SUUPP RRAAVVEEGGHHEEREE AANSSTTAARR III DDEE...

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

[email protected]

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucuresti, ROMANIA

Tel: *+4 021 318 36 20, Director: +4 021 318 36 00, +4 021 318 36 02, Fax: +4 021 312 3426

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

SSUUPPRRAAVVEEGGHHEERREEAA SSTTAARRIIII DDEE SSAANNAATTAATTEE AA CCOOPPIIIILLOORR

PPRRIINN TTRRIIAAJJUULL

EEPPIIDDEEMMIIOOLLOOGGIICC DDUUPPĂĂ VVAACCAANNŢŢEE

RAPORT NATIONAL

2017

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2017

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

SSuupprraavveegghheerreeaa ssttaarriiii ddee ssaannaattaattee aa ccooppiiiilloorr pprriinn ttrriiaajjuull eeppiiddeemmiioollooggiicc dduuppăă

vvaaccaannţţee

22001177

Autori :

Coordonator: Dr. Camelia Teodora Stanescu

Colaboratori: Dr. Carmen Dumitrache, Dr Viorica Kassai,

DSP judetene si a Municipiului Bucuresti



INTRODUCERE

Cunoaşterea starii de sănătate a copiilor si adolescentilor din colectivităţi cu ajutorul datelor de epidemiologie descriptivă la grupele de populaţie 0-18 ani constituie o abordare ştiinţifică a conceptului de prevenire în practica ocrotirii sănătăţii.

Măsurile de combatere ale unei maladii au la baza cunoasterea distribuţiei bolii si efectuarea unei anchete de tip etiologic. Orientarea profilactică a acţiunilor medico-sanitare şi social economice

vizează ocrotirea sănătăţii populaţiei şi prin cunoaşterea potenţialului epidemiologic din creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, licee, în cadrul efectuării triajului epidemiologic. Brasajul populaţiei este intens, rapid, de aceea pentru evitarea transferului de agenţi patogeni

dintr-o arie geografică în alta, se impune o cooperare şi măsuri igienico-sanitare antiepidemice, educaţie la nivel naţional pentru evitarea unor situaţii epidemice critice.

Lucrarea pleacă de la ipoteza că după vacanţe în rândul populaţiei antepreşcolare, preşcolare şi şcolare există bolnavi sau purtători aparent sănătoşi de germeni, care pot constitui surse de infecţie în colectivitatea respectivă. Pentru prevenirea aparitiei in colectivitate a unei entitati

morbide este necesara efectuarea triajului epidemiologic de către cadrele medicale sanitare care asigură asistenţa medicală in colectivitati.

OBIECTIVE

Prestaţiile sanitare pentru populaţie impun acordarea unei atenţii deosebite copiilor şi tinerilor cuprinşi în colectivităţi. Astfel prin supravegherea epidemiologică preventivă se realizează:

- cunoaşterea potenţialului de risc epidemiologic pentru sănătate prin depistarea în cadrul

triajului epidemiologic a :

bolilor infectocontagioase;

bolilor parazitare (pediculoză, scabie);

stabilirea de măsuri imediate în raport cu entitatea nozologică şi forma clinică a

bolii (izolare, internare, tratare, control periodic).

METODOLOGIE

Triajul epidemiologic este o metodă activă de supraveghere a stării de sănătate, practicată în colectivităţile de copii şi adolescenţi dupa fiecare vacanta scolara (creşe, grădiniţe, centre de

plasament, şcoli generale, scoli profesionale, licee), conform Ord. M.S. 1668 din 9 decembrie 2011/ Ord. M.Ed. 5298 din 9 decembrie 2011 ( cu modificarile ulterioare), Ord. M.S.

nr.1955/1995 (art.19). Acesta se efectuează prin: anamneză succinta, termometrizare, examen clinic al cavităţii buco-faringiene, examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor de către medici şi cadre sanitare medii.

Există unele aspecte particulare ale triajului epidemiologic legate de grupul controlat,

astfel: - în crese, gradinite triajul se face concomitent cu cel din şcoli, deşi în unele din colectivităţi acesta se efectuează zilnic;



- subiectii suspecţi de boală vor fi examinaţi complementar prin examen clinic complet şi examene de laborator;

- bolnavii confirmaţi cu boli contagioase vor fi izolaţi în funcţie de boala respectivă în spital şi la domiciliu ; - contacţii, în funcţie de maladii, vor fi izolaţi la domiciliu sau suprevegheaţi medical în

tot timpul perioadei de incubaţie maximă a bolii respective; - copiii diagnosticati cu afecţiuni intercurente vor fi îndrumaţi la domiciliu făcându-li-se

recomandările terapeutice adecvate; - datele rezultate pe unităţi, pe mediul urban şi rural în fiecare judeţ sunt prelucrate prin metode statistico-matematice.

In anul scolar 2017/ 2018 s-au efectuat urmatoarele triaje epidemiologice:

- la inceputul anului scolar, de la 11 septembrie 2017 , “triajul dupa vacanta de vara” ; - la 6 noiembrie 2017 pentru grupele prescolari si clasele din invatamantul primar; - dupa vacanta de iarna ,de la 14 ianuarie 2018, ”triajul dupa vacanta de iarna” ;

- vacanta intersemestriala, de la 12 februarie 2018.

La 10 zile după încheierea triajului, compartimentele de igienă şcolară din DSP-urile judetene si a Municipiul Bucureşti trimit o informare privind rezultatele triajului efectuat după vacanţele elevilor la INSP-CNEPSS, compartimentul de Evaluare a sanatatii copiilor si tinerilor.

Aceste informări cuprind date privind cazurile de boală depistate (boli infecto-contagioase şi parazitare) conform metodologiei: numar de copii inscrisi, de copii examinati, cazuri depistate

de hepatită virală, scarlatină, angină, angină cu SH+, BDA, rujeola, scabie, pediculoză capitis, micoze etc. precum şi cazurile rămase în evidenţă după recontrolul efectuat la 7 zile (pediculoză, scabie).

Prelucrarea datelor, interpretarea lor, se concretizează într-un material informativ trimis M.S.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Anul şcolar 2017/2018, a avut ca dată de începere ziua de 11 septembrie 2017. Analiza datelor

privind rezultatele triajului epidemiologic de la începutul acestui an şcolar s-a efectuat pe baza materialelor informative trimise Institutului nostru de compartimentele de igiena scolara din 41

DSP-uri judeţene si a Municipiul Bucureşti. Triajul epidemiologic efectuat la începutul acestui an şcolar ,“triajul dupa vacanta de vara” a cuprins un numar de 2.150.770 copii şi adolescenţi (din totalul de 2.435.489 inscrisi), din care

556.002 din mediul rural (din 676.016 inscrisi) si 1.594.768 din mediul urban (din 1.759.473 inscrisi). Au fost examinati deci prin triaj 88% din subiectii inscrisi, 82,25% din cei inscrisi in mediul rural si 90,64% din urban.

Pe tipuri de colectivităţi distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :



Tabel nr. 1

Tip de colectivitate

Nr de copii examinati

Total

2 150 770

Crese 12 233

Centre de plasament 2 393

Grădiniţe 326 558

Scoli generale 1 156 022

Licee 606 155

Scoli profesionale 32 200

Unităţi speciale 15 209

- grădiniţe 1 158

- şcoli generale 10 304

- licee + şcoli profesionale 3 747

Numarul mare de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic, contribuie la o mai buna supraveghere a starii de sanatate a copiilor din unitatile de invatamant, prin depistarea

afectiunilor si instituirea de masuri medicale in cazul copiilor bolnavi sau purtatori de germeni . De la un numar de 928.923 de copii examinati prin examenul de triaj in anul scolar 2007/2008, s-

a ajuns la un numar de copii 2.150.770 examinati in septembrie anul scolar 2017/2018, aspect vizualizat in graficul urmator (Grafic nr.1).

Grafic nr.1

928.923

1.050.183

1.563.973 2.162.786 2.280.861 2.417.518

2.324.844 2.260.885 2.196.815 2.150.770

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000Numar

An scolar

Dinamica numarului copiilor si adolescentilor examinati triaj septembrie



Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infecto-contagioase şi parazitare

0,986% (21 198), din care 0,901 % în urban (14 369) şi 1,228 % (6 829) în rural si in unitati speciale 480 cazuri de boala. Cazurile de boala depistate in ultimii ani au o variabilitate mare

intre minim 0,28% si maxim 1,48% din copiii examinati.

Grafic nr. 2

In cele 41 judete si Municipiul Bucuresti a caror situatie epidemiologica este cuprinsa in aceasta

analiza, se constata urmatoarea distributie in ordinea descrescatoare a procentelor cazurilor de boala depistate pe tipuri de colectivitati:

-unitati de ”scolarizare in masa”:

- centre plasament 4,430% - gradinite 1,271%

- scoli profesionale 1,106%

- şcoli generale 1,014%

- licee 0,715% - crese 0,311% - unităţi speciale:

- gradinite 4,231%

- scoli generale 3,678%

- licee 1.655%

Pe tipuri de colectivitati, in unitatile de ”scolarizare in masa” se remarca cel mai mare procent a imbolnavirilor in centrele de plasament ; iar pentru „unitatile speciale” care scolarizeaza copiii cu dizabilitati, in gradinite.

1.48

0.63 0.46

1.18 1.12 1.13 1.15 1.09 1.03

0.986

-

0.50

1.00

1.50

2.00

%

ani scolari

Dinamica prevalentei de moment a bolilor

infecto-contagioase si parazitare pe ani scolari



Grafic nr. 3

În cadrul triajului epidemiologic de la inceputul acestui an scolar (2017/2018) prevalenta de

moment a imbolnavirilor prin boli infectioase si parazitare depistate, situeaza in ordine descrescatoare a frecventei urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza , micozele , scabia, aspect intalnit si in anul anterior.

Grafic nr.4 ; 5

4.43

1.271

1.106

1.014

0.715

0.311

0 1 2 3 4 5

Centre plasament

Gradinite

Scoli profesinale

Sc. Generale

Licee

Crese

%

Distributia imbolnavirilor pe tipuri de colectivitati septembrie 2017

0.471

0.349

0.057

0.011

0.004

0.002

0.001

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5

Angine

Pediculoza

Micoze

Scabie

BDA

Angine strept. β hemol.

Varicela

%

Boli diagnosticate rate prevalente de moment septembrie 2017



Prevalenta de moment a bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul loc anginele 0,471% (din care 0,002% angine cu streptococ B hemolitic), urmate de pediculoza

0,349% micoze 0,057%, scabie 0,011%, boala diareica acuta 0,004% si varicela 0,001%.

In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor respiratorii superioare, intalnite de fapt la toate varstele scolare, cu observatia ca la scolile

generale incidenta de moment a anginei este surclasata de cea a pediculozei.

Grafic nr. 6

In dinamica, in ultimii ani, cazurile de angina depistate la triajul de la inceputul anului sunt cu valori intre 0,36% si 0,63% .(Grafic nr.7)

Ponderea in morbiditate a prevalentelor - triaj - septembrie 2017

Angine

Pediculoza

Micoze

Scabie

BDA

Angine strept. β hemol.

Varicela

0.204

1.546

0.738

0.422

0.407

0.54

0 0.5 1 1.5 2

Crese

Centre de plasament

Gradinite

Scoli

Licee

Scoli prof

%

Prevalenta de moment a principalelor afectiuni diagnosticate pe tipuri de colectivitati septembrie 2017

BDA

Angine cu SH

Scabie

Micoze

Pediculoza

Angine



Grafic nr. 7

Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SH+, in ultimii ani a inregistrat oscilatii mari de la

0,001 la 0,03 % (datorate probabil si dificultatilor obiective privind recoltare exudatelor faringiene la copiii cu angine prezumtiv streptococice ). Dificultatile de depistare sunt cu atat

mai mari cu cat 10-20% din copii sunt purtatori sanatosi. In septembrie, la inceputul anului scolar 2017/2018 rata incidentei de moment a fost de 0,002%.(Grafic nr.9)

Grafic nr.9

Scarlatina: nu au fost depistate cazuri la triajul epidemiologic din septembrie 2017. Hepatita acuta virala a fost semnalata la un numar de 3 copii ( doua cazuri in judetul Bacau, in

rural, un caz la prescolar si un caz la scoala generala; in judetul Dolj a fost diagnosticat un caz in urban la scoala generala) .Grafic nr. 10)

0.36 0.54

0.36 0.41

0.63 0.62

0.595 0.576

0.555 0.489

0.471

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7

An scolar 2007/2008

An scolar 2008/2009

An scolar 2009/2010

An scolar 2019/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015An scolar 2015-2016

An scolar 2016-2017

An scolar 2017-2018

%

Prevalenta de moment prin angine 2006-2017 triaj septembrie

0.03 0.03

0.005 0.03

0.009 0.006

0.008 0.003 0.003 0.003

0.002

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035

An scolar 2007/2008

An scolar 2008/2009

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015/2016

An scolar 2016/2017

An scolar 2017/2018

%

Prevalenta de moment angine SβH +

septembrie



Grafic nr.10

Numarul altor boli a fost in acest inceput de an scolar de 1901 de cazuri.

Pediculoza prezintă la inceputul acestui acest an scolar o rata a incidentei de moment (per total

colectivitati) de 0,349% (7 503 cazuri); este pe locul al doilea ca pondere in patologia diagnosticata la triaj.

Grafic nr. 11

Dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol, incidenta pediculozei a fost de 0,055% , deci o reducere de peste sase ori a numarului de cazuri diagnosticate (de la 7 503 la

1 187).

2

1

Cazuistica HAV comparativ rural-urban triaj septembrie 2017

Mediul RURAL

Mediul URBAN

0.22

0.51

0.32

0.29

0.312 0.337

0.352

0.371

0.349

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015.2016

An scolar 2016/2017

An scolar 2017/2018

%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei la inceputul anului scolar



Grafic nr.12

Pe cele doua medii, rural si urban, sunt diferente, asfel incidenta pediculozei este mai mare in

mediul rural de 0,595 % , fata de 0,263 % in mediul urban. Se pastreaza aceste diferente si la triajul de recontrol, gasindu-se in mediul rural incidenta pediculozei de 0,100 % , iar in urban de

0,040 %, aspect prezentat in urmatorul grafic.

Grafic nr.13

Se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele incidente a pediculozei: -in unitatile de “scolarizare de masa” ( asemanatoare cu anul anterior)

- centre plasament 1,337% - scoli generale 0,464%

- gradinite 0,303%

- scoli profesionale 0,217% - licee 0,134%

7503

1187

0

2000

4000

6000

8000

Septembrie 2017 Recontrol

Dinamica numarului cazurilor de pediculoza la triajul de toamna

0.263

0.04

0.595

0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

Septembrie 2017 Recontrol%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei la triajul din toamna 2017 diferente: urban-rural

Mediul urban

Mediul rural



- crese 0%

-iar in “unitatile speciale” a fost: - scoli generale 1,941% - licee si sc.prof 0,587%

Referitor la prevalenta de moment a pediculozei pe teritoriul tarii, obervam ca au fost depistate cazuri in toate judetele, iar incidenta cea mai mare, la inceput de an scolar a fost in judetul Satu Mare (0.757%) urmat de Vaslui, Teleorman, Salaj, Ialomita, Sibiu. In 22 de judete rata

incidentei de moment prin pediculoza a fost mai mare decat media pe tara. In judetul Giurgiu pediculoza a avut cea mai mica incidenta de 0.045%.

Deasemenea este de remarcat faptul ca dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol in 9 judete nu s-au mai depistat cazuri de pediculoza ; aceste judete sunt: Arad, Dolj, Giurgiu,

Hunedoara, Ialomita, Ilfov, Mures si Neamt, Timis. (Grafic nr.14)



Grafic nr.14

0.757

0.742

0.349

0 0.2 0.4 0.6 0.8

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Media tara

%

Prevalenta de moment a pediculozei: septembrie 2017 -

recontrol

Triaj epid. initial

Triaj epid. recontrol



Micozele in septembrie anul scolar 2017/2018 au prevalenta de moment 0.057%, ocupand locul trei, dupa angine si pediculoza ( cu tendinta stationara fata de 2015 si 2016 – 0,057%) . Pe tipuri

de colectivitati, prevalenta de moment este urmatoarea: 0,168% scoli profesionale, 0,167% in centre de plasament, 0,075% in licee, 0,056% in gradinite, 0,042% in scoli generale, iar in crese

0%.

Grafic nr.15

Morbiditatea prin scabie diagnosticata cu ocazia triajului epidemiologic septembrie 2017 evidentiaza o prevalenta generala de 0,011 % in colectivitatile de copii ( in scadere fata de

septembrie 2015 cand era de 0,014%). Sunt diferente in tipurile de unitati privind prevalenta prin scabie astfel:

- in unitatile de “invatamant de masa”nu a fost nici un caz de scabie in crese; prevalenta, in ordine descrescatoare, in gradinite de 0,021%, in scoli generale de 0,013%, in scolile

profesionale de 0,006% ,in licee de 0,002% ; deasemenea sunt diferente si in ceea ce priveste cele doua medii, astfel in mediul rural se intalnesc mai multe cazuri (136), fata de cel urban (102);

- in “unitatile speciale” prevalenta scabiei a fost de 0,086% in gradinite, de 0,078% in

scolile generale si de 0,027% in licee si scoli profesionale.

0.01

0.06

0.05 0.05

0.09

0.067 0.064 0.067

0.057 0.058 0.057

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

0.09

0.1

%

Prevalenta de moment a micozelor in intervalul 2007- septembrie 2017



Triajul epidemiologic efectuat la inceputul fiecarui an scolar a inregistrat valori care se situau in septembrie 2010 la 0,030%, iar in septembrie 2017 la 0,011%.(Grafic nr. 16)

Grafic nr.16

De asemenea sunt diferente si in ceea ce priveste morbiditatea prin scabie in teritoriul tarii.

Astfel sunt 18 de judete in care nu a fost dignosticat nici un caz de scabie cu ocazia triajului epidemiologic dupa vacanta de vara: Arad, Arges, Bacau, Brasov, Bucuresti, Dambovita, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Ilfov, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Salaj, Teleorman,

Vrancea.

Judetele Harghita (0,102%), Covasna(0,086%), Dolj (0,078%), Satu Mare (0,058%) se situeaza la polul opus cu prevalente peste valoarea mediei pe tara. O situatie aparte apare in judetul

Bistrita Nasaud in care prevalenta de moment la triajul initial este de 0,015%, iar la triajul de recontrol incidenta de moment este cu mult mai mare de 0,122%. (Grafic nr.17)

0.03

0.017

0.013

0.014

0.013

0.014

0.009

0.011

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015/2016

An scolar 2016/2017

An scolar 2017/2018

%

Dinamica prevalentei de moment a scabiei triaj septembrie



Grafic nr.17

0.122

0.075

0.005

0.015

0.022

0.019

0.086

0.078

0.102

0.058

0.025

0.011

0 0.05 0.1 0.15

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Media tara

%

Prevalenta de moment scabie septembrie 2017 triaj epidemiologic intial si recontrol

Triaj epid. intial.




Dupa aplicarea masurilor de tratament de deparazitare numarul cazurilor de scabie a scazut de

de la 238 la 110 cazuri de scabie (0,005%).

Grafic nr. 18

Se observa ca prevalenta prin scabie este mai mare in mediul rural 0,024 %, fata de cea din

mediul urban de 0,006 %. Grafic nr.19

La triajele epidemiologice din septembrie si noiembrie 2017 nu a fost diagnosticat nici un caz de

rujeola.

238

110

0

50

100

150

200

250


Dinamica numarului cazurilor de scabie la triajul de toamna 2017

0.006 0.005

0.024

0.005

0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03


%

Dinamica prevalentei de moment a scabiei la triajul din toamna 2017 diferente urban - rural

Urban

Rural



Triajul epidemiologic dupa vacanta de iarna

Dupa vacanta de iarna a anului şcolar 2017/2018, cursurile au avut ca dată de începere ziua de 15 ianuarie 2017. Analiza datelor privind rezultatele triajului epidemiologic efectuat la începutul

anului 2018 s-a efectuat pe baza materialelor informative trimise institutului nostru de compartimentele de igiena scolara din 41 DSP-urile judeţene si a Municipiul Bucureşti. Triajul epidemiologic efectuat la începutul acestui an (dupa vacanta de iarna) a cuprins un numar de

2 030 021 copii şi adolescenţi, din care 469 977 din mediul rural si 1 560 044 din mediul urban. Pe tipuri de colectivităţi distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :

Tabel nr. 2

Tip de colectivitate

Nr de copii examinati

Total 2 030 021

Crese 12 697

Centre de plasament 1 896

Grădiniţe 297 492

Scoli generale 1 073284

Licee 596 825

Scoli profesionale 32 524

Unităţi speciale 15 303

- grădiniţe 1 016

- şcoli generale 9 474

- licee + şcoli profesionale 4 813

Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infectocontagioase şi parazitare 1,115% (22 633). In mediul urban prevalenta de moment a fost de 1,044 % (16 287) şi în rural

1,350 % (6 346). In unitatile speciale s-au inregistrat 485 cazuri de boala.

Comparativ cu triajul epidemiologic de la inceputul anului scolar , efectuat in septembrie 2017 - cand prevalenta de moment a bolilor diagnosticate a fost de 0, 986%, observam ca la triajul dupa

vacanta de iarna, in ianuarie 2018, prevalenta de moment a fost, de 1,115%, deci mai mare.

Prevalenta de moment a bolilor diagnosticate cu ocazia examenului de triaj epidemiologic este mai mare la copiii din mediul rural decat la cei din mediul urban ; acest aspect se evidentiaza atat pentru triajul epidemiologic din septembrie 2017 , cat si pentru cel din ianuarie 2018.



Grafic nr.20

Pe tipuri de colectivitati a caror situatie epidemiologica este cuprinsa in aceasta analiza, se constata urmatoarea distributie a cazurilor de boala diagnosticate:

- unitati de „scolarizare in masa”: - scoli profesionale 476 - (1.464%) din 32 524 subiecti inscrisi

- gradinite 4 070 - (1,368%) din 297 492 subiecti inscrisi - centre de plasament 25 - (1,319%) din 1 896 subiecti inscrisi

- şcoli generale 12 470 - (1,162%) din 1 073 284 subiecti inscrisi - crese 123 - (0,969%) din 12 697 subiecti inscrisi

- licee 4 984 - (0,835%) din 596 825 subiecti inscrisi

- unităţi speciale:

- gradinite: 47 (4,626%) din 1 016 subiecti inscrisi - scoli: 403 (4,254%) din 9 474 subiecti inscrisi

- licee+sc.prof: 35 (0,727%) din 4 813 subiecti inscrisi

In colectivitatile de scolarizare in masa, se remarca cea mai ridicata frecventa a imbolnavirilor in scolile profesionale (1,464%), apoi in gradinite (1,368%), centre de plasament (1,319%),

urmate de scoli generale (1,162%), crese (0,969%), licee (0,835%).

0.986

1.115

0 0.5 1 1.5

Prevalenta de moment septembrie2017

Prevalenta de moment ianuarie2018

%

Prevalenta de moment triaj 2017 - 2018 comparatie



Grafic nr.21

În cadrul triajului epidemiologic dupa vacanta de iarna, prevalenta d emoment a imbolnavirilor prin boli infectioase si parazitare diagnosticate, situeaza in ordine descrescatoare a frecventei pe

primele locuri urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza, recontrol pediculoza si micozele.

Grafic nr.22

0.835

0.969

1.162

1.319

1.368

1.464

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6

Licee

Crese

Sc. generale

Centre plasament

Gradinite

Sc. profesionale

%

Distributia imbolnavirilor in colectivitatile de scolarizare in masa ianuarie

2018

0.003

0.004

0.009

0.013

0.044

0.055

0.341

0.585

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7

Boala diareica ac.

Angine streptococice β hemol.

Scabie

Varicela

Micoze

Recontrol pediculoza

Pediculoza

Angine

%

Prevalente de moment boli diagnosticate - triaj ianuarie 2018



Prevalenta de moment a bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul loc anginele (0,585% - 11 876 cazuri), (din care 0,004% angine cu streptococ β hemolitic - 76),

urmate de pediculoza (0,341% - 6 916 cazuri), recontrol pediculoza (0,055% - 1 110 cazuri), micoze (0,044% - 894 cazuri), varicela (0,013% - 266 cazuri), scabia (0,009% - 180 cazuri)

boala diareica acuta (0,003% - 68 cazuri). Scarlatina a fost depistata la doar 4 copii, 3 la gradinita din mediul urban si 1 la scoala generala mediul rural. Prevalenta altor boli a fost de 0,128% (2 590 de cazuri).

Grafic nr.23

Angina a avut prevalenta de moment medie pe tara dupa vacanta de iarna de 0,585% (cazuri 11

876). Cea mai mare prevalenta de moment prin angine a fost in judetul Covasna 2,373%, apoi in ordine descrescatoare in Timis 1,935%, Sibiu 1,204 %, Salaj 1,083 %, Mures 0,965%, Tulcea

0,958%, municipiul Bucuresti 0.925 % . Prevalenta de momenta anginei valoarea medie este mai mare la triajul din ianuarie 2018 fata de cel din septembrie 2017. In ceea ce priveste angina cu streptococ β hemolitic incidenta a fost de 0,004 %.

0 0.5 1 1.5

Crese

Centre plasament

Gradinite

Scoli generale

Licee

Scoli profes.

%

Prevalenta de moment a principalelor afectiuni diagnosticate pe tipuri de colectivitati triaj - ianuarie 2018

Angine

Pediculoza

Micoze

Varicela

Scabie

Boala diareica acuta

Angine strept.β hemol.



Grafic nr.24

0.826

0.830

0.682

1.143

0.925

0.782

2.373

0.651

0.623

0.965

1.083

0.883

1.204

0.759

1.935

0.958

0.585

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Media tara

%

Angina prevalente de moment - triaj ianuarie 2018



Pediculoza prezintă prevalenta de moment per total colectivitati de 0,341% (6 916 cazuri). Pe

tipuri de unitati se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele prevalenta de moment: în şcoli generale 0,467%; in centrele de plasament 0,422%; in scoli profesionale 0,326%; in

gradinite 0,280%; în licee 0,110%. Comparativ prevalenta de moment a pediculozei , fata de triajul din septembrie 2017 (0,349%) are valoare discret mai mica in triajul din ianuarie 2018 (0,341%).

Grafic nr.25

La recontrol au mai fost depistate cazuri de boli parazitare si anume: 1 110 cazuri de pediculoza, deci o scadere de peste sase ori a numarului de cazuri.

Grafic nr. 26

0.28

0.61

0.22

0.51

0.32 0.3 0.29 0.3 0.34

0.33 0.34

An2008

An2009

An2010

An2011

An2012

An2013

An2014

An2015

An2016

An2017

An2018

%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei

triaj ianuarie

6 916

1 110

0

2000

4000

6000

8000

Ianuarie 2018 Recontrol

Numar cazuri

Dinamica numarului de cazuri de pediculoza

triaj ianuarie 2018



Se observa diferente intre mediul rural si urban privind prevalenta de moment a pediculozei,

aceasta fiind mai mare in rural, aspect intalnit si in septembrie 2017.

Grafic nr. 27

Prevalenta de moment a pediculozei este mai mare in mediul rural, dar se observa faptul ca dupa aplicarea masurilor de deparazitare aceasta scade in ambele medii.

Cea mai mica prevalenta de moment a fost in judetul Giurgiu de 0,013%, iar cea mai mare in

judetul Covasna de 0,867%. In majoritatea judetelor la triajul de recontrol ( dupa aplicarea masurilor de deparazitare) valorile prevalentei pediculozei au fost mai mici decat la triajul initial. In treisprezece judete la triajul de

recontrol nu s-au mai gasit cazuri de pediculoza. (Grafic nr.28).

0.546

0.105

0.279

0.04 0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6


%

Dinamica prevalentei de moment a pediculozei triaj ianuarie2018

comparativ rural - urban

Rural

Urban



Grafic nr.28

0.054

0.345

0.456

0.395

0.423

0.442

0.388

0.439

0.867

0.534

0.473

0.627

0.592

0.627

0.516

0.779

0.618

0.433

0.646

0.709

0.476

0.563

0.340

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

MEDIA TARA

%

Prevalenta de moment pediculoza - triaj ianuarie 2018 si recontrol

Triaj epid. initial




Scabia fost depistată cu ocazia acestui triaj la 180 copii reprezentand 0,009 % din subiectii examinaţi (0,021% in mediul urban si 0,005% in rural).

Grafic nr. 29

Distribuitia prevalentei de moment a scabiei pe tipuri de colectivitati este urmatoarea: 0,016% in

gradinite; 0,010% in scoli generale si 0,001 % în licee si 0,028% in scolile profesionale. Scabia nu a fost depistata în creşe si centre de plasament .

Grafic nr. 30

In municipiul Bucuresti si in 17 judete nu a fost diagnosticat nici un caz de scabie la triajul de

iarna (judetele: Arad, Arges, Bacau, Brasov, Dolj,Galati, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Olt, Prahova, Sibiu, Timis, Vrancea). Cea mai mare incidenta a scabiei

a fost in judetul Harghita 0,1308% , apoi in Covasna 0,0715% , Iasi de 0,0609% , urmat de Tulcea 0,0208% , Bihor 0,0164%.(Grafic nr. 31)

0.01 0.012

0.01

0.007 0.006 0.006

0.009

0

0.005

0.01

0.015

Ianuarie2012

Ianuarie2013

Ianuarie2014

Ianuarie2015

Ianuarie2016

Ianuarie2017

Ianuarie2018

%

DINAMICA PREVALENTEI DE MOMENT SCABIEI DIN TRIAJUL

IANUARIE

0

0.016

0.01

0.028

0.001

0

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03

Centre plasament

Gradinite

Scoli generale

Sc. Profes.

Licee

Crese

%

Prevalenta de moment a scabiei triaj ianuarie 2018 pe colectivitati



Grafic nr. 31

0.0228

0.0065

0.0164

0.0114

0.0153

0.0093

0.0095

0.0715

0.1308

0.0096

0.0609

0.0122

0.0092

0.0208

0.009

0 0.05 0.1 0.15

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Media tara

%

Prevalente de moment scabie ianuarie 2018 triaj epidemiologic initial si recontrol

Triaj epid. Initial




La recontrol, dupa aplicarea masurilor de deparazitare, numarul cazurilor depistate a scazut, din

initialul de 180 ramanand 22 cazuri de scabie.

Grafic nr. 32

Dupa aplicarea masurilor de tratament, la subiectii diagnosticati la triajul epidemilogic, se observa scaderea morbiditatii prin scabie, atat pentru mediul urban, cat mai ales pentru mediul

rural, unde prevalenta a fost mai mare , aspect intalnit si in anii anteriori.

Grafic nr. 33

Se impune o intensificare a măsurilor de control a copiilor pentru depistarea bolilor parazitare

(scabie şi pediculoză), deoarece acestea continuă sa fie prezente in colectivitatile de copii si adolescenti. Deasemenea se impune instituirea unor masuri complexe si de preventie riguroase,

care sa includa si familiile celor diagnosticati, cu o identificare si tratare a focarelor de scabie si pediculoza.

180

22

0

50

100

150

200


Numar cazuri

Dinamica numarului de cazuri de scabie triaj ianuarie 2018

0.021

0.004 0.005

0 0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025


%

Prevalente scabie triaj ianuarie 2018 comparativ rural urban

Rural

Urban



In luna februarie 2017 s-a efectuat triajul epidemiologic dupa vacanta intersemestriala. Asa

cum era de asteptat, prevalentele de moment pentru diferitele afectiuni, au fost conform epidemiologiei sezoniere, pentru fiecare dintre ele; aspectul amintit a fost concluzionat dupa comparatia cu triajul epidemiologic din septembrie a anului anterior ( triaj in sezonul cald) si

triajul epidemiologic din ianuarie a anului in curs ( triaj epidemiologic in sezon rece) .Astfel prevalenta de moment pentru angine a fost de 0,615%, deci mai mare in februarie 2018 decat in

ianuarie acelasi an. Apare si un aspect particular, in contextul evolutiei morbiditatii crescute prin rujeola din Romania din anul anterior , cu toate ca la triajele anterioare din acest an scolar nu s-a

diagnosticat nici un caz de rujeola, la acest triaj, din luna februarie 2018, au fost diagnosticate doua cazuri de rujeola la copii de scoala generala din mediul urban , un caz in judetul Bacau si

unul in judetul Prahova. Pentru efectuarea triajului epidemiologic in scopul stabilirii potenţialului epidemiologic şi aplicarea eficientă a măsurilor de prevenire şi combatere adecvate, personalul medico-sanitar

implicat în aceste acţiuni (medicii si asistentele medicale din cabinetele medicale şcolare si de medicina de familie, medicii igienişti şcolari, epidemiologii) si autoritatile locale vor pregăti şi

organiza din timp triajul epidemiologic (inclusiv aprovizionarea cu instrumentar, medicamente şi materiale necesare recoltării de probe de laborator). Astfel, dupa vacante, acţiunea se va putea derula în condiţii si pe intervale optime, care să permită depistarea tuturor cazurilor de boli

infecto-contagioase si parazitare.

CONCLUZII

1. Numarul de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic se mentine mare, ceea ce contribuie la o mai buna supraveghere a starii de sanatate a copiilor si adolescentilor din unitatile

de invatamant. 2. Din numarul total 2 150 770 de copii care au fost examinati in septembrie 2017, au fost diagnosticati cu boli infectioase si parazitare 21 198 cazuri (0,986%), iar dupa vacanta de iarna –

ianuarie 2018 din numarul total 2 030 021 de copii care au fost examinati, au fost diagnosticati cu boli infectioase si parazitare 22 633 (1,115%).

3. Analiza datelor din teritoriu pe tipuri de afectiuni arata ca anginele ocupa primul loc, urmate de pediculoza si micoze, aspect intalnit si in anii anteriori. 4. Prevalenta de moment a afectiunilor infectocontagioase inregistrata la triajul epidemiologic

dupa vacanta de iarna a elevilor, este mai mare comparativ cu prevalenta de moment dupa triajul din septembrie 2017.

5. In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor respiratorii superioare, intilnite de fapt la toate varstele, dar mai ales la copii, astfel anginele au incidenta mai mare in ianuarie 2018 de 0,585%, fata de septembrie 2017 de 0,471% .

6. Prevalenta de moment a pediculozei si a scabiei este mai mare in mediul rural decat in cel urban, atat la triajul initial , cat si la cel de recontrol la toate triajele.

7. Ca urmare, se impune o intensificare a măsurilor de control a copiilor pentru depistarea bolilor infectioase si parazitare, din care unele, angine, pediculoza, scabia, micozele, continuă sa fie inca prezente in colectivitatile de copii si adolescenti si se impune deasemenea instituirea

unor masuri de preventie riguroase care sa includa si familiile celor depistati, cu o identificare si tratare a focarelor (pediculoza).



8. Desfasurarea unor actiuni de educatie pentru sanatate privind igiena individuala si colectiva la scoala si in familie, reprezinta inca o necesitate stringenta in activitatea medicala de

supraveghere igienico-sanitara si epidemiologica a colectivitatilor de copii si tineri din Romania.

SUUPP RRAAVVEEGGHHEEREE AANSSTTAARR III DDEE...

Documents

Transcript of SUUPP RRAAVVEEGGHHEEREE AANSSTTAARR III DDEE...