tNo. 1. Írn numèr, 25 b. SambM, 1 (13) Ianuarie 1877.

MONITORUL OFICIALAB ONAMENTUL :

PE AN, TREI-DECI §i $ESE; *ESE LIINI, 20 LEI

( Avgn Ianuariei An AM Iulie )

AL ROMANIEI

ANUNCHIRILE :

LINIA DE TREI-DECI LITERE. TREI-DECI BANI

( inserarea II-a si mal. departe, 20 b.)

tPretul uneT publicatiT judi ia+g 3.1pAngl la cine-deci liniT, chief le ; 611 mal

mare de eincl-decT linii, dece let

DIRECTITJNEA :strada German A, c urtea erban-Vocil

Scrisorile nefrancale se refug

Insertii si reclame , 6o b. linia,inserarea II-a si MaT departe, 20 banT linia.

Anunciurile se primesc i cu anul

SIJMARPARTEA OFICIALA. - Ministcrul de ti-

name : Deerete. - Jurnal si transact:tune. -Preseurtare de decret.-Deeisiune ministerialA.

Ministerul cultelor instructiund publice :Prescurtare de decret

PARTEA NEOFICIALA. - Sumarele sedin-telor AdunareT deputatilor de la 28 si 30 De-eembre - Continuarea sedinteT SenatuluT de la

18 Decembre. - Continuarea ;;edinteT AdunAreTdeputatilor de la 18 Decembre.

Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-tive si particulare

PARTEA OFICIALA

INALT ORDIN DE I.

OstaA

In anul care incetésit astádi , prindisciplina vóstr i eildurosul resunetce a Osit in voY apelul Tèreï, ati me-ritat stima ii increderea Nóstrh.

multtimesc! Patriotismul vostrueste cel maï bun garant , oh' veti fitot-d'auna gata a v6 face datoria, dadTéra v6 va incredintia apèrarea drep-turilor séle.

Fii nestrgmutati a practica cain trecut aceleasï virtup militare ; ast-fel numaI veV merita inalta onóre d'afi scutul Patria

vt) urez un an bun i fericit.Dat in Bucurescï, Ia 1 Ianuaritt

1877.CAROL.

MINISTERUL DE FINANCE,

CAROL I,Prin graeia luT Dunme4eti si vointa na-

Donn al Românitor,La to0 de facitt si viilori, sánétate ;Asupra raportului ministruluT Nos-

tril secretar de Stat la departamentulfinancelor, sub No. 35,300, prin careNe supune la aprobare jurnalul con-siliuluI de ministri, No. 3, incheiat insedit0 sea de la 18 Decembre curent;

In virtutea art. 93 din ConstituOune,Am decretat i decretAmArt. I. Se vor inscfie Ip, registrele

datorieT publice, cu dreptul la pensiu-ne de servicitt constatat de comitetulpensiunilor :

D. I. Herisescu, cu leT 308, 64 pe lung;D-na Elena Alex. LAsAreseu, eu leT 246,

banT 90 pe lunA ;D-na Efrosina Toma Bacrétii, cu leT 160,

banT 49 pe ;D-na Elena George Mavromati , cu leT

55, banT 55 pe hula ;D. eApitan lön CocotA, , cu leT 98, banT

69 pe lung ;D. Ion Inghelichy, eu leT 222, banT 22

pe lunA, ;D. loeotenent Pungl Constantin, en leT

154, banT 32 pe lunA ;D. Mihail Petreseu, eu leT 172, banT 82

pe lunA ;D. Isaia Lereseu , eu la 123 , banT 45

pe lunit ;D. Ión Dimitreseu cu leT 49, banT 38

pe lunA ;D. Teodor Veisa , en leT 456, banT 78

pe lunA ;D. Constantin Tigler, doctor, eu leI 74,

banT 7 pe lunA ;D. Alexandra Bonis, eu leT 86, banT 41

pe lunit ;D. Toma Penescu , eu lei 148, banT 14

pe lunl;

D, Stefan N. Ruseneseu , eu lei 395, b.4 pe lunl;

D. eApitan Duteseu Nieolae, cu lei 163,banT 83 pe lunA ;

D. Dumitru G. Simulescu , eu lei 493,banT 82 pe lunA;

D-na Elena Grigorie BrAdeseu , eu lei123, bauT 45 pe lunA ;

D-na Olimpia D. Elefteriu , en lei 98 ,bani 11 pe hula;

D. colonel Dimitrie Miclescu , eu lei246, banl 91 pe lunA ;

D. Nieolae Marinescu , eu leT 49, banT38 pe lunA, ;

D. I. R. Doiceseu , eu let 172, banT 82pe ;

D-na Sevastita GhitA Georgescu, eu lei98, banT 76 pe lunA ;

D. sub-loeotenent Nieolae Dragomires-eu, eu leT 102, banT 86 pe lunA ;

D. Teodor I. Costin, eu lei 61, banT 72pe lunfi. ;

D. Ión Ionescu, eu lei 98, b. 76 pelunA;

D. S. Hilsenbeek , en tel 61 , banT 72pe lunA ;

D. cApitan Grigoriu Constantin, eu leT102, banT 86 pe lunA ;

D-na Sofia Petraehe Georgeseu , cu lei74, WO 7 pe lunA ;

D. Leon Dimitrovici, en lel 49, banT 38pe lunA ;

D. Ianeu C. Bolintinénu, eu lei 370, b.36 pe lunA ;

D. George Donceseu, eu leT 148 , banT14 pe lunA ;

D. Vasile Zamfireseu , eu lei 222, bag22 pe innA ;

D-na Maria Mich. Ioneseu, en lei 98, b.76 pe lunA ;

D. Dimitrie Plopénu, eu lei 37, banT 3pe lunA ;

D. Dimitrie Pancu, eu lei 123, banT 45pe lunA ;

D. locotenent Tutunaru I6n, eu lei 154,banT 32 pe lunA;

D. locotenent Epure Teodur, eu leT 88,banT 77 pe lunA ;

2 moNrroRuL OFICIAL AL ROMANIE1 1 (13) Iannarie 1877

D. George Nicolescu, cu lei 160 , bani48 pe lunä, ;

D. Nicolae Fruuzit , cu leT 98 , bani 7pe lung ;

D-na Smaranda I. Gudgiu, cu leT 86, b.41 pe luna ;

D-na &face, I. Ionascu, cu lef 246, bani90 pe lunit;

D. Ión Paliologu, cu lei 592 , bani 59pe lunä, ;

D. Antonio Nicolaide, cu lei 37, bani 3pe lunä ;

D. Eón Marinoschi, cu lei 160, bani 48pe lunä ;

D. Dimitrie CAtunenu, en lei 222, bani22 pe lunä ;

D-na Zoe Rësenu, CU 1eÏ74,b.7pe1un;D. Dimitrie Padure, ell lei 57, baui 61

pe lunä ;D. Ión Frangopolo , en lei 43, batii 21

pe lunä ;D. Scarlet iscan , cu lei 148, bani 14

pe lung, ;D. Sava utescu , en lei 172 , bad 82

pe lunä ;D. Dimitrie Ciocârlie, cu lei 123, bani

44 pe lunä;D. Ión Viorescu, eu lei 98, banT 76 pe

lung ;D. locofenent Eon Sava Ión, cu lei 132,

bani 99 pe lunl ;D. G. C. Petrescu, cu lei 123, bani 45

pe lunä;D-na Teodora D. Diculescu,

bani 42 pe lunä ;D. Anastasie Ciogolea , cu lei 30, bani

86 pe luuà ;D. Vasile Gärlesténu , cu leT 395, bad

6 pe ;D-na Regina Gaorge Grosu, cu lei 197,

banT 52 pe lunä ;D. Costache Mencin, cu lei 197, banT

52 pe lunä, ;D-na Efrosina tef. Berlescu, cu lei 78,

bad 96 pe lunä.Preotul Economu Nic. Roiu, cu lei 206,

bani 29 pe lunä ;D-na Zoe George Costa-Foru, cu. leT 740,

bani 74 peArt. II. Plata acestor pensiuni, care

mensual sunt de lei 10,506, banT 45,éià pe an de lei 126,077, bani 40, seva face de comitetul pensiunilor dinfondurile séle fixate prin legea de la1868 si acea din 1872, cu inceperede la i lanuariìl Ttnul 1877.

Art. III si cel din urmg. MinistruNo-stru secretar de Stat la departamen-tul de finance este insgrcinat cu ese-cutarea acestuT decret.

Dat fil Bucuresci, la 28 Decembre1876. CAROL.Ministru seeretar de Stat

la departamntul de finance,

J. C. Briitiann. No. 2,364.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnedeti si vointa na-

tionalá Domn al Românilor,La to0 de facia 4 viitorl, sánNatelInecyend raportul ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departamentulfinancelor , sub No. 35,301 , princare Ne supune la aprobare jurnalulconsiliului de ministriT, sub No. 4, in-cheiat in sedinta din 18 Decembrecurent ;

In temeiul art. 93 din Constitutiune,Am decretat i decretgm :Art. I. D. Lin Tgutu se va inscrie

in registrele datoriei publice cu drep-tul de adaus la pensiune de serviciticonstatat de comitetul pensiunilor.

Art. II. Plata acestuT adaus , caremensual este de lei 123, bani 45, érganualleT 1,481, banT 40, se va face decomitetul pensiunilor din fondurile sé-le, ca incepere de la 1 Ianuarib. anul1877.

Art. III si cel din urmg. MinistruNostru secretar de Stat la departa-mentul financelor este insgrcinat cuesecutarea decretului de facia.

Dat in Bucuresci, la 28 Decembre1876. CAROL.

Ministru secretar de Statla departamentul de finance,

t C. Briitiann. No. 2,363.

CAROL I,Prin gratia 10' Dumnedeil i vointa na-

Domn al Rominilor,La tqi de facia' i viitort slingtate;Asupra raportului ministrulul Nos-

tru secretar de Stat la departamentulfinancelor, cu No. 34,204 bis., din 16Decembre 1876, cu care Ne supunespre confirmare actul de transactiuneiticheiat de administratiunea domeni-elor Statului, sub No. 20,242, din 31Julie 1876, cu D-na Maria P. Mate-escu, pentru stingerea datorieT lasatade defunctul P. Mateescu, din arendamosiei Statului Créta si StefamesciT, peperiodul 1866--1871;

ITNend jurnalul cu No. 3, din 13Noembre acest an, prin care consiliulministrilor a incuviintat acea tran-sactiune ;

Av'end in vedere omologarea 'datade tribunalul Ilfov, sectia III, sub No.1,117, din 1876;

AvOnd In vedere i art. 20 din le-

gea pentru administrqiunea domenie-lor Statului ,

Am decretat i decretgm :Art. I. Transactiunea incheiata de

administratia domenielor cu D-na Ma-ria P. Mateescu, se aprobg si de NoT.

Art. II. si cel din urmg. MinistruNostru secretar de Stat la departa-mentul financelor este insarcinat cuesecutarea decretului de facig.

Dat in Bucuresci, la 17 Decembre1876. CAROL.

Ministru secretar de Statla departamentul de finance,

I. C. Brittiann. No. 2,323.

CONSILIUL MINISTRILOR

Jurnal.In sedinta de ast411, SAmbätä, 13 No-

embre 1876,Consiliul ministrilor luând in conside-

ratiune raportul D-lui ministru secretarde Stat la departamentul financelor, No.20,241, prin care cere a se ineuviinta tran-sactiune propusä de D,na Maria P. Mate-escu, ca, din suma de lei 8,389 , bani 50,datorità Statulul de defunctul ei socit Pe-tru Mateescu, din arenda mosiei Or* siStefänescii, din judetul Ilfov, pe periodul1866-1871, sá r6spundl numaï suma de2,000 lei;

Avend In vedere eh' transaetiunea pen-tru datoria din periodul din urml 1871pAn6 la 1876 este ineuviintatà de fostulConsiliu de ministri si aprobatà de In-altimea Sa Domnitorul, conform art. 20din legea domenielor ;

Având in vedere avisul dat de consiliuladvocatilor StatuluT, atasati la administra-tiunea domenielor Statuluï, prin care opi-nesä pentru primirea transactiunei de acum;

V6c,I6nd si actul de transactiune inche-iat de administratiunea domenielor cu D-naMaria P. Mateescu, sub No....;

Consiliul aprobl aeestä transactiune,ast-fel cum este incheiatà, si autorisl peD. ministru de finance a procede la lade-plinirea celor alto formalitäti pentru orno-logarea el' de tribunal si sanctio Iarea declue Märia Sa Domnitorul, conform art.20 din legea organicä a administratiuneidomenielor.

Dispositiunile acestui jurnal se vor a-duce la indeplinire de cAtre D. ministrude finance prin administratiunea domenie-lor Statului.

L C. Brittianu, D. Sturdza,G. Chip, bantam!, Eng. Stitescu.

Transagiune.Intre noT administratort aT domenielor

Statului, pe de ul parte, si D-na Maria P.

1 (13) Ianu arie 1877 MONITORUL OFIOIAL AL ROMANIEI a

Mateescu, de alta, s'a inehelat urmatórele:NoT administratorï aï domenielor Sta-

tuluT , avénd in vedere propunerea facutade D-na Mateescu, prin petitiunea fare-gistratit la No. 1,066, din 10 Martie 1876,pentru stingerea datorieT läsata de defunc-tul sgt socit Petre Mateeseu, din arendamoqieT Statuld Creta i Stefanescii, dinjudetul Ilfov, pe periodu11866-1871, Insuma totala de leï 8,389, banT 50;

Avénd In vedere avisul consiliuld ad-vocatilor ataqatT la administratiune, din -26Mal 1876, prin care opinésa pentru admi-terea propunereï;

Avénd in vedere si art. 20 din legeaorganiel a administratiund domenielorStatuluT ;

Ne indatoram a primi de la D-na MariaP. Mateescu, suma de 2,000 leT, pentrustingerea espusei datoriT si a ineeta cuurmarirea imobiluluï afectat drept garantiede la repausatul P. Mateeseu, pentru pazacontractuluT citateT moii, prin actele le-galisate de tribunalul Ilfov, seetia III, laNo. 61, din 1870 si 247, din 1871 ; érit

Efi Maria P. Mateescu mg oblig a rgs-punde preclisa suma de 2,000 leT imediatdupa savéreirea formalitatilor prescrisede lege, pentru ca aces% transactiune safie definitiva.

Acesta transactiune va fi obligativa pen-tm ambele pArtT numaï duprt ce se va a-proba de onor. consilifi de ministri, se vaomologa de tribunal si se va eonfirma deMaria Sa Domnitorul, conform art. 20 dinlegea organica a administratieT domenie-kr Statuluï.

Faeuta astary, la 31 Julie 1876, in dougesemplare, din care unul va rginânea inadministratia domenielor, éra, altul se valibera D-nel Maria P. Mateeseu.

Administratorf : L. Catargi, Gr. N.Mann.

Director: 1. Serblinescu.Maria P. Mateescu.

Cu autorisatia consiliuld de familia alminorilor caset defunctuluT Petra Matee-scu, omologata de tribunalul Ilfov, seetiaI, civila, prin jurnalul No. 3,235, din 9Septembre 1876.

No. 20,242. 1876, Iulie 31,

Tribunalul Ilfov, sectia

Tribunalul, pe basa cerereT ce face onor.administratiune generala a domenielor qipadurilor Statuluï, prin adresa No. 30,897,din 1876, prin care cere a se da autenti-citatea acestuT act de transactie, incheiatcu D-na Maria P. Mateescu;

Avénd in vedere i declaratiunea facutgde D-na Maria P. Mateescu, inaintea tri-bunaluluï, ca acast act este facut qi deD-sa, c consine libera D-séle vointrt si caeste subsemnat prin propria D -sae sem-Lifitura ;

Avénd In vedere i disposillunile art.1,171 din coda civil, da autorisatiunealegala a acestuT act.

At. CMvu, I. Cerchez.(L. S.) Grefier, 1. I. Petrescu.No. 10.078. 1876, Decembre 2.No. 1,117 al condiceT.

1876, Deeembre 2.Vol. XI.

Prin tnaltul decret cu No. 2,362,din 28 Decembre 1876, in urma pro-punerei fAcutl de D. ministru secretarde Stat la departamentul financelor,,prin raportul No. 35,302, D. NicolaeD. Florian este numit in postul de ve-rificator al casieriei generale a dis-trictului NémO, in locul V. Cior-nei, pus in disponibilitate.

DecisiuneMinistru secretar de Stat la departa-

mental financelor,Avênd in vedere raportul sefuluT percep-

tor de la biuroul de vama Gura-Prutuluï,No. 324;

Avénd in vedere art. 43 al legeT gene-rale a vamilor,

Decide :Art. I. D. Raduleseu Ión, fost revisor la

llama Vêrciorova, este numit tu postal deimpiegat de cancelarie clasa IV la biuroulde vama Reni, In local D-luT SimilacheVasile, demisionat.

Art II. Decisiunea de facia, se va pu-Mica In Monitorul oficial.

Art. III. D. director general al vamilorcontributiunilor indirecte este insarci-

nat cu esecutarea decisiunel de facia..Facutrt In Bucuresd, la 24 Deeembre

1876.P. ministru financelor, B. Bratiann.No. 35,364. 1876, Deeembre 24.

MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUC-TIUNEI PUBLICE.

In urma recomanda0unel D-lui mi-nistru al instructiunel publice i cul-telor, din raportul No. 12,116, M. S.Domnitorul, prin Mahal decret dom-nesc cu No. 2,3494 a bine-voit a a-proba, cu incepere de la 1 Decembre1876 , numirile D-luï I. Th. Pancu,copist caligraf la directiunea generalga arhivelor Statuldf, in postul de ar-hivist clasa III de la acea direcOune,

In locul D-lui N. Muscelénu , trecutIn alta functiune, si a D-lut Radu No-vian in postul de copist caligraf,, inlocul D-lui Pancu, inaintat.

PARTEA NEOFI,CIALÄ

Bucuresci, 31 Decembre 1876.

ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA ORDINARA

Sumarul sedinkI din 28 Decembr e .1876

Presidentia D-luT presedinte C. A. Ro-seta

Inainte de facerea apeluluT nominal, D-nupresedinte esprima AdunareT sentimentalde profunda durere ce Camera si Ora In-tree' inebreit prin treeerea din viata adoctoraluT Panait Iatropolu, representantulcolegiuluT I de Buzgri..

Se primesee apoT urnagtórea propunere:Camera esprima durerea sa pentru per-

derea unuia din cei maï insemnatï barbatTaï RomfinieT, din eeT maT distinsi si iubiïmembriT aï sgT, doctorele in medicina Pa-nait Iatropolu.

Tot de na, data decide ca uit comisiunedin Anal eT de 15 membri, impreunit cubiuroul sa ia parte la ceremonia funebra.

,,Biuroul este insarcinat a comunica fa-milieT acésta decisiune a CamereT, si a opublics in procesele sele verbaleK.

Procedênduse prin sortl la numirea co-misieT care sri asiste la acésta imorman-tare resultatul este :

Locusteanu B. Nicolae, Vulturescu Gri-gorie, Cantilli Gheorghe, Bechianu Stan-ea, Poenaru Bordea lón, F'undescu Constan-tin, Costinescu Emilia, Colibäsénu Con-stantin, Boranescu A. Constantin, Econo-mu P. Dimtrie, Candiano-Popescu Alexan-dra, Pruncu Dimitrie, Dr. Polisu, BueseuPuri, Filipescu Emanoil.

Se incunosciintésa a nu se tine eedintain (lima aceleT imormantarT pentru ea Ca-mera intréga de va voi, sa pótá asista la

D-nu preqedinte declara, cit nefiind pre-senti de cfit 63 D-niT deputatT, Adunareanu póte inn sedintä.

Sumarul sedinteï de la 30 Decembre 1876.

Presedentia D-luT vice-preqeclinte Si-hIénn Alecsandru.

Sedinta se deschide la orele 3 3/4 duph

PresentT 75 D-nT deputattSumarele sedintelor din 23 j 28 De-

cembre curent se aprobA,

itiartatl orW1AL AL 1tOMANIE1 1 (13) Ianuarie 1877

Se acordA concedit D-lor deputatT Vil-Iner Alexandra, Cozadini Dimitrie, GeneseuDimitrie, Carabatescu Ión i VladmirescuMihail.

Se ,respinge concediul cerut de D-niTdeputatl Rose tefAneseu, Tacu George,Dumitru Miclescu, Sturdza Ión si Era-elide Leon.

Se trAmite la raportorele comisiuneTbudgetare, petitiunea locuitorilor din Tar-gu-Némtu, a monahielor de la monastireaDinteun-Lemn, acelor de la monastireaSamureAseseT si a studentilor facultAtelde sciinte de la universitatea din last

Se tramite la comisiunea de indigenatpetitiuuea D-lor Eronim Tabai , StanislavBoicinski, Iosif Cocis, I. Grossa, si adresaD-luT ministru al justitieT impreunA cu pe-titiunaa D-lul Sigismund August Gole-iescu.t. Se tramite la comisiunea de petitiunT,petitiunea profesorelul Malgouverné, a D-luT I. AltinovicT, a locuitorilor comunelCermAzia, a D-luT Gheorghe Theodor, aD-lui Dim. Popa, a D-luT Ilie Popescu, aD-nel Marghióla Sighienescu,a D-luT MoiseRapaport, a D-luT Manole Gheorghe, a lo-cuitorilor comuneT BogdAnesei , judetulBac,si a maT multor locuitorl fostY os-tasT din judetul MehedintY.

Se trAmite la comisiunea comunalA pe-titiunea locuitorilor din cMunele Costesci,Petrisul-de-Jos i Cornesci, precum i te-legrama locuitorilor comunel Probota.

Se inscrie la ordinea IileÏ raportul co-mitetulut delegatilor de sectiunT asupraproiectulaï de lege relativ la patronatele,inspectoratele i eforiele scolare.

Se tramite la comisiunea budgetarA sprea se cerceta de urge* projectul de legerelativ la facerea cheltuelelor si strange-rea veniturilor Statuld pe luna Ian uarifi1877.

Se trAmite la sect-innï projectul de legeprin care se acordA casierilor generali dejudete uA remisa de 10 si 15 la sutA pen-tru perceperea venituluT din ame4 jude-cAtorescT si a rfimAsitelor ee se vor Meandin acest venit.

Se procede din notti la votarea in totala proiectulul de lege pentru acordarea u-neT pensiunT de 180 let mensual kcote-nentulul Matti. Fotino.

Votantf 60Majoritate reglementarA . 38Bile albe pentru . . . . 57Bile negre contra . . . . 3

D. presedinte proclama c Adunarea aadoptat.

SA ia in discutiune proiectul de legerelativ la facerea cheltuelelor i strange-rea veniturilor pe luna Ianuariii 1877.

Dup1 adoptarea luAreT in considerati-une si a fie-cAruT articol in parte, se punela vot proiectul tn total.

Votantl . . ..... 65Majoritate reglementarà . 38Bile albe pentru . . . . 63Bile negre contra . . . . 2

D. presedinte proclaml c§. Adunarea aadoptat.

Se proeede la votarea a douT membri,din cart until pentru casa pensiunilorcel-alt pentru consiliul de administrareal easel obligatiunilor rurale si domeniale;precum si a unuT secretar la biurofi in lo-cul aflat vacant :

Vo tantlS'aq ales :D. Cantacuzino Grigorie la casa pen-

siunilor cu 48 voturl.D. Const. GrAdisténu la constlid de

administrare al case obligatiunilor ruraleai domeniale cu 48 voturT, ér secretar D.Vizanti Andre cu 47 voturT.

Sedinta se ridiel la orele 5' L séra, a-nunciAndu-se cea viitóre pe Vinerl 31 De-e embre 1876..

61

SENATUL.

...././NaMeMON

SESWNEA ORDINARÀ.

Sedinta de la 18 Deeembre 1876.

fidinta, se desehide la 2 ore si jumg-tate dupa amitt4T, sub presedintia D-luT M.Coghlnicénu vice-presedinte , asistat deD. secretar CAmArtiqescu Nicolae.

(Urmare)

D. Al. Géni. D-lor senatorT, dati'mT woesA lAmurese bine punctul discutiund: SepresintA ul lege specialetei insist asti-pra acestut punct, mat eu séml in privin-ta celor dise de D. Apostolénu.In acOstAlege specialA se cere suprimarea arestuldpreventiv pentru presit. Cu ocasiunea a-cestel legT speciale se propune un amen-dament, un amendament cu total late illaltit ordine de idet, dic cu totul intr'uàaltA ordine de idet pentru e cred cA as-tA-dt in secolul al XIX nu putem sA asi-milm, nu trebue sA asimilAm pejurna-litÏ cu deliquentit ordinart.

D. Dimitrie Ohica. i ell chiar, i Ia-comae fost prefect, si altiT ca noT nu me-ritä protectiunea legel ?

D. Al. Géni. Nu am sl mfi ocup de D.lacovache, asta-clï ne ocupiim de suprima-rea arestulut preventiv in materie de pre-

; este bine saq nu sA esiste acest arestpreventiv ? Aci stA chestiunea.

Acura, el pe lêngA acest inconvenientmaT stint i alte inconveniente ; se póte,dar nu vedetl, D-lor, cä daca am merge cunit asemenea teorie am ajunge sA nu malputem vota nict utt lege. Att venit eu unamendament, pentru a modifica uA dispo-

sitiune penalA óre-care, dar numaT acestaeste punctul care trebue aA se modifice talegislatiunea nóstrA penall ? CAnd dar nise presentA un project special, nu vfid tuce chip putem sh introducem a cest amen-dament.

Mat intAit, D-lor. Constitutinnea chiara flcut uA deosebire intre delietele de pre-

si delictele ordinare ; i dovadA cA afAcut uà deosebire in acOstA privintA, nuavett de cAt s citiO art. 24 din Consti-tutiune Acelaq deliet comis prin presA, qicomis prin graiA nu se judec de aceeastinstantA. Alta este jurisdietiunea care ¡a-decl pe cel alta acea care ju-decA pe acel de al douilea. IJA insultA pringraiti se judecA de tribunalele ordinare,pe când uA, insultA prin presa se judecAde curtea cu juratt. De ce acéstA deosebire?Natura delictelor este aceia0, dar altuleste motivul determinat al fie-cArut dindeliquentl. In easul NAM, D-lor, este póteuA pasiune mesching care p6te face pecine-va sA comitl un asemeneaD-lor, dati'mt voe sA deschid aci un pa-rintes : Chid vorbim de arestul preventiv,nu seiti sA 6 esistat un cas uncle arestulpreventiv sa fi fost dat pentru injuril a-duse particularilor. Niel odatA nu s'a v6-dut esemplu ta tam nóstrA ea sA se fi a-plicat arestul preventiv pentru insulte saAcalomnit aduse unlit simplu particular. A-restul preventiv n'a fost intrebuintat decAt cAnd insulta s'a adresat la alte persónede at particulars cAnd s'a adresat la per-sóne mai sus puse. Acest parentes inchis,nu vedett dic, eA este uit deosebire intredelictele comise de un particular pringraiti precum: injurit, calomnit etc., çiintre delictele comise prin prestt ?

Nu vedeVi', D-lor, cà, in casul until delictde asemenea uaturA cords prin presä, a-cel ce comae nu este condus de un sen-timent meschin, nu este condus de un sen-timent de resbunare personala ?

Bite aprinderea discutiuneT, in luptapasiunilor politico, pe care le inteleg sile pricep, póte un om sA trécl peste limi-tele bunet cuviinte ; dar toca odatA repetcA, este ul deosebire enormA and cAutAmmotivul determinat inteun cas qi in cel-alt. Marl ile acesta ea sA vedem cA esistAutt deosebire intre aceleaqt delicte andsunt comise prin presA saA prin cale or-dinarl n'avem de eat sA vedem cä in pri-vinta preset a esistat tot-d'a-una, maT intóte rjle, uA lege speciala.

Cum dar am putea not, D-lor, când neocuptim prin ul lege de desfiintarea ares-tuluT preventiv in materie de presA sA ve-nim si sA introducem un amendament princare O. desfiintlm arestul preventiw pen-tra delictele ordinare ?

ET bine, D-lor, nu (lie cá chestiunea nulasA nimic de dorit, stint departe de Ras-ta, este mult de fAcut, i tocmal pentru ciieste mult de fAcut ta acéstä privintt, cred

1 (13) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 5

et nu ar trebui ea nit asemenea lege s o nare? 0 repet inel odatit, fn privinta ares- deliet. cum putem noT litsa in man auto-votm ast-fel cum se eere de unit CA tre- tuluT preventiv in materie de prest, nu rittSeT sit diet el esista, si 'T-am ltsa a-bue desSintat arestul in materie de prest, cred sl se rldiee un singurglas ca Est con- eest drept lsndu' i dreptul arestuldnu este unul dintre D-vóstrA care st nu teste utilitatea. Pria urmare vedeST et a- preventiv.susSint acésta; aasta este nit trebuinSa, naendamentul propus este de naturt ast-fel Dar merg maT departe si 4ic el chi arsimSitt de toST ; eel pucin, din toST eaST at in eat nu pate s impediee seest project and D-sa ar erode el ConstituSiunea nnlust euvantal pant aeum, n'am audit de la de lege, ccÏ acésta este u loge specialit proibl arestul preventiv, totusT aasta nunimenT sit diet el nu trebue desfiinSat. ET care nu are a face intru nimie eta propu- sake ayea raid un resultat, acT aastA le-bine, ce se face fast ? Se face ut toemélt, nerea din seeSiunea V. Aasta (lie, nu im- ge ea t6te legile nu p6te avea efect de eiltni se 4i.ce : bine, v dAm Rasta, dar ca pediel eitnsT de puein ca D-v6strit, prin de la promulgarea el, nu p6te avea efeetcondiSiune, dati-ne si none desfiinSarea dreptul de iniSiativit ce '1 aveST dupt Con- pentru trecut. Pentru treeut instantele ju-restuluT preventiv in mate.ie de cele-alte stituSiune, st faceST ut lege prin care sit deettoreseT at a se pronuneia déct arestuldelicte. ET bine, in privinta acesteT pro- cereST suprimarea arestuld preventiv te preventiv era sat nu oprit de Constitqiu-punerT, acestuT amendament, c,lic el nu easurile In care veST erede c trebue su- ne. Pentru aeeste consideratiunT sunt pen-putem si nu trebue st '1 admitem toemaT primat. SA disentitm aastit lege eu matu- tru votarea legeT propusit de guvern fitrApentru eonsiderantele D-luT Apostolénu, ritate i neaptrat sit faeem nit indreptare, nieT u modifieare.a na trebue sl votam ul asemenea loge en atat maT mult c. sunt informat et ar 6 D. I. Deslia. D-lor senatorT, din dim-eu ast-fel de repediciune. esistand un project de lege fa privinla iunile a se urmé4 vedeST et greséla este

D-lor, n'am avut timp sit esamines a- dreptuld si atribuSiunilor judecAtorilor a tutulor guvernelor cart s ati sueeedat demendamentul, dar dupl. cat '1-am observat. de instructiune si in privinSa arestuld la 1866 pant astit-c11, adiel de la promnl-Ore eredeST et el nu are ineonveniente? ET preventiv ta materie ordinarA.Prin urmare garea OonstituSiun4 si pant acuma; eteTbine, arestul preventiv are ratiunea luT de nu trebue ea eu ocasiunea uneT legi spe- de atunel töte guvernele cad s'at suceedata fi, si se tntemeiadt intait pe téma ct un eiale st introducem amendamente ca totul n'at presentat uit lege de inamovibilitatetom co a comis un delict p6te comite un strAine de materie. ea sA garantese esistena judeatorilor.altul. S'a 4is din partea onor. D. Apostolénu Déca s'ar fi flat acésta nu ne-am maT

Al douilea motiv este el leginitorul a el daea chiar acest amendament nu s'ar 6 preocupat eatusT de puein sat in materi-avut ténat cA daea ar llsa Ebert tit per- propus, totusT 0-sa era contra legeT pentru de prest eat si de delietele ordinare d6casónA presupust vinovatl intr'un deliet el se (Ace in loge euvéntul »conform cu trebue sat nu arestul preventiv, si étAóre-eare, ar putea st fact sA dispart pro- Constitutiunea", i cA aceste euvinte con- pentru ee: pentrn cA code penal last labele tn privinla faptuluT pentru care este stituind nit interpretare, noT dayem cAde- faeultatea judeettorilor libertatea deliqu-acusat ; si al treilea, cA 'Ate fugi. rea d'a face asemenea interpretitri. enSilor fa materie de prest, preeurn i ta

Acestea sunt cele trei eonsiderante, ra- D. G. Apostoldnu. SA nu punem in le- materie ordinarl, si nu se We usa de a-Siunea de a fi a arestulul preventiv. ET ge cuvinte care nu ar avea alt scop de at restul in mod eseepSio-bine, D-lor, cum voiST D-vóstrit ea al nu a face doctrint ; legea trebue al ordone, nal, undo jud3cAtorul glsesee pentru alAsaST judecittornle de instruellune, care si sit llsitm ea doctrina sit raSionese in garanta societatea el trebue st fie un preepóte fórte bine si intr'un mod patent sit bertate de am fteut bine sat nu prin vo- venit pus in arestul preventiv. i déca ju-seie et eutare ore care astl-41 a comis un tul nostrn. deettoriT ar fi inamovibilf n'ar fi nimie dedeliet, daea 'T va da libertatea are sit se D. Al. Géni. ET bine, D-lor, aÏ auc,lit pe temut, i discuSiunea de facil n'ar ma'lsustragl justiSieT, si el daca acel cm nu D. Apostoléntt ce argument a acing; ileum avea ratiunea eT de a fi. De aceea, am disar fi tnehis se MIA in posiSinne de a putea iatit si al. I de sub art. 24 din Constitu- el gresala este a guvernelor treate.st stérgit tóte probele ee are st vinit in Slime: Aeum and astit-41 vine un project decontra luT, in fine sit seie intr'un mod pa- Art. 24. OonstituSiunea garantédl tu- lege ea sit inlocuiasel aeea gresélt, ea sittent et daet nu s'ar inehide acest orn, p6- ,,tulor libertatea de a comunin si publiea dea ut garanSie maT mult eel puein preset,te sit comitt maine si alte delicte. ET bine, ideile i opininnile kr prin grait, prin et ered et trebue sal primim, cleT un de-D-lor, voiST sl nu litsaST judecittoruluT de "seris i prin prest, fie-care fiind réspun- lid de prat nu trebue sit fie blnuit maTinstrueSiune dreptul de a procede clupt otor de abusul acestor libertAST in ea- inainte de a se da nA hottrare asupra ea-eircumstante, in imprejurArT de asemenea surile determinate prin codicele penale, suluT; i s'ar putea intêmpla ea un guvernnaturt ? VoiST al nu 'T lAsaSi dreptul st care in matt privinSA se va revisui si mane, poimane, st pue in arest preventivOtt apreeia tóte aceste eircumstante i compleeta, ftrit fast a se putea restrange pe uA persánt care ar fi scris sad ar fi de-

a nu 'T lAsaST faeultatea sl pótl sine pe dreptul ia sine, set a se infiinSa ul lege nunciat ceva in contra guvernuluT.eine-va In arestul preventiv anci se va eseeptionall. Onor. D. Dimitrie Ghiea 'mT-a flout ulconvinge et acestea are sl se intample Delictele de pros/ aunt judeeate de aeusare adinéorl: a d.is el, in eombatereaand prevenitul va fi liber ? ,,jurit." ce am fleut erT D-lui Apostolénn, aï fi

Este eu putinSt o asemenea disposiSiu- ET bine, D-lor, pentru a dovedi el Con- spus el intenSiunea sectiunel V care ane ? Acésta este o simpll observaSiu- stituSiunea ehiar un cere arestul preventiv propus acel amendament a fost a nu sene pentru a arks inconvenientele unuT a- in materie de pre* n'avem de eat sA ve- putea vota desfiinSarea arestuluT preventivsemenea amendament. Prin urmare, and dem no singur luau; and Constitutinnea pentrn presit; eT bine, D-lor, repet i aeumamendamentul se póte eritica tu aastl creed a jurisdieSiune speciall, juriul, et D. Apostolénu, tn discuSiunea acestuTprivinSA, eind singurT venim si deelartm pentru a jwieca waste procese, pe and project de lege, nu s'a arltat alt-fel de cateit trebue sl facem ceva In privinSa area- pentru aceleasi deliete and aunt eomise a voi sit paralisese presentul project, 4i-tului preventiv, sit se determine intenn pe cale ordinart last pe tribunalele ordi- and: &Sea nu veST vota amendamentulmod der atribuSiunile judeettoruluT de in- nare ea sit le judece, eine nu vede a ea a propus de seeSiunea V, nu void fi raidstrueSiune, de ce nu voiST st ne ltsati tim- voit a constitui soeietatea sinumat socie- pentru lege.pul necesar sit putem st ne luminlm asa- tatea judeeltóre despre esistenta lor, si a NIA, D-lor, and vine onor. D. Dimi-pra acestuT punet ? Care este pripa ea Mica din mans antoritittel ori-ce amestee trie Ghiea i v jice el si arestul preven-chiar astl-q1 sl cereV suprimarea arestu- in acéstit privinSit. Dael dar societatea tiv In materie de deliete ordinare a fielut preventiv tu materie de deliete ordi- este competentA a (line el was% sad nu desfiinSat, pentru eonaiderantele ce

6 t MONITORIII0FIOIAL AL ROMANIEI 1 (13) Ianuarie 1877

arAtat D-sa, incuragiat p6te si de autori-tatea onor. D-luï Bosianu, uitl cl de la1865 a fost de doug or ministru, si cutóte aeestea, aeest cod functiona i atuneT,

D-sa nu se vAita, de si arestul gerneade 6menT nenorociti carÏ erad pusl in pre-ventiune in materie de presa si de delicteordinare AtneT nu a venit D. DimitrieGhica sA diel: D-lor senatorl i D-lor de-putatl, sA bine-voitl a modifica akalege; sad cel puein s fi ordonat judilorde instructiune sA nu fael acel arest pre-ventiv in materie de presa. i vine ast1-41D-sa sit ne propue maï malt de cat atat,nou6 care am considerat libertatea abso-luta a preseT ca un vis al Romanid ? CAel,in adev6r, a fost destul numaï u propu-nere sl se fael, i tóte jurnalele ad mace-put sA vorbéseA. WM, astl-dl ni se dice:sl punetY i aeest amendament, eAel alt-fel nu vom primi legea De unde atata ge-nerositate, pén6 a sustine cA arestul pre-ventiv in materie de delicte ordinare sAfie si el desfiintat?! D-lor, aimed nu pótest nege ert sunt materiT uncle arestul pre-ventiv nu ar trebui sA esiste; spre esem-plu s'a dat u. palma, se pane la arest ; s'ainsultat u.A autoritate si se pune la arest5, 6 hal! Acésta nu trebue sA fie. Witóre credeli c i astl-cy, pentru asemenealuerurï, judele de instructiune aplicA legeaea asprime? Martel un cuvânt maT multea s asigurAm, prin legea de facia, eelpucin pe deliquentil in materie de presa,rémitind a ne ocupa ea alta ocasiune si decel-alt1 deliquenti. SA facem d6rA acestbun inceput, pentru ea sA nu maI vedemarestatl in preventie, pentru opiniile lor,6menl earl, inaintea juratilor, a judecitto-rilor lor naturall, p6te sl fie achitatl.

Reguland cestiunea materiel de presa,vom veni si asupra materiel ordinare, dupaee vom recunósee si vom gAsi earl suntaeele materiT uncle puterile Statulul sl vieBA arunce atéstA favóre care se aruncl adlasupra presel. Asa dérA, D-lor, sA nu seadueA acusatiune aid asupra guvernuluï,aid asupra intentiunilor nóstre, cA noivoim a asigura una fArl a asisura pe eea-

firnd eA, toemaï aceia earl acusA suntculpabill.

D-lor, onor. D. Lungénu ne-a vorbit destrAinl, de uniT redacturi earl ar ti handpane in man/ i ar fi strAbAtut ea injuriilepén6 in farailit; este necontestat acâsta.DérA acésta o permite óra legea, o inga-due Constitutia ? Nu ; Constitutiunea nulasa dreptul strknilor laid a fi redactorT,

.necum directori de jurnale; guvernul tre-bue sA impedice asemenea fapte din par-tea unuï strAin cum era aeel Bauer careinjura pe adversaril guvernulul trecut.Plingerea trebue a se aduee guvernulul,chiar al D-10 Catargiu, elel guverneletrecute nu venea sit dicA acelor strâinT :eine etÏ tu, care este nationalitatea ta?Are dreptate D. Lungénu in acéstl pri-

vintl, nu este insl garantia legilor, nueste garantia Constitutiunel contra acelorinjuril ale strAinilor? Causa este dérA gu-vernal care le-a tolerat i acest guvernrhea va tolera va fi si el culpabil. InsA,prin acésta nu va sA dieg cA trebue sApunem pedich presel; pentru eA presa esteu4 putere tu Stat, pentra el prin pres6suntem aï ceea ce suntem. D. DimitrieGhica a dis : care este graba a vota ad)."desfiintarea arestuluT preventiv in materiede pros/ ? Graba este, D-lor, cA nu seimce aduce diva de mane; trebuia votata deacum doul anl de dile ul asemenea lege,DérA nu s'a %cut, clel cu tót stAruintan'am isbutit a avea majoritate in Senatutrecut.

Acum e de datoria D-vóstrA sA arAtallOrd care v'a ales, el voitl ea presa sA serespecte, si a nu fi tradusA de cat inainteajustilieT, si name in cas de condamnare,si de esecutiunea hotArarel sA aibA loe a-restul, ceea ce nu este oprit prin acéstAlege.

Acura, onor. D. Dimitrie Ghica si onor,D Apastolénu, gAsesed cA trebue sa fieprip i in materie de delictele cele-alte.DerA nu mal avem i alte luerArT? j amputea IAA la Februarid, cat are sA tie a-céstA sesiune, s venim eu uA propunereca sà clasifielm delictele, si sA vedemcare se pot send de arestul preventiv sicare nu. Este gred prin un amendament sit

materiele corectionale nu mai estearest preventiv, cAel sunt casuri in caretrebue sl fie chiar eri, onor. senatori dupace am plecat de aei, aflaid cA u1 nenoro-eire s'a tntêmplat, s'a cAleat casa eui-va,si &el nu esista arest preventiv, hotulera sl fuga cu tóte bijuteriile furate. Estegred dérA de a veni in termed generali sia dice sA se desfiintese arestul preventivin materie ordinarA; ac6sta ar fi sl nu semal pót descoperi nimeni, ar fi el totlOhara' sit pue flére la eaciull, sl seplimbe i s aseepte ea al 6sA madam.-narea sad achitarea justitiel. In aid IAparte a lumel nu este desfiintat arestulpreventiv in materie ordinarit; sl vie slapue cine-va cA esista in Belgia, in En-glitera arestul preventiv desfiintat in ma-terie ordinarl. Am pules face 6re-carl es-ceptiuni revisuind cu maturitate si ca OMatentiunea acéstA materie a codulul penal.D6rA astA-di nu santem sesisatl de actistAlege. Rog d6rA pe D-nil earl ail combkutacest project de lege sA vie astit-dt sit nefacit multumirea nóstrl si a Orel intregivotând projectul de faciA, si not ne anga-giAm ca mane, poimane, când va veni anproject de lege pentru delictele &cotes co-reetionale, calificându-le , sA votAm euD-lor. Cum vretT D-v. sA v6 despArtit/ denol And este vorba de presA ea s o garan-tAm? Cad eu cat o fi mal garantatA presa,eu atilt se va respecta mar mult pe sine.Am Odut jurnale nu void sit v6 ostne-

nose a vi le mg ceti dar am Odd jur-nale care la 1863 injura, si in care sl ve-detT scum articole tot de ace scriitorïscrise cu multa seriositate i euviintA, inurma combaterilir si in urma observatiu-nilor Meute in publicitate si in CorpurileLegiuitóre. Voitl ins5, sl omoram presaRoman/ pentru cA streeurat unii spe-culantl earl aü abusat de libertatea el ata-&And autoritAtile, intrând in sdnul fami-liilor si chiar in morminte ca injuriiletor ? Pentru acésta trebue s/ se aplice le-gibe in fiintA, arit nu sA punem zAbalepreset intregi eu arestul preventiv.

Asa dérA, v6 rog, D-lor senatori, sl pri-miti acéstA lege; rog si pe D. Apostolénu,déea nu va avea reusitl astg-dl de a seprimi amendamentul D-sale pe careaid nu trebuia aducit cu ocasiuneadesbaterilor generale ei pe articole '1rog sl bine-voéseA a vota acéstA lege, asain cat sa vadA si Ora cA D-sa nu combatearestul preventiv in materie de presa,&ad nu póte obtine amêndou6 ideele ce aaustinut, primesee pe una care este mallesne de resolvat si care s'a votat si deCamera deputatilor.

(Va urma).

ADUNAR.EA DEPUTATILOR

SE SIUNEA OR DINARA

,5edinta de la 18 Deeembre 1876.

Presedentia D-lui vice-presedinte A.Tereaehin, asistat de D-nil secretarl I.LAteseu, G. Tacu si C. Climeseu.

kUrmare)

D. ministru de euIte i instructinnepnblicA. Voese sA respund la observatia-nile rAdicate de D. Voinov asupra eifrelce se trece pentru consiliul de suprave-ghiare a societittel actionarilor de la Ber-lin. AcéstA cifra a preocupat si pe D. mi-nistru. al luerArilor publice, i s'a Meatdeja studie tu cestiune si mal sunt ineAde flout. In dilele trecute s'a consultatchiar consilind de miaistri si s'a cerut siavisul ómenilor competinti; s'a studiatconcesiunea primitivl Strusberg, s'a stu-diat concesiunea Bleichroder, i Nano, ceadin urmA transactiune. Asigur pe D. Voi-nov si pe onor. Camerl el guvernul estedispus, indatA ce se va convinge cà ac6stAcheltuiaM nu ineumbA Statului Romanspre a se face din fondul de esploatare aeklor ferate, sA u térgA din budget. P6a6acum s'a mkginit in reducerea cifrel dela 100,000 la 40,000 lei pentru 1877. V/rog Incà al (UM sA nu v6 indoif in sin-gur moment despre bine-voitórea stkuintAa guvernalui de a face ceea ce e dreptlegale in acésM

1 (13) Ianuarie 1877 MONITORUL OFI JUL AL itOMANIEI 7

VoeT. Avem uà propunere.D. N. Fleva. 'MY permit, D-Ior dupe-

tati, sA vö intretin asnpra acesta cestiunt,care, dup. mine, este förte seriósà. Nic1-ell nu s'a fAcut drumurï de fer, in vedereel ele ati sA fie la greutatea tesaurulutpublic ; din contra, ele ail avut de scop intóte pArtile, nu puma a'a aeoperi cheltu-elile, clérl inc1 a produce si avantagiereale pentru Stat.

D-lor, vt) m1rturisese cA, din raportulD-lut raportor, na m'am putut Mari asu-pra causelor ce ail fAeut ca ta prevederilebudgetare sA se tróc1 numaï suma de 3milióne ca venit al clrumulaï de fer Ro-man-V6reiorova, si 50 mii de la linia dru-muld de fer Sueéva-Botosant. Vorbesc deambele limit de a/ datà, pentru facilitareadiscutiuneT, cAct argumentele sunt egalein privinta ambelor Unit.S'a fAcut IA mare incriminare acelor cartatt infiintat drumurile de fer in Ora Ro-mA,néseA, si multi ehiar din amicil lor oùincriminat pe aceï carT ail fost primiT ini-tiatorï aï infiintgret acestor drumurt de fer.Nat acésta a fost uà incriminare nedrép-tà; ekt, de vom lua tabelul cheltuielelorfAcute cu construetiunea drum trilor de ferin alte Orr, vom vedea c1 drumurile nós-tre stint acelea cart s'aA f1cut mai eftin.Acésta nu n1 ciic numal in privinta cons-tructiunerior, ei si in privinta veniturilor.De vom esamina veniturils vom vedea inadevAr cA in tóte tArile din lame drumuri-le de fer ati ajans sl acopere sacrificielece Statul a Meat; si dacA in realitate lanot s'a inténaplat ea drumurile de fer s1nu corespundA la sperantele nóstre, causeeste reaua stare de constructiurte in careati fost primite, si prea realm lor admi-nistratiune, érit nu infiiutarea lor. Clad D.raportator a fixat aceste venitult, a dis cAle fixézA dupà termenul de midloc al tame-grilor din aniï trecutt. DérA D-sa nu apus inaintea Camera situatiunea ineasAri-lor acute in mil trecutï, ea sA vadà Ca-mera dacA cifra ce cerem nol este usage-rat1, sail dacA este resultatul situatiunaveniturilor drumurilor de fer, si nu vor-bese de veniturT nete, ci de veniturile brute,cäeï resultatul brut este na normA sigur1pentru a calcula venitul curet. D. rap -Ida-tor sl mArginesce a ne 4ice c1 pane sumde 3 milióae let in vederea reducerilor f/-cute in budgetul de cheltuieh ale esploa-tAret, si dice cA acést1 evaluare de veni-tut-I tri anul 1876, se urcit la suma de 5milióne.

D. ministra cultelor i instructiundpublice. Pe Brtie.

D. N. MTS. M iertatt; Adunarea na-tionalà are dreptul sA, esaminede venituri-le brute, si esaminand aeeste veniturt ,dup1 regulile fixate pentru esploatareadrumurilor de fer, ia invitA pe guvern acontrola pa consilial de administratiune

sA, °I când atáta este venitul brut

la dramul de fer, atâta trebue sI fie veni-tul net, si acésta clupg un ealcul admis intótA Europa, érA nu acele veniturt sà fiàlasate la discretiunea societ14it actionari-lor ale fixa cum 'I' va plAcea. D-v. seitt euco conditiunt am acordat acöstA concesiu-ne; am acordat'o cu conditiunea ca al ga-rant1m societ1tiT uà dobIndA de 7 si jum6-tate la sutA din venitul carat, si dac1 vomlAsa venitul brut fArA control in mâna so--dot/tit, ea va mânca tot aeest venit, intre-buintându'l ia cheltuielt de intretinere, peeAnd plAtina pe fie care an 18 milióne.

latà pentru ce concesiunea si caetul deinsAreinArt recunósce Statului dreptul decontrol atAt in privinta comptabilitAtet ,cAt si in priviuta cheltuielelor, ca sl vadAdae1 aeele cheltuielt corespuncl cu adev6-rate necesit4, saù sunt mama nisce chel-tuielt destinate a inghiff tot venitul brutal drumurilor de fer.

D. ministru instructiuna publice diceaadineaort el veniturile pe anal 1876 suntnamaï pe hArtie. SI 'mï permit1 el credel soeietatea a fost ma malt interesatA sAaseund1 comisiund adev6rata suma a ve-niturilor nete, pentru ea sA trecem uà suna1maï mica si in armA ia A, fie autorisatà eatot rested acesta venit sl '1 trée1 la ea-pitolul cheltuielelor in paguba StatuteRoman.

ruga pe D. raportator sI espliee in-aintea Camera acest punct, cAct este demare interes de 6re ce este vorba de mili-óne I s'a dat lAmurirT comisiunet ee venitbrut a dat drumul de fer in anul 1874, si1873 si chiar in anul 1875 ? A raga peD. raportator sA 'rut dea ma Anteiti acestedeslusirt si pa urnaú voiti continua.

D. I. Codreseu, IatA insemaarea ea amestras din compturile eat() tu ministerulluer1rilor public() :

Drumal Roman-Vêrciorova pe anul 1873a avut la venituri 9,992,259 let 35 baul ,si la cheltuiele 6,743,289 let 57 banT.

Ceea ce face: 10,406 pentru fiA carechilometru.

In 1874 :VeniturT 11,250,000 let.Cheltuiell 7.284,562 but 27.In anal 1875 :Veniturt 13,025,000 lei.Cheltuiell 10,672,000 leiIn anal 1876, dup1 evaluarea budgetarl,

avem :Veniturl 16,000,000 let.Cheltuieli 10,000,000 hi.Acésta este insemnarea ce am putut do-

Wadi. Eram al o puiti in estenso In ra-port, dérl nu am putue clef ia 'int a venitdupA tip:it-tree raportulut, si reservamca sA a arlt acum inaintea D-vóstrA.

In ceea ce privesce bilantul cheltuiele-lor pentru linia Lemberg-Cerngutt-Iast ,iatA resultatul. Pentru anul 1870 avem :

VeniturT 352,000 let.CheltuielT 454,000 lei.

In 1871 :Veniturl 1,619,883 let.Cheltuieli 1,492,475 let.In 1872 :Veniturï 2,300,000 lei.Cheltuiell 2,328,000 ler.In 1873 :Veniturt 3,018,000 la.Cheltuieli 2,427,000 la.In 1874 :Venituri 2.990,000 lei.Cheltuielt 2,333,000 lei.In 1875 :VeriturT 2,915,886 let.Cheltuielt 2,706,029 let.D. N. Fleva. D-lor deputati, multumese

onor. D. raportator el nea dat óre care e-lemente, de si póte imperfeete, cAel si D-sale i s'a relatat acestea acum in pripA, cutóta acestea sunt elemente sufieiente pen-tru Cam eril spre a vedea cA, dae1 vom tre-ce sumele asa cum stint puse in projectulde budget, n'ar fi de cat sI gratificAm a-tat societetea drumula de fer Roman-V6r-eiorova, cAt i aceea Lemberg-CernAutt-Roman, cu sumele ce se vor ineasa matmalt de elt prevedem noi in budget.

V'am opus, D-lor, cA ta materie de ve-nituff trebue sA luAm norma incaskilordin nail trecug, i chiar eke/ n'as aveasurnele ineaskilor din tott aniT treeutt, 'nalar fi de adjuns sA am lama sumele ea s'atincasat intr'un an ca s1 conchid aproxima-tiv eke vor fi veniturile drumurilor de ferpe cet altI ant, cad veaiturile drunaurilor defor nu sunt ea cele alte veniturt; venituriledrumurilor de far are aeest bun el, en OaseAclerea productiunet, ele are acéstA pu-tere magiel de a merge tot cresand..,.

Voci. Nu e asa.D. N. Fleva. Când este miserie, dru-

manila de fer nu produc in adev6r cat tre-bue s1 producA, dérA nu putem sA tAgh-duim c1 activitatea lor este tot d'anna sa-tisfitchtóre. Voitt esemple ? Apol miseriau1, avem de 4, 5 ant In WA, si ca töte a-cestea in acest timp veniturile drumultilde fer ati creseut de la 9 Ong la 16 mi-lióne. Vedett dér1 cA veniturile drumulaïde fer merg mereu crescônd. Limp liniaSueéva-Roman si vedett cA a inceput cu200,000 la i acum a adjuns la 3 milióne,cresand din an in an.

:Acura, D-lor, sA, permitett u1 singu-rA observatiune. Am dis ea Statul Romanare dreptul si datoria ca sA esereite calmat mare control asupra administratiunetdrumurilor de fer; am dis cove mat malt:cA Statulyomân' trebue sA ia de normA es-ploatarea drumurilor de fer din statele Eu-ropa, si sa reduel cifra de esploatare lanot tu limitele cifrelor de midloe ce vaconstata eA, se cheltuiese in Europa, clefnu iateleg de ce la not sA se eheltuiaseitmat malt de cat 'in alto tAri; si acéstà da-torie Statal di are pentru euvântul c sent18 milióne anuitate 'Memorise in budget si

10 liONITOKUL OFICIAL AL ROMANISI 1 (13) Ianuarie 1877

este sciut el. in tóte pArtile lumei nu el-lltorii plMese drumurile de fer, ei mArfuerile si la noT nalrfuri a fost fórte pucine,dovadl lunile d'Anteid ale anulul aceluiaAprilie, Maid si Itiniti, tatimpul cArora seface esportul mArfurilor, cAnd venitul estemaï seadut de cât al anului trecut

deal lunile acestea din urml a produssume mai marY, acesta este fiind-cl a fostcAti-va turistï maï multi care a trecut pela 'ad si cart a mai sporit iueaskile. Elbine, in anul viitor, este sigur el espor-tul are sd fie tot op de paralisat ea ei a-nal acesta si in anul 1875, clei nu avem ceesporta, fiind-el nu s'a %cut semAnAturi.

voce. SA aseeptAm priml-véra.D. pre§edinte al consiliulut D-lor,

grid nu este, pentru ct seiti el nu s'a se-mAnat, nu vd asceptatl der la un esportmare de primAvarl. SA dea Dumnedetifie, der mA tem malt el ei anul viitor, sáfie tot asa fiind-el tótl speranta nóstraeste grial, si °Mel nu s'a semAnat mai ni-mie apol nu are sl fie grid de esportat.

IJA TOM SA mArim taxa.D. pre§edinte al consitiuld. Se dice

cA sá nadrim taxa. Apoi, D-lor, arid ve-dem cá esportatiunea made neiecetat, toe-mal atunci sl mai márim taxa? Cu ehipulacesta are O. fie negresit si mal rAd. Noitrebue Ea mal reducem taxa, pentru ca slsporim exportatiunea, cleY pentru inlesni-rea esportatiund am ei facut clile nOstreferate. Prin urmare, D-lor, nu puteti ail-ogi nimic la eifra admisA de comisiune,pentru el nu aveti de uncle incase.

'LTA voce SA nu pund aIiÏ in punglceea ce reducem noi.

D. pre§edinte al consiliuluï. SA dicesl nu intre in punga altora. Nu Fete sl

intre nid un ban in punga nimAnul, pen-tru el administratiunea nu p Ote cheltuiniel un ban mai mult de cAt suma care 'Ts'a acordat prin budget.

V'am spus der cd pentru anul viitor ampus 3 milieme...

TOM SA se fad. reductiuni.D. pre§edinte al consiliuluï. Nu avem

inel tóte elementele pentru a putea faceun studid serios asupra tutulor reductiu-nelor ce ar mat fi posi bile peste acelea ces'a flout deja ; aci nu merge sl tAilna cumam Wet de la functionarii Statulue ci tre-bue mal Anteid sl studilm cestiunea, sadiscutAm cu directiunea, cAel deed, vomtlia fArl, nid 11I1 studid, apoi mA tern c asá nu vinl administratiunea sA ne'ml aI suprimat prea multi emeni, nu alaipot merge, prin urmare inchid prAvAlia.

apoï, pe lend acésta, este si un con-tract care cred cá trebue respectat (vo-mot).

D-1 or. ce voiÏ, astA-dIplAtim gresaleletrecutuluï, ei nu putem face alt-fel. VArog insl sá aveti incredere in D. ministrude luerArY publice, care precum sciti esteun om fórte minutios, fOrte strict, si deed

D-sea, nu a Meat me malt pentru estimp,sá credetl cl atAta 'T a fost in putintl eisl sperlm el va face mai mult pentru a-nul viitor.

VocI. Inehiderea disoutiunei,D. C. GrAdisceanu. D-lor, v'as raga sl

bine-voill a nu iuchtcle aceitl discutiune,mai 'nainte de a mA lAsa sárspnndtncteva cuvinte numal la disele unora din onor.D-ni deputati, si mal cu serial tin malt slrOspund onor. D. Voinov, care vtid eu re-gret ea nu este aci; D-sea a dis, fa tonalaspra si energic ca care este obicinuit, elnu crede nid al afirmatiune a mea. Ed nu amafirmat nimic ; am dis numaï el trebue slse numésel uA comisiune compusl, de 6-meal speeialI care sA vinA ca un report siapoi sá discutitm. A vAdut prea bine D.Voinov cd am avut dreptate, cAci D-sa acarat sl se reducA uá suml de 102 000lei credend el e pentru consiliul de admi-nistratiune, si in urml a venit D. minis-tru. ei 'i a spus el este pentru consiliul desapraveghere. De aceea, D-lor, vA repot siacum ruglciunea mea sl numiti ul comi-siune de &lied competinti, si atunel yetivedea el D. Voinov. care sae eat de multein cestiunea acésta nu stie nimie, si 'I rogsl nu died cá afirmatiunile mele nu l'anputat convinge, pentru cá eu n'am afirmatnimie si and voi afirma, D-sa nu va fi tastare sl mA desmintl.

Se cere Inchiderea diseetiuni si pu-nendu-se la vot se primesee.

UA ITOCe Comisiunea a primit propu.-nerea ?

D. I. Codresen. Comisiunea budgeter%avênd in vedere declaratiunea guvernuluï,el cestiunea este ta stadia, comisiuneaeste pentru respingerea acestel propunerl;insA declarl el, fatA, cu comisiunea nu pikereeunósce in niel un chip cA, póte sA malesiste un alt consiliu. la Berlin, eAnd con-siliul de administratiune are reseal*, sain Bucuresci.

D. ministrn de cult*, §i instructiunepublicii. Nu confundatï consilial de su-praveghere cu consiliul de administratin-ne; acestA surná este pentru consiliul desupraveghere al actionarilor. (sgomot)

VocI. SI'l plAtésel el.D. ministra de cnIte. Oât pentru par-

tea fiscale, ministerul are in stadia ae4atAcestiune i pen6 se va convinge el trebueanulatl acestA tifrl, ea s'a redus la 40 milfraud. Ot pentru cestiunea sediulul, gu-vernal, cu concesiunea in maul v declaracá sediul trebue sl fie in Bucureseï.

Rog (Mil pe D-ni propunItori al aces-tui amen iament retragl.

D. Pautazi Ghica. In urma declaratiu-nel D-lui ministru ei a afirmatitmil D-luiraportor cá sediul societAti este in Baca-read, ea declar eá retrag amendamentul.

Se pune la vot tifra comisiunil qi seaprobl.

Cele lalte tifre, pânè la acea relativl la

procentele debitorilor Statulul se adoptlfArl, discutiune.

Se citesce paragraful subventiunil co-munelor pentra pompieri.

(Va urma)

ANUNCIURT MINISTERIALE

M1NISTERUL DE INTERNE.

D. prefect de Dâmbovita insciintézA,pria raportul cu No. 11,368, c ail fugittineriT recrutatl in absentA de consiliul derevisie al anulul curent, ei anume : StanMa. din comuna Bilciuresei, la stet demijloe. facia blondi, Oral, sprincenelecastanil, ochil elprul, nasul, gura potri-vite, barba rotunda ; Marin Matel, din co-mma CornAtelu, atatura de mijloc , faciasmécll, Oral, sprincenele nearre, ochil

nasul cam mare lungAret, gura po-trivitl , barba rade, mustata pe buze; Io-nitA Stan Udrescu , din comuna Ghebóia,la stat inalt, facia smédd, ochil verdl, In-brAcat ca cojoc, zeghe négrA ciobAnéscl ;Stan IOn Dumitra, idem, la stat de mijloc,facia óchesA , ochil verzi ; Misu. GhitlNéga, din comuna Vizuresci, la stet end-runt, etatea de 30 ani, facia óchesl, ochilnegri; Damitrache Petra, din comuna Con-tesei, la stet inalt , ochil cAprul , nasal ,gura potrivite, prul, sprincenele castanil,facia behesd, mustAtile mid; Andrei Ghe-orghe, idem, la stat Malt, pArul, sprince-nile castanil, ochil verdi, facia ciupitá devArsat.

Sunt invitate autoritAtile administrativesi comenale, sA ia mAsurele cuvenite pen-tru dovedirea acestor conseriei si Inaba-tarea lor la prefecture de Dâmbovita, sprea 'T trAmite la corpurile din cari urmésla face parte.

Directorele penitenciaralul Iai, prinraportul cu No. 2,303, comunicAnd dosi-rea arestantalul Nicolae Munténu Crete-lescu, de ani 35, statul 1 m 60 c. m., p6-

sprincenile, ochil negri, facia sméclAsi de fel din Iasi.

Se invitA autoritAtile administrative srcomunale ca pentru prinderea numitulul

trätniterea la local de nude a dosit, slia cele mai grabnice ei serióse mAsurl.

Directiunea generalA a telegrafalorposte.or.

Licitatiunea anunciatl pentru din de14 (2g) Decembre , neputAndu-se efectuadin cause lipsel de concurenti, se publieduá noul licitatiune pentru dioa de 22 Ia-nuariti 1877, pentru darea in antreprisl atransportuld espeditiel si de pasagerila Oltenita la CAllraei ei vice-versa , cuconditiunile publicate sub No. 15,756 ,din Monitorul oficial No. 233, din 1876.

1 (13) Ianuarie 1877 MONITOBUL OFICIAL AL ROMANIE1 11

r Licitatia va fi eu oferte sigilate, care sevor deschide la ora 4 post-meridiane, si seva tine atit la directiunea generalä a tele-grafelor i postelor, cát i la prefectura de

Coneurentil vor avea in vedere art. 400116 la 57 din legea comptabilitfitei ge-nerale a Statului, si art. 32 din legea tim-bruluï, dupa care spesele de timbru i in-registrare cad in sarcina persónei asupracaria se adjudea antreprisa.

No. 115. 2 1876, Deeembre 21.

MINISTERUL CULTELOR I INSTRUC-TIUNEI PUBLICE.

Devenind vacantá catedra de limba fran-ces1 de la gimnasiul Matel-Bravul, dinBueuresel, ministerul, auqind i pe consi-liul permanent al instructiund , publieitconcursul pe qioa de 23 Iuni6 anul viitor,pentru oeuparea ei in mod provisorit,

Concursul se va tinea dinaintea juriululesaminator, ce se va institui la timp inlocalul unuia din liceele din Bucuresci.

No. 12,239. 1876, Decembre 28.

MINISTERUL FINANTELOR

In judetul Patna, devenind vacantlseóla comunalá urbana de fete din Tfirgul-Námolósa, plasa Biliesci, ministerul, au-()Ind pe consiliul permanent al instructi-unei, publiea concurs pentru oeuparea a-cestei scone pe cjioa de 1 Februarifi 1877.

Concursul se va tine in urbea Focsani,in presenta comisiunei ce se va constituieonf. art. 369, al. 1, din legea iustrucieï.

Aspirantele spre a fi admise la concurs,trebue s justifice c posed4 :

Cunoseintele preserise de art. 375, al.a, din lege. No. 12,244.

DECLARATIUNEA GENERALAa

CT.TELTI 3DM COMP'TT.TRIasupra

COMPTULUI DE GESTIUNE AL TESAURULUI PUBLIC

pe anul 1873.

Presedinte, Em Grádistinu,Consilleri: M. Bascovénu, I. Creténu, G. Focsa, G. Välfinu,

G. Lahovari.Procuror, P. SAveseu.

Curtea,Avâncl in vedere dispositiunile art. 62 din legea sa organiett;Avênd in vedere declaratiunea generall a curtei, din 29 0e-

tombre 1875, sub No. 3, pronunciatá asupra comptului de ges-tiune al tesaurului public, pe anul 1872 ;

Avénci in vedere budgetul primitiv si acel rectificativ, pe a-nul 1873;

Avánd in vedere comptul de gestite al tesauruluï, pe anul1873, primit la curte pe lângit adresa onorabilului minister definance, No. 9,182, din 1874;

Având in vedere hotirfirile curtei, pronuneiate asupra comp-turilor individuale ale agentilor comptabill, pe anul 1873;

Ascultfind referatul No. 6,840, al D-lui eonsilier G. Focqa,care, asistat de D-nii referendari cl. I, St. A. Protopopeseu siRadu Z. Ionescu, aí incheiat west eompt;

Ascultând pe D. P. Sitveseu, procurorul cute in conclusiu-nile sale.

Deliberand,Curtea,Declara :Numerariul resultat in casierii la finele anului 1879, previi-

4.ut in declaratia generala, pentru gestiunea acelui an, ail fostde lei 5,914,261 24

S'aft adaos prin hotárirea No. 109, din 1875,la numerariul casieriei de Buski, lei . . . . 1,455 49

5,915,716 73Din acest numerar in care intrase diferite

sumi, la a cáror justificare set platá erad con-damnati casierii , dupa bonificárile ineuviin-tate pe calea revisuirei, conform art. 19 dinlegea cute i eseluderea sumelor ce urmésit ase implini de la unil din casieri, call se eu-vint, dupa art 63 al legei de comptabilitate,sit se beam prin compturi ea numerar, a-tunel and se vor ineasa, se redue lei . . . . 506,617 52

5,409,099 21

Report .Incasárile efectuate in cursul anului de el-

tre casierii Statuluï, specifieate tu anexatultablot No. 2, compun cifra de lei .....

Totalul ineasárilor .Cheltuelile asemenea arátate in acelas. tabloA

sunt de lei.

. 5,409,099 21

159,574,263 30164,983,362 51

160 900 706 69Din aceste operatii resultá, la 31 Decembre

1873 un numerar de lei 4,082,655 82Acest numerar, prevNut in hotárârile curteispecificat pe easierii, prin. tabela No. 3,

comparându-se cu numerariul arátat in comp-tul administratiei financelor de lei , . . . . 3,922,733 50

Presintä ul diferintit in plus de lei . . . 159,922 32Care provine din imprejurfirile urmátóre :a). S'a inefireat la verifiere de efitre curte

compturile individuale ale casierilor pe anul1873, dupit cum se espliefi prin tabela No. 2 lei 53,488 91

b). A remas ne justificati din sumele cucare eurtea a inefireat compturile anului 1872,arâtate anume in declaratia generala pe acelan, lei 107,827 58

e). Cei adaosi prin hotárarea No. 109, din1875, la numerariul casieriei de Busn pe1872, lei

Din acéstá cif/A s'a seficlut plusul constatatprin hotärfirile curtei la partea cheltuelilor,pe 1873, lei .

1,455 49162,771 98

2,849 66Egal . . 159,922 32

Acéstá deelaratie se va inainta onor. minister de finance,Impreunfi cu tabelele No. 1, 2 si 3, spre indeplinirea disposi-tiunilor art. 62 din legea curtei.

Deliberatá si hotáratá in sedinta generalá de la 1 Noembre,anul 1876.

Presedinte, Em. Grádifténu.Consilieri : M. Bfiscovénu, I. Cretfinu, G. Focfp, G. Villénu,

G. Lahoyari.No. 70.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1 (13) Ianuarie 1877

Tabela No. 1. INALTA CURTERESUMATUL GESTIUNEI ANUALE A TESAU

INC ASARI. Din esercitiul1872.

Din esercitiul

1873.

D:n esercitiul

1874.

(eu anticipat e)

Total.

Numerariul anuld 1872, dupa tabloul de comparatiune.(tabel No. 2) _ 5,409,099 21

INCASATI IN ANUL 1873, ADICA:

Partea I.ContributiunT directe 1 670,393 5 18.335,290 62

Partea II.Contributiunl indirecte 251,721 53 26,204,378 11 .

Partea III.Domeni1 3,792,085 11 12,623 447 9 57,720 59

Partea IV.Poata-telegrafu ai drumul de fer Bucuresd-Giurgin . . . . 30,974 5 3,297,922 17 6 408 92

Partea V.Produsurl diverse 388,250 88 1,350.517 44

Partea VI.BunurT vAndute . 9,105 63 1 681,610 41 183,881 44

Partea VII.VeniturT extra-ordinare 3,252 45 3 177 215 42

Partea VIII.Licentele btiuturilor spirtóse 3,141,5 31

Partea IX.Resurse extra-ordinare (din budgetul anuluT 1872). . . . . 2,296.428 36

8,447,211 6 69 811 937 57 248,010 95 78,507,159 58OperatiT de tresoreriT 42,919 065 81Osebite case publics. 38,148 037 91 81.0675103 72

Total 164 983.362 51

Tabela No. 2. COMPTUL DE GESTIUNE AL TESAUResultate constatate prin hotArArlle male, asnpra comptnrilor inclividuale ale agfentilor comptabilY,

INCAS.IRI.Resultatele

dupa hograrilecurteT asupra

compturilor in-dividuale.

Resultatele co-prinse in comp-tulle adminis-tratiunel finan-

celor.

DIFERINTA

Observatio... ,in plus. .in minus.

ESERCITIUL 18'72.

Fondurlle Statuld.Personale 706,895 99 706,895 998ose1e. 236,249 10 236,249 10Patente 111.017 61 111,017 61FoncierT . 559,384 80 559,384 80Transmitere 56.845 55 56,845 55VamT dreptul de import 131,480 37 131,480 37Saline consumatia interiórA 76,972 40 76,972 40

- esportatie 17,702 80 17,702 80

(13) Ianuarie 1877 ritoNITolitt OFICIAL AL ROMINIEI 13

DE COMPTITRI.RULUI PUBLIC PENTRU ANUL 1872.

PLATT.Asupra

esercitiuld1872.

AsupraeserciOuluT

1873.

Asupraesercitiuld

1874.cu anticipatie)

Total.

Servieff budgetare.

Consiliul de ministri 43,682 71Ministerul de interne 831,017 2 8,250,378 87

97 , externe 51,451 89 539,883justitiel 275,939 65 3,664,927 62

" cultelor 1,052,862 92 7 093,734 55, de resbel 516,754 20 17 329,489 70 23 500

lucrárilor public e 923,276 68 4 276.729 28financelor 4,697,602 14 36 693 321 36 45,278 75

8 348 904 73 7( 892.147 9 68,778 75 86 309 830 57Operatil de tresorerie - 35 721.945 ThOsebite case publice. 38,868,931 6 74 590 876 12

160,900,706 69'Escedentul de la 31 Decembre 1873, dupa hotgrârile

pronunciate asupra comptabililor pe acel ancur eï,

4,082,655 82

Total. 164 983 369 51

IIULUI PUBLIC PE ANUL 1873.pe anul 1873, In comparatfe en resnitatele coprinse in comptal general al administratiet financelor.

PLATILE.Resultatele

dupg hotgairilecurteY asupraompturilor in-

dividuale.

Resultatele co-prinse In com p-turile adminis-tratiunel finan-

ciare.

DIFERINTA.

In plus. j In minus.

Obseriatie

ESERCITIUL 1872.

Fonclnrile StatululMinisterul de interne

)1esterne.

7)

justitie.culte

II II resbel17 n lucrital publice

finance

831 017 25 831,0172551,451 89 51.451 89

275 939 65 275,939 651 052 862 92 1 052,862 92

516,754 20 516,754 20923 276 68 923,276 68

4 697.602 14 4,697,602 148,348,904 73 8 348,904 73

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIEI 1 (13) Inuarie 1877

INCAS fiR 1.

Saline de mareB6uturT, amende, contraventiTAmen0 judiciareTaxe de viseDomeniTMosiChirii de ecarete si viï .PAdurT, delicte, pádurï si arborT cAdutIPAniênt de prisos din coloniïStuhäril din BasarabiaBäli1e si pescAriile din Basarabia .Sorgintele de pacuri1.Taxe de podarT peste riurfPostiileTelegrafeleCalea feratà Bucuresd-Giurgiu . . .De la coloniT pentru dorobarry si grAnicDe la comuna IasT pentru pompierT . .Intretinerea elevilor in internate . . .

sale militarà .Imprimeria Statuld si Monitorul . . .Lucrul arestantilorVenitul agontielor din strAint6tate . .Diplome de naveSeóla de masid din 18,0Buletinul curteT de casatieEscedentul caseT de depunerï.Ratele bunurilor vêndute .Din remAsitele es. inchise.Din sumele datorite imperiuld rus . .Din imprumutul de 10 milióne . . .

ESERCI 1 IUL 1873.

Partea 1.

PersonaleSosele.PatenteFonciertTransmitere

Part ea H.

VAmT dreptul de importesport .transit

Osungzd vitelor austriace . .produsuil diverse (la serv. v§,m.)din 17646d-ea obiectelor confiscate

Salinele consumatia interiórA17

exportatie . . .de mare

B6uturT (arenda anualA pentru axis)amendt pentru contra-ventitimprimate si instrumente .

Amende judiciareTaxe de vise si bilete de 48 ore .Din vênclérea prafuld de purSi .Arencla monopoluld tutunulut . .Timbru si inregistrare

Resultateledupa hotkarilecurte asupra

compturilor in-dividuale.

Resultatele co-prinse in comp-turile adminis-tratiund finan-

celor.

DIFERINTA.

.in plus. in minus.

6,563 6,56374 93 74 93

18,981 62 18,981 622,946 41 2,946 41

51,707 3 51,707 33,558,689 96 3,558,689 96

27,426 97 27,426 9778,092 43 78,092 4344,518 77 44,518 771,787 50 1,787 506,963 75 6,963 755,493 63 5,493 63

17,405 7 17,405 710,844 42 10,844 427,254 33 7,254 33

12,875 30 12,875 307,356 16 7,356 16

55,117 54 55,117 54881 25 881 15

4,440 4,44015,259 51 15,259 51

610 72 610 721.747 66 1,747 66

43 - 4310,799 68 10,799 681,146 - 1,146

290,849 36 290.849 369,105 63 9,105 63- - 7,820 46 7,820 463,252 45 3,252 45

2 298,428 36 2,298,428 368,447,211 6 6,455,031 52 7,820 46

8,802,027 13 8,802,027 132,955,197 28 :2,955,197 281,211,624 52 1,211,624 525,047,171 39 5,047,171 39

319,270 30 319 , 270 30

6,315,238 991,589,253 49

11,873 208,179,269 39 55,752 14 - - 3 76

165,941 6641.213 76

1 2,804,261 204,094,186 54 1,220,592 64 - - 263 50- - 69,5961,700,000 1,700,000

9,531 20 9,531 20491 24 491 24

153,987 74 153,987 7454,973 66 54,973 664,223 21 4,188 16 35 5 -

8,010,000 8,010,0003,997,715 13 3,997,715 13

Observatie.

S-a trecut la esercitiul 1873,conform art. 63 din legeacomptabilitAte, fiind Inca-satt in 1873.

TrecutI la eserc. inchise pro-vi soriti din dif. vamale pe1871, cas. Cahul.

TrecutY la estra. cas.Prahova.

Luatt din venitul intâmpl.cas. Tenet si trecup aci,conform hotiirttre No. 8,din 1876.

I (13) lanuarie 187'7 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 15

fIMEINNISSIIIMEMONIMMIMBIMP

Resultatele Resultatele co-dupA hotArarile prinsein comp- DIFERINTA.

PLA.TILE. curia asupra tul administra- Observatie.compturilur in-

dividuale.tiunei finance-

lor. lin p us. in minus.

I

ESERCITIUL 1873.

Consiliul de ministri. 43,682 71 43,682 71Ministerul de interne. 8,250,378 87 8.250,378 87

externe 539,883 539,883justi¡ie. 3,664,927 62 3,664,927 62

, culte 7,093,734 55 7,093,734 55resbel 17,329,489 70 17.329,489 70lucrArT publice 4,276,729 28 4,279,177 18

1

1

1

i

2,447 90 Susp. cas. Roman prin ho-tArarea No. 112, din 1875,din creditul de lei 97,919,b. 67, deer. No. 743, din1873.

» » finance 36,693,321 36 36,693,321 3677,892,147 9 77,894,594 99 2,447 *4

ESERCITIUL 1874.

cu anticipAie

Ministerul de resbel . 23,500 23 500finance 45,278 75 45,278 75

66,778 75 68,778 75'

Operatit de tresorerie.

ilr6rsall la a10. usieri.

lImprumuturi provi sorii :

21,270,000 29 21,270 390 29 390 Susp. cas. Roman, prin ho-tiirttrea No. 112, din 1875.

iBunuff de tesaur, capital 3,305,360 3,305 360

» » n procEnte 130.910 85 130,910 851

1Casa de depuneri, compt curent . . . . 600,000 600,000 Susp. cas. Roman, hitgrarea

Sechestre, cautiT provisorii 132,212 12 132,379 52 167 40 No. 112, din 1875.

,

ProdusurT de urmAriri . . 13 424 48 14,075 74 651 26Snap. cas. Bacilli, hotärâ-rea No. 134, din 1875

AsigurAff de foe de la colonii . . . . . 150 150Mandate postale 1.'72 661 58 172,661 58Din imprumutul celor in lipsa . . . . 50,689 96 50 689 96

, Moneta ngionalä de argint 9,987,095 44 9,987,095 44Din deficitul agentilor fiseali 59,440 34 93,298 90 33 858 56 Susp. cas. FA.lciti, hot. No.

113, a. 1875,1. 7,431, b.67Idem Ilfov, 1. 214, b. 40.Id. Ismail, hot. No. 109, a.

1875, 1. 4,682, b. 52.M. Roman, hot. No. 112, a.1875, 1. 2,808, b. 25.

Id. tf.-Särat, hot. No. 31, a.1875, I. 1,502, b. 50.

Id. Sucéva, hot. No. 46, a.1875, 1. 642, b. 73.

Id. Tecuci, hot. No. 8, and1876, 1. 15,001, b. 32.

Id. Vaslut, hot. No. 126, a.1875, 1. 1.575, b. 17.

Egal lei 33,858, banT 56

35,721,945 6 35,757,012 28 I 35,067 22

16 MONITOREL -FI-LAL AL 110MANIEI 1 (13) Ianuarie 1877

INCASIIRIResultatele

duprt hotArârilecurte asupra

conapturilor in-dividuale

Resultatele co- Iprinse in comp-1turile adminis-tratiunei finan-

celor.

DIFERIN rA

Observatie..In plus. In minus.

Partea 111.

Domeniele, BrAila, Tartu qi Giurgiu . 804,569 43 848,250 2 - - 43,680 59 Acosta provin din ceT scâ-(Intl de curte la esere. 18730 care s'ati dat eserc. 1874clruia apartin.T . 65,Aren41 de moq

bucov. 13,,propri

88 86)Val. cup. ()Wig. . 6Chiril de ecarete qi viT

10 294 298

291.398

51

70

10,293,613

291.398

51

70

685 - - AdAogatï la eserc. inchisecas Olt..

PadurT, delicte, pádurI qi arborT ekint1 . 611,410 30 611,548 8 - - 137 78 TrecutI la veniturT intâmpl.CArcimele din Basarabia 37,050 37,050 cas. +At.Darea coloniqtilor qi domenialelor . . . 307.354 81 307,354 81Pämênt de prisos din Basarabia . . 107,682 9 107 632 9Stuhgriile din Basarabia 5 369 50 5 362 50BAltile $i pescAriile idem. 21,291 25 21,291 25Taxe de podur1 peste ring 104,483 10 104 483 10

analurile DunkeT 38,546 40 38 546 40

Partea IV".

S'a esclus din ven. postalesi s'a dat la inns. intârnpl.prov. din vânc,16rT obiectevecht, tnsa :

Venitul postelor 1,256,002 9 1 259 410 33 - - 3,408 24 Cas. Arge . . . . 500» telegrafelor 1,125,415 91 1,125,415 91 FAlciil . . . 258» drumurilor de fer Buc.-Giurgiu. 916 504 17 916,504 17 , Olt . . . . 253 4

Prahova . . . 1,111 50,: Roman . . . 226 90» . . 409 50

Par tea 17 , Tutova . . . 6503,408 24Din vânclerea obiectelor vechT . . . . . 27.998 57 24,590 33 3 408 24 LuatT de la poqtä, de la cas.De la colonir pentru dorobantI qi gran. . 166 111 42 166,111 42 arâtate mal sus.

» » , impeg. local1. . . . 56.291 57 56 291 57Procente de la debitoriT StatuluI . . . . 595 833 12 595,833 12Internatele, scölele publice 17,928 39 17,928 39Scóla militarit 28 107 55 28,107 55Imprimeria Statuld qi Monitorul . . . . 209 016 52 209,016 52Luerul arestantilor. 23,292 40 23,292 40Venitul agentiilor . ...... . . . 3,231 31 3,231 31Dupa sentinte judecAtoreseI le1 24,727 41

f 7 31 cartel de comp. . 52,950 49)

77,677) 90 77,677 90Diplome de nave 740 76 740 76

" , naturalisatinne 3 800 - 3,800Inscriptiunf la facultate. 2 E44 27 2,844 27Stabilimentele de artilerie 1 036 75 1,036 75Scóla de maqinT din Iaq1 15,571 35 15,571 35Bufetele din gradinT publice. 3,656 3,656Monitorul ósteT 4,475 - 4,475 -BeneficiT din baterea moneilef de argint . _112,904 56 112,904 56

Partea V1.Ratele bunurilor vândute . 1,598,295 80 1,598,295 80Embatic 0 rescumptirArT 83,314 61 83 314 61

Ca adAog. de la Sal. 263 50Partea V11. Cei adaog. de la pad. 137 78

Ca ad. de la amergITVeniturT tntênaplAtóre 460,989 39 454,036 13 6,953 26 - - licente . . . . . 6,587 3

6,988 31ISe scad datT pref.puscg . . . . . 35 5

egal . . 6,953 26(Suplement)

1 (13) lanualie 1877 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEt (Suplement) 17

PLATILE.Resultatele

dupa hotArarilecuttei asupra

compturil or in-dividuale.

Resultatele co-prinse in comp-turile adminis-tratiuna finan-

cel or.

PIFERIN A

In plus. In minus.

Observatie

Osebite case.

Consiliul judetian .Camerile d e eomereiùComitetul de lichidare .

pensiT . .Eforia spitalelor

Casa de depunerT

7 202,024 6 7 212 024 626,541 97 26,541 97

14,294 658 68 14 295,806 98

4,243,719 34 4.243,719134442,683 30 442,683 30

12,659,303 71 12,607,790 6338,868,931 38,828,566 28

Transport . . 38,868,931 61 38 828.566

51,51351,513

10,000

1,148

8 --8 11,148

51,513

30

30

81 11,148 30

Sup. cas. R -S5rat, hotAr.No. 31, aon11875.

Sup. cas. R.-S4rat,No. 31, a. 1875 124 36

Id. VasluÏ, hotgr.No. 126, a. 1875 1,023 94

egal 1,148 30Adaog. cas Argeahot. No. 205, a.1875 . . . . 24,000

Id. Roman. hoar.No.112, a. 1875 30,000

Se scade . .-54,000susp.dela cas.

Bolgr 1.971 16Id DO 515 76 2,486 92

eg al. 51,513 8

18 ioNn6aut. OFICIAL AL ROMAMAi 1 (13) Ifinuarie 1877

1

INCASÁRT.

Resultateledupa hotArtirile

curtei asupra.ompturilor in-

divi dude.

Resultatele co-prinse in comp-turile adminis-tratiund finan-

celor.

DIFER 1NTAObservatie.

111 lus.p matins.

RemAsitele eserdtiunilor inchise . . . 2,716,226 3 2,709,086 71 1)7,820 46 II) 681 14 I cel luatï de la eserc. 1872,cas Iali si trecutl es. 1873.

11 se scad cei dati a-Ter+ 685

Partea FM.

Se adaog de la cas.Ca-hul de la vAnii l. 3 7 ,

Idem dupA verif.cas. Iasi . . . 10 3 86

erro al 681 14

Licente, lo6u!uri spirtóse . 3,141,556 31 3,148,143 34 - 6,587 3 Ceï dati la iutapl. diu a-69,811,937 57 69,847,797 60 18,902 1 54,76 4 mend', 1icentP.

ESERCITIUL 1874.

(cc anticipatie)

Arendi de domenii . 43,680 59 - - 43,680 59 - - Cei ;uati de la 1873, dupaChirii de ecarete si vii . 640 - 640 esplicarea de mai sus.PAdu.T iu exploatare 7 100 - 7,100Taxe de poduri peste riuri 975 - 975artalurile DunArei 5 325 - 5,325

Poste . 2 662 92 2,662 92Telegraf 3 746 - 3,746Ratele bunurilor Têndute 183,867 - 183,867Ernbatic 14 44 14 44

248,010 95 204,330 36 43,680 59

Operatil de tresorerie.

Primitt de la alti asieri 21,209,850 3 21,209,850 3Emprum. prom. bunuri de tesaur . . . 8 898,671 64 8,898,671 64

n7

casa de depuri. . . .Vê16, ea bunurilor

2,000,000277,545

- 2,000,0005 277 545 5

SPelp,stre, deposite si cautil provisorii . 175,137 9 175 652 85 - - 515 76 Acéstà cifrti s'a sadut. deProdus de urmäri;e 7,322 31 7,322 31 visterie de la numerariultisigurári de foc de la colonisq . . . . 2,936 78 2,936 78 StatuluT la Iasi pe 1872 si

Ylaadate wstale. 174,486 18 174,486 18 s'a trecut la acest paragr.Din imprumutul facet celor in lipsá . 12,112 55 12,112 5DWoneda nationalä de argint 9,987,695 44 9,987,095 44Din deficitele agentilor fiscali . . . . .sumo incasate de la calea foratA Buce-resci-Giurgiu, pe comp's, altor comps nil.

63,988

109.920

23 63 988

51 109,920

23

51

42,919,065 81 42,919,581 57 515 76

Osebite case.

=;onstliul judetiau . 6,922,641 45 6,922,641 45arneri de cornercih 27.803 16 27,803 16

lani tetul de liquidare rural 14,082,756 2 14,032,756 2.,foria spitalelor civile 444 115 85 444,115 85;omitetul pensiunilor 4 273,709 1 4,273,704 44 4 57 - Adaog la Tecud Sind Inds.

cas. Illaï pucin prin comp-tul set.

:asa de depunerr si consemnatil . . . . 12,447,0[2 42 12,393,012 42 54,000 - - Adang OM la 1, enit cat sila theltueli asupra comp-turilor casierului de Argessi Roman, hotArarea No.205 si 112, din 1875.

38,148,037 91 38,094,033 34 54,004 57

1 (13) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIEt 19

FL ATILE.Resultatele

dupa hotArilrileowlet asupra

compturilor i n-di viduale.

Resultatele eo-prinse in comp-tul administra-

iunet finan-eelor.

DIFERIN TA

In plus. In minus.

Obsecvntie.

Report . . .

Tfansport

38,868,931 6

:3,1,868,9311 6

38,828,566 28 51,513 8'

11,148 30

8K660, 5 013, ,I48 30

20 WIJNITORUL OFICIAL AL ROMANIEI-

(13) Ianuarie 1877

RECAPITU

TNCASARI.

I Resultatele Resultatele co-idupä hotärärile prinsefn comp-

curtet asupra turile adminis-;compturilor in- tra#unet finan-I dividuale. celor.

DIFERINTA

In plus. l Inminus.

Observatie.

(esere. 1872Fondurt budgetare ( 1873

( 1874 anticipat.

8,447,21169,811,937

248,01078,507,159

Operatit de tresorerio 42,919,065esebite case publice . 38,148,037

159,574,263

Escedentul anu1uW872, dupa deela-ratia cutlet, pronunciatä asupra gestiuneltesauruluïjpe acel an let . 5,914,261 24

Se udaoge ceï cu carecurtea prin hotärarea No.109, din 1875, a märit nu-merariul casierulut de Bu-ant let

Din acest numerar seseade sumele bonificate ca-sierilor pe ealea revisui-re)", conform art. 19 din le-gea cartel ai acel ce ur-mesa a se implini de la u-

, nil din easier' dupa hotä-, r iirea

1,455 495,915,716 73

506 617 52

Se dduee eheltuelele de lei..Ilesuhà esceden, la 31 Def:. 1873 11 .

5,409,099

6 8,455,03157 69,847,79795 204,33058 78,507,15981 42,919,58191 38,094,03330 159,520,774

21 5,299816

52603648573439

14

164.983,362 51 164,820,590 53160,900,706 69 160,897,857 3

4,082,655'82 3,922,733 50

Difcanta ici plus eAtre resultatut dinompul admi iistratiet finaneelor lel . . 159,922 32

18,90243,68062,582

54,004116,587

1

5960

5717

7,820 4654,762 4

62,582515

63,098

5076

26

53,488 91

109,283 7

162,771 98

Diferinta In plus proveninddin modificArile anume a-rätate mat sus.

Diferinta In plus a sumel delet 109,283, b. 7, povin:I-i.6 din causa cä din sumele cu cart curtea a Ineär-cat la verifiere compturileindividuate precum s'a es-plicat prin declaratia ge-nerald a anulaï 1872, nus'a-d jus`ificat p6LA aco outde cas. resp. 1. 107,827 58

11-le din po-r i rea numera-riulut casieru-le de Busnpe 1872, prinhotärarea cur-tet eu No. 109,din 1875 lei . 1,455 49

egal 109,283 7

Diferinta de let 159,922, buff 32 se cow (June dinplusul resultat la eseedentul anulut 1872, a cärelimp:ejurärt 'ati esplicat mal sus lel 109,283

Din modifie.rile de cart s'ati gashsusceptibil compturile anulul 1873ai anume :

Plusul resultat la par;ea ineasärilorlet, . . . ..... : 53,488 91

Din cart deduandu-sesal cons:atat lacheituell. 2,849 66 b0,639 25

egs1 159,922 22-

1 (13) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 21

LATIUNE

PLA TIL E.

Resultateledupa hotArdrilecurte asupra

compturilor in-dividuale.

(eserc. 1872 8,348,904 73Fondurl budgetare ( 1873 77,892,147 9

( 1874 anticip. 68,778 7586,309,830 57

OperatiT de tresorerie 35,721,945 6Osebite ease 38,868,931 6

Resultatele co-prinse in comp-tul administra-

timid finan-celor.

DIFERINTA

8,348,90477,894,594

68,77886,312,27835,757,01238,828,566

739975472828

3

Observatie.

In, plus. In minus,

2,447 90

2,447 9035,067 22

51,513 8 11,148 3051,513 8 48,663 42

2,849 66 Diferinta in plus proveninddin modificArile tad sus-mentionate.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIEI 1 (13) Ianuarie 1877

Tabela No. 3, STATde specificarea escedentuld de la 4,082,655, haul 82, resultat la 3 1 Decembre 1873 , dupá hotárarile eurtei,

pronunciate asupra compturilor individuale pe acel an.

Se adaogA la numera-riul arAtat in rubrica 1sumele cu carï s'ati In-cArcat c mpturile ca-

sierilor prin hot. cur0Rema0 nejus-

Adause1effi-tificatl din a-dausele acute cute asupra 7,z;

n a) a)&".", r-.4asupra anuluI compturilor

1872. ana1u11873.

Casierul central .Arges . .Busèü . .BrAila .Baati . .

.71 Bolgrad..BotosanT.

,, Cahul . . .

D Ambo vita.

, Dorohd . .7 Dolj . . .P P . .

17 Gnrj . . .Ilfov . . .

/ . .

11 Ialomita. .7 7 Ismail . ./ Mehedintl .

/ Muscel . .Némtu. . .

P Olt . . . .Praho va . .Patna . . .R.-SArat. .Romanall .

71 Roman . .7 I Sueéva . .

Tecad11 Taff& . .71 TeNormau11 VasId . .90 VIalfca. . ,Or, VAlcea .

Se scRie de la easie-rul VAlcea, conformhotArAreY No. 171,din 1874 . . . .

Total egal .

897,07249,424

152,76180,54288,35517,174

107,58198,38217,802

119,92763,126

301,90658,91433,467

167,487z31,016113,60527,819

101 28639,23381,27146,73682,60365,06784,36595,21480,319

108.15675,39863,859

111,2200,417

131.30960,905

3,9.2,733

187459294361971038

25231456976234772442117244464522985

7614

7739884750

,

14,5910,27514,08743,356

11,635

21,470---1,467

14,424

66172384

8

10

26

98

70

3

4457

1,455-651

1,971-

7,431

214

4,849

-11,626

5,646642

15,00585

2,599

-1049

2616-

671-40-90

-86

2273

1_

11.111

75

'

131,315

23 487

52,094

107,8274,082,655 82

897,072 1849,425 n

168,814 2590,817 52

103,094 5362 501 85

107,581 9798,382 1017,802 48

119,927 263,126 52

301,906 3166,346 1233,467 69

167,702 16231,016 23113,605 4732,669,62

101,2864439,233 2192,90614546.736 24

104 0744265,067,6495,992 3896,681 9985.966 7

108,798,8090.404 463,859 4

111,22017786,440,50

131,309 8837 418 1

4,082,05

No, hotArilrilor.

HotArArea No 1 si 371, din 1876, sec* II.205, din 1875, sectia II.109 si 111, din 1875, sectia II,80, din 1875, sectia I.

, I.77 »

» 77

»

17 77

77

7/

51

17

77

77

134,40,

122,123,61,

120,101, "

, »113 $i 114 din 1875, sectia II.81, din 1874 si 231, din 1875, s. II.

45, din 1875, sedia L241, , , IL107 si 109,din 1875, sectia I.257, din 1875, sEctia II.189. "39, din 187a si 95, din 1876, s. II47, " " " 304,2 si 3, din 1876, sectia 1I,108, din 1875, sectia If.31,56,

112,46,

8,103,188,26,74,

171,

1876,1875,

39

1874,

LIL

L

Aceste tablouri s'an admis de carte In sedinta generalA de la 1 Noembre 1876, prin iacheereA sub No. 69.

Presedinte GrAdilif calm. OreEer, 1We4.

1 (13) IanUarie 1877

Directia compfaldlitilteT getterale.

Serviciul claim ic publicc.

La 1 (13) Martie viitor, tesaurul Remân,urmésa a remite la Paris leT 900,000, (in45,000 piese (le aur de Ate 20 frana,) inprimirea societat(4 goneale pentru favo-risarea si desvoltarea e merciuluï si in-dustria iu Francia" strada Provinaiel No54 si 56, insareinata cu plata cuponutultitlurile de renta de 5 la suta pe semestrulAprilie 1877.

DoritoriI a remite acésta SDITIA.' la Paris,sunt invitatT a se presenta la minister&de finance in dioa de '922 Febrarit, la ora2 dupa amiadT, pentru a depune ofertelecare se vor deschide la ora 279 fix,

Casieria centrall va respunde suma deId 900,000 si agiU1 ce va resu lta. la lici-tatie lu moneta, de Mir in rate de câte150,000 leT, una suta cina-decT mit lei,in cursul fle carei saptamânT, socatit dindioa efectuareT OrsamAntuluT la Paris, eon-statat prin. chitanta predatA ministereluTdin partea case1 do bancA arAtatA ma sus,si urmând ast-fel pâtiA la achitarea ietre-gel stunt de la 900,000 si a agiula ceva resulta la lieitatie pentru fie-care piesAde 20 leT peste valórea ei legala.

No. 35,776. 1876, Deeembre 31.

ANUNCIURT JUDICIA RE

MANDATE DE ADUCERE.

Judele de instructiune al tribmia uluTMuscel.

In numele legal si al Al. S. DomnuluT,NoT N. I. Sauleseu, judecatore instruc-

tor al acestuT tribunal , in virtutea facul-iAtel ce ne dà legea de procedurA cri-minah, mandarn si ordonam ea, GheorgheBeca, fost servitor la P. Patraulea, din Pi-lead, Ara acorn cu domiciliul necunoscut,sa fie adus la cabinetul nostru, la 4 Ianu-rie 1877, spre a i se lua interogatoriul a-supra ineulpArilor ce i se adue ca acomis faptul de talhArie.

MOM'i ofFilAL AL RoinkYiti

Cu esentarea austuf mandat se Insar-einAsa agentul putera publice, care se vaconforma eu art. 99, 101, 110 i urmatoriTdin disa procedura.

Dat la 18 Decembre 1876.No. 5,007.

In numele legel si al M. S. DonanuluTeta N. L Saulescu , judo do instrue-

tiune al acesta tribunal , in virtutea fa-cultata ee ne da legea de procadura eri-

mandAm si ordonArn ca , PetracheOprea Lanesen, fost cu domiciliul in co-muna Vaieni, éru scum neeunoscut, sa, fiewins la cabinetul nostru la 5 Ianuarie1877, spre a se lua interogatoriul ca in-cul pat pentru tAlharie.

Cu esscutarea acestul mandat, se insAr-eiriesi agentul putera publice, care se vaeonforma en art. 99, 101; 110 si urmató-din qisa procedurA.

Dat astAdT, la 20 Decembre, 1876No. 5.063.

ESTRACTE DE DECISIUNI

Tribunalul Itrov, sectia Ii civilA.

Prin sentin-ta acesta tribunal, No. 93de la 25 Noembra 1876, sa dispune cere-reaurmat6re: admite c-rerea de divort, fA-cutA de D. Grigore 16n, contra sociel saleVelica Grigorie 16n, declarA desfacutA cA-satoria dintre numitiT soci.

Acésta sentin A este supusa opositia siapeluhit.

Ne. 10,205. 187, Decembre 17.

ANUNC. ADMINISTRATIVE.

Prefectura de BusaIn dioa de 28 Februarie 1877, s'a decis

a se tine Iicitatie In pretoriul comitetuluTpermanent pentru construirea digurilor ceaunt necesaril la punctul Clinciu, caleajudetianA No. 1 spre consolidarea maluluTdrept al riuluT BusAti.

Valórea acesiT lucrAre dupa, devis estede leT 19,393, bale 88.

23

Proiectele si caetele de insarcinarT sepot vedea la comitet, in orT ce di de lucru.

Sa publica de acésta spre generala cu-noscinta.

No. 13 643.

Decanal corpnluT de a(Iirocay din jdotal Prahovn.

Se publiea spre cunoscinta generala ea,prin inchearea consilitiluT de disciplinAdin judetul Prahova, D. Ión D. Popp, inbasa diploma de doctor in drept de la fa-eultatea din Bruxelles, s'a inscris in ta-bloul advovatilor

No. 61. 1876, Decembre 22.

MARE CONCERTliii sala AtheneuluT, Mall' la 4 Ianuarie,

dat de 1)-(5ra

MARIA ASSAN

Una din cele mai distinse artiste, din bunaci alésa scietate RomAnA, care 's1-a faciabriliante studil musicale in FlorentaStrasburg, untie a capkat si distinsul titlude membra onorifica a Societald orale, me-daliata pentru meritele sale artistice. Pelênga. juna concertistA , ail bine-voit a daconeursul D-lor benevol si artistiT Ltibitch,Dumitrescu si L. Wiest. Se asceaptprin armare ineuragiarea publieuluT ro-man, care nu va li psi spro a admira talen-tele ce juna conpatricda a dobêndit prinperseveranta si prin inteliginta sa.

CARTEA DE CITIREPARTEA IH-a

pentru clasa 4-a primal* a esit de subtipar; ea este lueratA de uA asociatiunede invëtatorT motru tóte intoemaT conformCu programa actuala, a claselor primaresi costa, un volum de aprópe 30 cóle in8°, numaT 1 let si 50 banT , un prat cumn'a fost tucA mal mie pentru ua cartescolasticA.

(3-30 Edi Socec & Comp.

SMETANA ACTIONARILOR CAILOR FERATE ROMANEPirectiunea creneralii a cdilor ferate Romtme are onóre

de a pre veal publicul cA, blurourile administratiunei cemtrale ce se afiii actualmente in calea Mogolóei, No. 53, vorfi, de la 1 (13) Ianuarie 1877, transferate la gara rèrgo-visce.

bireetiunea generalà.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1

MALADIES DE OITRINE

MALADIÏ DE PEPTU SIROP DE HYPOPHOSPHIT DE CALCEEfficacitatea acestd preparatiuni este constatati de la 4857, de catre medieiï cei mai eelebrit De

atuncifi, foarte multe imitatiud sal produa Insi nid una nu putu tine comparatie en prodnsult presentatfi de catre cassa n6stri. De aceia angagemfi eu sterninti ca publiculfi se ceari In totii d'auna acestfi

ca se fie de o cohlre rosa, nid o dati albi i semnátura nóstri Imprejurula fiaconului. Subtinfluenta"..sea, tussea se ingrasa, sod6rea M noapte inceteali i bo1navn1ì revine repede la senatate.Intrebui*rea sea di assemenea resultaturile celle mai frum6se In rcigueald, ctaarrhe, bronchite, irrt-

depeptit, etc. Depositil in principalele pharmacii.

Recompensa nclionala de 16,600 fr.Marea medalie de AUR lui 7. Laroche

Medalie la espoziliunea din Paris 1875Raport elogios al Academiei de Medieina.

M