{SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în...

9

Click here to load reader

Transcript of {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în...

Page 1: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.5.2014 COM(2014) 265 final

2014/0138 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a unei interdicții privind pescuitul cu setci în derivă, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 812/2004, (CE) nr. 2187/2005 și (CE) nr.

1967/2006 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 894/97 al Consiliului

{SWD(2014) 153 final} {SWD(2014) 154 final}

Page 2: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 2 RO

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII Pescuitul cu setci în derivă a fost efectuat în mod tradițional cu plase cu ochiuri de lungime limitată și cu dimensiunea ochiurilor relativ mică pentru capturi de diferite specii pelagice mici/mijlocii care trăiesc în principal în zonele de coastă sau tranzitează aceste zone. Probleme mai grave au început să apară la sfârșitul anilor '70 și '80, când au început să fie utilizate setcile în derivă cu ochiuri de mari dimensiuni și lungimi de zeci de kilometri. Folosirea acestor setci în derivă de mari dimensiuni a avut drept consecință o rată din ce în ce mai ridicată a mortalității accidentale a speciilor protejate, în special a cetaceelor, țestoaselor marine și a rechinilor și a stârnit îngrijorare la nivel internațional cu privire la impactul acestora asupra mediului.

La începutul anilor’90, în urma Rezoluțiilor specifice adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite1, care a solicitat un moratoriu privind pescuitul cu setci în derivă pelagice de mari dimensiuni2 în marea liberă, UE a elaborat o legislație referitoare la pescuitul cu setci în derivă.

Prin urmare, păstrarea la bord sau utilizarea setcilor în derivă cu o lungime mai mare de 2,5 de km este interzisă în UE din iunie 1992 (cu excepția Mării Baltice, a strâmtorilor Belts și Sound). Începând cu anul 2002, toate setcile în derivă, indiferent de mărimea lor, sunt interzise în cazul în care acestea sunt destinate capturării speciilor enumerate în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 894/97 al Consiliului (specii neautorizate). Este, de asemenea, interzis să se descarce speciile enumerate în anexa VIII care au fost capturate cu setci în derivă. În plus, de la 1 ianuarie 2008 este interzisă păstrarea la bord sau utilizarea oricărui tip de setci în derivă în Marea Baltică, strâmtorile Belts și Sound. Cu toate acestea, cadrul legislativ actual al UE cu privire la setcile în derivă a arătat deficiențe deoarece normele existente sunt ușor de eludat. Absența unor norme UE referitoare la caracteristicile uneltelor de pescuit (de exemplu, dimensiunea maximă a ochiurilor, grosimea maximă a firului, coeficientul de amarare etc.) și la utilizarea acestora (de exemplu, distanța maximă față de coastă, timpul de imersiune, sezonul de pescuit etc.) combinate cu posibilitatea de a păstra la bord alte unelte de pescuit, a făcut posibilă folosirea ilegală a setcilor în derivă de către pescari pentru a captura specii a căror capturare cu unelte de pescuit este interzisă, declarând în același timp că au fost capturate de exemplu cu alt tip de unealtă (de exemplu, paragatele etc.). De asemenea, în ciuda acestor măsuri cu privire la setcile în derivă, utilizarea ilegală a setcilor în derivă continuă să fie raportată în apele UE. Cazuri grave de nerespectare a acestor dispoziții de către unele state membre au făcut, de asemenea, obiectul a două hotărâri ale Curții Europene de Justiție împotriva Franței (C-556/07; C-479/07) și Italiei (C-249/08). Eforturile de control și de punere în aplicare a legislației nu conduc la rezultatele dorite deoarece, fiind vorba despre un tip de activitate la scară mică, sunt înlesnite adaptarea și găsirea unor strategii pentru a evita controalele. Setcile în derivă de mici dimensiuni sunt încă permise și lacunele din legislația UE facilitează utilizarea ilegală a acestora. De aceea, este

1 Rezoluțiile Adunării Generale a ONU: 44/225 din 22 decembrie 1989; 45/197 din 21 decembrie 1990;

46/215 din 20 decembrie 1991 2 Setcile în derivă de mari dimensiuni au fost definite ca fiind plase cu o lungime de peste 2,5 km,

conform Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); încheiată la Wellington în 24 noiembrie 1989, care a intrat în vigoare la 17 mai 1991. http://www.mfe.govt.nz/laws/meas/wellington.html; http://www.jus.uio.no/english/ services/library/treaties/08/8-02/large-driftnets.xml.

Page 3: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 3 RO

extrem de dificil ca autoritățile de control să obțină dovezi solide ale activităților ilegale și, în cele din urmă, să pună în aplicare normele. În acest context, este clar că persistă preocupări serioase în materie de mediu și de conservare legate de utilizarea acestor unelte de pescuit.

Pentru a rezolva această situație și a se conforma obligațiilor internaționale ale UE în vederea reglementării adecvate a pescuitului cu setci în derivă, pe baza principiului precauției, regulamentul propus prevede o interzicere totală a deținerii la bord sau a utilizării oricărui tip de setci în derivă de la 1 ianuarie 2015, în toate apele UE. Acesta introduce, de asemenea, o definiție revizuită mai cuprinzătoare a acestor unelte de pescuit, pentru a acoperi toate posibilele lacune existente.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

S-a efectuat o evaluare a impactului (EI), luându-se în considerare informații din diferite surse: o consultare publică pe internet, două studii coordonate3, informații furnizate de statele membre și comentarii din partea grupului de coordonare a evaluărilor impactului.

Evaluarea impactului a analizat următoarele opțiuni strategice: 1) statu-quo; 2) acțiuni privind măsurile tehnice și/sau de control pentru a consolida posibilitățile de control și compatibilitatea cu mediul; 3) interzicerea selectivă a activităților de pescuit cu setci în derivă care sunt încă considerate extrem de dăunătoare speciilor strict protejate și/sau despre care se consideră că nu permit evitarea capturilor de specii neautorizate. 4) interzicerea totală a pescuitului cu setci în derivă.

Cu toate acestea, lipsa de monitorizare sau monitorizarea insuficientă a acestor activități de pescuit de către statele membre, atât în scopul controlului, cât și pentru scopuri științifice, precum și efortul limitat de prelevare de probe depus în cadrul celor două studii au constituit un impediment major în obținerea unei imagini cuprinzătoare a activităților actuale de pescuit și a impactului lor real asupra mediului și, prin urmare, nu a fost posibilă evaluarea impactului diferitelor opțiuni strategice prin intermediul unei analize pe bază de indicatori.

Opțiunea 4 a fost preferată în locul opțiunilor 1, 2 și 3, deoarece îndeplinește în cea mai mare măsură criteriile de relevanță, eficacitate, eficiență și coerență, asigurând, în același timp, cel mai bun rezultat în ceea ce privește impactul asupra mediului și reducerea sarcinii administrative. Această opțiune este sprijinită de mai mult de 52 % dintre respondenții la consultarea publică, inclusiv asociațiile de pescari și ONG-urile. Astfel, opțiunea 4 a fost considerată cea mai adecvată, pe baza aplicării principiului precauției în privința activităților de pescuit care ar putea să prezinte un risc crescut de capturi accidentale de specii strict protejate, aceste activități fiind slab sau deloc monitorizate de statele membre.

Majoritatea activităților de pescuit cu setci în derivă identificate sunt de sezon și flotele care participă în mod activ sunt alcătuite din nave polivalente, în număr de cel puțin 840 (cu excepția Mării Baltice), răspândite pe o suprafață considerabilă. Pentru majoritatea pescarilor pescuitul cu setci în derivă reprezintă doar câteva luni de activitate de pescuit pe an, unii dintre ei folosind setci în derivă mai puțin de o jumătate de lună pe an. Prin urmare, interdicția totală de a utiliza setci în derivă nu ar trebui să determine o reducere corespunzătoare a numărului de pescari care vor continua să folosească alte unelte, autorizate deja în licența lor

3 - MAREA-Contractul specific 8 (SI2.646130). „Identificarea și caracterizarea pescuitului cu setci în

derivă de mici dimensiuni din Marea Mediterană (DriftMed) - Contractul specific 5 (SI2.650655). „Studii în sprijinul revizuirii regimului UE privind pescuitul cu

setci în derivă de mici dimensiuni”.

Page 4: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 4 RO

de pescuit. Pe baza informațiilor colectate în cadrul evaluării impactului, performanța și importanța economică a uneltelor de pescuit pentru nave și flote este extrem de variabilă deși limitată la nivel național. În cazul flotelor pentru care datele sunt disponibile, cum ar fi navele britanice, valoarea totală a setcilor în derivă de mici dimensiuni, pentru aproximativ 250 de nave, reprezintă 0,14 % din valoarea totală a debarcărilor din Regatul Unit în 2011. În cazul Italiei, unde a fost înregistrat un număr mai mic de aproximativ 100 de nave active, importanța economică a setcilor în derivă este scăzută la nivel național (0,8 % din valoare și 1,3 % din greutatea debarcărilor), chiar dacă valoarea debarcărilor variază de la aproximativ 20 % la 55 % (până la 90 % într-o singură zonă de pescuit) din cifra de afaceri generată de aceste nave; cu toate acestea, profitul generat de utilizarea setcilor în derivă este extrem de variabil, fiind cuprins între 1 % și 54 % din cifra de afaceri generată de nave, cu o medie de 22 % din toate activitățile de pescuit cu setci în derivă desfășurate de navele italiene. Prin urmare, chiar dacă nu se exclude faptul că interdicția poate să afecteze anumite nave care desfășoară aceste activități de pescuit, impactul socio-economic global al interdicției totale este considerat irelevant atât la nivel național, cât și la nivel subregional.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

• Rezumatul acțiunii propuse Introduce o interdicție totală de a deține la bord sau de a utiliza orice tip de setci în derivă de la 1 ianuarie 2015, aplicabilă în toate apele Uniunii și tuturor navelor UE. Introduce o definiție revizuită mai cuprinzătoare a setcilor în derivă, pentru a elimina toate posibilele lacune din legislația existentă.

• Temei juridic Articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

• Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene.

• Principiul proporționalității Propunerea este necesară și adecvată pentru punerea în aplicare a abordării bazate pe ecosistem în gestionarea activităților de pescuit. Propunerea nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

• Alegerea instrumentelor Instrumentul propus: Regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

Alte mijloace nu ar fi adecvate din următorul motiv: actul abrogă și modifică regulamentele existente, care trebuie să fie modificate printr-un alt regulament.

4. IMPLICAȚIILE BUGETARE Această măsură nu presupune cheltuieli suplimentare pentru Uniune.

Page 5: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 5 RO

2014/0138 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a unei interdicții privind pescuitul cu setci în derivă, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 812/2004, (CE) nr. 2187/2005 și (CE) nr.

1967/2006 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 894/97 al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European4,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului5 stabilește un cadru de gestionare pentru conservarea resurselor biologice marine și gestionarea activităților de pescuit care exploatează aceste resurse.

(2) Exploatarea durabilă a resurselor biologice marine ar trebui să se bazeze, pe de o parte, pe abordarea precaută, care rezultă în același timp din principiul precauției la care se face referire în articolului 191 alineatul (2) primul subparagraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și din angajamentele internaționale ale Uniunii, astfel cum sunt reflectate în Acordul Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pește6, în special articolul 6, și, pe de altă parte, pe cele mai bune date științifice disponibile.

(3) Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie la protecția mediului marin, , la gestionarea durabilă a tuturor speciilor exploatate în scop comercial și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020, conform dispozițiilor de la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului7.

(4) Ca rezultat al preocupărilor privind impactul asupra mediului al setcilor în derivă de dimensiuni mai mari de 2,5 km, care au cauzat moartea accidentală a unui mare număr de specii protejate, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat

4 JO C , , p. . 5 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013

privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei nr. 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013), p. 22.

6 JO L 189, 3.7.1998, p. 16. 7 Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui

cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

Page 6: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 6 RO

rezoluțiile 44/225 din 22 decembrie 1989, 45/197 din 21 decembrie 1990 și 46/215 din 20 decembrie 19918 în care se solicita un moratoriu privind folosirea acestor unelte de pescuit.

(5) În consecință, Regulamentul (CE) nr. 894/97 al Consiliului9 stabilește un cadru de gestionare pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice în general sub forma unei limitări generale a lungimii setcilor în derivă la maximum 2,5 km, precum și o interdicție de a utiliza sau a păstra la bord setci în derivă destinate capturării anumitor specii.

(6) De asemenea, Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului 10 interzice utilizarea sau păstrarea la bord a setcilor în derivă începând cu 1 ianuarie 2008 în Marea Baltică, strâmtorile Belts și Sound.

(7) Obiectivele de conservare, în ceea ce privește mortalitatea accidentală a speciilor protejate, urmărite prin normele Uniunii menționate anterior cu privire la setcile în derivă sunt încă valabile și ar trebui să fie consolidate.

(8) Definiția setcilor în derivă ar trebui să fie nuanțată din motive de claritate și pentru a asigura înțelegerea uniformă și punerea în aplicare de către statele membre a normelor cu privire la setcile în derivă.

(9) De asemenea, este necesar să se extindă domeniul de aplicare al acestei definiții, în așa fel încât să acopere orice tip nou de plasă de pescuit în derivă identificat, diferit de cele utilizate în cadrul anumitor activități de pescuit. Este deosebit de important ca prin această definiție să se acopere unelte care, spre deosebire de setcile în derivă, sunt formate din doi sau mai mulți pereți de plasă prinși împreună în paralel de un odgon (sau mai multe odgoane), dar care funcționează aproape de suprafața apei în același mod ca setcile în derivă și au un impact similar asupra resurselor marine, unelte care, prin urmare, ar trebui să fie reglementate în mod coerent.

(10) Actualul cadru legislativ al Uniunii privind setcile în derivă a demonstrat slăbiciuni și lacune în sensul în care normele s-au dovedit a fi ușor de eludat și ineficace în ceea ce privește abordarea preocupărilor legate de conservare asociate cu această unealtă de pescuit.

(11) Pescuitul cu setci în derivă este efectuat de un număr nedefinit de nave de pescuit polivalente de dimensiuni mici, marea majoritate a acestora funcționând fără o monitorizare științifică și un control regulat. Dată fiind practicarea la scară redusă a acestor activități de pescuit, care facilitează eludarea monitorizării, eforturile de

8 Rezoluțiile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite A/RES/44/225 din 22 decembrie 1989

privind pescuitul cu setci în derivă pelagice de mari dimensiuni și impactul său asupra resurselor marine vii din oceanele și mările lumii, p. 147. Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite A/RES/45/197 din 21 decembrie 1990 privind pescuitul cu setci în derivă pelagice de mari dimensiuni și impactul său asupra resurselor marine vii din oceanele și mările lumii, p. 123. Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite A/RES/46/215 din 20 decembrie 1991 privind pescuitul cu setci în derivă pelagice de mari dimensiuni și impactul său asupra resurselor marine vii din oceanele și mările lumii, p. 147.

9 Regulamentul (CE) nr. 894/97 al Consiliului din 29 aprilie 1997 de stabilire a anumitor măsuri tehnice

pentru conservarea rezervelor de pește (JO L 132, 23.5.1997, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1239/98.

10 Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound (JO L 349, 31.12.2005, p. 1).

Page 7: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 7 RO

control și de aplicare a legislației nu au condus la rezultatele așteptate în ceea ce privește conservarea resurselor marine, în special cu privire la unele specii protejate.

(12) Activități ilegale cu setci în derivă efectuate de nave de pescuit ale Uniunii, urmărind mai ales speciile enumerate în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 847/97, continuă să fie raportate și au suscitat critici cu privire la respectarea de către Uniune a obligațiilor internaționale aplicabile în acest domeniu.

(13) De asemenea, dat fiind faptul că are loc la suprafața apei sau aproape de aceasta, pescuitul cu setci în derivă continuă să constituie un motiv major de îngrijorare din cauza capturilor accidentale de animale care vin la suprafață pentru a respira, precum mamiferele marine, țestoasele marine și păsările marine, dintre care cea mai mare parte sunt clasificate ca specii strict protejate în temeiul legislației Uniunii.

(14) În plus, sistemele de monitorizare și de raportare instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (Directiva „Habitate”)11 s-au dovedit a fi ineficace pentru identificarea și înregistrarea cauzelor antropice de deces a speciilor strict protejate imputabile activităților de pescuit.

(15) Abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului impune minimalizarea efectelor negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine și evitarea și reducerea, în măsura posibilului, a capturilor nedorite.

(16) Având în vedere motivele menționate mai sus și pentru a aborda în mod corespunzător preocupările legate de conservare pe care această unealtă de pescuit continuă să le provoace, precum și pentru a realiza obiectivele de mediu și de aplicare a legislației în mod eficient și eficace, având grijă în același timp ca impactul socio-economic să fie minim, este necesar să se introducă o interdicție totală de a deține la bord sau de a utiliza orice tip de setci în derivă în toate apele Uniunii, aplicabilă tuturor navelor Uniunii, fie că pescuiesc în apele Uniunii, fie în afara acestora, precum și navelor din afara Uniunii în apele Uniunii.

(17) Din motive de claritate a legislației Uniunii, este, de asemenea, necesar să se elimine toate celelalte dispoziții referitoare la setci în derivă, prin modificarea Regulamentelor (CE) nr. 850/98 al Consiliului12, (CE) nr. 812/2004, (CE) nr. 2187/2005 și (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului13, și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 894/97.

(18) Navele care desfășoară activități de pescuit cu setci în derivă de mici dimensiuni pot avea nevoie de un anumit timp pentru a se adapta la noua situație și necesită o perioadă de retragere treptată. Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2015.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică tuturor activităților de pescuit din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. 11 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a

speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). 12 Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de

pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 125, 27.4.1998, p. 1). 13 Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare

pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

Page 8: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 8 RO

Articolul 2

Definiție

1. În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

2. În plus, „setcă în derivă” înseamnă orice plasă alcătuită din unul sau mai mulți pereți de plasă prinși împreună în paralel de un odgon (sau mai multe odgoane), menținută la suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care plutește liber, purtată de curenți sau atașată de o navă. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate stabilizării sau limitării derivei acesteia, cum ar fi o ancoră plutitoare sau o ancoră pe fund atașată la un singur capăt al plasei.

Articolul 3

Interzicerea setcilor în derivă Se interzice:

(a) capturarea oricărei resurse biologice marine cu setci în derivă; precum și

(b) păstrarea oricărui tip de setci în derivă la bordul navelor de pescuit.

Articolul 4

Modificări ale regulamentelor conexe 1. La articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 850/98, se elimină alineatul (3).

2. Regulamentul (CE) nr. 812/2004 se modifică după cum urmează:

(a) Articolul 1a se elimină;

(b) la anexa I, punctul A litera (b) și punctul E litera (b) se elimină.

(c) La anexa III, se elimină punctul D.

3. Articolul 2 litera (o), articolul 9 și articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 se elimină.

4. În anexa II litera (a) la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, cuvintele „și a setcilor în derivă” se elimină.

Articolul 5

Abrogare Regulamentul (CE) nr. 894/97 se abrogă.

Articolul 6

Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2015.

Page 9: {SWD(2014) 153 final} - europarl.europa.eu Convenției pentru interzicerea pescuitului cu setci în derivă lungi în Pacificul de Sud (Convenția de la Wellington); ...

RO 9 RO

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu Președintele Președintele