7/24/2019 Suport Teoretic Interactiunea Parinti-copii_Atelier2

http://slidepdf.com/reader/full/suport-teoretic-interactiunea-parinti-copiiatelier2 1/5

Investeşte în oameni !Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor mane ""# $"%& Axa prioritară :1: Educaţia şi formarea profesional' în spri(inul creşterii economice şi dezvolt'rii societ'ţii )azate pe cunoaştereDomeniul major de intervenţie DMI 1.1- *+cces la educaţie şi formare profesional' iniţial' de calitate,Titlul proiectului: *Dezvoltarea competenţelor c-eie pentru un parcurs şcolar performant . /omperform,/od /ontract0 POSDR1%2&1%3%1S1%&#44%5eneficiar0 Inspectoratul Scolar Judeţean Timiş

INTERAC IUNEA PĂRIN I-COPIIȚ Ț

SUPORT TEORETIC

Interactiunea umana este o categorie fundamentala a psihologiei sociale, iar comunicarea interumana trebuie interpretata ca o expresie particulara a interactiuniisociale.Interactiunea umana a fost definita ca un proces de dependenta actia, reciprocasi fundamentala intre indii!i, membri ai unui grup social prin care actele unuia serasfrang asupra comportamentului celuilalt. "iecare partener controlea!a #si chiar manipulea!a$ o anumita parte a actiitatii celuilalt. %ltfel spus, interactiunea trebuieinteleasa ca influentarea unei persoane de catre actiitatea alteia.Intreaga actiitate umana se desfasoara intr&un mediu social si astfel este usor deinteles cum se a'unge ca o persoana sa ia drept (obiect) al cunoasterii si actiunilor eialta persoana, care&i deine partener si interlocutor. Intre aceste persoane se

creea!a o suita de comportamente, ale caror secente se intercalea!a, se suprapunsi se interconditionea!a, a'ungandu&se la o unitate diadica. Diada a fost definita ca un cuplu interpersonal. Este acceptata ideea ca formafundamentala a relatiei intre doua persoane este alcatuita structural din atitudinile partenerilor de interactiune. *iada este cel mai tipic exemplu de interactiune in doi,cu efecte reciproc po!itie, partenerii manifestand sentimente de afectiune reciproca.*iada are o structura bialenta, dinamica. Influentandu&se reciproc partenerii isia'ustea!a comportamentele adaptandu&se, percep efectele pe care le exercitaasupra celuilalt, considerandu&se implicati in aceasta relatie. Interactiunea estetotdeauna mutuala, actiunii unui participant urmandu&i totdeauna un raspuns.

Interactiunea interpersonala este un cadru limitat al interactiunii de grup #in care pot fi incluse interactiunile din cadrul familiei$. Toate aceste categorii repre!inta defapt subdii!iuni ale comunicarii, care constituie obiect de studiu pentru psihologiasociala.Comunicarea este un proces fundamental si indispensabil constituirii unui grupsocial.Sunt acceptate numeroase definitii pentru comunicarea interumana, cea maicomuna o considera ca pe un schimb de informatii intre doi parteneri. %lte definitiisunt mai restrictie si admit termenul de comunicare numai pentru acea interactiunesociala reali!ata prin intermediul simbolurilor. Se exclude astfel comunicarea

7/24/2019 Suport Teoretic Interactiunea Parinti-copii_Atelier2

http://slidepdf.com/reader/full/suport-teoretic-interactiunea-parinti-copiiatelier2 2/5

spontana care are la ba!a mecanisme biologice innascute. Toti cercetatorii admittermenul de comunicare daca in urma acestei interactiuni psihosociale se constata omodificare in comportamentul partenerilor.Comunicarea interumana are doua aspecte, care se intrepatrund reciproc, sianume comunicarea sociala, care este inatata in cursul interactiunilor sociale sifoloseste simbolurile, si comunicarea spontana, care este innascuta. biologicdeterminata si utili!ea!a semnele ca mi'loc de comunicare.In acceptia psihosociologiei, comunicarea sociala are semnificatia unui sistemfundamental de schimb de informatii. Imprumutand terminologia tehnica din teoriacomunicatiei #tehnica electronica$, comunicarea presupune emiterea, transmisia sireceptia informatiei. In aceasta forma, comunicarea ar putea fi insa confundata cutransmiterea informatiei. Transferul informatiei se transforma in comunicare doar 

atunci cand mesa'ul este inteles de receptor si urmea!a un raspuns adecat.Transferul informatiei este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru actulcomunicarii. Intelegerea mesa'ului este la fel de importanta ca si transmiterea lui.Specific comunicarii interumane este capacitatea receptorului de a interpretainformatia si de a formula un raspuns adecat. Comunicarea este o functie globala,inestind cu roluri egale atat emitatorul (sender), cat si receptorul (receiver). Intre ceidoi participanti la interactiune exista relatii de interdependenta si corelatie,nemaiputand fi ealuati separat. Este clar ca in comunicarea interumana sunt presupuse cel putin doua persoane.Pentru ca sistemul comunicarii sa functione!e, ambii parteneri dein succesi

expeditori si destinatari. Cel putin unul dintre ei detine o participare legata de un scopin transmiterea mesa'ului. %cest scop introduce ideea de necesitate in comunicare,de participare constienta la comunicare. Pentru ca mesa'ul sa fie inteles, estenecesar ca intre cei doi participanti sa existe o comunitate de limba' si de interese.Existenta unui receptor pasi scade rolul persona'ului&emitator in comunicare prinabsenta feed-back &ului. +esa'ele care constituie obiectul comunicarii pot fi corectcodificate sau decodificate, numai daca ambii interlocutori stapanesc sistemul desimboluri folosit, comunicarea sociala fiind o comunicare simbolica.In cursul comunicarii pot intereni o serie de factori si conditii diferite de continutulmesa'ului si intentia celui care comunica, care modifica sensul sau semnificatiamesa'ului comunicat. Co&participarea, examinarea rapida a contextului de catre ambii participanti deine necesara. Spre deosebire de simplul transfer de informatii,comunicarea presupune o schimbare a starii receptorului si emitatorului, in functie decontinutul mesa'ului si contextul in care are loc comunicarea interumana. "inalitateaactului comunicarii este asigurata de feed-back , fluxul de informatii care se transmitede la receptor la emitator #replica$.

7/24/2019 Suport Teoretic Interactiunea Parinti-copii_Atelier2

http://slidepdf.com/reader/full/suport-teoretic-interactiunea-parinti-copiiatelier2 3/5

Orice comunicare interumana presupune urmatoarele componente.l. Emitatorul, persoana care initia!a si formulea!a mesa'ul, declansand actulcomunicarii. Intentia de comunicare este 'ustificata de motiatia transmiterii mesa'uluisi este necesara de asemenea initiatia de a deschide o secenta de comunicare.Persoana care transmite mesa'ul #informatia$ trebuie sa aiba atribute psihologice sifi!iologice, pregatire #experienta$ sociala, educationala si culturala, abilitatea de acomunica experienta personala, relatie personala si situationala cu receptorul.Persoana care se constituie in (emitator) codifica mesa'ul si optea!a pentru cea mai(potriita) cale de transmitere. Ea trebuie sa tina cont de cunostintele partenerului#daca acesta poate impartasi acelasi limba' de coduri$, pentru a se poate faceinteles.. Calea de transmitere. Optiunea este facuta de emitator. %cesta alege canalele

de transmitere a informatiei care sunt lingistice #limba' erbal articulat$ sauextralingistice #nonerbale$. In aceasta ultima arianta, mesa'ul se transforma insemne grafice, semne plastice, gesturi, mimica etc.-. *estinatarul, persoana care primeste comunicarea, decodifica mesa'ul, ilintelege interpretandu&l, te!auri!ea!a noutatea informatiei #dupa o prealabila selectiea datelor$ si formulea!a un raspuns adecat. Ca si pentru emitator, destinatarultrebuie sa aiba atribute psihologice si fi!iologice, sa fie in relatii personale cuemitatorul, sa posede o motiatie pentru primirea mesa'ului, sa inteleaga sistemul decoduri folosit #in comunicarea erbala, ambii parteneri trebuie sa inteleaga limba$. Inca!ul in care este recepti, el formulea!a replica, care de fapt este o noua

comunicare adresata emitatorului, care din expeditor se transforma in destinatar.%ceste roluri interschimbabile ale celor doi parteneri constituie eritabilacaracteristica a comunicarii interumane.Se accepta ca exista factori care alterea!a sau restrang procesul comunicarii,care ar putea fi interpretati ca paradigme inerse ale comunicarii #+aria Corneliairliba$ sau (bariere ale comunicarii). Obisnuit, acestea sunt bariere ale mi'locului decomunicare #lingistice sau extralingistice$, dar pot tine de destinatar #bariere psihologice, constituite din obstacole aparute in perceptie, memorie, coningeri,sentimente$ sau defecte de re!onanta #informatia nu corespunde neoilor indiidului,care nu intra in consens cu emitatorul$.ariera de limba' este simplu de inteles. /eutili!and acelasi cod, destinatarul aredificultati sau se afla in imposibilitatea de a face decodificarea si de a receptionamesa'ul. ariera lingistica apare atunci cand ambii parteneri nu cunosc aceeasilimba. In acest ca! insa comunicarea nu poate aea loc. %celasi lucru se intampla inarta. 0imba'ul sonor, plastic sau coloristic nu poate fi (gustat) de catre un publicneai!at, care nu este (pregatit) pentru a recepta arta, care nu cunoaste semnificatiasimbolurilor utili!ate de artist.ariera de te!aur apare tot la nielul receptorului. Este posibil ca cel carereceptionea!a un mesa' lingistic sa recunoasca cuintele, combinatiile lor in fra!e,

7/24/2019 Suport Teoretic Interactiunea Parinti-copii_Atelier2

http://slidepdf.com/reader/full/suport-teoretic-interactiunea-parinti-copiiatelier2 4/5

dar nu sesi!ea!a sensul general sau sensul subtil al comunicarii. %ceasta deoarece pentru intelegerea unor mesa'e comunicate este necesara preexistenta unui fond decunostinte anterior te!auri!ate. %cest tip de bariera a fost denumit bariera de tezaur 

#+aria Cornelia irliba$.Cantitatea informatiei intra in discutie atunci cand se aprecia!a aloarea uneicomunicari. *e fapt aceasta nu este sinonima cu olumul de informatii 1numar decuinte raportate la unitatea de timp2 2Cantitatea de informatie medie statistica este proportionala cu lungimea mesa'ului #R.3.0. 4artle5, citat de 3. Enatescu$ etc.6, ci partea din mesa' care are semnificatie pentru receptor si la un niel mai subtil, careeste noutatea informatiei pentru cel care primeste comunicarea. Pentru a fi incluse inte!aurul de cunostinte a indiidului, acesta este obligat sa practice selectareainformatiilor. *etinerea unui niel de cunostinte nu numai ca nu impiedica receptarea

de noi informatii, dar chiar facilitea!a acest proces. Intelegerea noutatii estede!ideratul functionalitatii te!aurului.Comunicarea, ca proces complex, se constituie astfel in unul din elementeledefinitorii ale inatarii in general. Intre (a inata) si (a inata sa comunici) exista orelatie de complementaritate, comunicarea fiind un element definitoriu al inatariisociale. Se poate orbi de o relatie biunioca intre comunicare si inatare si aceastaafirmatie erifica in comunicarea mama&copil.In legatura cu aceasta trebuie sa reamintim ca interine si notiunea gradului deintelegere a enuntului de catre receptor in conditiile in care cei doi parteneri se afla laniele diferite de competenta, aand experiente anterioare si cunostinte foarte

diferite. Pentru a se face inteles, emitatorul se adaptea!a nielului receptorului.+ama copilului dispune de motiatie suficienta pentru a intreprinde acest efort.Una dintre cele mai surprin!atoare calitati ale comunicarii sociale, eidentiata doar in ultimele decenii, dar aand enorma importanta pentru medicina si psihologie, estedemonstrarea rolului comunicarii interumane in psihogene!a si sanogene!a#pastrarea echilibrului psihic$. S&a deschis astfel un capitol nou in medicina, cu beneficii pentru psihopediatrie si psihiatrie infantila, si anume intelegerea la un altniel a patologiei generate de tulburarea comunicarii sociale #patologia relationala$.In lumina acestor interpretari, schi!ofrenia este considerata o boala a comunicarii,nero!a este interpretata ca un deficit de comunicare, iar autismul infantil este tipulde psihopatie in care se notea!a absenta intentiei de comunicare. %gresiitatea priirii copiilor cu autism semnifica frica lor de eentualitatea unui contact social.Comunicarea sociala este o comunicare simbolica. Sediul comunicarii simbolicese afla la nielul emisferei cerebrale stangi. S&a demonstrat ca bolnaii cu deficitneurologic la acest niel nu au numai afa!ie #pierderea capacitatii de exprimare siintelegere a limba'ului erbal sau scris$, ci si o incapacitate de receptare a intregiicomunicari simbolice #de exemplu, nerecunoasterea semnificatiei pantomimei, ca tipde comunicare simbolica, neerbala$.Comunicarea interumana este de doua tipuri, erbala si extraerbala. "iecare

7/24/2019 Suport Teoretic Interactiunea Parinti-copii_Atelier2

http://slidepdf.com/reader/full/suport-teoretic-interactiunea-parinti-copiiatelier2 5/5

arianta a fi pre!entata sintetic.

7ntocmit 8n data de9 9 sept. în intevalul orar 1-19Consilier :colar9 rihac Radu Constantin