8/17/2019 T 2 Albinele +«n lumea insectelor

1/4

Albinele în lumea insectelor 

.....Insectele constituie un grup zoologic imens pe care naturaliştii îl apreciază la mai mult de unmilion de specii, din care în jur de opt sute de mii sunt descrise, inventariate, clasificate şiconservate în colecţii, ca aceea a Muzeului naţional de istorie naturală din Paris......Este deci, de departe grupul zoologic cel mai numeros, atâta timp cât numărul total de speciianimale vii, cunoscute până acum, de la protozoare până la mamifere este evaluat la un milion. ueste însă un grup de ordin superior, ca încrengătura. Insectele alcătuiesc mult mai modest numai oclasă, ceea ce înseamnă că reprezintă în ar!orele genealogic al animalelor o ramură secundară."unt vecine, în încrengătura artropodelor, cu crustaceii, miriapodele şi ara#nidele. "e poate deciafirma că este vor!a de un ansam!lu foarte omogen, ca şi când natura a pus la punct un prototip,pe care apoi l$a reprodus în sute de mii de e%emplare modificând de fiecare dată numai câtevadetalii, păstrând cu grijă acelaşi plan general. Caracterele generale ale insectelor 

....."c#ema generală de organizare a insectelor este aceea pe care o găsim la toate artropodele,animale caracterizate prin tegumente c#itinoase, corp alcătuit din segmente articulate &de unde şinumele de artropode', dezvoltarea comportând năpârliri, oc#i compuşi, inimă cu ostiole şimusculatură striată......(ar, pe lângă aceste caracteristici, foarte generale, găsim la insecte câteva particularităţio!ligatorii care le disting de vecinii lor crustaceii sau ara#nidele. Ele au corpul compus din trei părţi )capul format din şase sau şapte segmente sudate *toracele format din trei segmente *a!domenul format din unsprezece segmente *

 +n plus, au trei perec#i de picioare, ceea ce le distinge, de la prima vedere, de păienjeni &care aupatru', două perec#i de aripi &de cele mai multe ori', o singura perec#e de antene, Iar dezvoltarealor comportă metamorfoze......u e%cepţia mediului marin unde sunt foarte puţine la număr, insectele se întâlnesc în toatemediile terestre, acvatice şi aeriene. -limentaţia le este foarte variată, iar piesele lor !ucale prezintă

fără greş o adaptare riguroasă la respectivele regimuri alimentare. landele salivare sunt !inedezvoltate şi pot prezenta specializări &secreţie de mătase, de e%emplu'. Enzimele digestive suntcorespunzătoare alimentaţie lor....../a insecte e%creţia se face prin organe speciale numite tu!urile lui Malpig#i, al căror număr estevaria!il de la un grup la altul şi care joacă rolul rinic#ilor de la verte!rate......"istemul nervos cuprinde o parte centrală, creierul şi un lanţ nervos ventral divizat în segmentecorespunzând segmentelor corpului. 0rganele de simţ sunt foarte !ine dezvoltate şi pot prezenta o înaltă specializare...... -u un sistem circulator care cuprinde ) inima contractilă şi un vas, aorta. +n interiorul cavităţiigenerale, organele sunt scăldate într$un lic#id numit #emolimfă. 0%igenul din aer este adus laţesuturi printr$un sistem respirator constituit din saci aerieni şi de tra#ee care se ramifică la e%trem.

.....1eproducţia prezintă variante numeroase, dar de regulă se%ele sunt separate şi e%istă undimorfism se%ual important adică aspectul e%terior al masculilor diferă de al femelelor. 2ecundareaeste internă. 2enomenele de partenogeneză sunt frecvente, mai ales la #imenoptere şi #emiptere,fenomen descoperit încă din secolul al 34III$lea. (eşi e%ista numeroase cazuri de viviparitate, dee%emplu, puricii, insectele sunt, în general, ovipare.

Clasificarea insectelor 

..... +nmulţirea e%agerată a speciilor la insecte, atrage după sine inevita!il, o clasificare foartecomple%ă, care este de altfel în permanenţi sc#im!are. u toate acestea, la nivelul marilor diviziunisistematice se poate ajunge la o clasificare care nu se mai sc#im!ă mult. lasa insectelor este împărţită în douăsprezece supraordine divizate în ordine, acestea la rândul lor în familii, apoi în

su!familii, în genuri şi, în final, în specii......0rdinele constituie de fapt marile unităţi sistematice cu care sa lucrează curent. Ele pot fi foarteomogene astfel încât noţiunea de dipteră sau lepidopteră este aproape instictiv înţeleasă denecunoscător care o traducă prin cuvântul muscă sau fluture......aracterele de care se ţine cont pentru a clasifica insectele sunt cele ale pieselor !ucale, alearipilor şi ale segmentaţiei, dar şi a unor organe foarte specializate cum sunt piesele genitale.

8/17/2019 T 2 Albinele +«n lumea insectelor

2/4

 Rolul insectelor în natură

.....Mai este cazul să amintim că insectele joacă pe planeta noastră un rol considera!il 5 Esteadevărat, de cele mai multe ori, omul le întâlneşte ca duşmani ce tre!uie distruşi pentru că iipăgu!esc recoltele &gândacii de olorado, lăcustele', îi transmit !oli parazitare &ţânţarii', îl atacădirect &purici, păduc#i' sau ii distrug proviziile &furnici, gărgăriţe'. (ar acest aspect negativ & sespunea altădată că omul nu mănâncă decât ceea ce îi lasă insectele' ar tre!ui să fie mult atenuatdacă luăm în considerare aspectele pozitive ale acţiunii insectelor. Insectele din sol contri!uie lapăstrarea fertilităţii * insectele prădătoare sau parazite distrug alte insecte pe care noi le considerămdăunătoare * insectele polenizatoare fecundează florile a numeroase plante care fără ele nu arputea să se reproducă. +n sfârşit, şi ceea ce este ca titlu esenţial în această lucrare, este că eleproduc mătase, ceară, miere, de care omul are o mare nevoie. -l!ina melifică, care se mai numeşte şi domestică aparţine ordinului #imenopterelor, la rândul lui osu!diviziune a superordinului #imenopteroidelor. 6imenopterele constituie un ordin foarte !ogat înspecii. "e cunosc în prezent circa o sută de mii de specii, dar specialiştii cred că e%istă mult maimulte, căci inventarierea faunei a numeroase regiuni ale glo!ului este departe de a fi terminată.

.Caracterele generale ale himenopterelor 

.....6imenopterele prezintă următoarele caractere generale )metamorfoze complete *

metatorace sudat la primul segment a!dominal, care, redus la jumătatea superioară, este separatde al doilea segment a!dominal printr$o gâtuitură mai mult sau mai puţin accentuată*nervaţia aripii delimitează în aripa anterioară ma%imum şaisprezece celule înc#ise*tu!urile lui Malpig#i, numeroase &de la zece la o sută'.

"unt de o mare importanţă si alte caracteristici, mai puţin constante *două perec#i de aripi mem!ranoase cuplate prin cârlige amuli' *piese !ucale pentru lins şi mestecat*dimorfism se%ual evident *creier !ine dezvoltat*fenomene frecvente de partenogeneză.

/ucru evident, ordinul #imenopterelor include, practic, toate insectele sociale, cu e%cepţia termitelor,care sunt izoptere. 0rdinul cuprinde de altfel foarte multe insecte care parazitează sau atacă alteinsecte şi care prezintă o nemaipomenită comple%itate a comportamentului de prădare, de pontăsau de cui!ărire. "istemul lor nervos şi organele de simţ sunt dezvoltate în mod deose!it. Eleconstituie, printre insecte, unul din grupurile cele mai evoluate.

.Principalele grupe de himenoptere

....."e disting printre #imenopterele cu a!domen pedunculat două mari grupe, a căror !iologie estefoarte diferită. -culeatele se caracterizează prin faptul că femelele au ac, în timp ce femeleletere!rantelor au un ovipozitor. 7ere!rantele sunt toate parazite. "e poate da ca e%emplui#neumonidele. -culeatele au şapte supra$familii dintre care cele mai importante sunt Formicoidea &furnicile' Vespoidea &viespile' şi  Apoidea &al!inele'. (eci toate #imenopterele sociale se numără

printre acul cate * într$adevăr fie că este vor!a de viespi, furnici sau al!ine, se ştie că toate au un acveninos. In sc#im! caracterul social nu este general, decât la furnici. E%istă viespi solitare precum şial!ine solitare....... 7re!uie să facem aici e precizare importantă. Pentru zoologi termenii viespe si al!ină acoperămari ansam!luri de specii, de genuri si de familii. umai super$familia -poidea cuprinde şase familii,o sută treizeci de genuri şi circa douăsprezece mii de specii cunoscute. Printre aceste specii, preapuţine sunt sociale ) aproape toate sunt solitare. Printre speciile sociale ale familiei -poidea nu segăseşte numai al!ina noastră melifică ci şi !ondarii &8om!us', care pentru zoologi sunt tot al!ine. -l!inele au comun regimul alimentar pe !ază de nectar şi polen. In timp ce furnicile şi viespile aualimentaţie variată de origine vegetală sau animală * al!inele au toate comportament de cercetare aflorilor şi de aceea reprezintă imensa majoritate a insectelor polenizatoare. -poidea se divide în şase familii. umai familia -pidae cuprinde specii sociale j dar e%istă elementede viaţă socială şi la viespile de pământ, care fac parte din familia 6alictidae......2amilia -pidae este cea care cuprinde genul -pis căruia îi aparţine al!ina domestică. (ar maicuprinde şi genurile Melipona şi 8om!us, amândouă sociale, în vor!irea curentă, meliponele senumesc &pe nedrept' al!ine fără ac * sunt originare din -merica entrală şi de "ud unde sunt

8/17/2019 T 2 Albinele +«n lumea insectelor

3/4

crescute de indieni. 8om!us nu sunt alţii decât !ondarii noştri* sunt numeroşi în Europa şi în -merica de ord* sunt foarte multe specii. Ei joacă un rol foarte important ca insecte polenizatoare.Genul Apis

.....0riginar din -sia, genul -pis cuprinde doar patru specii, toate sociale. -u e%istat clasificări alegenului -pia conform cărora acesta cuprindea un număr foarte mare de specii. -ceste clasificări numai sunt admise la ora actuală. Principalele specii sunt).....Apis dorsata 2a!r. este al!ina indiană uriaşă. "e găseşte în -sia de "ud$est şi 2ilipine. Eapoate z!ura la două mii m altitudine. Este o al!ină tropicală care îşi face cui! în aer li!er. u$şiconstruieşte decât un singur fagure, pe care îl agaţă de o cracă mare şi care poate măsura în jur de9:: % ;< cm. -gresivitatea sa este mare. (imensiunile se apropie de cele ale viespii, ceea ce facesă fie o insectă de temut iar studiul său este din această cauza dificil. E de culoare gal!enă. Poatez!ura la două mii de metri altitudine. Este o al!ină tropicală care îşi face cui! în aer li!er. u$şiconstruieşte decât un singur fagure, pe care îl agaţă de o cracă mare unde poate înmagazina pânăla =< >g miere. 2agurele măsoară în jur de 9,< % :,;< m, are o grosime de = cm în partea inferioarăşi până la 9: cm în cea superioară, zonă unde se depune mierea. elulele de al!ine lucrătoare,trântori şi mătci sunt de dimensiuni egale. -vând un instinct foarte dezvoltat de roire şi migraţie,această specie nu se pretează pentru creşterea în stupi, fapt pentru care prezintă importanţăeconomică redusă. -gresivitatea sa este mare, înţepătura ei putând fi mortală. u este delocdomesticită, dar furnizează multă miere şi ceară prin simpla culegere a cui!urilor săl!atice din

pădurea tropicală. +n India, apro%. ?:@ din mierea consumată provine de la aceasta specie......Apis florea 2a!r.& al!ina pitică gal!enă' Este cea mai mică specie de al!ine, având lungimea de

8/17/2019 T 2 Albinele +«n lumea insectelor

4/4

foarte !ine adaptată condiţiilor de formare. a urmare a adaptării la condiţiile de viaţă foarte diferite,al!inele melifere prezintă varia!ilitate foarte mare, fapt care a condus la un mare număr de forme,considerate fie ca su!specii, ca varietăţi, sau ca simple rase geografice.

Marile rase geografice se disting unele de altele prin caracteristici morfologice mai mult saumai puţin uşor de o!servat, precum şi prin caracteristici !iologice sau prin trăsături particulare decomportament. Inventarul raselor geografice de -pis melifica este încă departe de a fi terminat, maiales în -frica si 0rientul -propiat. Printre rasele geografice mai cunoscute se pot cita ) Apis mellifica mellifica &al!ina neagră' ,comună, care populează Europa 0ccidentală şi

septentrională. uloarea corpului este !run$înc#is, uniformă la mătci, iar culoarea c#itinei esteneagră. Este o al!ină liniştită, în cazul al!inei olandeze, la cercetarea familiei, al!inele nu rămân pefaguri, ci se retrag într$un colţ al stupului sau z!oară. "e pretează în regiunile cu un cules tardiv. -l!inele clădesc B:$=: de !otci, iar matca începe depunerea ouălor &pontei' în primele zile ale luniimartie. lădesc faguri de culoare al!ă. u sunt pornite pe roit şi furtişag. Apis mellifica ligustica &al!ina italiană'. -re culoare gal!enă şi trompa mai mică decât la al!inacarnioliană. Mătcile sunt foarte prolifice, particularitate ce determină o!ţinerea de familii puternice şia unor producţii ridicate, fapt pentru care s$a răspândit mult în zonele cu climat mai cald. +n regiunilemai reci, al!ina italiană nu se adaptează, întrucât are o rezistenţă scăzută la iernare, iar pe timpulverii nu sesizează venirea ploilor, al!inele fiind surprinse pe câmp, înregistrându$se astfel maripierderi.

 Apis mellifica caucasica &al!ina caucaziană sură de munte'. E originară din aucaz dar crescută în multe alte ţări pentru calităţile sale. Este o su!specie foarte !ine adaptată condiţiilor de munte,efectuând z!oruri şi în condiţii de temperatură mai scăzută şi c#iar pe timp de ceaţă. (intre toaterasele, aceasta are cea mai lungă trompă, A,