T2.proiectul de scaderea a tva

4
Proiectul de scaderea a TVA Datele estimate pentru trimestrul I indică un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei, în condiţiile în care construcţia bugetară prevedea un deficit de 6 miliarde lei, iar pentru România, ţară care vrea să se dezvolte, excedentul bugetar nu este neapărat un lucru bun. De aceea Guvernul a luat în considerare posibilitatea să diminueze cota standard de TVA de la 24% la 20% sau să introducă TVA de 9% pentru produse alimentare de bază, începând cu luna iunie. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 33,8 miliarde lei în primele două luni, reprezentând 4,8% din PIB. Încasările au fost cu 10,9% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Cheltuielile bugetare, în sumă de 31,5 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent mai ales în domeniul investiţiilor publice. Ar exista trei alternative diferite pentru rezolvarea problemei: 1. Diminuarea cotei standard de TVA de la 24% la 20 % începând cu luna iunie; 2. Introducerea TVA de 9% pentru produse alimentare de bază începând cu luna iunie;

Transcript of T2.proiectul de scaderea a tva

Page 1: T2.proiectul de scaderea a tva

Proiectul de scaderea a TVA

Datele estimate pentru trimestrul I indică un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei, în

condiţiile în care construcţia bugetară prevedea un deficit de 6 miliarde lei, iar pentru România,

ţară care vrea să se dezvolte, excedentul bugetar nu este neapărat un lucru bun. De aceea

Guvernul a luat în considerare posibilitatea să diminueze cota standard de TVA de la 24% la

20% sau să introducă TVA de 9% pentru produse alimentare de bază, începând cu luna iunie.

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 33,8 miliarde lei în primele două luni,

reprezentând 4,8% din PIB. Încasările au fost cu 10,9% mai mari în termeni nominali faţă de

aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Cheltuielile

bugetare, în sumă de 31,5 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 6,2% faţă de aceeaşi

perioadă din anul precedent mai ales în domeniul investiţiilor publice.

Ar exista trei alternative diferite pentru rezolvarea problemei:

1. Diminuarea cotei standard de TVA de la 24% la 20 % începând cu luna iunie;

2. Introducerea TVA de 9% pentru produse alimentare de bază începând cu luna iunie;

3. Rămânerea neschimbată a TVA;

Vom efectua o analiză a avantajelor și dezavantajelor fiecăreia dintre ele.

Diminuarea cotei standard de TVA de la 24% la 20 % începând cu luna iunie .

Argumente pro ar fi: TVA în România are o cotă printer cele mai mari din Europa, ceea ce fac

produsele şi serviciile autohtone mult mai necompetitive decât ale altor state, reducerea generală

a evaziunii fiscale prin scoaterea la lumină a economiei subterane, încurajarea consumului, deși

au scăzut încasările din CAS, celelalte venituri au crescut, deci este loc pentru diminuarea

TVA. Punctele slabe ar fi: nu este sigur că săderea TVA va duce la o scăderea a preţurilor,

scăderea TVA s-ar face cu sacrificarea investiţiilor, ar exista riscul ca, colectarea să fie

deficitară şi să se ajungă la un deficit mult mai mare decât cel propus și nu se va îndeplini țintele impuse de Comisia Europeană.

Page 2: T2.proiectul de scaderea a tva

Introducerea TVA de 9% pentru produse alimentare de bază începând cu luna iunie.

Argumente pro ar fi: reducerea generală a evaziunii fiscale prin scoaterea la lumină a economiei

subterane, încurajarea consumului, pe un orizont de câţiva ani, nu mulţi, va crea, probabil, câteva

sute de mii de locuri de muncă legale deoarece multe produse alimentare sunt produse în

România, eliminarea partială a intermedierii comercială cu alimente, stimularea agriculturii şi a

procesatorilor. Punctele slabe ar fi: nu este sigur că săderea TVA va duce la o scăderea a

preţurilor, scăderea TVA s-ar face cu sacrificarea investiţiilor, ar exista riscul ca, colectarea

să fie deficitară şi să se ajungă la un deficit mult mai mare decât cel propus și nu se va

îndeplini țintele impuse de Comisia Europeană

Rămânerea neschimbată a cotei TVA. Argumente pro: diminuarea riscului apariţiei

deficitului excesiv, calculele Guvernului nu au fost făcute foarte aprofundat . Argumente contra:

taxe mari înseamnă evayiune fiscare mare, agenţii comerciali fiind tentaţi să nu-şi plătească

taxele foarte mari pentru a supravieţuii sau pentru a-şi creşte profitul.

Actorii relevanţi care pot influenţa elaborarea acestei politici ar fi : partidele politice din

opoziţie şi de la putere, Guvernul prin Ministerul de finanţe, Ministerul Industriei şi Comerţului,

Ministerul Agriculturii, Comisia Europeană şi ceilalţi parteneri internaţionali ai României,

investitorii şi agenţii economici din industria alimentară, agentii economici din toate ramurile

economiei naţionale, populaţia.

România rămâne o ţară cu o populaţie preponderent ocupată în agricultură. agricultura ţării

este nefiscalizată, Agricultura nefiind fiscalizată nu atrage nici investiţii, iar dacă nu atrage

investiţii, nu are cum să devină eficientă şi, deci, nu are cum să plătească salarii mai decente. În

acelaşi timp potrivit Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta

evaziunea fiscală în industria alimentară atinge un nivel de 50-60% din totalul pieţei, fiind în

continuare în creştere din cauza nivelului mare al TVA De aceea eu tind spre soluţia

Introducerii TVA de 9% pentru produse alimentare de bază.