Despre autor

corina Maria Morariu s-a n5scut la 26 ianuarie 197g in Detroit, Michigan qi este ofostd jucitoare de tenis americand de origine romand stabiliti in Boca Raton,Florida' Pdrintii Corinei Morariu s'nt medici din Cluj, Transilvania (tatil - neuro-log gi mama * rnedic de familie), iar unchiur ei este cunoscutur chirurg cardiac dinTArgu-Mureg, Radu Deac. Corina a devenit jucdtoare prof.esionisti de tenis in j 994gi a excelat la proba de dublu. A cagtigat campionatuide ia wimbredon in 1999, ladublu feminin impreuni cu Linnrlsay Davenport gi in 2001 a cAqtigat proba ded.blu mixt la Australian open impreu'i cu Elris Feneira din A.frica de sud. Afost finalisth la dublu feminin din nou cu Lindsay Davenport, ia Austrarian openln 2001 9i 2004. in aprilie 2000 a fost numdrul lla dubiu feminin in clasamentulmondial (wrA). corina s-a cisitorit cu foshrl ei antrenor, Andrew Turchinovichin 7999 gi a divortat in 2003. s-a recisitorit in octombrie 2010 cu Rvan McKee.Premiui acordat de WTA ,,Corina Morariu Courage Award,, a fost nrmit in cin_stea ei gi ea a fost prima care l-a primit. in 2003 i s-a acordat premiur ,,wrA TourComeback Player of the year" gi a fost,,Intemational sports Ambasador,, pentru,,Leukemia and Lymphoma society". Co'ina este in prezent comentatoare de tenispentru calalul de tenis din SUA,,Temris Char:trel,,.

CORINA MORARIU

Tn colaborare cu Allen Rucker

SUPRAVIETUIND PRIN TENIS

Cum am supravieluit leucemieim-am redescoperit

Traducere din limba engleze

Loredana Bulgdr

casa catii de gtiinldcluj-naPoca, 2012

9r

CUPRINS

Prefali de Billie Jean King :......'.....'....... """""""""""" 9

Prefafd de Lindsay Davenport.... """"""" 13

lntroducere... """""""""""' 17

Capitolul f . in afara corpului....... """"""21

Capitolul 2. Vestea...... ....."' 35

Capitolul 3. Chemoterapie ...'.."'..'.'". """ 47

Capitolul4. O noud realitate ."'........."""' 65

Capitolul 6. Revenirea ...."" 89

Capitolul6. Din nou in circuit....'. '."""" 103

Capitolul 7. Mai rdu decat leucemia "."..'..."'.'.. """"' 115

Capitolul 8. Fenixul ...".....129

Capitolul9.U1timaincercare...... '.'......" 145

Capitolul 10. Ultimul meci ............ ........ 153

Capitolul 11. Viala de dupi ""......."....'. 169

Postfald """"173

Mu$umiri.... .""'....."""""' 175

Corina Morariu

o boalS devastatoare are puterea de a-i intoarce oricui vialape dos, mai ales unei persoane ca mine, care are o via!6 foarteorganizatd", disciplinatd qi, intr-un fel, unidimensionald. poatesubmina toate lucrurile pe care tebazezi qi te poate redirecfionaspre experienle - plbcute sau nepldcute - la care nici mbcar nute-ai g6adit vreodatd. Degi m-am identificat cu tenisul in ceamai rnare parte a celor 23 de ani pe care ii aveam afunci, camtot ce s-a intdmplat la debutul bolii avea doar leg[turi tangen{ia-l5 cu jocul. Avea mai mare legdturi cu felul in care mE perce_peam ca om qi cum mi-am redefinit viala, dupb propriile_mireguli' ceamai mare schimbare a suferit-o relaliamea cea maiintiml, lucru pe care am incercat s6-l relatez cdt de sincer ampufut. Cancerul a fost catalizatorul, ins6 relaliile personale aufost adevdrata origine a evolufiei mele.

Am trecut prin incercdri intreaga viaf6, de fapt de fiecaredatd cdnd intram pe terenul de tenis pentru un meci, dar nicioda-t5 in felul acesta.

Mulli dintre noi percep suferinla ca fiind doar suferinfd.Am invSlat c5, de fapt, unele forme de suferinlb ifi pot oferiqansa de a creqte prin durere, prin chin gi prin tristelea ta qi aoamenilor care te iubesc. E cert c[ nu dorim boala sau orice altdformd de suferinld in viefile noastre, dar qi aceasta este o lafurha existen{ei, a viefii qi nu putem prezice la ce schimbdri va duceodatS ce aparc- in cazul meu, schimbdrile care s-au produs audus la o viali mai bund, mai bogatd qi mai plini de inleles.

20 2l

Su pr avie.tu i n d Prin ten is

CaPtrolut liN ernna coRPULul

Viala unui jucbtor de tenis se mdsoarl ?n date de turnee or-

ganizateintr-un orar ce acoper[ intregu] an' de la inceputul lui

irnouri" la Australian Open 9i incheindu-se undeva in noiem-

fri., a"pirrrdnd de turneul la care alegi si participi dunA !S,;p;; (;. se incheie la mijlocul lui septembrie)'Cele gase s6p-

tirrTdni rbmase libere dupi turnee !i le petreci antrendndu-te

pcntru sezonul urmbtor, care incepe imediat dupS Anul Nou'.La

l,,""pt*i carierei de profesionist nu prea ai timp s[ faci qi

rrltceva. Joci, te antreneziqi c61[toreqti'

La debutul sezonului WTA, in 2001' eram in formd exce-

lcnt5, nerabdatoare sd incep un nou an- Se incheia o perioadl

rrrai grea pentru mine. Oupa ce mb clasasem pe primul loc la

rlrrtrlu in aprilie 2000, m-am impiedicat qi am c[zut' 1a deschide-

rc:r meciului la simplu din cadrul competi{iei de la Wimbledon'

rrrn avut nenorocul de a juca impotriva prietenei mele Lindsay'

carc iqi apira titlul de campioan[' tn timpul celui de-al doilea

1r,ame din setul 2 am schimbat brusc direc'tia 9i am alunecat pe

irrrtra umed[ rupandu-mi mdna st6ng6 la cot- Am scos un !ip6t

irrliicoqdtor cdnd am cdzttt, iar Lindsay a alergat si m6 ajute' O

pozb cu prietena mea aplecatd asupra corpului meu mototolit a

,riuns in ziade din toatb lumea' A fost un moment dureros in

rrrulte sensuri.

Am pirbsit centrul terenului avdnd o mdnl lipsiti de viala

1i aveau sb treacb patru luni pdnS si pot concura din nou' Nu am

d't

Corina Morariu

avut posibilitatea de a ne apdra (impreund cu Lindsay) titlul raWimbledon qi in cele din urmd am ratat qi US Open_ul. Amrevenit in competi{ie abia in octombrie la un furneu din Tokyo,chiar la sfdrgitul sezonului. Cu alte cuvinte, pierdusem jum'tatedin anul 2000.

in extrasezon m-am antrenat foarte mult pentru a fi in ceamai buna formh, ri-* regasir ritmul gi eram pregatitd pentrurevenirea pe teren' inceputul sezonului m-a gbsit ra turneul dinSidney, tradi{ionala inc'lztre inainte de Australian Open, undeam ajuns in semifinale la simplu. Am ?nvins_o pe AnnaKournikova (6-2, 6-l), care era pe locul opt in clasamente lamomentul respectiv, ?ntr-un meci de 46 de minute. La Australi_an Open am mers plin6 de speranf[ qi foarte increz6toare... Si*-uT blocat complet in prirna rundb la simplu.

In tenis ?nfrdngerile sunt o constanti _ nimeni nu cdqtigdfiecare fur-neu - dar aceastd infrdngere a durut mai mult deaaltele, fiindcd aveam agteptdri mari. Nu era chiar totul pierdut,fiindcd jucam din nou la dublu av6nd_o ca partenerd p" I.inJruy.Am avut fiecare portia ei de accidentdri de_a lungul anilor, ceeace nu ne-a permis sd jucrm impreuni cdt de mult ne-am fi dorit.Acum eram din nou in formula cdgtigdtoare in finala primuluimeu Grand Slam de la Wimbledonul din lggg.In riuu io cur"am implinit 23 de ani, dup6 ce am condus cu 3_1, am pierdut cu6-4 in al treilea set ?n fala surorilor williams (venus qi serena;.A fost sffiqietor sd fim at6t de aproape de al doilea titlu GrandSlam.

Din fericire, insd, turneur nu se terminase. Am frcut echipdcu sud-africanul Ellis Ferreira la dublu mixt gi ra doud zile de rainfrdngerea la dublu feminin, c'gtigam ar'turi de Etis titlur ladublu mixt invingdndu-i pe Joshua Eagle gi pe Barbara Schettcu 6-1,6-3. Am declarat in presd cb aceastd victorie era un ca_

2223

Supravieluind prin teni s

rlrru de ziuameaprimit cuintdrzierc. A fost primul meu titlu la

rluhlu mixt. impreund cu Ellis pldnuiam si mai jucdm qi implicit

srl cdqtigdm multe titluri de atunci inainte, insd au intervenit alte

Itrcruri.incepusem bine: un titlu Grand Slam, o finali Grand Slarn

;;i o declaralie convingitoare prin victoria impotriva Annei

Kournikova la simplu in Sidney. in martie era in California

pcntru a juca la Indian Wells, una dintre opririle mele preferate

irr turneu. Md intorsesem din Acapulco 9i abia aqteptam sd

rriung in deqert, mai ales fiindci acolo jucasem bine in anii tre-

cu[i. cu un an in urmd cagtigasem acolo aldturi de Lindsay titlul

ll dublu. Eram mulfumitd de performanlele mele din acel an 9i

rni aqteptam sd am o sdptdmAnd buni.

Ocupam locul 30 in clasamente la vremea respectivi la

simplu qi urma si joc impotriva lui Nicole Pratt, care era mult

rnai jos clasat5. Era o jucdtoare rezistentd, insd nu pierdusem

rriciodatd in fafa ei aga ci md aqteptam la un prim meci bun

pcntru mine. Eram programate sd jucdm pe stadion, dar meciul

s-a terminat inainte de a incepe' Am fost invinsd cu 6-3,6-1'

Nici astdzi nu pot descrie sentimentele ciudate ce m-au incer-

eat pe teran in acea zi. Md simleam ca qi cum md priveam de rur-

tlcva <lin brbune, ca 9i cum m-aq fi aflat afal,:d din corp (qi nu in

scnsul bun). Mintea imi era incelogatd gi imi era foarte greu si mie:oncentrez. Erarn apaticdqi datoritd rezultatului meciului.

Am pus totul pe seama oboselii 9i a nemulEumirii legate de

cariera aleas[, care mi bdntuia in ultimul timp deqi incercam sii

ignor aceste sentimente atunci cdnd cdqtigam.

Degi tocmai implinisem 23 de ant,jucasem tenis la modul

constant cam toati viala. Am inceput sd joc la 6 ani, debutdnd la

run turneu local din Florida gi de acolo ajungdnd la internafiona-

Corina Morariu

lele de juniori gi apoi la profesioniqti dupd ce z.m implinit 18

ani. Niciodatd nu am vdzut tenisul ca fiind inceputul qi sfhrqitulexistenlei mele qi nici nu aveam o pasiune inndscut[ pentruacest sport. Tatdl meu m-a impins spre tenis cdnd eram micd gi

s-a intAmplat de multe ori sd simt cd triiesc visul lui nu al meu.Totuqi, la indemnurile lui am muncit incredibil de mult pentrua-mi imbunltiJi performanfele. Am sf6rgit prin a fi mai bun[decAt mi agteptam, qi probabil mai buni dec0t se agtepta gi el.Pe cAnd imi dddeam seama cd aq vrea sd fac altceva in viald,deja investisem prea mult in tenis qi m-am convins ci trebuie sdvdd c0t de deparle pot ajunge.

Erau aspecte ale sporlului care imi pldceau mult, dar erau qi

aspecte pe care le detestam, iar de cele mai multe ori acesteamergeau mAni ?n minl. imi pldcea stilul de viald, faptul cderam propriul meu qef gi imi fEceam singurd programul, dar qirecompensele financiare. Cel mai mult imi plicea s[ vdd cdmunca mea di roade. ln tenis, spre deosebire de alte domenii,totul este alb sau negru, fHrd nuanle. Eqti fie invingdtor, fie in-vins. Numelui tdu ii este asociat un numdr (in clasament), careili definegte clar felul in care teraportezi la ceilalli. Dacd vrei sdifi mdsori rezultatele, acest clasament este cel mai precis. Da, sepoate intAmpla ca norocul sd nu fie de partea ta sau pur si sim-plu sd pierzi in fala unui jucdtor mai bun. Chiar qi aga, qtiam cddaci munceam mult qi dddeam tot ce aveam pe teren, aveam s[culeg roadele. Aga s-a gi intAmplat.

Uram presiunea qi persoana in care md transformam cAnderam pusd sub presiune. inaintea qi in tirnpul turneelor stresul qitensiunea datorate unei aprecieri dupd rczultat atAt de precise,igi ldsau amprenta asupra mea qi deveneam irascibil[ gi crispati.Dupi un meci pierdut se instala depresia qi deveneam retrasd.Petreceam nopfile deruldnd in minte greqelile care m-au costatmeciul. Dezavantajele gi avantajele acestui sporl merg m6nd in

24 25

Supravieluind Prin tenis

rn6n5. O parte din frumuselea jocului - la simplu - este in ace-

caqi mdsurd agonizantd. M-am strdduit mult si md impac cu

ideea ci doud persoane intrd pe teren, iar una cdqtigd qi cealaltd

pierde qi ambele merg acasi simlindu-se bine sau rdu' incercam

constant si echilibrez momentele bune pi momentele proaste'

Din catza relaliei dragoste-uri nu mi-am dorit sd joc la

profesionigti o perioadd prea lungd' Orice juedtor trebuie si

iou." .tn anumit numdr de turnee la un anumit nivel timp de

cinci ani pentru a putea primi pensie. Planul meu efa s6 joc cei

cinci ani qi apoi sd reevaluez lucrurile. La mornentul jocului din

Indian Wells trecuserd deja patm ani 9i jumdtate qi eram in plin

proces de reevaluare. Privind acum in urmi imi dau seama cd

ptanut meu de retragere era 9i un mod de a scidea presiunea'

mai ales cAnd lucrurile nu mergeau bine'

Faptul cd jucasem prost la Indian Wells qi eram apatic[ nu

avea, in viziunea mea, nicio legdturd cu starea mea generali de

sdndtate. imi pdrea doar un semn cb zilele mele in tenis erau

numdrate qi eram pregdtita sd trec mai departe 9i sd incerc sd fac

zrltceva. Nu vedeam altd explicalie, fiindcd nu imi st[tea in fire

sd nu dau 100% pe teren. Muncisern extrem de mult 9i eram

mandri cd jucam la profesioniqti a$a cd erarn mereu dispusi si

dau tot ce pot. Jocul meu la Indian Wells nu corespundea' dar

m6gdndeamcSimipierdindemdnarea'AmdecissSterminli.ronol (adicd si inchei cei cinci ani necesari pentru pensie) qi

apoi sd schimb directia'pierdusern in semifinale la dublu cu Lindsay qi am decis sd

m5 retrag pentru o sdptarndna qi s5 nu parlicip la cel mai mare

tumeu al anului in Miami. Nu jucasem niciodatd bine in acel

tuflleu qi in ciuda faptului cd era aproape de casd (Boca Raton)'

am ales si merg in Park City, Utah, pentru a mi relaxa qi a-mi

reveni pentru restul sezonului.

La fel ca majoritatea tipurilor de sport, tenisul profesionist

te eptlzeazdfizic qi psihic. in cele 40 de sdptdmdni ale sezonu-

l:]

{

Corina Morariu

lui, joci 22 de axnee, inclusiv patru mari Granrl Slam_uri (Aus_tralian Open, French Open, Wimbledon gi U S Open), iar intretimp c5ldtoreqti in toate pirlile lumii strangdnd puncte de fideli-tate de la companiile aeriene. chiar si fiind in cea mai bun[condilie fizicd gi psihicd, acest program ifi poate secitui entuzi-asmul qi energia pentru meci. S-ar putea chiar s6 incepi si teintrebi pentru ce anume joci.

Am ajuns sd joc tenis datoriti tatilui meu, Albin. Tata aemigrat din RomAnia pentru a ajunge in America, unde gi_aconstruit o viald bogatd qi productivd ca neurolog, prin voinJaextraordinard qi dorinJa fermd de a reuqi. Mama mea, Rodica,care a fost medic in Romdnia, a dat dovadd de aceeagi tirie qi demult curaj.

intotdeauna m-amperceput ca fiind copilul unor imigranfi,produsul a doud culturi total diferite. Degi m_am ndscut inAmerica, pdrin{ii mei vedeau lumea prin filtrul educaliei est-europene. succesul meu in tenisul profesionist, al fratelui meuin tenisul pentru amatori, apoi in succesul academic gi in celedin urmd cariera de medic au fost rezultatul direct al faptului cdpirinlii nogtri ne-au insuflat etica muncii gi ideea ci succesuleste o obligalie.

Pe vremea cAnd tatdl meu avea 33 de ani, Romdnia eracondusd de dictatorul comunist Nicolae Ceauqescu. Deqi era unmedic de succes, tata a decis sd pdriseasc d \ara. A reuqit sd_giscoatd pe furiq din lard o parte din lucrdrile de cercetare qi sdprindd un job in Minneapolis, dar Guvemul Rom6n a rcfuzat sd,ii elibereze pagaportul. Norocul i s-a intors doar dupi ce l_atratat cu succes pe un demnitar comunist care, drept mulfumire,i-a eliberat pa$aportul. Din pdcate, guvernul nu a fost la fel degeneros cu mama gi fratele meu Mircea, care avea patru ani.

26 27

Sup r av i eluin d Prin ten i s

Vtriau sd ii linb in larb pentru a se asigura cdtata se intoarce'.lataaplecatinAmericapinuaspusnimdnui*nicip6rin!i-

Ior, nici colegilor, nici micar soliei - cd nu are nici cea mai

rrricl intenlie de a se intoarce in!ar6' Nu qi-a luat nici mbcar

rlipkrma, de frici sd nu o gdseascd ofilerul vamal qi sd nu-l mai

hrsc sa plece. A plecat din Romdnia cu echivalentul a 10$ spe-

rfind la o viald mai bun6. Tata a locuit singur in Minneapolis

lirrrp de trei ani, mergdndpe jos la locul de muncb de la spital'

irr tot acest timp nu a putut comunica deschis cu familia rSmasd

irr far6, deoarece comunigtii ascultau telefoanele qi deschideau

r,rorcspondenfa. in cele din urm6, a reugit s6 strAngd suficienli

lrirni pentru a mitui pe cineva din guvern, iar mama qi fratele

urcu au ajuns in SUA in 1975.

Mama s-a adaptat foarte greu' Vorbea foarte pulind engle-

zir, nu putea practica medicina 9i era foarte ataqatd de familia 9i

r:ultura cu care cel mai probabil nu mai avea sd se intdlneasci'

f 'rrtca la fel de bine si fie pe o alt6 planetd qi fiecare noub zi

vonea cu lacrimi. A invilat engleza din serialele de la televizor'

irrr tnersul la cumpirituri era un calvar' $i Mircea, care atunci

rrvca qapte ani, a fost nevoit sb se adapteze, dat pentru el nu a

lirst at6i de dureros. in Romdnia, bananele erau disponibile doar

rr clat[ pe an, aqa cd fratele meu incerca sd lungeasc[ stocul pe

ciit posibil gi le mdnca indiferent dacS erau verzi, galbene sau

nraro. in State, bananele erau din abundent'6, iat Mircea'

sirntindu-se ca in rai, rnAnca o mullime' MAncase ?n exces timp

rlc un an. Chiar 9i astdzi mai glumegte spundnd cd nu se mai

lxlate apropia de banane.

Dupd o vreme, tata a primit un post de neurolog mai bun la

spitalul Henry Ford in Detroit, aSa ch familia s-a mutat acolo'

liiicea tot posibilul pentru a le asigura o via!6 mai bun6' insb

lulama se sim{ea singur6 qi ii era dor de casS' Lucrurile o luaserb

Corina Morariu

atdt de mult in direcfia gre$it5, inc6t la un moment dat mamaaproape c[ l-a pdr[sit pentru a se intoarce in Rom6nia. Apoi, la39 de ani, a r[mas insdrcinatd cu mine qi lucrurile s-au schim-bat. Tata spune mereu cd mama s-a vindecat de depresie inmomenful in care a aflat despre sarcin[. intr-un fel, am iffAdA-cinat-o pe mama in aceastd lume noud gi impreund am invifat sdne adaptdm.

Gena atletici am mogtenit-o de la bunicul din partea tatilui.Acesta, patriot fiind, a fost foarte dezamilgit c6nd propriul fiu apdrbsit mult-iubita !6rigoar6 pentru a-gi urma visul in America.Bunicul a murit ilr 1974, cdnd tata era in Minneapolis. Tatanu apufut participa la inmormdntare. Meseria bunicului meu a fostcea de inginer, insd, gi mai important, a fost campion la gimnas-ticd. Pentru cel pulin cinci ani in tinerele, a fost unul dintre ceimai buni gimnagti din Rominia, o fard care le-a dat mai tdrzi.upe Nadia Combneci gi pe Bela Karolyi. Ar fi trebuit s6 reprezin-te Romdnia la Jocurile Olimpice de var6 de la Los Angeles in1932, dar nu a reugit sd strdngb suf,rcienli bani pentru drum. Maiapoi a concurat impotriva campionului olimpic qi l-a invins.

in Romdnia, tatdl este cel care are ultimul cuvdnt de spus.Bunicul meu l-a anunlat pe tata c6 are doud lucruri de fficut: sifaci medicina qi sd invefe si joace tenis sau volei. Nu iqi doreaca fiul lui sl aleagb gimnastica din cauza posibilelor fracfuri, iarfotbalul pdreala fel de periculos. A ales tenisul pentru cd nu esport de echip[. Spunea c[ destinul era in m6na lui.

Este ciudat cum tata a frcut fdrb intrebiri tot ce i-a spus ta-til lui pdnd la 30 de ani, apoi qi-a tntors spatele cdtre valorilebunicului meu - familie, {ard, culturd - pentru a merge pe pro_priul lui drum. Totugi,tatanu a avut niciodatb dubii despre rolulprrintelui ca autoritate supremd cdnd a venit vorba de educareapropriilor copii. Asta a fost moqtenirea lui ca imigrant gi moto-

28 29

Supr av ieguirtd Prin ten is

l'rrl pentru carieta nrea in tenis'

Tata a continuat sb joace tenis qi dup6 ce a ajuns in

America. Juca qi il invdfa pe fratele meu mai mare' apoi' cflnd

lnr implinit doi ani, m-a luat pe mine in primire' Mi ducea me-

I.cu cu el la un club de tenis local din Detroit. imi pl6cea foarte

nrult aspectul social al acelor ieqiri. Doamna de la receplie mb

rrrca pe tejghea qi vorbeam cu toatd lumea' imi pldcea s6 fiu in

contrul atenliei. Dupd ce termina meciul, tata imi dbdea qi mie o

rachetS squash qi loveam mingi impreun[' imi povesteqte cb

intr-o zi, venind acasl de la serviciu, a decis sb nu meargb la

lcnis, iar eu mi-am ieqit din minfi' A interpretat reac\ia mea ca

liind dragoste pentru tenis qi dorin!6 de a juca' Privind inapoi'

inri dau seama c5 fusese mai degrabb dezambgirea ci voi rata

tnomentul m"filr" cd ieqirea aceea mi-apecetluit soarta la

virsta de doi ani Pi iumdtate'Tatanu a decis singur sb devind

rl]edic, ci tat61 lui a decis pentru el. La fel s-a intamplat qi in

cazul carierei mele in tenis, a decis altcineva pentru mine' La

scurt timp ne-am mutat in Florida, unde am jucat primul furneu

cdnd aveam gase ani.

$tiu cb tatami-avrut doar binele' Nu i se pdtea cb este prea

insistent sau c6 md forfa, cum fbceau alli parinti obsedali de

tenis,dareusimleamaltfel'Areopersonalitatefoarteconvingd-toare qi rnercuriali, iar primele mele amintiri din tenis sunt foar-

te stresante.

Am pe birou o fotografie de cflnd aveam $ase an1 91 ma

pregdteam pentru primul meu furneu" Aveam toatb finuta: fusti'

corlelulb, man$ete, husd pentru rachete, dar cdnd mb uit lapozd

vbd doar o feti!6 pe cale sd vomite de frica' E'ram atdt de agitatb'

?ncdt nu puteam mdnca la micul-dejun' incb nu gtiam s6 lin sco-

Corina Morariu

rul, jucam impotriva unei fete mult rnai inalte dec6t mine gi tatalmi respira in ceafi. in ciuda acestor lucruri, rn_am prezentatbine pe teren. Cu c6t jucam mai mult, cu atdt deveneam maibun5, dar tenisul nu a fost niciodatd pl6cut.

Tata, desigur, vedea lucrurile din alt6 perspectivd pi toatesemnele indicau faptul cd urma s6 fiu un jucdtor implinit. A vrutsd proiecteze asupra mea forfa lui de caracter, dedicarea gi dis_ciplina care erau evidente in actur de curaj care l-a determinat sdvind singur ?n America qi sd-qi construiasc[ aici o viafd. Ammoqtenit o parte din aceste trdsdturi. Dacd il intrebi azi ce fel deelevb eram ifi va spune: ,,Era foarte disciplinatd pe teren, seexprima clar, iar dac[ ii spuneai sd facd ceva, tEcea. A fost uncopil care a dat totdeauna ce avea mai bun. Tocmai de aceea aexcelat". Mie mi-a spus: ,,Am vrut doar sd fii cea mai bun6.,,

Tata s-a ocupat qi de antrenarea fratelui meu Mircea, care aexcelat la juniori qi a continuat sb joace la nivel universitar laUniversitatea Brown. Tofuqi, pe vremea c6nd eu jucam regulat,tata iqi fbcuse deja un nume ca medic qi avea mai mult timppentru a md antrena, Obiqnuieqte s6 spund cd gi_a imbunbtdfittehnica antrendnd prima genera{ie. $tia qi cd implicarea cerutdde un sport individual ne va line departe de necazuri qi de dro_guri. A funcfionat. Nu m-am apropiat de droguri (chemoterapiaa fost cu totul altceva).

Tata era sutd la sutd dedicat dezvortdrii mele gi anariza fte-care meci pdnd, la cel mai mic detaliu. La fel ca orice pdrinte,dar probabil cu mai mult[ convingere, nu apuca niciodat6 si imispund gi ce ficeam bine in timpul meciului. Doar dupi ce m_ampl6ns cu amhrdciune ahotlrdt sd facd qi o list6 cu aspectele po_zitive ale meciului. chiar qi aga, mi-au r6mas mai vii in amintirecriticile bine punctate, cdteodati cu vocea cam ridicatb.

O ?ntdmplare pe care ne-o amintim, eu qi fratele meu, pflnd

30

Supravieluind prin tenis

la ultimul detaliu avea loc c6nd aveam 10 ani gi am pierdut la

limiti un meci la ultimul set cu 6-4. A fost un meci agonizant gi

in mod cert am f5cut o grdmadd de greqeli care au dus la infrdn-

gere av0nd in vedere ci aveam doar 10 ani. Eram pe bancheta

din spate a maginii gi ne indreptam spre casd. Tata era foarte

rremullumit de felul cum am jucat qi iqi exprima punctul de

vedere lipAnd r;i lovind in volan. La apogeul furiei lui mi-a stri-

gat : ,,$tii ceva? Ai creier de giini!"Dupd ce a spus asta, m-a dus la un stadion din vecindtate qi

111-a pus sd alerg pAni a decis el cd md pot opri. Am ajuns acasd

qi l-am sunat pe Mircea, care era plecat la facultate in Rhode

lsland. Eram devastatd qi am lipat cdlatami-a spus cd am creier

cle gdind. Mircea a izbtcnit in rAs. I se pirea cel mai nostim

lucru din lume. Strigam la el, neinleleg6nd cum poate si rdd5.

Mi-a spus c[ i se pare nostim qi avea dreptate. Pdnd qi in ziua de

azi imt trimite la intAmplare cdte un mesaj in care imi spune c[am creier de gdini. A gi sugerat mai in glumi, mai in serios ca

aceastd carte sd se numeascd invierea creiet'ului unei gdini.

Rfldem de fiecare datd c0nd auzimreplica asta.

Fratele meu a hotdrit pe la mijlocul adolescenlei ci nu il va

ldsa pe tata s[-i dicteze viala, dar, in mod ironic, i-a urmat

r:xemplul in ceea ce priveqte cariera. Mircea nu doar a ales neu-

rologia ca specializare, dar a ajuns qi sd practice impreuni cu

tata. CAnd avea 15 ani, fratele meu a anunlat cdtata nu se mai

poate implicaincariera lui in tenis, ceea ce a fost o mare dez-

amdgire pentru tata. Aqa cd odat[ ce am apirut eu in tenis, tata

s-a implicat obsesiv in antrenarea mea. Eu eram cea micd, fetila

care voia doar sd ii faci pe p1ac. Am incercat la modul

compulsiv sd fiu copilul perfect. Asta pirea singurul 1ucru aflat

sub controlul meu.

31