sustragerea.docx

7/17/2019 sustragerea.docx

http://slidepdf.com/reader/full/sustragereadocx 1/9

HOTĂRÎREA PLENULUICURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Cu privire la pracica !u"iciar# $% pr&ce'ele pe%ale "e'pre sustragerea bunurilor %r()* "i% )+(,-(),,.

Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2004, nr.8, pag.

/ / /Examinînd practica judiciară în cauzele privind infracţiunile contra patrimoniului, în scopul

asigurării aplicării corecte şi uniforme de către toate instanţele judecătoreşti a legislaţiei cereglementează răspunderea pentru cazurile de sustragere a bunurilor, în baza lit.e) art.2, lit.d) art.!din "egea cu privire la #urtea $upremă de %ustiţie, &lenul

HOTĂRĂ0TE1' explica următoarele(2. biect material al sustragerii sau altor infracţiuni contra patrimoniului se consideră bunurile

care la momentul săvîrşirii infracţiunii nu*i aparţin făptuitorului, nu sunt proprietate a lui şi care se pot afla atît în posesia proprietarului cît şi în posesia altor persoane, cărora li s*au transmis înfolosinţă aceste bunuri.

)( +n sensul legii, se consideră sustragere luarea ilegală şi gratuită a bunurilor din posesia altuia,care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia, săvîrşită în scop acaparator. !cupiditate a

bunurilor mobile".

u formează componenţa de sustragere faptele ilegale care sunt îndreptate nu spre însuşirea cispre folosinţa temporară a bunurilor. -olosinţa temporară a bunurilor o va aprecia instanţa ţinîndseama că făptuitorul nu urmăreşte scopul de cupiditate, deoarece nu doreşte să treacă bunurile înstăpînirea lui definitivă. +n funcţie de circumstanţele cauzei, asemenea fapte pot fi calificateconform art.!, 2/0, ,2 , 22 ale #&.

+n cazurile în care luarea ilegală şi gratuită a bunurilor din posesia altuia a fost săvîrşit1 încadrul uliganismului, al violului sau al altor fapte infracţionale, este necesar de stabilit care a fostintenţia 3scopul) luării de către făptuitor a bunurilor respective.

4acă făptuitorul a urmărit scopul egoist de acaparare, atunci cele săvîrşite trebuie calificate princoncurs( ca infracţiune contra patrimoniului şi ca uliganism, viol sau altă infracţiune.+nsuşirea ilegală a bunurilor aflate în proprietate comună, inclusiv şi a unei persoane juridice

unde făptuitorul este unul din fondatori, în dependenţă de intenţie urmează a se califica casustragere ori ca samavolnicie.

*( $ustragerea se consideră săvîrşită pe ascuns şi se califică drept furt, în baza art.0! #&, dacăa fost săvîrşit1(

* în absenţa proprietarului, a posesorului sau a oricăror altor persoane5* în prezenţa altor persoane, dar pe neobservate pentru acestea5* în prezenţa altor persoane, care observă actul luării bunurilor, dar care nu conştientizează

caracterul infracţional al celor comise 3din cauza necunoaşterii de către ele a faptului cui aparţin

aceste bunuri sau din cauza creării de către făptuitor a iluziei caracterului legitim al luării bunurilor,sau din cauza vîrstei minore, a ebrietăţii, a somnului, a unei boli psiice ori a unei alte stărispecifice în care se află aceste persoane)5

* în prezenţa altor persoane care urmăresc actul luării bunurilor şi conştientizează caracterulinfracţional al faptelor comise, persoane care insuflă încredere făptuitorului că nu*i vor creaimpedimente în procesul săvîrşirii sustragerii 3soţ, rudă apropiată). 4acă însă persoanele date auîntreprins măsuri în vederea împiedicării sustragerii, cele săvîrşite nu pot fi considerate furt, citrebuie calificate ca jaf 3art.06 #&).

&entru calificarea faptei ca furt este necesar să fie stabilită convingerea făptuitorului că celecomise de el rămîn neobservate sau neînţelese de către alte persoane, ori că aceste persoane nu*i

vor zădărnici săvîrşirea sustragerii. 7nstanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că

concluziile despre convingerea făptuitorului privind modul ascuns al acţiunilor sale trebuie să se bazeze pe anumite premise de ordin obiectiv, iar nu pe declaraţiile neîntemeiate ale lui.

1



+n cazul în care făptuitorul consideră că săvîrşeşte sustragerea pe ascuns, iar, în realitate,acţiunile i*au fost observate sau înţelese adecvat de alte persoane, fapta se va califica ca furt.

-urtul trebuie delimitat de samavolnicie. "uarea bunurilor în mod arbitrar, adică a unor bunuricare, la presupunerea făptuitorului, îi aparţin, trebuie calificată drept samavolnicie 3art./82 #&.)

.( #a sustragere descisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art.06 #.&. 3jaf), se considerăfapta ce se derulează în prezenţa proprietarului sau altui posesor, ori în prezenţa unor persoanestrăine, vinovatul fiind conştient ca persoanele prezente înţeleg caracterul ilegal al acţiuni lor lui,

indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acţiuni.'cţiunile iniţiate ca furt, însă care n*au fost duse pînă la capăt, din cauza că au fost descoperite

de către victimă sau de alte persoane, dar neţinîndu*se cont de aceasta au fost prelungite de cătreinfractor cu scopul însuşirii bunurilor sau reţinerii lor, se încadrează în infracţiunea de jaf, iar încazul aplicării unei violenţe periculoase pentru viaţă şi sănătate sau ameninţării cu o astfel deviolenţă * în cea de tîlărie.

&rin 9alte acţiuni violente: se înţelege( doborîrea victimei de pe picioare, răsucirea mîinilor eisau alte asemenea acţiuni.

3( 94rept violenţă nepericuloasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei 3 art. 06 alin.32) lit. e)#&) se considerăvătămări neînsemnate3care nu au generat o dereglare a sănătăţii mai mult de ! zile,nici pierderea capacităţii de muncă,ce rezultă din pct.6; din <egulamentul de apreciere medico*legală a gravităţii vătămării corporale, aprobat prin rdinul =inisterului $ănătăţii nr. din26.>!.2>>/, modificat prin rdinul =inisterului $ănătăţii nr. !8; din !.>0.2>) sauaplicareaintenţionată de lovituriorisăv1rşirea altor acţiuni violente care au cauzat o durere fizică 3art. 60 alin.32) #od contravenţional), dacă acesteacţiuni nu au creat pericol pentru viaţa şi sănătatea victimei.&entru calificarea acţiunilor nu areimportanţă faptulcînd a fost aplicată violenţa nepericuloasă

pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori ameninţarea cu o astfel de violenţă,şi anume( pînă ladeposedarea de bunuri, concomitent cu aceasta sau nemijlocit după deposedare 3dar pînă laconsumarea sustragerii). Este esenţial ca, în toate acestea cazuri, violenţa nepericuloasă pentru viaţasau sănătatea persoanei ori ameninţarea aplicării acesteia să aibă destinaţia de facilitare a săvîrşiriisustragerii sau de reţinere la făptuitor a celor sustrase.

4acă după consumarea furtului, făptuitorul aplică violenţa sau ameninţă cu aplicarea violenţeiavînd scopul de a scăpa de urmărire sau de a evita reţinerea sa, atunci fapta nu mai poate ficalificată în conformitate cu art. 06 alin. 32) lit. e) sau cu art. 00 #&. 4e această dată, celesăvîrşite formează concursul real dintre infracţiunea de furt şi, în dependenţă de gradul de violenţăsau de caracterul ameninţării cu violenţa, una din infracţiunile prevăzute la art.;8, 8, 82 sau88 #& ori la art. 60 din #odul contravenţional

-( 9+n sensul dispoziţiilor art.00 #&, prin ,,atac? trebuie de înţeles acţiunile agresive alefăptuitorului, care sunt însoţite de violenţa periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresateori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe. &rin violenţă periculoasă pentru viaţa sausănătatea persoanei 3art.00 alin. 3) #&) se are în vedere violenţa care s*a soldat cu vătămare mediesau uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori care, deşi nu a cauzat aceste urmări, comportă

la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viaţă şi sănătate. $ubincidenţa noţiunii 9violenţa periculoasă pentru viaţă şi sănătate? nimeresc şi cazurile( decompresiune a gîtului cu mîinile sau cu ajutorul unui şnur5 de ţinere îndelungată a capului victimeisub apă5 de îmbrăcare pe capul victimei a unei pungi de polietilenă5 de aruncare a victimei de laînălţime ori dintr*un mijloc de transport etc. 4eşi asemenea acţiuni violente pot să nu provoace nicimoartea victimei, nici vătămarea medie sau uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii acesteia,totuşi, datorită caracterului lor, ele creează un pericol real pentru viaţă şi sănătate. 'şadar, atîtvătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, cît şi vătămarea intenţionatăuşoară a integrităţii corporale intră sub incidenţa art.00 #&. @iolenţa de o intensitate mai redusăcade sub incidenţa art. 06 alin.32) lit. e) #&, întrucît este nepericuloasă pentru viaţă şi sănătate.?

4( ,,#estiunea ce ţine de prezenţa în acţiunile persoanei a componenţei de jaf sau tîlărie în

cazurile în care sustragerea este însoţită de ameninţarea aplicării violenţei urmează a fi soluţionată,ţinînd cont de toate circumstanţele cauzei( caracterul ameninţării, obiectele sau arma cu careameninţa infractorul, locul şi timpul săvîrşirii infracţiunii, numărul infractorilor etc. &entru a se

2



stabili gradul de violenţă * nepericuloasă sau periculoasă pentru viaţă sau sănătate * cu care seameninţă, trebuie analizate minu ios toate circumstanţele celor săvîrşite( caracteristicile obiectelorț

vulnerante cu care ameninţa făptuitorul5 locul şi timpul săvîrşirii infracţiunii5 numărul făptuitorilorraportat la numărul victimelor5 forţa fizică a făptuitorilor raportată la forţa fizică a victimelor etc.Aotodată, este necesar a se lua în calcul nu atît percepţia subiectivă a victimei asupra celor comise,cît mai ales orientarea intenţiei făptuitorului.

#u toate acestea, în unele cazuri, ameninţarea cu care este însoţită sustragerea poate avea un

caracter nedeterminat 3neconcretizat). #u alte cuvinte, din vorbele, gesturile, mimica sau acţiunilede alt gen ale făptuitorului, din analiza tuturor circumstanţelor faptei săvîrşite nu poate fi formulatăo concluzie certă privind gradul de violenţă * nepericuloasă sau periculoasă pentru viaţă sau sănătate* cu care se ameninţă. +n asemenea cazuri, întrucît orice incertitudini legate de calificare trebuietratate în folosul făptuitorului 3conform principiului in dubio pro reo), cele comise nu pot ficalificate ca tîlărie, în consecinţă, fapta urmează a fi calificată în baza art. 06 alin.32) lit.e) #&.4acă din circumstanţele concrete ale cauzei rezultă că făptuitorul, care urmăreşte scopul sustragerii,nu intenţionează să*şi realizeze ameninţarea cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţă sausănătate, totodată lipsind condiţiile obiective,favorabileînfăptuirii acestei ameninţări, deşiameninţarea a luat cea mai intimidantă formă posibilă, făptuitorul trebuie să răspundă nu pentrutîlărie, ci pentru jaf. astfel de ameninţare, avînd doar un caracter imaginar, nu creează un pericolreal pentru viaţa sau sănătatea victimei, deci nu poate fi recunoscută ca semn al tîlăriei. 'cţiunileinfractorului pot fi calificate drept jaf sautîlărie prin indicele ameninţării de aplicare aviolenţei,doar atuncicînd o astfel de ameninţare este reală pentru viaţa sau sănătatea victimei.? 6. "a

punctul 0, alineatul va avea următoarea redacţie( ,,$emnele de cauzare a vătămăriiintenţionateuşoare orimedii a integrităţii corporale sau sănătăţii victimei în cadrul tîlărieisîntcuprinse în dispoziţia art. 00 #& şi nu necesită o încadrare separată şi în baza art.82 #& sau art.60alin. 3/) din #odul contravenţional.?

+( ,,$emnele de cauzare a vătămării intenţionatenuşoare orinmedii a integrităţii corporale sausănătăţii victimei în cadrul tîlăriei sînt cuprinse în dispoziţia art. 00 #& şi nu necesită o încadrareseparată şi în baza art.82 #& sau art.60 alin. 3/) din #odul contravenţional.?

Semnele de cau#are a v$t$m$rii intenţionate u%oare ori medii a integrit$ţii corporale sau

s$n$t$ţii victimei &n cadrul t&l'(riei %i %anta)ului s&nt cuprinse &n dispo#iţia art.*88 %i art.*8+ C.. %i

nu necesit$ o &ncadrare separat$ %i &n ba#a art.*2, *- C.

ac$ atacul de t&l'$rie a /ost &nsoţit de v$t$marea intenţionat$ grav$ a integrit$ţii corporale

sau s$n$t$ţii victimei, /apta urmea#$ s$ se cali/ice &n ba#a art.*88 al.!-", lit.c", C.., iar dac$

ulterior a survenit decesul victimei &ncadrarea se va /ace %i con/orm art.** alin.!4" C..

ac$ &n timpul actului de t&l'$rie persoana s$v&r%e%te %i omorul intenţionat al victimei

acţiunile urmea#$ s$ se &ncadre#e prin concurs de in/racţiuni, prev$#ute de art.*4 %i *88 C. cu

indicarea &n sentinţ$ a tuturor semnelor constitutive prev$#ute la s$v&r%irea acestor in/racţiuni.

5.

9"a calificarea acţiunilor făptuitorului, în baza art.00 alin.3/) lit.d) #& urmează a se ţine seamacă prin 9deosebită cruzime? se va înţelege acţiunea sau inacţiunea intenţionată a făptuitorului careare drept scop de a provoca victimei sau apropiaţilor acesteia o suferinţă suplimentară, de naturăfizică sau psiică, mai gravă decît suferinţa ce ar deriva din violenţa primară prin care s*a consumatiniţial infracţiunea.?

2,( primul alineat se expune în redacţie nouă( ,,"a calificarea acţiunilor făptuitorului în baza

art.00 alin.32) lit. e) #&, instanţele judecătoreşti urmează să ţină cont că, în concordanţă cu art. 2alin. 3) #&, coroborat cu prevederile "egii privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţiecivilă, nr. /> din >0.>!.2>2, precum şi în baza raportului de expertiză, dacă entitatea folosită încadrul tîlăriei reprezintă sau nu o armă, iar în prezenţa unor temeiuri legale, acţiunile persoanei

care a aplicat arma în procesul comiterii infracţiunii de tîlărie trebuie calificate suplimentarconform art. 2> #&. #oncursul de infracţiuni dintre cele două infracţiuni este posibil în cazul încare instrumentul aplicabil a fost apreciat ca fiind armă de foc, cu excepţia armei de v1nătoare cu

3



ţeavă lisă, pentru care făptuitorul nu dispunea de autorizaţie.? 5 alineatul patru va avea următoarearedacţie( ,,+n cazurile cînd, în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, victimei i*au fostadministrate împotriva voinţei ei ori prin înşelăciune substanţe cu efecte puternice, toxice saueuforizante periculoase pentru viaţă sau sănătate, cu intenţia de a aduce victima într*o stare deneputinţă, aceste acţiuni urmează a fi calificate ca tîlărie. 4acă cu acelaşi scop în organismulvictimei s*au introdus substanţe care nu prezintă pericol pentru viaţă ori sănătate, faptele, îndependenţă de consecinţe, urmează a fi calificate ca jaf, cu aplicarea violenţei. &roprietăţile şi

caracterul acţiunii substanţelor, aplicate la săvîrşirea acestor infracţiuni, urmează a fi stabilite pecalea expertizelor medico*legale.?

22. %aful, tîlăria se consideră săvîrşite de(* o persoana mascat$, atunci cînd aceasta şi*a ascuns faţa cu careva obiecte, ori a folosit

diferite măşti5* o persoana deg'i#at$, atunci cînd persoana îşi scimbă înfăţişarea prin maciaj, prin folosirea

perucilor, mustăţi, bărbi, ocelari sau a îmbrăcămintei sexului opus.la primul alineat, cuvîntul ,,travestită? se exclude5 după primul alineat va urma un alineat nou,

cu următorul cuprins( ,,"a calificarea sustragerii săvîrşite de o persoană mascată, degizată, trebuiede luat în considerare că cele două procedee * mascarea şi degizarea * au, în principiu, aceeaşiesenţă( disimularea 3ascunderea) identităţii făptuitorului pentru a nu fi recunoscut. 4iferă doarnuanţele care, de altfel, sunt nesemnificative( în cazul mascării, făptuitorul îşi acoperă faţa sau o

parte din ea cu o mască 3cagulă, improvizaţie din ciorap de mătase etc.), indiferent de material saualte particularităţi5 în cazul degizării, făptuitorul se mascează sau îşi aranjează altfel exteriorul 3îşiataşează mustaţă sau barbă artificială ori ocelari, poartă perucă sau părul vopsit etc.).?

4acă pe lîngă degizarea sa într*un reprezentant al autorităţilor publice 3colaborator al poliţiei,al procuraturii, al $7$*ului, al inspectoratului fiscal etc). făptuitorul mai uzurpează calităţile oficiale3prezintă o legitimaţie falsă, săvîrşeşte acţiuni pe care le poate comite doar un reprezentant alautorităţii publice, semnează documente oficiale etc), cele săvîrşite trebuie calificate conform lit.c)alin.32) art.06 sau lit.c) alin.32) art.00 şi art./8 #&.

8. Este necesar ca instanţele judecătoreşti să ia în consideraţie că în cazul escroceriei 3art.>

#&) victima transmite benevol bunurile către făptuitor, sub influenţa înşelăciunii sau a abuzului deîncredere.,,biect material al escroceriei îl pot constitui bunurile, precum şi drepturile asupra acestora,

dobîndite în mod ilicit. 4repturile dobîndite ilicit asupra bunurilor vor constitui obiect material alescroceriei, dacă ele asigură în continuare posibilitatea de a deţine, a folosi şi a dispune de obiectulescroceriei 3bunul).?

&rimirea bunurilor cu condiţia îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escroceriedoar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpînire asupra acestor bunuri,urmărea scopul sustragerii lor şi nu avea intenţia să*şi execute angajamentul asumat.

'lături de alte circumstanţe, intenţia este demonstrată prin( situaţia financiară extrem deneprielnică a persoanei, care*şi asumă angajamentul, la momentul înceierii tranzacţiei5 lipsa de

fundamentare economică şi caracterul nerealizabil al angajamentului asumat5 lipsa unei activităţiaducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentului5 acitarea veniturilor către primiideponenţi din contul banilor depuşi de deponenţii ulteriori5 prezentarea, la înceierea tranzacţiei, aunor documente false5 înceierea tranzacţiei în numele unei persoane juridice inexistente sauînregistrate pe numele unei persoane de care se foloseşte o altă persoană pentru a*şi atingeinteresele etc.

4obîndirea ilicită a bunurilor în rezultatul folosirii de către făptuitor a unui document, falsificatanterior de o altă persoană urmează a fi calificată doar conform art.> #&. +n acest caz, nu estenecesară calificarea suplimentară conform art./! #&, deoarece, reieşind din prevederile art.0 #&,

prezentarea unor asemenea documente apare ca varietate a înşelăciunii, deci şi a componenţei deescrocerie. +n acelaşi timp, falsificarea unor astfel de documente, urmată de folosirea lor de către

falsificator în vederea sustragerii bunurilor trebuie calificată conform art.> şi art./! #&.!. 4elimitînd şantajul 3art.0 #&.) de jaf sau tîlărie, instanţele vor ţine cont de faptul că în

cazul şantajului ameninţarea cu aplicarea forţei e îndreptată spre obţinerea bunurilor în viitor, dar nu4



în momentul ameninţării, cum are loc în cazul jafului ori a tîlăriei. +nsuşi şantajistul nu ia bunuriledin posesia proprietarului, ci printr*o cale ilegală, folosind pentru aceasta diferite metode deinfluenţă asupra conştiinţei, voinţei persoanelor, cere de la ele transmiterea acestor bunuri în folosulaltor persoane.

6. Delapidarea constă în însuşirea, folosirea sau transmiterea de către făptuitor, în interesulsău sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri încredinţate pentru a le gestiona sau a leadministra.

Bunurile pot fi încredinţate în virtutea funcţiei de răspundere a făptuitorului, a raporturilorcontractuale sau a însărcinării speciale din partea proprietarului. +ncredinţarea bunurilor în virtutearaporturilor contractuale poate fi făcută de oricare subiecte ale drepturilor civile, atît persoanefizice, cît şi persoane juridice. +ncredinţarea bunurilor în celelalte cazuri se face, în principal, în

privinţa bunurilor persoanelor juridice, în cadrul raporturilor de muncă. 'ceste cazuri sunt legate, deregulă, de folosirea de către făptuitor a situaţiei de serviciu, adică presupun existenţa circumstanţeiagravante de la lit.d) alin.32) art. #&.

$oluţionînd cestiunea cu privire la delimitarea însuşirii sau delapidării de furt, judecătoriilevor ţine cont de faptul că drept însuşire sau delapidare sunt considerate acţiunile persoanelor care,conform funcţiilor lor de răspundere, raporturilor contractuale sau însărcinării speciale a

proprietarului, înfăptuiesc în privinţa bunurilor încredinţate împuterniciri de dispunere,administrare, transportare sau păstrare 3depozitar, expeditor, vînzător, casier etc.)

$ubiectul infracţiunii de delapidare a averii străine trebuie să aibă calitatea specială deadministrator. +n sensul art. #&, 9a administra: înseamnă( ) a avea dreptul de a da dispoziţii cu

privire la primirea, păstrarea sau eliberarea de bunuri5 2) a veni în contact direct şi material cu bunurile altei persoane, datorită atribuţiilor administratorului, legate de primirea, păstrarea saueliberarea bunurilor.

$ustragerile bunurilor săvîrşite de către şoferi, tractorişti, căruţaşi şi alte persoane cărora aceste bunuri li s*au încredinţat conform unui document valabil pentru o singură dată 3bon de livrare,ticet de scimb etc), prin evidenţă pentru transportarea de pe cîmp la locul de păstrare nemijlocit îngospodărie sau în afara ei, urmează a fi calificate drept sustrageri săvîrşite prin metode de însuşire şi

delapidare a bunurilor care sunt încredinţate făptuitorului.4acă, însă, sustragerea a fost săvîrşit1 de persoane cărora nu li s*au încredinţat bunurile dar eiau avut acces la cele sustrase în legătură cu lucrul executat 3combaineri, amali, paznici, îngrijitoride vite etc), acţiunile lor urmează a fi încadrate drept sustragere prin furt.

+n cazul în care la sustragerea săvîrşită de două sau mai multe persoane a participat cel puţin o persoană căreia i*au fost încredinţate bunurile, acţiunile tuturor vor fi încadrate în baza lit.b) alin.32)art. #.&., dacă proprietarului nu i*a fost cauzată o daună în proporţii mari.

0. "a lit.d) alin.32) art.> şi lit.d) alin.32) art. #& este prevăzută răspunderea pentruescrocerie şi, respectiv, delapidarea averii străine, săvîrşite cu folosirea situaţiei de serviciu. +naceste cazuri, ca subiect al infracţiunii poate apare numai o persoană cu funcţie de răspundere sau o

persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală.

&ersoanele, care nu dispun de atribuţii de serviciu, dar au luat parte la sustragere împreună cusubiecţii speciali indicaţi, trebuie să fie traşi la răspundere nu în calitate de coautori, ci în calitate deorganizatori, instigatori sau complici ai persoanei care*şi foloseşte situaţia de serviciu.

,,Aotodată, sub incidenţa noţiunii ,,folosirea situaţiei de serviciu? nu intră folosirea relaţiilor derudenie, de afinitate sau de amiciţie, atunci cînd acestea nu au legătură cu funcţia ocupată.?

&rin 9folosirea situaţiei de serviciu: se înţelege săvîrşirea unor acţiuni sau inacţiuni care decurgdin atribuţiile de serviciu ale făptuitorului, şi care sunt în limitele competenţei sale de serviciu. +ncazul faptelor, prevăzute la lit.d) alin.32) art.> şi lit.d) alin.32) art. #&, situaţia de serviciu estefolosită pentru a sustrage bunurile, şi nu doar pentru obţinerea accesului la acestea. +n caz contrar,fapta trebuie calificată ca furt.

'tunci cînd abuzul de putere sau abuzul de serviciu reprezintă metoda de săvîrşire a

escroceriei sau a delapidării averii străine, trebuie aplicate numai prevederile de la lit.d) alin.32)art.> şi lit.d) alin.32) art. #&. <eieşind din dispoziţia art.0 #&, în acest caz nu este necesarăcalificarea suplimentară conform art./26 sau //8 #&.

5



'buzul de putere sau abuzul de serviciu, care, deşi a fost săvîrşit din interes material şi a cauzatun prejudiciu patrimonial, însă nu este legat de luarea gratuită a bunurilor 3de exemplu, tăinuirea

bunurilor pe calea denaturării datelor privind evidenţa deficitului bunurilor, creat ca urmare aneglijenţei în serviciu5 folosinţa temporară de bunuri, în lipsa scopului de a le trece în stăpînirea sadefinitivă5 celtuirea banilor pentru organizarea bancetelor, recepţiilor etc.), nu poate formacomponenţele de infracţiune de la lit.d) alin.32) art.> şi lit.d) alin.32) art. #&. 'stfel de faptetrebuie calificate conform normelor corespunzătoare din #apitolele C@ şi C@7 din &artea $pecială a

#odului penal.. &rin pungăşie 3art.2 #&) trebuie de înţeles acţiunea în scopul sustragerii pe ascuns 3în

staţii, în mijloacele de transport în comun, în piaţă, pe stradă, în magazine, restaurante, expoziţii, în parcuri etc.) a unui bun 3bani, titluri de valoare, bijuterii, obiecte preţioase etc.) ce aparţine unei alte persoane şi se află asupra acesteia 3în buzunar, în geantă, poşetă, sacoşă sau alte obiecte prezente lavictimă) ori în imediata sa apropiere 3pe bancă, pe bancetă, pe tarabă, pe masă etc), astfel încît săfie clară apartenenţa bunului persoanei respective, dacă fapta nu întruneşte semnele unei alteinfracţiuni.

'cţiunea de sustragere a documentelor altei persoane, care se află în buzunare, în genţi sau înalte obiecte prezente la acea persoană, trebuie calificate conform art./!> #&.

2>. 7nstanţele vor ţine cont de faptul, că metodele de săvîrşire a sustragerii în proporţii micistipulate în art. >8 din #odul contravenţional?. este exaustivă, de aceea sustragerea averii

proprietarului prin pungăşie, jaf şi tîlărie indiferent de mărimea şi costul celor sustrase nu poate ficonsiderată drept sustragere în proporţii mici, urmînd a fi încadrată conform articolelor respectivedin #odul &enal.

2. @aloarea bunurilor sustrase ca semn calificativ al componenţei de infracţiune, care prevederăspunderea pentru sustragere, se determină conform art.2! #&, ţinîndu*se cont de unitateaconvenţională de amendă stabilită de legislaţie la momentul săvîrşirii infracţiunii.

=ărimea prejudiciului cauzat prin sustragere se determină conform preţurilor libere de piaţă lamomentul examinării cauzei. +n lipsa datelor cu privire la preţul bunurilor sustrase, valoarea lor

poate fi stabilită în baza raportului experţilor.

"a calificarea sustragerii valutei străine sau a titlurilor de valoare străine, este necesar să sereiasă din recalcularea în moneda naţională, conform cursului oficial al leului moldovenesc în raportcu valutele străine, stabilit de Banca aţională a =oldovei la ziua săvîrşirii infracţiunii.

2/. -urtul, jaful, escroceria şi delapidarea averii străine se consideră consumate din momentulîn care făptuitorul, intrînd în posesia ilegală asupra bunurilor altei persoane, obţine posibilitateareală de a se folosi şi a dispune de acestea la dorinţa sa. Aîlăria se consideră consumată dinmomentul atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, săvîrşite cu aplicareaviolenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate ori cu ameninţarea aplicării uneiasemenea violenţe. &ungăşia se consideră consumată din momentul începerii acţiunii de sustragerea bunurilor altei persoane din buzunare, genţi sau din alte obiecte prezente la victimă 3introducereamîinii în buzunar, tăierea poşetei cu lama, manipularea lacătului de la servietă etc), ciar dacă

făptuitorul nu a avut posibilitatea reală de a se folosi şi a dispune de bunurile vizate la dorinţa sa.'tît în cazul tîlăriei, cît şi în cazul pungăşiei, sustragerea reuşită a bunurilor respective nu se ia înconsideraţie la calificare, dar trebuie luată în calcul la individualizarea pedepsei.

28. $ustragerea se consideră săvîrşită de două sau mai multe persoane atît în cazul în care lasăvîrşirea sustragerii au participat în comun doi sau mai mulţi autori fără o înţelegere prealabilăîntre ei, cît şi în cazul în care la săvîrşirea sustragerii au participat două sau mai multe persoane cares*au înţeles în prealabil despre săvîrşirea comună a sustragerii. Existenţa înţelegerii prealabile întrecoautori nu influenţează asupra calificării sustragerii, săvîrşite de două sau mai multe persoane, dartrebuie luată în consideraţie la individualizarea pedepsei.

Aotodată, acţiunile persoanelor care nu au luat parte la săvîrşirea sustragerii, dar au contribuit la

comiterea acesteia prin sfaturi, indicaţii, prin promisiunea prealabilă că vor tăinui urmeleinfracţiunii, vor vinde bunurile sustrase etc. trebuie calificate drept complicitate la sustragere, cureferire la alin.38) art.;2 #&.

6



,,$ăvîr irea sustragerii de către o persoană, care întruneşte semnele subiectului infracţiunii, înș

comun cu una sau mai multe persoane, care nu întrunesc aceste semne, sau prin intermediul unorastfel de persoane intră sub incidenţa circumstanţei agravante 9de două sau mai multe persoane?.

&ersoana care a organizat sustragerea sau care a determinat la săvîrşirea sustragerii o persoanăcare cu bună*ştiinţă nu este pasibilă de răspundere penală, în corespundere cu alin.32) art.;2 #& estetrasă la răspundere penală în calitate de autor al sustragerii. +n prezenţa unor temeiuri legalesuficiente, fapta acestei persoane trebuie calificată suplimentar conform art.2>0 #&.

2!. $ăvîrşirea sustragerii de un grup criminal organizat are loc în cazul în care această faptă ecomisă de o reuniune stabilă de persoane care s*au organizat în prealabil pentru a comite una saumai multe infracţiuni. $pre deosebite de două sau mai multe persoane, care s*au înţeles în prealabildespre săvîrşirea sustragerii, grupul criminal organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate,

prin prezenţa în componenţa lui a unui organizator şi printr*un plan dinainte elaborat al activităţiiinfracţionale comune, precum şi prin repartizarea obligatorie a rolurilor între membrii grupuluicriminal organizat, în timpul pregătirii sustragerii.

$ăvîrşirea sustragerii de o organizaţie criminală are lor în cazul în care această faptă e comisăde o reuniune de grupuri criminale organizate, formînd o comunitate stabilă, a cărei activitate seîntemeiază pe diviziune, între membrii organizaţiei şi structurile ei, a funcţiilor de administrare,asigurare şi executare a intenţiilor criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitateaeconomică şi de altă natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte forme, învederea obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice, financiare sau politice.

7nfracţiunea se consideră săvîrşită de o organizaţie criminală dacă a fost comisă de un membrual acesteia în interesul ei sau de o persoană care nu este membru al organizaţiei respective, laînsărcinarea acesteia.

rganizatorul şi conducătorul organizaţiei criminale poartă răspundere pentru toateinfracţiunile săvîrşite de această organizaţie, indiferent de faptul dacă au luat sau nu parte lasăvîrşirea acestor infracţiuni.

+n cazurile în care organizaţia criminală şi*a început activitatea infracţională, iar membriiacesteia au săvîrşit sustrageri concrete, prevăzute de planurile organizaţiei date, atunci acţiunile

organizatorului sau conducătorului organizaţiei criminale trebuie calificate prin concurs, conformart.20; şi lit.b) alin.3/) art.0!, lit.b) alin.3/) art.06, lit.b) alin.3/) art.00, alin.3/) art.> sau alin.3/) art. #&.

+n cazul săvîrşirii de către membrii organizaţiei criminale a infracţiunilor, care nu au fost prevăzute în planurile activităţii organizaţiei criminale, răspunderea pentru aceste infracţiuni o vor purta numai cei care au realizat nemijlocit aceste infracţiuni.

#onform lit.b) alin.3/) art.00 #&, trebuie sancţionată fapta organizaţiei criminale, care, fiindînarmată, aplică arma în vederea sprijinirii atacului săvîrşit în scopul sustragerii bunurilor altei

persoane. +n acest caz, nu este necesară calificarea suplimentară conform art.20/ #&. Aotodată, în partea descriptivă a sentinţei trebuie indicate toate circumstanţele agravante ale faptei.

26. +n cazurile în care procurarea bunurilor vădit dobîndite pe cale criminală a fost legată de

instigarea la sustragere, acţiunile făptuitorilor vor fi încadrate ca coparticipare la această infracţiune.4e asemenea va fi încadrată drept coparticipare la sustragere procurarea promisă în prealabil a unor

bunuri precum şi procurarea sistematică de la un singur făptuitor a bunurilor sustrase de către o persoană, care înţelegea că îi acordă posibilitate delapidatorului să mizeze pe contribuţia sa ladesfacerea acestor bunuri.

20. "a calificarea sustragerii, săvîrşite cu cauzarea de daune considerabile 3lit.d) alin.32)art.0!, lit.f) alin.32) art.06, lit.f) alin.32) art.00, lit.c) alin.32) art.> şi lit.c) alin.32) art. #&),este necesar să se ţină cont de faptul că caracterul considerabil al daunei cauzate se stabileşteluîndu*se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, stareamaterială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţeazăesenţial asupra stării materiale a victimei.

Este necesar de luat în consideraţie că, ciar dacă aprecierea subiectivă de către victimă esteimportantă la stabilirea caracterului considerabil al daunei cauzate, aceasta nu trebuie să influenţezeasupra regulii că prin sustragere poate fi cauzat doar un prejudiciu patrimonial efectiv 3real). 4e

7



aceea, nu trebuie confundat modul de determinare a prejudiciului patrimonial cu caracterul acestui prejudiciu.

2. Explicînd esenţa termenilor 9pătrundere:, 9încăpere:, 9alt loc pentru depozitare: şi9locuinţă: în cadrul infracţiunilor împotriva patrimoniului, judecătoriile urmează să reiasă dinurmătoarele(

Pătrundere1 este intrarea ilegală, pe ascuns sau descis, într*o încăpere, în alt loc pentrudepozitare sau locuinţă cu scopul săvîrşirii furtului, jafului sau tîlăriei. Ea poate fi comisă atît cu

învingerea piedicilor şi a rezistenţei, cît şi fără aceasta. &ătrunderea poate fi realizată şi cu ajutoruldispozitivelor cînd infractorul extrage obiectele fără a intra în încăperea respectivă.

Încăpere1 sunt construcţiile, edificiile, beciurile, ambarele, garajele şi alte construcţiigospodăreşti, menite pentru amplasarea bunurilor. Ea poate fi atît permanentă, cît şi temporară,staţionară sau mobilă.

9'lt loc pentru depozitare? * se are în vedere sectorul de teritoriu sau dispozitivul care estedestinat, adaptat sau special utilat pentru păstrarea permanentă sau provizorie a bunurilor şi careeste înzestrat în acest scop cu anumite accesorii ce împiedică pătrunderea în el 3mecanisme dezăvorîre, sigilii, îngrădituri etc.) sau este asigurat cu pază 3paznici, mecanisme de semnalizare,camere video de supravegere non*stop etc.), pentru a împiedica accesul la bunurile depozitate.Exemple de alte locuri pentru depozitare pot fi specificate( platformele şi semivagoanele feroviare

păzite, cisternele, furgoanele auto, magazinele ambulante, caroseriile camioanelor în stare sigilată,safeurile, containerele, colectoarele maşinilor de casă şi control sau ale automatelor comerciale etc.5

Locuinţă1 * este o încăpere sau un grup de încăperi destinate traiului permanent sau temporaral persoanelor, în care se află o parte sau întreaga avere de care dispun ele. "a aceasta se referă

părţile componente ale locuinţei 3încăperi unice), în care oamenii pot să nu se afle temporar sau sănu locuiască nemijlocit. +n afară de aceasta, se consideră drept 9locuinţă: nu numai încăperile delocuit 3odăile, antreurile, bucătăriile), dar şi cele alăturate nemijlocit lor, alcătuind o parteindivizibilă, cum ar fi( balcoanele, lodgiile, iar în casele individuale * verandele, mansardele,

beciurile, cămările etc.$oluţionînd problema prezenţei în acţiunile făptuitorului a circumstanţei agravante 9prin

pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă:, este necesar de stabilit scopulcu care această persoană a ajuns în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă, şi cîndanume i*a apărut intenţia de a comite sustragerea. 4acă făptuitorul mai întîi s*a aflat în încăpere, înalt loc pentru depozitare sau în locuinţă, fără a avea intenţia de a săvîrşi sustragerea, după care asustras bunurile altei persoane, în acţiunile lui va lipsi circumstanţa agravantă examinată.

+n cazul sustragerii săvîrşite prin pătrundere în locuinţă nu este necesară calificareasuplimentară conform art.6 #&. ,,deoarece sustragerea, înaceastă modalitate agravantă a sa,absoarbe violarea de domiciliu.?5

+n cazul sustragerii săvîrşite de două sau mai multe persoane prin pătrundere în încăpere, în altloc pentru depozitare sau în locuinţă, trebuie de luat în consideraţie că acţiunile persoanei, care nu aintrat în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă, dar care potrivit înţelegerii despre

repartizarea rolurilor a luat parte la acţiunile legate de intrarea în ele a altor persoane sau de luarea bunurilor din ele, reprezintă coautorat, şi nu necesită calificare suplimentară conform art.;2 #&.

4acă în procesul sustragerii săvîrşite prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitaresau în locuinţă făptuitorul a distrus sau a deteriorat intenţionat bunurile altei persoane, care nuformează obiectul material al sustragerii 3de exemplu, mobilă, aparataj de uz casnic etc), celesăvîrşite, în prezenţa unor suficiente temeiuri, trebuie calificate suplimentar conform art.6 #&.

4acă persoana, pătrunzînd în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau locuinţă a săvîrşit osustragere a averii proprietarului ciar de proporţii mici prin jaf sau tîlărie, acţiunile infractoruluivor fi încadrate în baza lit.d) alin.32) art.06 şi lit.c) alin.32) art.00 #&.

*,( Ca 'u'ra6ere 7$%'u8ire9 $% pr&p&r:ii ;ari 'au "e&'e<i "e ;ari re<uie cali=ica#i%clu'iv '#v$r8irea c$&rva ac:iu%i i%=rac:i&%ale "e 'u'ra6ere> a c#r&r ;#ri;e "ep#8e8e $%

a%'a;<lu 3,,, 'au> re'peciv> )3,, u%i#:i c&%ve%:i&%ale "e a;e%"#> "ac# ele au =&' '#v$r8iepri% aceea8i ;e&"# 8i $% pre?e%:a u%&r circu;'a%:e care ;#ruri'e'c "e'pre i%e%:ia u%ic#"e a '#v$r8i 'u'ra6erea $% pr&p&r:ii ;ari 'au "e&'e<i "e ;ari(

8



Î% &ae ca?urile> 'u'ra6erea $% pr&p&r:ii ;ari 'au "e&'e<i "e ;ari> cu e@cep:ia c$%" e'e'#v$r8i# pe calea $l#riei 'au a pu%6#8iei> 'e c&%'i"er# c&%'u;a# "&ar au%ci c$%"=#pui&rul &<:i%e p&'i<iliaea real# "e a 'e =&l&'i 'au a "i'pu%e "e <u%urile alei per'&a%e la"&ri%:a 'a(

Dac# =#pui&rul a avu i%e%:ie "eer;i%a# "ea 'u'ra6e <u%uri $% pr&p&r:ii ;ari 'au"e&'e<i "e ;ari> i%e%:ie pe care %u a reu8i '& reali?e?e "i% cau?e i%"epe%"e%e "e v&i%:alui> cele '#v$r8ie re<uie cali=icae c&%=&r; ar()4 8i 253 CP> i%"i=ere% "e ;#ri;ea

pre!u"iciului pr&"u' $% realiae( T&&"a#> "ac# =#pui&rul a ;a%i=e'a i%e%:ie%e"eer;i%a#> cali=icarea =apei re<uie =#cu# $% =u%c:ie "e pre!u"iciul care a 'urve%i $%realiae(

/. "a calificarea sustragerii, săvîrşite în timpul unei calamităţi, trebuie de luat în consideraţiecă prin 9calamitate: se înţelege situaţia de fapt determinată de un eveniment neaşteptat care poate

provoca urmări grave pentru o anumită colectivitate sau pentru un grup relativ numeros de persoane.

&rin 9colectivitate: se înţelege totalitatea locuitorilor unei localităţi, raion sau ciar ţări. &rin9grup relativ numeros de persoane: se are în vedere( totalitatea lucrătorilor unei întreprinderi,instituţii sau organizaţii5 totalitatea persoanelor care trăiesc într*un bloc de locuit5 totalitatea

pasagerilor unui avion, tren, autobuz etc. oţiunea de :calamitate: nu poate fi restrînsă la înţelesul de calamitate naturală 3cutremur de

pămînt5 inundaţie5 alunecări de teren5 întroienire5 furtună5 uragan etc), deoarece calamitatea mai poate avea natură tenogenă 3avarii industriale5 accidente de proporţie în transport5 prăbuşirea bruscă a edificiilor şi construcţiilor5 ruperea digurilor5 accidente cu degajarea substanţelor puternictoxice, radioactive sau biologice periculoase5 incendii5 explozii etc.) sau poate fi de natură socială3război, intervenţie militară străină, conflict militar local, lovitură de stat, puci militar etc).

&entru a califica fapta conform lit.a) alin.3/) art.0!, lit.a) alin.3/) art.06 sau lit.a) alin.3/)art.00 #&, este necesar ca furtul, jaful sau tîlăria să fie săvîrşite în timpul unei calamităţi, adicăinfracţiunea să fie comisă în perioada de timp cuprinsă între momentul cînd se produce evenimentulce dă naştere stării de calamitate şi momentul cînd această stare încetează.

,,#ircumstanţa agravantă 9în timpul unei calamităţi? poate fi reţinută numai în raport cu faptelesăvîrşite în zona calamitată, adică în raza de acţiune a efectelor calamităţii. 4e asemenea, după cumrezultă din sensul legii, este obligatoriu ca făptuitorul să profite de starea de calamitate, ceea ceînseamnă că acesta îşi dă seama că eforturile autorităţilor şi ale populaţiei sunt îndreptate cu

precădere spre salvarea de vieţi omeneşti şi că măsurile de pază a bunurilor lipsesc ori sunt reduse,iar făptuitorul se foloseşte de prilejul dat pentru a săvîrşi furtul, jaful sau tîlăria.?

/2. 'cţiunile persoanei care a săvîrşit răpirea mijloacelor de transport cu scopul sustrageriiulterioare a averii, aflate în ele 3a aparatului de radio, a casetofonului, casetelor etc.) sau a unor părţiale mijloacelor de transport, vor fi încadrate în baza articolelor 0! şi 2#&.

4ispunerea, folosirea de către persoana vinovată la propria dorinţă a bunurilor sustrase3vînzarea, transmiterea benevolă altor persoane, distrugerea ori deteriorarea lor ş.a.) nu necesită o

calificare separată a acestor acţiuni.//. +n cazul cînd făptuitorul, la sustragerea bunurilor, a intrat în posesia documentelor,

paşaportului, buletinului de identitate aparţinînd victimei, acţiunile lui nu necesită o calificaresuplimentară în baza art./!> #&. 4acă, însă, potrivit intenţiei, acesta concomitent cu sustragerea

bunurilor a sustras, distrus ori degradat documente, ştampile, imprimate, buletin de identitate, paşaport ori alte documente importante ale persoanei, atunci acţiunile se vor califica prin concurs cuinfracţiunea prevăzută de art./!> #&.

/;. +n legătură cu adoptarea prezentei otărîri se abrogă Dotărîrea &lenului %udecătoriei$upreme a <epublicii =oldova din >! iulie 2, nr.8 9#u privire la practica judiciară în procesele

penale despre sustragerea averii proprietarului:.

9

sustragerea.docx

Documents

Transcript of sustragerea.docx