supuratii br pulm

8/14/2019 supuratii br pulm

1/26

Supuratiile bronho-

pulmonare


2/26

Sindromul de supuratie bronho-

pulmonara

inflamatie acuta sau cronica bronho-pulmonara netuberculoasa si care seexprima clinic prin expectoratia unei cantitati mari de sputa purulenta

(>50 ml/zi).

Aspectul clinic al bolnavului este diferit in functie de entitateanosologica in cadrul careia apare sindromul.

semne generale de infectie (febra, adeseori de tip remitent sau

intermitent, VSH crescut, leucocitoza).

Elementul caracteristic este sputa mucopurulenta in cantitate mare(depaseste 50 ml in 24 ore), uneori pana la sute de ml, adeseori

sedimentata in 3-4 straturi (sindrom bronsitic).

Semnele clinice obiective sunt uneori minime, alteori apar semne de

condensare pulmonara sau cavitare.


3/26

clinica

Elementul caracteristic este sputa incantitate mai mare de 50 ml in 24 ore,

( numulara sau franc purulenta.)

Clinic - raluri ronflante si sibilante.

Radiologic se observa accentuarea

umbrelor hilare (adeseori accentuareadesenului peribronhovascular cu hiluri

marite) .


4/26

Bronsiectazia

Brosiectazia este o dilatatie bronsica anormala permanenta si ireversibila

produsa prin distructia componentelor parietale, incluzand cartilajele,

musculatura si tesutul elastic si inlocuirea lor cu tesut fibros.

Sunt interesante bronsiile medii segmentare si subsegmentare, lanivelul carora se produce o ruptura a peretelui musculo-elastic, cu

terminatie in fund de sac prin obliterarea definitiva a bronsiilor mici

situate in aval.

Parenchimul pulmonar subiacent cailor aeriene implicate contine

combinatii de fibroza, emfizem, bronhopnneumonie si atelectazie.


5/26

Trei tipuri diferite de bronsiectazii

:

- bronsiecatazii cilindrice, in care dilatatiile bronsice sunt tubulare,

uniforme, cu terminatie abrupta ;

- bronsiecatzii varicoase, la care afectarea bronsiilor are un calibru

neregulat si moniliform, semanand cu dilatatiile varicoase.

- bronsiectazii saculare (cistice), bronsiile avand un aspect balonizat, la

periferie sfarsind in fund de sac.


6/26

Sunt excluse din dilatatiile bronsice

specifice bronsiecataziei :

distensiile bronsice tranzitorii observate in decursul unorbronhopneumopatii acute ;

dilatatiile cu umplerea uneia sau mai multor ramuri

bronsice : bronhocele pline cu mucus si/sau puroi ; ectaziile bronsice distale, care se intalnesc in ultimul stadiu

al fibrozei pulmonare ;

distensia cilindrica preterminala, fara obstructie distala

observata in cursul bronhopneumopatiilor cronice.


7/26

etiologie

Cauzele cele mai importante ale bronsiectaziilor raman infectiilebacteriene cu germen virulenti cu potential necrotizant ca: stafilococul

auriu, klepsiella si anaerobii, mai ales cand tratamentul cu antibiotice

nu se face sau este intarziat in mod semnificativ.

adenovirusul si virusul influentae pot cauza bronsiectazia implicandsi stratul respirator inferior

In infectia tuberculoasa poate aparea bronsiectazia prin efectul

necrotizant asupra parenchimului pulmonar si cailor respiratorii si

indirect prin bronhobstructie prin stenoze bronsice sau comprensiuni

extrinseci bronsice datorita adenopatiilor limfatice.

Bronsiectazii pot aparea si in infectia cu mycobacteria netuberculoasa

sau in infectiile fungice.


8/26

etiologie

In cancerul pulmonar dezvoltarea bronsiectaziei este mai putin

frecventa, pe de o parte pentru ca aria implicata este indepartata

chirurgical inaintea dezvoltarii bronsiectaziei sau pentru ca progresia

bolii neolpazice spre exitus este rapida, inaintea aparitiei

bronsiectaziei.

La copii, aspiratia de corp strain este o alta cauza a bronsiectaziei.

Se poate asocia bronsiectazia cu expunere la substante toxice ca de

exemplu expunerea la amoniac. Aspiratia de continut gastric acid

poate fi cauza de bronsiectazie.


9/26

etiologie

Bronsiectaziile - diminuarea generalizata a mecanismelor de aparare

pulmonara, cu panhipogamaglobulinemie. Acestea prezinta o degradare

imunoglobulinica asociata cu infectia recurenta si bronsiectazii si adesea

sinuzite sau infectii cutanate. Deficienta selectiva de IgA poate fi asociata cu

bronsiectazia.

Exista dezordini primare asociate cu disfunctia ciliara. Numeroase defecte

sunt cuprinse in aceasta categorie incluzand anomaliile structurale alebratelor de dyneina din structura cililor. Ei devin dischinetice, astfel ca

actiunea lor coordonata este diminuata si clearance-ul bacterian este

diminuat.

Se pot asocia infectii ale tractului respirator superior si inferior, cum ar fi

sinuzita, otita si bronsiectazia. Pentru ca mobilitatea normala a spermei

depinde de o functie ciliara normala, barbatii sunt in general infertili cand

exista dischinezie ciliara. Sindromul Kartagener in care situs inversus se

asociaza cu bronsiectaziile si sinuzita apare ca urmare a modificarii

mobilitatii ciliare normale necesara pentru rotatia potrivita a viscerelor in

timpul embriogenezei.


10/26

etiologie

In fibroza chistica, boala metabolica ereditara, cu transmitere

autosomal recesiva, hiperviscozitatea si stagnarea mucusului in caile

aeriene conduce la infectii bronsice cronice generatoare de

bronsiectazii.

Dintre defectele metabolice ereditare, deficitul de @-1 antitripsina, la o

mica proportie de bolnavi, se insoteste de bronsictazie.

Bronsiectazii se pot intalni si in boli congenitale ca in sindromulWilliams Campbell in care exista o afectare a cartilajelor bronsice de

calibru mediu. In sindromul Mounier Kuhn exista o traheo bronho

megalie prin afectarea tesutului muscular, cartilajului si tesutului elastic

din peretele bronsic.


11/26

clinic

Ca manifestari clinice, evolutia este cronica cu puseuri acute in care

domina tusea cu expectoratie.Tusea este zilnica si adesea matinala sau la schimbarea pozitiei. In

general este productiva. Rar - este neproductiva (bronsiecataziile l.

superiori)

Expectoratia este in cantitate importanta (100-200 ml. in 24 h), cu caracterpurulent sau mucopurulent, cu miros de gips proaspat sau paie umede,

uneori cu fetiditate, alteori cu aspect numular.

Sputa colectata are tendinta de a se stratifica in 3 straturi: unul bazal

purulent, unul intermediar mucos si unul superior spumos.Cantitatea de expectoratie este variabila in timp. Aceasta variatie

cantitativa se insoteste de disparitia febrei, ameliorarea starii generale si

a dispneei, concomitent cu scaderea cantitatii de sputa si altfel

reaparitia febrei, a dispneei si agravarea starii generale, cand cantitateade sputa creste.


12/26

clinic

Hemoptiziile mici sau moderate suntprezente la 50-70% din cazuri si

se datoreaza mocoasei friabile si inflamatiei cailor aeriene.

Hemoptiziile masive sunt o consecinta a sangerarii din arterele

bronsice hipertrofiate.

Dispneea lipseste in stadiile precoce. Prezenta ei este legata de

intinderea si bilateralitatea bronsiectaziilor si apare in special in fazele

de acutizare. Mai tarziu, dupa ani de evolutie, dispneea este

cvasipermanenta, fiind conditionata de fibroza pulmonara si

emfizemul cronic care duc la insuficienta respiratorie.

Hipocratismul digitalicinsoteste frecvent bronsiectaziile.


13/26

clinic

La examenul obiectiv,- in perioadele de acalmie, semnele sunt reduse.

- In perioadele de acutizare se remarca un contrast intre simptomele

zgomotoase si semnele reduse.

- Dilatatiile bronsice cand sunt plin, se pot obtine semne de condensare

la examenul obiectiv.

- Ralurile ronflante si sibilante se intalnesc uneori, ca semne de

bronsita difuza asociata.

- Aspect de sindrom cavitar sau amforic se poate intalni cand

bronsiectaziile sunt goale


14/26

Explorarile paraclinice

Explorarile paraclinice pentru confirmarea diagnosticului de bronsiectazii

sunt multiple si se completeaza.

Radiografia pulmonara

- cand apar modificari, acestea sunt descrise ca accentuareaunilaterala sau localizata a desenului peribronhovascular hilio-bazal ;

- umbre hilare paralele in linii de tramvai,

- benzi opace groase, uneori ramificate in degete de manusa,

- imagini clare areolare in fagure de miere.


15/26

Supuratiile bronsice- Bronsiectazia

Bronhografia este investigatia de electie. Se pot vizualizabronsiectaziile (localizare forme) dupa umplerea cu substanta de

contrast ;

Tomografia computerizata, metoda neinvaziva, lipsita de riscuri sirepetabila, tinde sa inlocuiasca examenul bronhografic ;

Bronhoscopia permite identificarea teritoriilor afectate de inflamatie,

sediile hemoptiziilor, aspiratia de secretii pentru examene de laboratorsi mai ales depistarea proceselor proliferative bronhopulmonare sau

prezenta corpilor starini intrabronsici.


16/26

paraclinic

Explorarea functionala respiratorie nu exista profil functional

specific al bronsiectaziilor, testele putand fi normale sau sa

evidentieze tulburari obstructive, restrictive sau mixte ;

Examenul de sputa evidentiaza bacterii care suprainfecteaza

arborele bronsic si care apartin de regula florei cavitatii

orofaringiene, ca de exemplu : H. influenzae, streptococcus,

pneumoniae. Frecvent sputa contine o flora mixta gram pozitiva si

gram negativa.

Alte investigatii pot fi : electrocardiograma, metode de depistare a

unei anomalii imunologice (deficit cantitativ si/sau calitativ de

imunoglobuline serice si secretorii).


17/26

Complicatiile bronsiectaziilor

Complicatiile bronsiectaziilorpot fi : suprainfectiile bronsice, parenchimatoase si pleurale ;

hemoptizii medii sau abundente ;

amiloidoza renala ;

insuficienta respiratorie ;

cord pulmonar cronic.


18/26

Abcesul pulmonar

Abcesul pulmonar poate fi definit ca o inflamatie acuta sau

cronica netuberculoasa a parenchimului pulmonar, cu distrugerea

acestuia prin supuratie (abces) sau sfacelare (gangrena).

Abcesul pulmonar poate fi

- primitiv sau

- secundar.


19/26

Abcesul pulmonar primitiv

se dezvolta pe teritoriul pulmonar indem

- etiologic sunt incriminati germenii anaerobi

mecanism de producere

- aspiratia bronhopulmonara legata de tulburari de constienta

(alcoolism, epilepsie, come, anestezii generale),

- disfagie de diferite cauze,

- extractii dentare, amigdalectomie.

In abcesul pulmonar primitiv flora microbiana izolata din sputa purulenta

contine in 80-90% din cazuri bacilli anaerobi. Flora anaeroba este de

obicei polimicrobiana, asociind 2,3 specii sau mai multe. Flora

microbiana poate fi si mixta, alcatuita din specii anaerobe si aerobe.


20/26

Abcesele pulmonare secundare

- complicatii ale unei leziuni locale preexistente (cancer, chiste

hidatice, infarct pulmonar, etc.) sau

- modalitati evolutive ale pneumoniilor cu stafilococ, Klepsiella,

pseudomonas, etc. (pneumonii abcedate).

- Alte cauze, mai putin comune, de abces pulmonar secundar, sunt

embolia septica pulmonara si extensia directa a abceselor din ficat

prin diafragm inspre lobul inferior al plamanului.

In abcesele secundare germenii aerobi au rol dominant, implicarea

germenilor anaerobi fiind inconstanta si relativ rara.


21/26

clinic

Abcesele pulmonare pot fi unice sau multiple.

In abcesul pulmonar primitiv,

debutul este relativ necaracteristic, la cateva zile de la aspirarea

materialului infectant, ca o pneumonie acuta cu frison, febra, junghi

toracic, tuse seaca. Se remarca o discordanta intre frecventasimptomelor si penuria semnelor fizice, care sunt minime.

In faza a-2-a, de focar inchis, numita si faza de constituire,

bolnavul prezinta febra si tuse. La examenul obiectiv se pot percepesemne de condensare. In aceasta faza la examenul radio-tomografic

se evidentiaza opacitate difuza cu margini imprecise, neregulat

rotunda sau pneumonice bronhopneumonice.


22/26

clinic

Faza de deschidere, care survine precoce in a-5-a, a-6-a zi secaracterizeaza prin evacuarea colectiei purulente in bronsii, fiind

uneori anuntata de exacerbarea tusei, de mica hemoptizie si de

fetiditate respiratorie.

- Vomica tipica, masiva, brutala, cu eliminarea prin chinte de tuse aunei cantitati mari de puroi (100 300 ml.), este in prezent mai rara

decat in descrierile clasice.

- Mai frecvent intalnim vomica fractionata, cand colectia purulenta

este evacuata fractionat in cantitate de ordinul zecilor de ml., sau

- vomica numulara prin eliminare la intervalle apropiate a unor spute

purulente cu volum mare.


23/26

clinic

A patra faza, de focar deschis se caracterizeaza prin expectoratie

abundenta stratificata in 3 sau 4 straturi : spumos, mucos (seros),purulent. In cel putin jumatate de cazuri este fetida.

- In aceasta faza se asociaza febra de tip oscilant sau neregulat,

slabire, anorexie, paloare.

- La examenul obiectiv se pot constata semnele clinice, mai mult sau

mai putin exprimate, ale sindromului cavitar:

- respiratie suflanta,

- raluri subcrepitante de tip bulos,

- suflu tubocavernos,

- pectorilocvie,

- tuse cavernoasa.

In unele cazuri exista semne de revarsat pleural (empiem pleural) sau

semne hidroaerice (piopneumotorax).


24/26

radiologic

imagine hidroaerica in plina zona de opacitate de la examenul

radiologic anterior.

Tomografia computerizata este uneori indispensabila pentruevidentierea imaginii hidroaerice.

Bronhoscopia este obligatorie in supuratiile pulmonare, mai ales la

barbatii de peste 40 ani, pentru ca cel putin 10% din abceselepulmonare ale adultilor sunt secundare cancerelor bronsice. La

examenul bronhoscopic se permite aspiratia puroiului pentru

insamantari pe culturi, se faciliteaza drenajul bronsic, eventual

extractie de corpi straini


25/26

laborator

La examenul de sputa se efectueaza examenul microscopic cuevidentierea fibrelor elastice, a florei microbiene, efectuarea de culturi.

Hemoleucograma evidentiaza leucocitoza importanta cu deviere la

stanga a formulei leucocitare.

In concluzie, diagnosticul pozitiv de abces pulmonarse bazeaza pe

tabloul clinic de debut, vomica, sputa purulenta si fetida, leucocitoza cu

polinucleoza, prezenta fibrelor elastice si a germenilor in sputa, lipsa

bacilului Koch si imaginea radiologica hidroaerica.


26/26

Gangrena pulmonara

Este foarte rara astazi.

Se caracterizeaza prin necroza acuta cu putrefactie si

constituire de sfaceluri intr-o cavitate.

In etiologie sunt incriminati germenii anaerobi.

Clinic, se caracterizeaza prin alterarea extrema a starii

generale.

Sputa este abundenta cu fetiditate extrema, culoare

verde, uneori purulenta cu dopuri brune (Dietrich),

fragmente cu aspect de calti.

supuratii br pulm

Documents

Transcript of supuratii br pulm