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:- DJ 692 = 4,9 km;- DC 28 = 1,0 km 9. !umăr posturi în primărie - total = 24, dincare:- funcţionari publici = 13- personal contractual = 1110. !umăr consilieri = 1111. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

- Asociaţia de Dezvoltare IntercomunitarăDeşeuri Timiş – ADID;12. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere înlocalitatea Pesac;- Accesare proiect cu fonduri europene, pentrureţea alimentare cu apă, canalizare, staţie de epu-rare, reabilitare cămin cultural în localitateaPesac.13. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) =2014. Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII Pesac;- Grădiniţa cu program normal Pesac.15. Instituţii sanitare:- Dispensar medical: Pesac;- Farmacie umană: Pesac.16. Instituţii culturale:- Cămin cultural: Pesac.17. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserică Ortodoxă Pesac (1806);- Biserică Catolică Pesac;- Biserică Baptistă Pesac (1990);- Biserică Penticostală Pesac (1990).18. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:- Ruga în localitatea: Pesac (15 august - Sf. MariaMare).

1. Sediul consiliului local: Saravale nr.174, tele-fon 0256 376665, fax 0256 3766032. Adresă pagină internet:www.primariaonline.ro/primarii/Timis/index.php?primarie=263. Primar: Petrişor Liviu4. Repere istorice:- Existenţa omului pe aceste meleaguri se pierdeîn cele mai îndepărtate timpuri. Ceramica şidiferite alte obiecte de lut şi bronz descoperite laPeriam, Saravale, Pesac, Satu Mare, Tomnatic,Cenad sunt mărturii a unei civilizaţii înaintate şine îndreptăţeşte să credem că pe aceste teritoriiamintite, au fost aşezări omeneşti în epocabronzului, sau după unele susţineri, chiar înepoca neolitică târzie;- Prima menţiune documentară a localităţiiSaravale, potrivit istoricului dr.Samu Borovszkydatează tocmai din perioada de formare a evuluimediu. Acest istoric precizează că în anul 1333 afost una din aşezările însemnate ale acestor ţinu-turi. Acelaşi autor arată că parohiile dinSânnicolau Mare, Cenad, Saravale (2 parohii),Valcani, Igriş, Periam, prin anii 1332-1334 erautrecute în registrele de dare ale episcopieiromano-catolice din Cenad;- În anii 1333-1335 localitatea se numeaZarafola, în anii 1655 Szarafalu, în 1723Szaravolla, în anul 1851 Szaravika. Turcii la unrecensământ al pământului din anii 1557-1558 aunumit-o Csaranola. Romanii au numit-o Sarafola,denumire care mai este folosită şi astăzi de uniilocuitori. Denumirea de Saravale, se păstreazădin 1926, 11 septembrie, când în consiliul comu-nal se hotăreşte unanim ca pe viitor localitatea săaibă această denumire.- Tradiţia adânc înrădăcinată în popor spune căbazele acestei aşezări au fost puse de coloniştiiromani, care ajungând în aceste părţi ale Daciei,în amurgul unei zile, spre „sara“ au poposit înaceastă „vale“ udată de apele Arancai şi încântaţide frumuseţea locului, i-au dat numele deSaravale (Seara-n vale);- Localitatea se află la o distanţă de 68 km faţă dereşedinţa de judeţ şi la 9 km de Sânnicolau Mare,oraşul cel mai apropiat. Este amplasată în vecină-tatea judeţului Arad, cu care se mărgineşte lanord prin râul Mureş, tot la nord se mărgineşte peo distanţă de 2 km cu Ungaria, graniţă formată derâul Mureş;- Comuna Saravale a fost reînfiinţată în bazaLegii nr.84/2004, prin desprinderea de comuna

Sânpetru Mare.5. Populaţia sta-bilă la 1 iulie 2008- total = 2609 per-soane, din care:- masculin = 1278persoane- feminin = 1331 persoane6. !umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =7767. !umărul şi denumirea satelor componente =1: Saravale8. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:- DC 251 = 0,8 km

9. !umăr posturi în primărie - total = 33, dincare:- funcţionari publici = 8- personal contractual = 2510. !umăr consilieri = 1111. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:- Asociere cu SC Aquatim SA pentru infrastruc-tura apă-canal.12. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Proiect integrat: realizare asfaltare drumuri,realizare reţea apă-canal, staţie de tratare a apei,staţie de epurare.13. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) =7314. Pieţe - târguri:- Târg mixt Saravale - săptămânal = sâmbătă.15. Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII : Saravale;- Şcoala primară cu clasele I-IV: Saravale;- Grădiniţa cu program normal: Saravale.16. Instituţii sanitare:- Cabinet medical: Saravale;- Cabinet stomatologic: Saravale;- Farmacie umană: Saravale.17. Instituţii culturale:- Cămin cultural: Saravale.18. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserica Ortodoxă Română Saravale;- Biserica Ortodoxă Sârbă Saravale;- Biserica Catolică Saravale;- Biserici penticostale: Saravale (două).19. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:- Ruga şi hramul bisericii ortodoxe române:Saravale (21 mai - Sf. Constantin şi Elena);- Ruga şi hramul bisericii ortodoxe sârbe:Saravale (22 mai).

COMU!A SARAVALE - A!UL 2009

COMU!A SÂ!PETRU MARE- A!UL 2009

1. Sediul consiliului local: Tomnatic nr.258, tele-fon/fax 0256 3742432. Adresă pagină internet:www.primariaonline.ro/primarii/Timis/index.php?primarie=283. Primar: Miculescu Dănuţ4. Repere istorice:- localitatea este atestată documentar, în urmă cupeste 250 de ani ca urmare a aşezării pe vatraactualei localităţi a populaţiei germane, după elib-erarea Banatului de sub dominaţia otomană;- anterior acestei perioade a existat o comunitatede romani şi sârbi, iar ulterior au fost colonizaţilocuitori din zona Alsacia-Lorena, preponderentfrancezi, fapt ce explică numele de familie deorigine franceză, familii ce există şi în prezent înlocalitate;- ocupaţia principală a locuitorilor acestei local-ităţi a fost şi este agricultura şi viticultura;- comuna Tomnatic a fost reînfiinţată în bazaLegii nr.84/2004, prin desprinderea de comunaLovrin.5. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 - total =3143 persoane, din care:- masculin = 1551 persoane- feminin = 1592 persoane6. !umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =10497. !umărul şi denumirea satelor componente =1: Tomnatic8. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:- DC 9 = 3,4 km; DC 11 = 3,5 km; DC 25 = 5,0km 9. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi,în km:- Tomnatic = 17 km10. !umăr posturi în primărie - total = 14, dincare:- funcţionari publici = 9- personal contractual = 511. !umăr consilieri = 13

12. Asocierila niveluljudeţului şial ţării:- Asociaţiade Dezvol -tare Interco -munitară „Timiş“;- Asociaţia de Dezvoltare IntercomunitarăGottlob-Tomnatic;- Asociaţia de Dezvoltare IntercomunitarăDeşeuri Timiş.13. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Modernizare drumuri comunale în localitateaTomnatic;- Amenajare Şcoala Generală cu clasele I-VIIITomnatic;- Amenajare bază sportivă;- Construire cămin cultural.14. !umărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoaresociale) = 5215. Pieţe - târguri:- Piaţă agroalimentară - săptămânal = sâmbătă.16. Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII: Tomnatic;- Grădiniţa cu program normal: Tomnatic.17. Instituţii sanitare:- Cabinet medical uman: Tomnatic;- Cabinet sanitar-veterinar: Tomnatic.18. Instituţii culturale:- Biblioteca comunală: Tomnatic19. Baze sportive şi de agrement:- Baza Sportivă „Unirea“ Tomnatic.20. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserica Ortodoxă Tomnatic (1947);- Biserica Greco-Catolică Tomnatic (1940);- Biserica Penticostală Tomnatic (1948).21. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:- Ruga în localitatea: Tomnatic (8 septembrie -Sf. Maria Mică).

COMU!A TOM!ATIC - A!UL 2009

COMU!A PESAC - A!UL 2009

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) va avea,în prima parte a anului viitor, un studiu de fezabilitate referi-tor la intenţia de înfiinţare a Companiei Aeroportuare Banat.Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri care a avut loc laTimişoara, la începutul lunii septembrie, în prezenţaautorităţilor locale din Timiş şi Arad. La întâlnirea cu secre-tarul de stat din MTI, Marin Anton, au participat primarulTimişoarei, Gheorghe Ciuhandu, preşedintele ConsiliuluiJudeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, şi cei doi vicepreşe -dinţi, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu,viceprimarul Aradului, Geanina Pistru, şi directorii aeropor-turilor din Arad şi Timişoara.

“Am hotărât împreună să demarăm un studiu de fezabili-tate care să ne arate dacă se va realiza şi dacă este oportunăînfiinţarea unei companii în domeniul transporturilor aerieneîn regiunea Banat. O să demarăm procedura de atribuire aacestui studiu de fezabilitate şi probabil că în anul următorvom avea un studiu de fezabilitate. Anul următor vom veni cuun studiu pe masă, prin februarie, martie”, a spus secretarul destat Marin Anton. După finalizarea studiului, toate părţile -autorităţile locale arădene şi timişene şi reprezentanţii minis-terului - vor analiza datele relevate de studiu şi numai apoi seva decide dacă această companie se va face sau nu. Conformlui Anton, dacă una dintre părţi nu va fi de acord cu rezultatele

studiului, discuţiile încetează. “Concluzia discuţiilor este căexistă interes pentru o dezvoltare regională a aeroportului.După ce se va finaliza studiul de fezabilitate, se va face o anal-iză foarte clară, care va intra în discuţii la consiliile judeţeneşi la consiliile locale din Timişoara şi Arad”, a precizat preşed-intele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc. Înfiinţarea CompanieiAeroporturilor Banat, care să cuprindă aeroporturile din

Timişoara şi Arad, este pe agenda de lucru a MinisteruluiTransporturilor. Consiliul Local Timişoara a refuzat fuziunea,dar şi-a exprimat dorinţa de a deveni acţionar în aeroport, lafel cum au făcut şi consilierii judeţeni din Timiş.

A.S.Foto: Constantin DUMA

Înfiinţarea Companiei Aeroportuare Banat, analizată de Ministerul Transporturilor

Finanţare PHARE CBC România– Ungaria

Agenţia de Dezvoltare Economico – Socială a judeţuluiTimiş a finalizat proiectul intitulat „Spriji ni rea auto ri tăţilorpublice locale din jude ţul Timiş în vede rea pre gă tirii şielaborării proiectelor de dezvol tare economi co–so ci ală localăşi a accesării finan ţă ri lor din cadrul Pro gra mului Operaţionalde Co operare Transfrontalieră Ro mâ nia – Ungaria 2007 -2013” (contract de grant RO – 2006 / 018 – 446.01.01.02.03)şi finanţat prin Programul Ro mânia– Ungaria, PHARE CBC2006 / INTERREG III A.

Obiectivul principal al proiectului a fost îmbu nă tăţireacapacităţii de absorbţie a fondurilor europene la nivelul admin-istraţiilor publice locale din judeţul Timiş, prin promov areaopor tu nităţilor de finanţare ofe rite de Programul Operaţionalde Cooperare Trans frontalieră Ungaria – România 2007 –2013.

Proiectul s-a desfăşurat în parteneriat cu Societatea deUtilitate Publică – Agenţia de Dezvoltare a EuroregiuniiDunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT) din Szeged (Un garia), încalitate de partener transfrontalier. Bugetul total alocat alproiectului a fost de 72.601 euro, din care autoritatea contrac-tantă a finanţat suma de 65.196 euro, iar contribuţia proprie aADETIM a fost de 7.405 Euro.

Printre rezultatele concrete obţinute se numără or gani zareaunor seminarii de informare în localităţi din judeţul Timiş,având drept tematică Programul Opera ţional de CooperareTransfrontalieră Ungaria–România 2007-2013. În urmaseminariilor şi a con sultan ţei ulterioare acordate de către ADE-TIM celor interesaţi s-au elaborat fişe de proiect care vor puteafi folosite de către administraţiile publice locale ale judeţuluiTimiş la accesarea finanţărilor oferite de programul menţionat.

Seminarul de evaluare fi nală a avut loc în data de11.08.2009, în Sala de Con si liu a Palatului Admi nistrativ dinTimişoara. Detalii despre acest eveniment pot fi oferite la sedi-ul ADETIM din Timişoara, Blv. Revoluţiei din 1989 nr. 17, etajIV, telefon 0040 – 256 – 494131, persoană de contact:

Delia FRA!ŢIU, manager de proiect

Proiecteimportante la ADETIM

Agenţia de DezvoltareEco no mico-Socială Timiş(ADETIM) are în derularecâteva proiecte im portantepentru creş terea compe -titivităţii econo miei regio -nale. Unul din aceste pro -iecte, aflat în faza fina lizăriistudiului de feza bilitate, este “Centru Intermodal Re gionalde Trans port Marfă Ti mi şoara”, derulat în cadrul Pro -gramului Ro mânia-Serbia Phare CBC 2006. Parteneri aiCon siliului Judeţean în acest proiect sunt Primăria Timi -şoara şi muni cipalitatea din Zrenjanin. Practic, acest proiecturmăreşte dezvoltarea unui parteneriat transfrontalier întreRomânia şi Serbia, centrul intermodal de mărfuri urmând sădeservească agenţii economici din Regiunea de Vest aRomâniei şi Serbia, pe o rază de 300 km.

Centrul intermodal este un concept nou în România, dareste foarte popular în restul Europei. Pentru funcţionarea saeste nevoie de reţea de transport rutier, conectată direct ladrumurile naţionale, reţea de cale ferată, utilităţi publice,spaţii de depozitare, platforme, parcări de garare şi locuri dedesfacere a mărfurilor, utilaje de manevrare, dar şi o clădirepentru funcţionarea administrativă. Acest centru intermodalse va adresa producătorilor de bunuri şi mărfuri care necesitătransport pe o distanţă mai mare de 300 km, agenţilor eco-nomici cu activitate specializată în transporturi rutiere, fero -viare, aeriene şi fluviale, agenţilor economici cu flux marede materii prime şi produse finite ori au ca obiect de activi-tate distribuţia şi desfacerea de mărfuri. Pot intra în activi-tatea din centrul intermodal şi autorităţile locale interesate îndezvoltarea activităţii economice a regiunii. Operatorul cen-trului va fi un privat, care va fi ales prin licitaţie publică, asta

în cazul în care va fi o investiţie realizată în parteneriat cu unoperator preselectat.

Dezvoltarea economică transfrontalieră va fi realizată şiprin funcţionalizarea Parcului Industrial “TriplexConfinium”, care se doreşte a fi realizat la Beba Veche, lagraniţa cu Ungaria şi Serbia. Proiectul ADETIM are studiulde fezabilitate terminat şi îşi propune realizarea unei infra-structuri specializate de suport a afacerilor de tip parc indus-trial, cu locaţii definite de fiecare parte a frontierei, în supra -feţe echilibrate, de circa 35 de hectare, care să funcţio nezeintegrat. Proiectul ar urma să crească nivelul investiţii lorstrăine directe în zona de graniţă, dar şi creşterea numă ruluide persoane care activează în sectorul agricol. Acum nuexistă niciun fel de infrastructură de afaceri în zona BebaVeche, iar autorităţile nu pot crea singure mediul prielnicpentru atragerea de investitori.

În parteneriat cu Serbia s-a mai lucrat la un proiect:“Centru de Consultanţă pentru IMM-uri”, menit aceluiaşiscop: dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de afaceri dinzona transfrontalieră. Acest centru ar furniza servicii specia -li zate de suport în afaceri şi asistenţă profesională pentruîntreprinderile mici şi mijlocii din zona de graniţă aTimişului.

Alina SABOU

AGENDĂ

16IMIŞ


PARTENERIAT TIMIŞ-BOBLINGENPreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, a avut

la începutul lunii septembrie 2009, la sediul Palatului Administrativ, oîntrevedere cu o delegaţie din Böblingen, condusă de preşedintele respec-tivului judeţ, Roland Bernhard, întâlnire la care a luat parte şi consilierulpreşedintelui, ing. Marius Popovici. În mai 2010 se împlinesc 10 ani dela semnarea protocolului de colaborare între judeţele Timiş şi Böblingen.„Acest parteneriat este foarte important pentru noi, doresc să vămulţumesc pentru buna colaborare, care, cred eu, poate fi dezvoltată încontinuare”, a subliniat Constantin Ostaficiuc. Cei doi preşedinţi au con-venit în cadrul întâlnirii de astăzi să desemneze un grup de consilierijudeţeni din cele două administraţii, care să lucreze împreună la dez-voltarea acestui parteneriat şi la identificarea de proiecte comune.

Reprezentantul Organizaţiei de prietenie Timiş- Böblingen a precizatcă au adus, pentru elevi din Timiş, 500 de ghiozdane. „Pe lângă rechiziteşcolare, acestea conţin şi câte o scrisoare a unui elev din Böblingen.Există astfel posibilitatea ca între elevii din Timiş şi Böblingen, să se sta-bilească relaţii de prietenie”, a spus şeful Organizaţiei de prietenie Timiş-Böblingen, Martin Hage. J. L.

ARE-Adunarea Regiunilor Europei organizează înfiecare an, în ultima săptămână a lunii august, Şcoalade Vară. În 2009, Şcoala de Vară a avut loc în Spaniala Valencia, în perioada 24-29 august şi a avut ca tema -tică „Apa – angajamentul pentru viitorul nostru”. Laeveniment, din partea Consiliului Judeţean Timiş a par-ticipat vicepreşedintele Adam Crăciunescu.

Ajunsă la cea de-a 14-a ediţie, acţiunea a reunit 170de participanţi din 56 de regiuni europene şi 26 de ţări– politicieni, specialişti în domeniu, reprezentanţi aijudeţelor/regiunilor membre ale Adunării RegiunilorEuropei.

Şcoala de vară a avut ca scop creşterea gradului decon ştientizare în ceea ce priveşte evoluţiile care afec -tează resursele de apă şi modul de gestionare a acesto-ra, schimburi de bune practici între administraţiile pu -

bli ce din diferite regiuni, elaborarea unei Carte europe -ne re gionale pentru apă, vizând administrarea şi comu -ni ca rea aspectelor legate de resursele de apă. Creată în1988, Adunarea Regiunilor Europei repre zintă voceapo litică a regiunilor şi este un partener important al in -sti tuţiilor europene şi internaţionale în toate aspectelede competenţă regională. ARE promovează principiulsub sidiarităţii şi al democraţiei, fiind constituită din250 de regiuni membre din 30 de state europene.

Lucrările ARE sunt organizate în jurul a trei co -misii:

- Comisia economică şi de dezvoltare regională- Comisia pentru politică socială şi sănătate publică- Comisia pentru cultură, educaţie şi cooperare in -

ter regională. J. L.

Şcoala anuală de vară:„Apa – angajamentul pentru viitorul nostru”

Ta:5.000a N S PreedinteleTraianBsescu Agenda CJTimis/2009/AgendaCJT IV... · Sânpetru Mare Bnenii...

Documents

Transcript of Ta:5.000a N S PreedinteleTraianBsescu Agenda CJTimis/2009/AgendaCJT IV... · Sânpetru Mare Bnenii...