Suport Pregatire Bihor an III Iunie 2010

7/28/2019 Suport Pregatire Bihor an III Iunie 2010

http://slidepdf.com/reader/full/suport-pregatire-bihor-an-iii-iunie-2010 1/97

1

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILIŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DINROMÂNIAFILIALA BIHOR

SUPORT PREGĂTIRE TEHNICĂ

ANUL III

Lector.univ.dr. Ştefan Bunea

ORADEA, iunie, 2010



2

1.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A BImobilizări necorporale (concesiuni la valoare brută)Amortizarea imobilizărilor necorprale

60.000(15.000)

5.000(1.000)

Imobilizări corporale la valoare brută

Amortizarea imobilizărilor corporale

200.000

(20.000)

20.000

(5.000)Mărfuri 50.000 15.000ClienţiAjustarea valorii creanţelor clienţi

125.000(25.000)

15.000(7.000)

Debitori diverşi 7.000 1.000Conturi la bănci 40.000 8.000Total activ 422.000 51.000Credite pe termen lung 100.000 15.000Furnizori 30.000 5.000Datorii fiscale 10.000 3.000Creditori diverşi 2.000 1.000

Total Datorii 142.000 24.000Capital social 230.000(230.000

acţiuni)

21.000(21.000acţiuni)

Rezerve 50.000 6.000Total Capitaluri proprii 280.000 27.000

Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută):-imobilizările corporale ale societăţii A 230.000 lei;-imobilizările corporale ale societăţii B 45.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie între societăţile A şi B, independente.

2.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A BImobilizări necorporale (la valoare brută):-cheltuieli de constituire-concesiuniAmortizarea imobilizărilor necorporale:-cheltuieli de constituire-concesiuni

260.00060.000

200.000(156.000)(36.000)

(120.000)

------

Imobilizări corporale la valoare brută Amortizarea imobilizărilor corporale

Imobilizări corporale (valoare ntă)

715.000(280.000)

435.000

340.000(130.000)

210.000Imobilizări financiare (titluri de participare B 60%) 72.000 -Stocuri 380.000 220.000ClienţiAjustarea valorii creanţelor clienţiClienţi la valoare netă

140.000(10.000)130.000

90.000(20.000)

70.000Debitori diverşi 15.000 8.000



3

Conturi la bănci 195.000 78.000Total activ 1.331.000 586.000Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 25.000 -Credite pe termen lung 90.000 184.000Furnizori 70.000 28.000Datorii fiscale 216.000 112.000

Datorii salariale 170.000 80.000Datorii sociale 20.000 32.000Creditori diverşi 10.000 -Total Datorii 601.000 436.000Capital social 640.000

(32.000acţiuni x 20

lei)

120.000(12.000

acţiuni x 10lei)


Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută):-imobilizările corporale ale societăţii A 798.800 lei;-imobilizările corporale ale societăţii B 335.000 lei;-stocuri ale societăţii A 429.000 lei;-stocuri ale societăţii B 237.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia de mai sus (absorbantul deţine titluri laabsorbit).

3.Societatea B (absorbită) deţine 2.000 acţiuni ale societăţii A (absorbantă), achiziţionate laun cost de 25 lei/acţiune. În cadrul restructurării activităţii celor ouă societăţi, managerii decidrealizarea unei operaţii de fuziune, prin absorbţia lui B de către A.

Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:Elemente A BImobilizări necorporale (la valoare brută):-cheltuieli de constituire-concesiuniAmortizarea imobilizărilor necorporale:-cheltuieli de constituire-concesiuni

260.00060.000

200.000(156.000)(36.000)

(120.000)

------

Imobilizări corporale la valoare brută Amortizarea imobilizărilor corporaleImobilizări corporale (valoare ntă)

715.000(280.000)

435.000

340.000(130.000)

210.000Imobilizări financiare (titluri de participare A 2.000

acţiuni la 25 lei/acţiune)

- 50.000

Stocuri 380.000 220.000ClienţiAjustarea valorii creanţelor clienţiClienţi la valoare netă

140.000(10.000)130.000

90.000(20.000)

70.000Debitori diverşi 15.000 8.000Conturi la bănci 195.000 28.000



4

Total activ 1.259.000 586.000Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 100.000 -Credite pe termen lung 90.000 184.000Furnizori 70.000 28.000Datorii fiscale 69.000 112.000Datorii salariale 170.000 80.000

Datorii sociale 20.000 32.000Creditori diverşi 10.000 -Total Datorii 529.000 436.000Capital social 640.000

(32.000acţiuni x 20

lei)

120.000(12.000

acţiuni x 10lei)


Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută):

-imobilizările corporale ale societăţii A 1.126.800 lei;-imobilizările corporale ale societăţii B 304.000 lei;-stocuri ale societăţii A 558.200 lei;-stocuri ale societăţii B 237.000 lei.Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia de mai sus (absorbitul deţine titluri laabsorbant).

4.Societatea A (absorbantă) deţine 20% din capitalul societăţii B (absorbită), iar B deţine2.000 de acţiuni A.Conducerile celor două societăţi au decis fuzinea prin absorbţia societăţii B de către A.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A B

Cheltuieli de constituire 10.000 -Imobilizări corporale 1.248.000 788.000Imobilizări financiare 160.000 22.000Stocuri 160.000 330.000Clienţi 138.000 280.000Investiţii financiare pe termen scurt 56.000 -Conturi la bănci 28.000 8.000Total activ 1.800.000 1.428.000Credite pe termen lung 162.000Împrumut obligatar - 288.000Furnizori 46.000 256.000Datorii fiscale 70.000 44.000Total Datorii 278.000 588.000Capital social 1.000.000

(100.000acţiuni)

800.000(80.000acţiuni)

Rezerve 402.000 238.000Rezultat 120.000 (198.000)Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000



5

Informaţii suplimentare:Pentru societatea A:-existenţa unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;-existenţa unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;-cele 16.000 acţiuni B au fost achiziţionate la valoarea lor nominală;

Pentru sociatatea B:-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;-pierderile din deprecierea creanţelor clienţi sunt estimate la 13.500 lei;- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;-cele 2.000 acţiuni A au fost achiziţionate la valoarea totală de 22.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia existenţei participaţiilor reciproce.

5.Despre societăţile A şi B se cunosc următoarele informaţii:

Elemente A BCheltuieli de constituire (valoare brută)Amortizarea cheltuielilor de constituireCheltuieli de constituire (valoare netă)

45.000(15.000)

30.000

65.000(25.000)

40.000Imobilizări corporale (valoare brută)Amortizarea imobilizărilor corporaleImobilizări corporale (valoare netă)

5.770.000(1.230.000)

4.540.000

2.435.000(1.125.000)

1.310.000Imobilizări financiare 150.000 340.000Stocuri 210.000 500.000Clienţi (valoare brută)Ajustarea valorii creanţei clienţiClienţi (valoare netă)

1.000.000-

1.000.000

990.000(90.000)900.000

Debitori diverşi 10.000 50.000Conturi la bănci 120.000 75.000Total activ 6.060.000 3.215.000Credite pe termen lung 2.060.000 421.000Furnizori 930.000 154.000Datorii fiscale 1.240.000 630.000Creditori diverşi 570.000 20.000Total Datorii 4.800.000 1.225.000Capital social 800.000

(80.000acţiuni)

1.000.000(100.000

acţiuni)

Rezerve 300.000 750.000Rezultat 160.000 240.000Total Capitaluri proprii + Datorii 6.060.000 3.215.000

Societatea A şi B fuzionează prin reuniune. Acţionarii societăţii A deţin 60% din capitalurilenoii societăţi C iar acţionarii societăţii B, restul de 40%.Activele societăţilor A şi B au fost evaluate astfel (la valoarea brută):



6

A BImobilizări corporale 6.120.000 2.540.000Imobilizări financiare 170.000 305.000Mărfuri 150.000 517.000

Clienţi 950.000 958.000Fond comercial 110.000 195.000

Să se contabilizeze fuziunea prin reuniune.

6.Un grup prezintă următoarea organigramă:M N

70% 60%A B 50% 50%

40% 40% 25%

C D E

Societate Procentaj de control Tip de relaţie Metodă deconsolidare

A 70% Control exclusivA este filială

Metoda integrăriiglobale

B 60% Control exclusivB este filială

Metoda integrăriiglobale

C 40% (direct) + 40%

(indirect) = 80%

Control exclusiv

C este filială

Metoda integrării

globaleD 25% (indirect) Influenţă notabilă (semnificativă)D este întreprindereasociată

Metoda punerii înechivalenţă

E 50% Control comunE este asociere înparticipaţie

Metoda integrăriiproporţionale

7. Societatea M deţine 40% din acţiunile A de la data constituirii acesteia. Bilanţurile celordouă societăţi se prezintă astfel:

Bilanţul societăţii MActive Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 20.000Titluri A 4.000Active circulante 16.000

Capital social 17.000Rezerve 5.000Rezultat 3.000Datorii 15.000

Total 40.000 Total 40.000



7

Bilanţul societăţii AActive Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 16.000Active circulante 10.000

Capital social 10.000Rezerve 5.000Rezultat 1.000

Datorii 10.000Total 26.000 Total 26.000

Cazul A. M are un pact cu un acţionar care deţine 20% din drepturile de vot pentru a aveasprijinul acestuia în luarea deciziilor.Cazul B. M controlează societatea A împreună cu societatea N care deţine tot 40% dindrepturile de vot.Cazul C. Societatea P deţine 60% din drepturile de vot ale societăţii A.

Cazul A. Datorită pactului, M exercită controlul exclusiv asupra societăţii A şi va aplicametoda integrării globale. Aceasta presupune cumul conturilor şi partajul capitalurilor filialei

între societatea mamă (cu eliminarea titlurilor) şi minoritari. Partajul capitalurilor se prezintă astfel:

Capitaluri Total Partea M (40%) Partea minoritarilor (60%)Capital social 10.000 4.000 6.000Rezerve 5.000 2.000 3.000Rezultat 1.000 400 600Total 16.000 6.400 9.600

În contrapartida părţii M în capitalurile filialei se elimină titlurile, iar partea societăţii M în

rezerve şi rezultat se regăseşte la rezerve consolidate şi rezultat consolidat. Parteaminoritarilor se regăseşte la postul de capitaluri proprii interese minoritare.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:Active Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 36.000Active circulante 26.000

Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Interese minoritare 9.600Datorii 25.000


Cazul B. Deoarece M exercită un control comun asupra societăţii A, va aplica metodaintegrării proporţionale. Aceasta presupune cumul conturilor prin preluarea de la A doar lanivelul participaţiei (40%). În contrapartida părţii preluate de M din capitalul social se elimină titlurile, iar partea societăţii M în rezerve şi rezultat se regăseşte la rezerve consolidate şirezultat consolidat.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:



8

Active Capitaluri proprii şi datoriiActive imobilizate 26.400Active circulante 20.000

Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Datorii 19.000


Cazul C. Deoarece M exercită o influenţă notabilă asupra societăţii A, va aplica metodapunerii în echivalenţă. Aceasta presupune evaluarea titlurilor la nivelul cotei-părţi încapitalurile proprii (40% * 16.000 = 6.400 u.m.) şi evidenţierea cotei-părţi în rezervele şirezultatul generate după achiziţie la rezerve consolidate şi rezultat consolidat.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:

Active Capitaluri proprii şi datoriiActive imobilizate 20.000Titluri puse în echivalenţă 6.400Active circulante 16.000

Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Datorii 15.000


8.Situaţiile financiare ale societăţii X, filială a societăţii M, se prezintă astfel:

Bilanţ:Elemente ValoriImobilizări necorporale 20.000Instalaţii 60.000

Utilaje 40.000Mărfuri 80.000Clienţi 70.000Disponibil 30.000Total active 300.000Capital social 100.000Rezerve 40.000Rezultat 6.000Datorii 110.000Impozite amânate 0Furnizori 44.000

Total capitaluri şi datorii 300.000

Situaţia veniturilor şi cheltuielilorElemente ValoriCifra de afaceri 500.000Cheltuieli cu mărfuri 400.000Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000Alte cheltuieli 58.000



9

Rezultatul exerciţiului 7.000Cheltuiala cu impozitul 1.000Rezultat net 6.000

Între politicile contabile ale celor două societăţi există anumite diferenţe şi anume:- societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalaţii, în timp ce societatea M

utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exerciţiului trebuie să fie cu 2.000 u.m. mai mică;- pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 u.m., însă societatea X nu a contabilizatdeprecierea;- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m.Cota de impozitare este 16%.

a) amortizareaDiferenţele între metodele de amortizare conduc la contabilizarea unei reduceri a cheltuieliide 2.000 u.m.

Amortizareainstalaţiilor

= Cheltuieli cu amortizarea 2.000

Operaţia conduce la creşterea rezultatului cu 2.000 u.m. şi la creşterea valorii contabile ainstalaţiilor cu 2.000 u.m. Această creştere a valorii contabile generează o diferenţă temporară impozabilă de 2.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei datorii de impozit amânat de 2.000* 16% = 320 u.m.

Cheltuieli cuimpozitul amânat

= Datorii cu impozitul amânat 320

b) depreciereaTrebuie contabilizată o pierdere din depreciere pentru utilaje.

Cheltuieli privindajustările pentrudeprecierea utilajelor

= Ajustări pentru depreciereaactivelor

1.000

Operaţia conduce la scăderea rezultatului cu 1.000 u.m. şi la scăderea valorii contabile autilajelor cu 1.000 u.m. Această scădere a valorii contabile generează o diferenţă temporară deductibilă de 1.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei creanţe de impozit amânat de 1.000* 16% = 160 u.m.

Creanţe de impozitamânat = Venituri de impozit amânat 160

c) evaluarea stocurilorDiferenţa dintre metodele de evaluare a stocurilor de mărfuri antrenează contabilizarea uneicreşteri a stocurilor pentru 5.000 u.m.

Mărfuri = Cheltuieli cu mărfuri 5.000



10

Operaţia conduce la creşterea rezultatului cu 5.000 u.m. şi la creşterea valorii stocurilor cu5.000 u.m. Această creştere a valorii contabile generează o diferenţă temporară impozabilă de5.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei datorii de impozit amânat de 5.000 * 16% = 800u.m.

Cheltuieli cuimpozitul amânat = Datorii cu impozitul amânat 800

Sinteza acestor retratări pentru omogenizare, precum şi valorile din situaţiile financiareomogenizate (care vor fi preluate în procesul de consolidare) se prezintă astfel:Bilanţ

Elemente X Corecţii omogenizare Valori în urmaretratărilor deomogenizare

Imobilizări necorporale 20.000 20.000Instalaţii 60.000 +2.000 62.000

Utilaje 40.000 -1.000 39.000Mărfuri 80.000 +5.000 85.000Clienţi 70.000 70.000Disponibil 30.000 30.000Total active (total) 300.000 +6.000 306.000Capital social 100.000 100.000Rezerve 40.000 40.000Rezultat 6.000 +2.000-320-1.000

+160+5.000-80011.040

Datorii 110.000 110.000Impozite amânate 0 +320-160+800 960

Furnizori 44.000 44.000Total capitaluri şi datorii(total)

300.000 +6.000 306.000

Situaţia veniturilor şi cheltuielilorElemente X Corecţii omogenizare Valori în urma

retratărilor deomogenizare

Cifra de afaceri 500.000 500.000Cheltuieli cu mărfuri 400.000 -5.000 395.000Cheltuieli cuamortizări, deprecieri

35.000 -2.000+1.000 34.000

Alte cheltuieli 58.000 58.000Rezultat brut 7.000 +6.000 13.000Cheltuiala cuimpozitul

1.000 +320-160+800 1.960

Rezultat net 6.000 +2.000-320-1.000+160+5.000-800

11.040



11

9.Societatea M deţine 80% din acţiunile Alfa şi a realizat următoarele tranzacţii cu aceasta:a) M a acordat societăţii Alfa la sfârşitul exerciţiului un împrumut în sumă de 5.000 u.m.;b) M a vândut mărfuri societăţii Alfa în sumă de 2.000 u.m., sumă nedecontată până la

închiderea exerciţiului 500 u.m.;c) Alfa a vândut mărfuri societăţii M la preţ de vânzare de 1.200 u.m., realizând un profit de

200 u.m.; acestea nu au fost revândute de M (sumele au fost decontate);d) Alfa a distribuit dividende către M în sumă de 300 u.m.

a) Acordarea împrumutului se regăseşte într-un cont de creanţe la societatea M şi un cont dedatorii la Alfa. Acestea sunt conturi reciproce şi trebuie eliminate.

Datorii = Sume datorate de entităţile afiliate 5.000

b) Stocul de mărfuri a fost revândut în cursul aceleiaşi perioade, însă trebuie reduse veniturileşi cheltuielile pentru sumele aferente tranzacţiei interne:

Venituri din vânzareamărfurilor

= Cheltuieli cu mărfuri 2.000

Sumele nedecontate reprezintă creanţe, respectiv datorii ale unei societăţi din grup faţă de oaltă societate din grup, prin urmare trebuie eliminate:

Furnizori = Clienţi 500

c) Stocul nu a fost revândut, prin urmare încorporează un profit intern de 200 u.m. Trebuiereduse şi cheltuielile şi veniturile contabilizate în urma tranzacţiei interne.

Venituri din vânzarea

mărfurilor

= %

Cheltuieli cu mărfuriMărfuri

1.200

1.000200

Ajustarea valorii stocului generează o diferenţă temporară deductibilă şi conduce lacontabilizarea unei creanţe de impozit amânat de 200 * 16% = 32 u.m.

Creanţe de impozitamânat

= Venituri de impozit amânat 32

d) Distribuirea de dividende generează la M contabilizarea unui venit, iar la Alfa o distribuirede rezultat.

Venituri dindividende

= Rezultat reportat (Rezerve) 300

10.Societatea M controlează împreună cu societatea N societatea Beta (fiecare deţine 50%).Există în bilanţul lui M o sumă nedecontată din tranzacţii comerciale anterioare cu Beta însumă de 1.000 u.m. M a primit dividende în sumă de 300 u.m.



12

Sumele nedecontate reprezintă creanţe, respectiv datorii ale unei societăţi din grup faţă de oaltă societate din grup, prin urmare trebuie eliminate:

Furnizori = Clienţi 500

Eliminarea se realizează pentru 50% din suma nedecontată, deoarece preluarea valorilor de laBeta s-a realizat la nivelul participaţiei (50%)

Distribuirea de dividende generează la M contabilizarea unui venit, iar la Beta o distribuire derezultat. Dividendele se elimină pentru toată suma (deoarece Beta a distribuit dividende şicătre societatea N):


= Rezultat reportat (Rezerve) 300

11.Societatea M deţine 25% din acţiunile societăţii C. Există în bilanţul lui M o sumă

nedecontată din tranzacţii comerciale anterioare cu C în sumă de 2.000 u.m. M a primitdividende de la C în sumă de 200 u.m.

Conturile reciproce (clienţi, furnizori) nu se elimină deoarece de la C nu s-a preluat nimic lacumulul conturilor (fiind societate pusă în echivalenţă).

Dividendele se elimină diminuând valoarea contabilă a investiţiei.


= Titluri puse în echivalenţă 200

13.Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren al societăţii Betasituat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul deachiziţie fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primit este de 150.000 lei. Schimbulse face cu o sultă de 30.000, TVA 19%. Schimbul presupune schimb de facturi. Care esteincidenţa aplicării OMFP 3055/2009?

În Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizează: "În cazul schimbului de active, în contabilitate seevidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare

în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor sicheltuielilor aferente operaţiunilor."

a)cedarea terenului din Timişoara:461 = % 142.800

Debitori diverşi 7583Venituri din

vânzareaactivelor şi alte

operaţii decapital

120.000



13

4427TVA colectată

22.800

6583 = 2111 100.000Cheltuieli privindactivele cedate şialte operaţii de

capital

Terenuri

În articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizează că, în scopul prezentării încontul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării uneiimobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoatereadin evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuieprezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere,la elementul “Alte venituri din exploatare”, respectiv “Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.

7583 = 6583 100.000

Venituri dinvânzarea activelor şi

alte operaţii decapital

Cheltuieliprivind activele

cedate şi alteoperaţii de

capital

şi7583 = 121 20.000

Venituri (câştiguri)din vânzarea

activelor şi alteoperaţii de capital

Profit şi pierdere

b)primirea terenului din Bucureşti:% = 404 178.500

2111Terenuri4426

TVA deductibilă

Furnizori deimobilizări

150.000

28.500

c)regularizarea creanţei şi a datoriei şi plata sultei:404 = % 178.500

Furnizori de

imobilizări

461

Debitori diverşi5121

Casa şi conturi labănci

142.800

35.700



14

14. Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de10 lei/buc.În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:-3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura);-5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%;-10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare

2%, TVA 19% (factura);-15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N(factură ulterioară);-25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19%(factura);-27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)-30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară).

Se cere:1)să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, ştiind că pentrudescărcarea de gestiune se utilizeză LIFO;2)să se întocmească fişa stocului;

3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere.

OMFP 3055/2009 prezintă următoarele reguli cu privire la tratamntul contabil al reducerilorde preţ:51. (3) Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează

în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor.(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării,

indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609“Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”), peseama conturilor de terţi.

(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;

b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferenţial; şic) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cuacelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.

(6) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitareadatoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferentde perioada la care se referă (contul 767 “Venituri din sconturi obţinute”). La furnizor, acestereduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).

a) 3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura):% = 401 2.570

371Mărfuri4426

TVA deductibilă

Furnizori 2.160

410

Neta comercială = 200 buc x 12 lei/buc – 2.400 lei x 10% = 2.160 lei



15

Costul unitar = 2.160 lei/200 buc = 10,8 lei/buc.

b)5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%:

% = 401 5.355371

Mărfuri4426TVA deductibilă

Furnizori 4.500

855

c) 10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare2%, TVA 19% (factura):

Preţ de vânzare 350 buc x 20 lei/buc 7.000 lei(-)remiza 5% 350(=)Neta comercială 6.650(-)scont 2% 133(=)Neta financiară 6.517

(+)TVA 19% 1.238(=)Neta de încasat 7.755

(i)vânzarea propriu-zisă:4111 = % 7.913Clienţi 707

Venituri dinvânzarea

mărfurilor4427

TVA colectată

6.650

1.263

(ii)înregistrarea scontului:% = 4111 158

667Cheltuieli cu

sconturi acordate4427

TVA colectată

Clienţi 133

25

(iii)descărcarea de gestiune:607 = 371 5.040

Cheltuieli privindmărfurile

Mărfuri

Costul mărfurilor vîndute evalut prin LIFO = 300 buc x 15 lei/buc + 50 buc x 10,8 lei/buc =5.040 lei. Costul mărfurilor rămase în stoc = 150 buc x 10,8 lei/buc =1.620 lei.

d) 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N(factură ulterioară):

401 = % 1.071Furnizori 609 900



16

Reducericomerciale

primite4426

TVA deductibilă

171

e) 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19%(factura):

% = 401 3.570371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

Furnizori 3.000

570

401 = % 179Furnizori 767

Venituri dinsconturi obţinute4426

TVA deductibilă

150

29

f) 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura):

(i)vânzarea propriu-zisă:4111 = % 8.925Clienţi 707


mărfurilor4427

TVA colectată

7.500

1.425

(ii)descărcarea de gestiune:Costul mărfurilor vîndute evalut prin LIFO = 150 buc x 20 lei/buc + 150 buc x 10,8 lei/buc =4.620 lei.

607 = 371 4.620Cheltuieli privind

mărfurileMărfuri

g) 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară):

% = 4111 893709

Reduceri comercialeacordate4427

Clienţi 750

143



17

TVA colectată

2)Fişa stocului se prezintă astfel:

Intrări Ieşiri StocData Q Cost

unitarost total Q Cost

unitarCosttotal

Q Costunitar

Cost total

1/11 100 10 1.0003/11 200 10,8 2.160 100

200300

1010,8

1.0002.1603.160

5/11 300 15 4.500 100200300600

1010,8

15

1.0002.1604.5007.660

10/11 30050

350

1510,8

4.500540

5.040

100150250

1010,8

1.0001.6202.620

25/11 150 20 3.000 100150150400

1010,8

20

1.0001.6203.0005.620

27/11 150150300

2010,8

3.0001.6204.620

100 10 1.000

Totalla

30.11

650 9.660 650 9.660 100 10 1.000

3)În contul de profit şi pierdere informaţia se prezintă astfel:

Venituri din exploatare:Cifra de afaceri netă:Venituri din vânzarea mărurilor (707)Reduceri comerciale acordate (709)

13.40014.150

750Venituri financiare:Altevenituri financiare (767) 150Cheltuieli de exploatare:

Cheltuieli privind mărfurile (607)Reduceri comerciale primite (609)Total cheltuieli din exploatare

9.660900

8.760Cheltuieli financiare:Alte cheltuieli financiare (667) 133

Marja comercială = (707 - 709) – (607-609) = 13.400 – 8.760 = 4.640 lei.

15. Societatea Alfa achiziţionează:-100 titluri de plasament emise de Beta (cotată la bursă), la cursul de 10 lei/buc, comision10% lei;-500 titluri de participare emise de Gama (cotată la bursă), la costul de 20 lei/buc, comision10%;-200 titluri de participare emise de Omega (necotată) la preţul de 5 lei/buc, comision 5%.În cursul exerciţiului, Alfa vinde:-80 din titlurile de plasament Beta la 15 lei/buc;-100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc;-150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc;



18

La 31.12.N se cunosc:-cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc;-cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc;-valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc.

Se cere:

1)să se contabilizeze operaţiile conform OMFP 3055/2009;2)să se prezinte informaţia în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere;

1)Regulile aplicabile în rezolvarea acestui studiu de caz sunt, conform OMFP 3055/2009,următoarele:

51(7) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibileachiziţiei lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.

51(8) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe opiaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziţie include

şi costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor.

56(5)Titlurile pe termen scurt (acţiuni şi alte investiţii financiare) admise la tranzacţionare peo piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare, iarcele netranzacţionate la costul istoric mai puţi eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.Titlurile pe termen lung (acţiuni şi alte investiţii financiare) se evaluează lacostul istoric maipuţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

a)achiziţia a 100 titluri de plasament emise de Beta (cotată la bursă), la cursul de 10 lei/buc,comision 10% lei:

5081/Beta = 5121 1.000Alte titluri de

plasamentConturi la bănci

în lei

622 = 5121 100Cheltuieli privindcomisioanele şi

onorariile

Conturi la bănci în lei

b) achiziţia a 500 titluri de participare emise de Gama (cotată la bursă), la costul de 20 lei/buc,comision 10%:

Costul titlurilor achiziţionate = 500 buc x 20 lei/buc + 1.000 = 11.000 lei

263/Gama = 5121 11.000Interese departicipare


Costul unitar = 11.000 lei/500 buc = 22 lei/buc



19

c) achiziţia a 200 titluri de participare emise de Omega (necotată) la preţul de 5 lei/buc,comision 5%:

Costul titlurilor achiziţionate = 200 buc x 5 lei/buc + 50 = 1.050 lei

263/Omega = 5121 1.050

Interese departicipare Conturi la bănci în lei

Costul unitar = 1.050 lei/200 buc = 5,25 lei/buc

d)vânzarea a 80 din titlurile de plasament Beta la 15 lei/buc:

5121 = % 80 buc x 15 lei = 1.200Conturi la bănci în

lei5081/BetaAlte titluri de

plasament7642

Câştiguri dininvestiţii petermen scurt

cedate

80 buc x 10 lei = 800

400

e)vânzarea celor 100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc:(i)vânzarea:

5121 = 7641 2.100Conturi la bănci în

leiVenituri dinimobilizări

financiare cedate

(ii)descărcarea de gestiune:

6641 = 263/Gama 2.200Cheltuieli privindimobilizrile

financiare cedate

Interese departicipare

(iii)determinarea rezultatului din cesiune:

7641 = 6641 2.100Venituri dinimobilizări

financiare cedate

Cheltuieliprivind

imobilizrilefinanciare cedate

121 = 6641 100Profit şi pierdere Cheltuieli(pierderi) privind


f) vânzarea celor 150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc:



20

(i)vânzarea:5121 = 7641 150 buc x 7 lei = 1.050

Conturi la bănci înlei

Venituri dinimobilizări

financiare cedate

(ii)descărcarea de gestiune:6641 = 263/Omega 150 buc x 5,25 lei = 788

Cheltuieli privindimobilizrile

financiare cedate


(iii)determinarea rezultatului din cesiune:

7641 = 6641 788Venituri dinimobilizări

financiare cedate

Cheltuieliprivind


7641 = 121 262Venituri (câştiguri)

din imobilizărifinanciare cedate

Profit şi pierdere

g)evaluarea activelor financiare la 31.12.N:

-evaluarea la valoarea justă a titlurilor de plasament cotate:

Titluri Beta la cost 20 buc x 10 lei = 200 leiTitluri Beta la valoare justă 20 buc x 12 lei = 240 leiPlus de valoare justă = 40 lei

5081/Beta = 768.01 40Alte titluri de

plasamentAlte venituri

financiare/venituridin variaţia valorii

juste a investiţiilorfinanciare pe termen

scurt

-evaluarea la cost a titlurilor Gama mai puţin ajustările pentru pierderile de valoare:

Titluri Gama evaluate la cost 400 buc x 22 lei = 8.800 lei

Titluri Gama evaluate la valoarea justă 400 buc x 23 lei = 9.200 leiPlus de valoare justă = 400 lei

Nu se înregistrează nici o ajustare de valoare (se aplică principiul prudenţei).

-evaluarea la cost a titlurilor Omega mai puţin ajustările pentru pierderile de valoare:

Titluri Omega evaluate la cost 50 buc x 5,25 lei = 263 lei



21

Titluri Omega evaluate la valoarea de inventar 50 buc x 3 lei = 150 leiPierdere de valoare = 113

6863 = 2962 113Cheltuieli financiare

privind ajustărilepentru pierderea de

valoare aimobilizărilor

financiare

Ajustări pentrupierderea de valoare a

intereselor departicipare

2)Prezentarea informaţiilor în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere:

Extras din Bilanţ (lei)A.Active imobilizateIII.Imobilizări financiareInterese de participare (263 - 2962) 8.950B.Active circulanteIII.Investiţii financiare pe termen scurt (5081) 240

Extras din Contul de profit şi pierdere (lei)Cheltuieli din exploatare:Cheltuieli privind prestaţiile externe (622) 100Venituri financiare:Alte venituri financiare (7641+768) 302Cheltuieli financiare:Ajustări de valoare privind imobilizărilefinanciare şi investiţiile financiare deţinute caactive circulante:-Cheltuieli (686)-VenituriAlte cheltuieli financiare (6641)

113

100

16. Entitatea Alfa S.A. participă la capitalul social al entităţii Beta S.A nou-înfiinţată, cu unechipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a foststabilită la 340.000 lei. Această participaţie îi asigură un procent de control de 30%.Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360.000 lei; durata deutilizare economică a echipamentului 6 ani; amortizarea anului N 60.000 lei.

Entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social,la o valoare negociată de 320.000 lei.

Se cere:

1.

Înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului;2. Înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoareaneamortizată a imobilizărilor corporale;

3. Înregistrarea vânzării titlurilor.

1.înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului:60.000 lei 2813

Amortizarea instala ţ iilor = 2131

Echipamente360.000 lei



22

mijloacelor de transport,animalelor şi planta ţ iilor

tehnologice

300.000 lei 263 Interese de participare 2.înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea

neamortizat ă a imobilizărilor corporale (340.000 – 300.000):

40.000 lei 263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve / analitic distinct 40.000 lei

3.Vânzarea titlurilor:• vânzarea titllurilor:320.000lei 461

Debitori diver şi= 7641

Venituri din imobilizări financiare cedate

320.000lei

• descărcarea gestiunii:170.000lei 6641

Cheltuieli privind imobilizările financiare

cedate

= 263 Interese de participare

170.000lei

• virarea rezervei la venituri:20.000lei 1068

Alte rezerve / analiticdistinct

= 7641Venituri din imobilizări

financiare cedate

20.000 lei

17.Pe 1 iulie exerciţiul N o entitate cumpără obligaţiuni în condiţiile:• preţul de cumpărare 100 000 lei• cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie şi 1 iulie (4 luni) pentru o rată adobânzii 16 %

(100 000 × 16 % × 4/12)

4 000 lei

Dobânda până la 1 aprilie a fost încasată la sursa de cumpărare. La 31 decembrie Nvaloarea bursieră a obligaţiunilor este de 98 000 lei. Fracţiunea de dobândă de încasat de la 1aprilie până la 31 decembrie “N” este de 100.000 × 16 % × 9/12 = 12.000 lei. În exerciţiulN+1 la 1 octombrie se cesionează obligaţiunile, preţul de cesiune este de 107.000 lei, din carecuponul dobânzii 8 000 lei.

Se cer:1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz?2.Înregistrările contabile aferente anului N;3.Înregistrările contabile aferente anului N+1.

1.Potrivit art 169. - (1) La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la

costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivitcontractelor.

(2) La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt, cu excepţia depozitelor bancare petermen scurt, se aplică prevederile pct. 161.161. - (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi

înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;b) metoda costului mediu ponderat - CMP;



23

c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.(2) Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în

alin. (1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe bazaultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuieprezentată în notele explicative ca total pe categorie de active.

2.Înregistră ri în exerci ţ iul N a) 1 iulie: cumpărarea obliga ţ iunilor:104 000 lei 506 = 512 104 000 lei

Obliga ţ iuni Conturi curentela bănci

b) 31 decembrie: dobânzi în curs cuvenite pentru exerci ţ iul N încheiat sunt recunoscute doar pentru partea post – achizi ţ ie (1 iulie – 31 decembrie):

8 000 lei 5088 = 766 8 000 lei Dobânzi laobliga ţ iuni şi

titluri de plasament

Venituri dindobânzi

c) 31 decembrie: evaluarea la valoarea just ă a titlurilor:6 000 lei 668.01 = 506 6 000 lei

Pierderi dinvaria ţ ia de

valoarea just ă aobliga ţ iunilor

cotate

Obliga ţ iuni

3.Înregistră ri în exerci ţ iul N+1: a)înregistrarea venitului din dobând ă aferent perioadei 1 ianuarie-1 aprilie:

4 000 lei 5088 = 766 4 000 lei

Dobânzi laobliga ţ iuni şi



b)încasarea cuponului la 1 aprilie:

16 000 lei 5121 = 5088 12.000Conturi la bănci

în lei Dobânzi laobliga ţ iuni şi


506 4.000 leiObliga ţ iuni

c) înregistrarea venitului din dobând ă aferent perioadei 1 aprilie-1 octombrie:8 000 lei 5088 = 766 8 000 lei

Dobânzi laobliga ţ iuni şi

titluri de




24

plasament

d)vânzarea obliga ţ iunilor: încasarea cuponului de la cumpăr ător:

8 000 lei 5121 = 5088 8 000 lei

Conturi la bănciîn lei Dobânzi laobliga ţ iuni şititluri de

plasament scoaterea din gestiune a obliga ţ iunilor:

99 000 lei 5121 = 506 94 000 leiConturi la bănci

în leiObliga ţ iuni

7642 5.000 leiCâ ştiguri privind

investi ţ iile

financiare petermen scurt

cedate

18. Contravaloarea lucrărilor executate conform situaţiei de lucrări este de 1.000.000 lei, iargaranţia de bună execuţie este de 5%, conform contractului, fiind reţinută din contravaloarealucrărilor şi evidenţiată pe factura. Cota TVA 19 %.

Se cere:1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz?2.Înregistraţi în contabilitatea constructorului (prestatorul de servicii):a) Emiterea facturii pentru prestaţia efectuată;

b) Înregistrarea garanţiei de bună execuţie reţinută de beneficiar;c) TVA aferentă garanţiei;d) Înregistrarea garanţiilor de bună execuţie şi a TVA aferent.3.Înregistraţi în contabilitatea beneficiarului:a)primirea facturii de la constructor;b)constituirea garanţiei de bună execuţie cu TVA aferentă;c) Înregistrarea garanţiilor de bună execuţie şi TVA aferent;

1. Potrivit art 118. - (1) La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şicauţiunile depuse de entitate la terţi.

1.La constructor (prestatorul de servicii):• Emiterea facturii fiscale pentru presta ţ ia efectuat ă , conform situa ţ iei de lucr ări, în sumă

de 1.000.000 lei, TVA 19%1.190.000lei 4111

Clien ţ i= 704

Venituri din lucr ăriexecutate şi servicii

prestate

1.000.000lei

4427 190.000 lei



25

TVA colectat

• Înregistrarea garan ţ iei de bună execu ţ ie re ţ inut ă de beneficiar în valoare de 59.500 lei,calculat ă astfel:

[(1.000.000 * 5%) + (50.000 * 19 %)] sau 1.190.000 * 5%59.500lei 2678

Alte crean ţ e imobilizate

= 4111

Clien ţ i

59.500 lei

• Încasarea garan ţ iilor de bună execu ţ ie59.500lei 5121

Conturi curente la bănci= 2678

Alte crean ţ e imobilizate59.500 lei

2.La beneficiar• primirea facturii fiscale de la constructor, în acre s-au consemnat lucr ările executate şi

garan ţ iile re ţ inute conform contractului

1.000.000lei 231 Imobilizări corporale încurs de execu ţ ie

= 404Furnizori de imobilizări

1.190.000lei

190.000 lei 4426 TVA deductibil

• constituirea garan ţ iei de bună execu ţ ie cu TVA neexigibilă aferent ă 59.500 lei 404

Furnizori de imobilizări= 167

Alte împrumuturi şi datoriiasimilate

59.500 lei

• achitarea garan ţ iei de bună execu ţ ie59.500lei 167

Alte împrumuturi şi datoriiasimilate

= 5121Conturi curente la bănci

59.500 lei

19.O întreprindere cumpără 1.000 titluri din propriile acţiuni, valoarea nominală este 10 lei,iar preţul de răscumpărare 14 lei.

a)Acţiunile sunt distribuite salariaţilor la un preţ de 12 lei.b)Se presupune şi varianta în care sunt vândute terţilor la preţul de 15 lei titlul.Se cere:

1. Înregistrarea răscumpărării propriilor acţiuni;2. Înregistrarea distribuirii acţiunilor către salariaţi;3. Înregistrarea vânzării acţiunilor către terţi.

1. Răscumpărarea propriilor ac ţ iuni 1.000 ac ţ iuni × 14 lei = 14.000 lei se înregistrează prin articolul contabil:

14.000 lei 109 = 512 14.000 lei Ac ţ iuni proprii Conturi curente la bănci



26

2. Ac ţ iunile r ăscumpărate sunt distribuite salaria ţ ilor la pre ţ ul de 12× 1000 ac ţ iuni =12.000 lei:

12.000 lei 512 = 109 14.000 leiConturi curente la bănci Ac ţ iuni proprii

2.000 lei 149Pierderi legate de emiterea,

r ăscumpărarea, vânzarea, cedareacu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

3. În cazul în care ac ţ iunile s-ar vinde ter ţ ilor la pre ţ ul de 15 lei × 1.000 ac ţ iuni =15.000 lei, înregistrarea este:

15..000 lei 512 = 109 1.4.000 leiConturi curente la bănci Ac ţ iuni proprii

141 1.000 leiCâ ştiguri legate devânzarea sau anularea instrumentelor

de capitaluri proprii

20.Întreprinderea Alfa achiziţionează la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1.000lei, TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani şi decid să amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorită creşterii valorii juste, managerii decidsă reevalueze activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anuluiN+1 există indicii că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită incertitudinilor de pe piaţă şi a modificărilor procesului de fabricaţie managerii au decis că oestimare a valorii de utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fostestimată la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care să estimeze valoareade utilitate a activului. Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obţine încasări de 1.800

lei iar în anul N+4 încasările vor fi de 1.600 lei. Plăţile ocazionate de costurile operaţionaleataşate activului sunt estimate la 1.000 lei în N+3 şi respectiv 900 în N+4. Rata derentabilitate economică aşteptată este de 30%. Utilajul a fost finanţat dintr-un credit bancar alcărui cost a fost de 20%. În anul N+3 întreprinderea plănuieşte să facă o modernizare aactivului, operaţie din care se speră să se obţină un plus de încasări de 5% faţă de estimareaevalutorului. Cota de impozit este de 16%.

Se cere:a)să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus conform OMFP 3055/2009;b)să stabilească valoarea în bilanţ a activului la sfârşitul fiecărui an.

Regulile stipulate în OMFP 3055/2009 aplicabile în vederea rezolvării acestui studiu de cazsunt următoarele:-56. (1) Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face lavaloarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.Corectarea valorii contabile a imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelulvalorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin

înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere



27

ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul încare se constată o depreciere reversibilă a acestora.În cazul imobilizărilor corporale şi necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere potfi avute în vedere, de către evaluatori independenţi sau personalul entităţii, şi alte metode deevaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin

amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiindvaloarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare şi orice pierdere din deprecierecumulată.

-124(4) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunciaceasta se tratează astfel:

- ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şirezerve", dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă aceluiactiv; sau

- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acelactiv.

-124(5) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta setratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare

nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere arezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimuldintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.-124(3) Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat printransferul direct în rezerve (contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezervedin reevaluare”), atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat.În sensul prezentelor reglementări câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă aactivului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştigpoate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezerveitransferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şivaloarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

În exerciţiul N:a)achiziţia echipamentului:

% = 404 1.1902131

Echipamentetehnologice

4426TVA deductibilă


1.000

190

b)amortizarea aferentă exerciţiului N:

Amortizarea anului N = (1.000 lei/5 ani)x11 luni/12 luni = 183 lei

6811 = 2813 183Cheltuieli din

exploatare privindamortizarea

imobilizărilor

Amortizareainstalaţiilor etc.



28

c)la 31.12.N, echipamanetul se evaluează la valoarea justă:

Valoarea contabilă = 1.000 lei – 183 lei = 817 leiValoarea justă = 1.200 leiPlus de valoare justă 383

(i)anularea amortizării cumulate:

2813 = 2131 183Amortizarea

instalaţiilor etc.Echipamentetehnologice

(ii)reevaluarea valorii rămase:

2131 = 105 383Echipamentetehnologice

Rezerve dinreevaluare

În exerciţiul N+1:

a)amortizarea aferentă exerciţiului N+1:

6811 = 2813 1.200x12luni/49 luni=294Cheltuieli din


imobilizărilor


b)realizarea rezevei din reevaluare:

105 = 1065 383x12 luni/49 luni=94Rezerve dinreevaluare

Rezervereprezentând

surplusul realizatdin rezerve din

reevaluare

Soldul rămas în contul 105 este de 289 lei.

c)evaluarea la inventar a echipamentului:Valoarea contabilă = 1.200 lei – 294 lei = 906 leiValoarea justă = 400 lei

Pierdere de valoare = 506 lei% = 2913 506

105 Rezerve dinreevaluare

6813Cheltuieli din

exploatare privind

Ajustări pentrudeprecierea

imobilizărilor,etc.

289

217



29

ajustările pentrudeprecierea

imobilizărilor

În exerciţiul N+2:

a)amortizarea aferentă exerciţiului N+2:

6811 = 2813 400x12luni/37luni=130Cheltuieli din


imobilizărilor


b) evaluarea la inventar a echipamentului:Valoarea contabilă = 400 – 130 = 270 leiValoarea justă = 500 leiValoarea de utilitate = 615 + 414 = 1.029 leiNu se efectuează nici o ajustare de valoare.

N+3 N+4Încasări 1.800 1.600(-)Plăţi 1.000 900(=)Flux net neactualizat 800 700(x)factor de actualizare 1/(1+0,3)= 0,7692 1/(1+0,3)2=0,5917(=)Flux net actualizat 615 414

Activul va trebui să fie prezentat în bilanţul anului N+2 ţinând cont de principiul prudenţei.Dacă activul nu s-ar fi depreciat în anul N+1, el ar fi avut la 31.12.N+2 valoarea de 1200 – 2 x294 = 612 lei. Prin urmare, va trebui să reluăl la venituri deprecierea din N-1 în limita sumeide 612 – 270 = 342 lei

2913 = % 342Ajustări pentru

depreciereaimobilizărilor, etc.

7813Venituri dinexploatare

privind ajustărilepentru

depreciereaimobilizărilor

105 Rezerve dinreevaluare

217

125

20. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarelecondiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiriatrimestrială 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie,societatea va redeveni proprietara bunului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000 u.m.Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;



30

b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi deleasing.

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:102. - O tranzacţie de vânzare a unui activ pe termen lung şi de închiriere a aceluiaşi activ înregim de leasing (leaseback) se contabilizează în funcţie de clauzele contractului de leasing,

astfel:a) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasingfinanciar, tranzacţia reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare locatarului,activul având rol de garanţie.

Entitatea beneficiară a finanţării (locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea devânzare a activului, nefiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor. Activul rămâne

înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operaţiunii de leasing, cu regimul deamortizare aferent.

Operaţiunea de finanţare va fi evidenţiată prin articolul contabil512 "Conturi curente la bănci" = 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate",

urmând ca dobânda şi alte costuri ale finanţării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform prezentelor reglementări.

Din punct de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operaţiunidistincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar şi operaţiunea de leasing, efectuată delocator, pentru care taxa pe valoarea adăugată se evidenţiază potrivit legii;

b)înregistrările contabile:(i)înregistrarea tranzacţiei de leaseback:

5121 = % 50.183Conturi la bănci în

lei167

Alte împrumuturişi datorii asimilate

4427TVA colectată

42.171

8.012

(ii)primirea facturii:% = 404 4.165

167Alte împrumuturi şi

datorii asimilate666

Cheltuieli privinddobânzile



2.003

1.497

665

Dobânda = 42.171 x 3,55% = 1.497 u.m.Rambursarea de datorie = 3.500 – 1.497 = 2.003 u.m.

21. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarelecondiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiriatrimestrială 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie,societatea nu va redeveni proprietara bunului. Pe durata contractului riscurile semnificative



31

sunt în sarcina locatorului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000 u.m (cost 40.000 u.m., amortizare cumulată 6.000 u.m.).Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi deleasing.

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:102 (b) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing

operaţional, entitatea vânzătoare contabilizează o tranzacţie de vânzare, cu înregistrareascoaterii din evidenţă a activului şi a sumelor încasate sau de încasat, şi a taxei pe valoareaadăugată pentru operaţiunile taxabile, conform prevederilor legale.

Operaţiunea de închiriere a activului în regim de leasing operaţional se contabilizează deutilizator conform prezentelor reglementări. Ca urmare, operaţiunea se reflectă în contul deprofit şi pierdere.

b) înregistrările contabile:(i)contabilizarea tranzacţiei de leaseback:

461 = % 50.183Debitori diverşi 7583

Venituri dinvânzarea activelorşi din alte operaţii

de capital4427

TVA colectată

42.171

8.012

% = 2131 40.0002813


6583 Cheltuieli privindactivele cedate şialte operaţii de

capital


6.000

34.000

(ii)luarea echipamentului în leasing operaţional:8031 D 42.171

Imobilizăricorporale luate cu

chirie

(iii)primirea facturii de leasing:% = 401 4.165

612Cheltuieli cu

redevenţele, locaţiilede gestiune şi

chiriile4426

TVA deductibilă

Furnizori 3.500

665



32

22.Societatea Alfa a cumpărat la 10.10.N un mijloc de transport şi a preluat la această dată riscurile legate de valoarea justă a acestuia. Costul este de 20.000 lei. Activul este în curs deaprovizionare.El este utilizat încă e vechiul proprietar care plăteşte o chirie societăţii Alfa de200 lei pe lună. Achiziţia va avea loc la data de 10.12.N. La momentul achiziţiei valoarea

justă a mijlocului de transport este de 15.000 lei. Durata de utilitate estimată de Alfa este de 5

ani iar amortizarea este liniară.

Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N.

a)Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:104(2) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele imobilizări corporalecumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs deaprovizionare (grupa 22 “Imobilizări corporale în curs de aprovizionare” din Planul de conturigeneral).

b)înregistrările contabile sunt:(i)achiziţia clădirii:

% = 404 23.800223

Mijloace detransport în curs de

arovizionare4426

TVA deductibilă


20.000

3.800

(ii)înregistrarea lunară a facturii privind chiria de încasat:

4111 = % 238Clienţi 706Venituri din

rdevenţe, locaţiide gestiune şi

chirii4427

TVA colectată

200

38

(iii)la 10.12.N – recepţia mijlocului de transport:2133 = 223 20.000

Mijloace detransport

Mijloace detransport în curs

de arovizionare

23.Întreprinderea Alfa deţine o clădire evaluată la valoarea justă de 120.000 lei, amortizarecumulată 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 10.000 lei. La 31.12.N,managerii iau decizia să vândă clădirea în anul N+1. Ca urmare activul va fi reclasificat încategoria stocurilor de mărfuri. La 31.12.N se estimează că valoarea realizabilă netă a acestuistoc este de 75.000 lei.



33

Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N.

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: 153. - (1) Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că aceasta urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privindmodificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoriaimobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată aimobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificareaactivului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

b)înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt:(i)reclasificarea clădirii în categoria stocurilor:

% = 212 120.0002812

Amortizareaconstrucţiilor

371.01Clădiri destinate

vânzării

Construcţii 30.000

90.000

(ii)realizarea rezervei din reevaluare:105 = 1065 10.000




reevaluare

(iii)testarea pentru deprecierea clădirii destinată vânzării:Valoarea contabilă = 90.000 leiValoarea realizabilă netă = 75.000 leiPierdere de valoare 15.000 lei

6814 = 397.01 15.000Cheltuieli de

exploatare privindajustările pentru

deprecierea activelorcirculante

Ajustarea valoriiclădirilor

destinate vânzări

24.Întreprinderea Alfa deţine un teren evaluat la valoarea justă de 50.000 lei, rezerva dinreevaluare disponibilă fiind de 10.000 lei. Pe teren va fi construită o clădire. Costurileconstrucţiei se ridică la 200.000 lei.Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile.



34

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: 153(2) În cazul în care un activ care a fost iniţial recunoscut la terenuri este folosit ulteriorpentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, în funcţie de modul denegociere a contractelor de vânzare a bunurilor ce fac obiectul construc ţiei şi vânzării,valoarea terenului se include în valoarea activului construit sau se evidenţiază distinct la

stocuri de natura mărfurilor, la valoarea de înregistrare în contabilitate.Dacă terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.b)Soluţia 1:

(i)includerea valorii terenului în valoarea clădirii:331 = 2111 50.000

Producţie în curs Terenuri

(ii)realizarea rezervei din reevaluare:105 = 1065 10.000



surplusul realizatdin rezerve dinreevaluare

(iii)înregistrarea cheltuielilor aferente construcţiei realizate din producţieproprie:

Clasa 6 = % 200.000Cheltuieli după

natură Clasa 2Clasa 3Clasa 4Clasa 5

(iv)înregistrarea producţiei proprii:

331 = 711 200.000Producţie în curs Venituri aferente

costuluistocurilordeproducţie

(v)recepţia clădirii:

345 = 331 250.000Produse finite Producţie în curs

Soluţia 2:(i)reclasificarea terenului în categoria stocurilor:

371 = 2111 50.000Mărfuri Terenuri

(ii) realizarea rezervei din reevaluare:105 = 1065 10.000



35




reevaluare

(iii)înregistrarea cheltuielilor aferente construcţiei realizate din producţie

proprie:Clasa 6 = % 200.000

Cheltuieli după natură

Clasa 2Clasa 3Clasa 4Clasa 5

(iv)înregistrarea producţiei proprii:

331 = 711 200.000Producţie în curs Venituri aferente

costuluistocurilorde

producţie

(v)recepţia clădirii:

345 = 331 200.000Produse finite Producţie în curs

25.Întreprinderea Alfa vinde societăţii mamă un stoc de marf ă la preţul de 100.000 lei cuopţiunea de a-l putea răscumpăra după 12 luni.Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile dacă opţiunea de răscumpărare este sau nu exercitată.

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: 155(1) Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferuluiriscurilor şi beneficiilor.

(2) În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrarecoincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:- bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului;- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân contabilizate în bilanţuldebitorului până la vânzarea lor;

b)Înregistrările contabile:Ipoteza 1: Nu se exercită opţiunea de cumpărare:(i)vânzarea stocului:

5121 = 5191 100.000


Credite bancarepe termen scurt



36

(ii)după 12 luni se recunoaşte venitul deoarece nu se exercită opţiunea:4111 = 707 100.000Clienţi Venituri din

vânzareamărfurilor

-descărcarea de gestiune:607 = 371 100.000

Cheltuieli privindmărfurile

Mărfuri

-stingerea datoriei:5191 = 4111 100.000

Credite bancare petermen scurt

Clienţi

Ipoteza 2:Se exercită opţiunea de răscumpărare:(i)vânzarea stocului:

5121 = 5191 100.000Conturi la bănci înlei

Credite bancarepe termen scurt

(ii)după 12 luni exercitarea opţiunii:5191 = 5121 100.000

Credite bancare petermen scurt


26. Întreprinderea Alfa majorează capitalul social prin aport în natură. Aportul constă într-unteren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data vărsăriiaportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 100 lei.Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile.

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:185(6) Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursulde schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din data subscrierii.Diferenţele de curs valutar între cursul de la data subscrierii şi cursul de la data vărsăriicapitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de cursvalutar, după caz.

b)Înregistrările contabile sunt:

(i)subscrierea la capital:456 = 1011 10.000 euro x 4,5 lei = 45.000 leiDecontări cu

asociaţii privindcapitalul

Capital socialsubscris şinevărsat

(ii)primirea aportului la capital:2111 = % 50.000



37

Terenuri 456Decontări cu

asociaţii privindcapitalul

765Venituri din

diferenţe de curs

valutar

45.000

5.000

(iii)trecerea capitalului de la nevărsat la vărsat:

1011 = 1012 45.000Capital social

subscris şi nevărsatCapital social

subscris şi vărsat

27.La 31.12.N , managerii societăţii Alfa decid să distribuie în anul N+1 prime privindparticiparea salariaţilor la profit de 100.000 lei. În anul N+1 se plătesc prime de 90.000 lei.

Se cere:a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;b)să se prezinte înregistrările contabile.

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:

187 (3) În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentândparticiparea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion,cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiulfinanciar în care se acordă aceste prime.b)se vor efectua următoarele înregistrări contabile:(i)la 31.12.N se constituie un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 100.000 lei:

6812 = 1518.01 100.000Cheltuieli de

exploatare privindprovizioanele

Provizioaneaferente primelor

privindparticiparea

salariaţilor laprofit

(ii)înregistrările aferente exerciţiului N+1:-plata primelor:

643 = 5121 90.000Cheltuieli cu

primele privindparticiparea

personalului laprofit


-reluarea provizionului la venituri:1518.01 = 7812 100.000

Provizioane aferenteprimelor privind

participareasalariaţilor la profit

Venituri dinexploatare

privindprovizioanele



38

28. La 1 ianuarie N, o întreprindere emite 1.000 obligaţiuni ale căror caracteristici sunt după cum urmează:Valoarea nominală 100 de lei;Preţul de emisiune 99,271360 de lei;Preţul de rambursare 105 de lei;Rata dobânzii 10%;

Durata 5 ani.Rambursarea totală are loc la 31.12. N+4. Dobânzile se plătesc anual. Ce reguli dinOMFP 3055/2009 se aplică pentru rezolvarea acestui caz? Să se prezinte înregistrărileaferente exerciţiilor N, N+1 şi N+4.

217. - (1) Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită,diferenţa se înregistrează într-un cont de activ (169 “Prime privind rambursareaobligaţiunilor”). Aceasta trebuie prezentată în bilanţ, ca o corecţie a datoriei corespunzătoare,evidenţiate în contul 161 “Împrumuturi din emisiuni de obliga ţuni”, precum şi în noteleexplicative.

(2) Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecareexerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de

rambursare a datoriei (articol contabil 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizareaprimelor de rambursare a obligaţiunilor” = 169 “Prime privind rambursarea obligaţiunilor”).

În tabelul de mai jos sunt prezentate dobânzile şi prima de rambursare ce trebuiecontabilizate:

Anul Fluxul (1) (2) Venituri11%x (1)

Dobânzile(3) Prima derambursare

(2)-(3)

N 99.271,360 10.919,850 10.000 919,850

N+1 100.191,210 11.021,033 10.000 1.021,033

N+2 101.212,243 11.133,347 10.000 1.133,347

N+3 102.345,590 11.258,015 10.000 1.258,015

N+4 103.603,605 11.396,395 10.000 1.396,395

Total 50.000 5.728,640

Înregistrările efectuate de întreprindere se prezintă de maniera următoare:

În exerciţiul N:

1)emisiunea obligaţiunilor:% = 161 105.0005121


169Prime prvindrambursarea

împrumuturilor din

Împrumuturi dinemisiunea deobligaţiuni

99.271,360

5.728,640



39

emisiunea deobligaţiuni

2)plata dobânzii anuale:666 = 5121 10.000



3)amortizarea primei privind rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni:

6868 = 169 919,850Cheltuieli financiareprivind amortizarea

primelor derambursare aobligaţiunilor

Prime privindrambursarea

obligaţiunilor

În exerciţiul N+1:1)plata dobânzii anuale:

666 = 5121 10.000Cheltuieli privinddobânzile


2)amortizarea primei privind rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni:

6868 = 169 1.021,033Cheltuieli financiareprivind amortizarea



obligaţiunilor

În exerciţiul N+4:1)plata dobânzii anuale:666 = 5121 10.000



2)amortizarea primei privind rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni:6868 = 169 1.396,395

Cheltuieli financiareprivind amortizarea



obligaţiunilor

3)rambursarea împrumutului la scadenţă:161 = 5121 105.000

Împrumuturi dinemisiunea deobligaţiuni




40

29. La începutul exerciţiului N, societatea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic lacostul de achiziţie de 200.000 u.m.

Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că, la expirarea acesteiperioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic şi refacereaamplasamentului în valoare de 10.000 u.m. Metoda de amortizare utilizată este cea liniară.Pentru o finanţare echivalentă, rata curentă a dobânzi de piaţă este de 10% La sfârşitul

exerciţiului N, valoarea de piaţă a echipamentului este de 150.000 u.m.La sfârşitul exerciţiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului suntreestimate la 15.000 u.m. iar rata dobânzii de piaţă pentru o finanţare echivalentă va fidin exerciţiul următor 15%:La sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului suntreestimate la 8.000 u.m. Valoarea de piaţă la 31.12.N+2 este de la 120.000 u.m.La sfârşitul exerciţiului N+3, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt

reestimate la 5.000 u.m. iar durata de utilizare a echipamentului este reestimată la 7 ani. Ratacurentă de piaţă este de 25%.

La sfârşitul exerciţiului N+4, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului suntreestimate la 7.000 u.m.a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;

b)să se prezinte înregistrările contabile.

a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: 228(2) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionuluireprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei.În acest caz, actualizarea provizioanelor se face întrucât, datorită valorii-timp a banilor,provizioanele aferente unor ieşiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanţului suntmult mai oneroase decât cele aferente unor ieşiri de resurse de aceeaşi valoare, dar care aparmai târziu.

(3) Actualizarea provizioanelor se efectuează, de regulă, de către persoane specializate. Ratade actualizare utilizată reflectă evaluările curente pe piaţă ale valorii-timp a banilor şi aleriscurilor specifice datoriei.

b)în contabilitate se vor face următoarele înregistrări:În exerciţiul N:1)achiziţia echipamentului tehnologic:

% = 404 238.0002131




200.000

38.000

2)capitalizarea provizionului pentru dezafectare la valoarea actualizată a costurilor estimate

de dezafectare:Valoarea actualizată = 10.000/(1+0,1)5 = 6.209 lei

2131 = 1513 6.209Echipamentetehnologice

Provizioanepentru

dezafectareaimobilizărilor



41

corporale

3)amortizarea echipamentului:Amortizarea aferentă exerciţiului N = 200.000/5 = 40.000 lei

6811 = 2813 40.000Cheltuieli din


imobilizărilor


4)evaluarea în bilanţ a echipamentului:Valoarea contabilă = 206. 209 – 40.000 = 166.209 leiValoarea de inventar = 150.000 leiPierere de valoare 16.209 lei





instalaţiilor etc.

5)actualizarea la 31.12.N a valorii provizionului ca efect al trecerii timpului:666 = 1513 621


Provizioanepentru


corporale

(6.209x10%)

După această înregistrare, soldul contului 1513 devine 6.830 leiÎn exerciţiul N+1:1) amortizarea echipamentului:

Amortizarea aferentă exerciţiului N+1 = 150.000/4 = 37.500 lei6811 = 2813 37.500

Cheltuieli dinexploatare privind

amortizareaimobilizărilor


2)la 31.12.N+1 se ajustează valoarea provizionului astfel:Soldul contului de provizion la 31.12.N+1 trebuie să fie: 15.000/(1+0,15)3 = 9.868 leia)ajustarea datorată trecerii timpului:

666 = 1513 683Cheltuieli privind

dobânzileProvizioane

pentrudezafectareaimobilizărilor

corporale

(6.830x10%)

b)ajustarea datorată schimbărilor de estimare:6812 = 1513 2.355

Cheltuieli deexploatare privind

Provizioanepentru

(9.868-6.830-683)



42

provizioanele dezafectareaimobilizărilor

corporale

În exerciţiul N+2:1) amortizarea echipamentului:



imobilizărilor


2)Soldul contului de provizion a 31.12.N+2 trebuie să fie 8.000/(1+0,15)2 = 6.049 leia)ajustarea datorată trecerii timpului:




corporale

(9.868x15%)

b)ajustarea datorată schimbării de estimare:1513 = 7812 7.299

Provizioane pentrudezafectareaimobilizărilor

corporale



(6.049-9.868-1.480)

3)evaluarea în bilanţ a echipamentului:Valoarea contabilă = 150.000 – 2x37.500 = 75.000 leiValoarea de inventar = 120.000 leiPlus de valoare 45.000 lei

Dacă activul nu s-ar fi depreciat în trecut, acesta ar fi avut în bilanţul exerciţiului N-2 valoareacontabilă de 206.209 – 3 x 40.000 = 86.209 lei

2913 = 7813 11.209Ajustări pentru

depreciereainstalaţiilor etc.

Venituri dinajustări pentru


(86.209-75.000)

În exerciţiul N+3:1)amortizarea echipamentului:

Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 este 82.483/4 = 21.552 lei



imobilizărilor


2)Soldul contului de provizion la 31.12.N+3 este 5.000/(1+0,25)3 = 2.560 lei



43

a)ajustarea provizionului ca efect al trecerii timpului:




corporale

(6.049 x 15%)

b)ajustarea provizionului ca efect al schimbărilor de estimare:

1513 = 7812 4.396Provizioane pentru


corporale



(2.560-6.049-907)




imobilizărilor


2)Soldul contului de provizion la 31.12.N+4 este 7.000/(1+0,25)2 = 4.480 leia)ajustarea provizionului ca efect al trecerii timpului:




corporale

(2.560 x 25%)

b)ajustarea provizionului ca efect al schimbărilor de estimare:

6812 = 1513 1.280Cheltuieli de


Provizioanepentru


corporale

(4.480-2.560-640)


6811 = 2813 21.552Cheltuieli din Amortizarea



44


imobilizărilor

instalaţiilor etc.

2)la 31.12.N+5, ajustarea provizionului ca efect al trecerii timpului:




corporale

(4.480 x 25%)

După această înregistrare, soldul contului 1513 devine 4.480 + 1.120 = 5.600 lei În exerciţiul N+6:

1)amortizarea echipamentului:


exploatare privindamortizareaimobilizărilor

Amortizarea

instalaţiilor etc.

2)la 31.12.N+6, ajustarea provizionului ca efect al trecerii timpului:




corporale

(5.600 x 25%)

După această înregistrare, soldul contului 1513 devine 5.600 + 1.400 = 7.000 lei

3)angajarea cheltuielilor de dezafectare:

Clasa 6 = % 7.000Cheltuieli după

natură Clasa 2Clasa 3Clasa 4Clasa 5

4)reluarea la venituri a soldului contului 1513:

1513 = 7812 7.000Provizioane pentru


corporale



30.Se cunosc următoarele informaţii (în lei):Elemente Valoare



45

rezultat înainte de impozit 1.000.000creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 50.000TVA plătit 345.000venituri din diferenţe de curs valutar aferent actualizăriisoldurilor conturilor de creanţe şi datorii în devize la cursul de

închidere

120.000

cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferent actualizăriisoldurilor conturilor de creanţe şi datorii în devize la cursul de

închidere

80.000

Sold iniţial 4751 70.000Sold final 4751 130.000Rulaj creditor 7584 40.000salarii plătite 200.000venituri din subvenţii de explatare (încasate) 100.000cheltuieli cu impozitul pe profit 400.000cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 200.000venituri din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor

în devize

70.000

cheltuieli cu provizioanele 100.000cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferentedisponibilităţilor în devize

120.000

venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 30.000câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate 500.000venituri din provizioane 10.000pierderi din vânzarea imobilizărilor corporale 200.000creşteri de stocuri 190.000costul imobilizărilor corporale cedate 500.000diminuări de stocuri 75.000câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 80.000

creşteri de creanţe 600.000pierderi din cesiunea imobilizărilor corporale 120.000diminuări de creanţe 900.000costul investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1.000.000creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 50.000câştiguri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt 500.000diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 100.000creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitpe profit)

460.000

pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare (titlurilevândute nu au fost încasate până la sfârşitul anului)

60.000

Sold iniţial 404 530.000Sold final 404 100.000Rulaj creditor 404 240.000lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 1.200.000lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 3.470.000Creşteri de capital social prin aport în numerar în cursulexerciţiului

200.000

venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000



46

Creşteri de prime de emisiuni 20.000cheltuieli cu dobânzile aferente contractelor de leasingfinanciar

300.000

Creşteri de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni la preţ de rambursare

70.000

Creşteri de prime privind rambursarea împrumuturilor din

emisiunea de obligaţiuni

20.000

cheltuieli cu dobânzile aferente creditelor bancare (plătite) 500.000creşteri de stocuri 190.000diminuări de stocuri 75.000creşteri de creanţe 600.000diminuări de creanţe 900.000plăţi de dividende 100.000rambursări de credite bancare 300.000creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitpe profit)

460.000

diminuări de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu

impozit pe profit)

290.000

creşteri de venituri în avans din exploatare 10.000diminuări de venituri în avans din exploatare 80.000impozit pe profit plătit 250.000

Se cere:a)să se precizeze care sunt completările aduse de OMFP 3055/2009 referitoare la tabloulfluxurilor de trezorerie;b)să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.

a)Completările aduse de Ordinul 3055/2009 referitoare la tabloul fluxurilor de trezorerievizează:

-prezentarea algoritmului privind determinarea fluxului net de trezorerie din explatare prinmetoda indirectă;-preluarea unor opţiuni din norma IAS 7 privind prezentarea în tablou a unor fluxuri detrezorerie precum dobânzile şi dividendele încasate şi respectiv plătite.

b)elaborarea tabloului fluxurilor de trezorerie:

Rezultat înainte de impozit 1.000.000Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:(+)cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor (+)200.000(+)cheltuieli cu provizioanele (+)100.000

(-)venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante (-)30.000(-)venituri din provizioane (-)10.000Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au legătură cuexploatarea:(-)venituri din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor

în devize(-)70.000

(+)cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente (+)120.000



47

disponibilităţilor în devize(-)câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate (-)500.000(+)pierderi din vânzarea imobilizărilor corporale (+)200.000(-)câştiguri din vânzarea imobilizărilor corporale (-)80.000(-)venituri din subvenţii pentru investiţii (-)40.000(+)cheltuieli cu dobânzile aferente contractelor de leasing

financiar

(+)300.000

(+)cheltuieli cu dobânzile aferente creditelor bancare (plătite) (+)500.000(+)pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare (+)60.000(=)Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţieinecesarului de fond de rulment din exploatare

(+)1.750.000

(-)creşteri de stocuri (-)190.000(+)diminuări de stocuri (+)75.000(-)creşteri de creanţe (-)600.000(+)diminuări de creanţe (+)900.000(-)creşteri de cheltuieli în avans din exploatare (-)50.000(+)diminuări de cheltuieli în avans din exploatare (+)100.000(+)creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozit

pe profit)

(+)460.000

(-)diminuări de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitpe profit)

(-)290.000

(+)creşteri de venituri în avans din exploatare (+)10.000(-)diminuări de venituriîn avans din exploatare (-)80.000(-)impozit pe profit plătit (-)250.000(-)TVA plătit (-)345.000(=)Flux net de trezorerie din exploatare (+)1.490.000Încasări din vânzarea de imobilizări corporale (1) (+)380.000Încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt (2) (+)1.500.000Încasări din subvenţii pentru investiţii (3) (+)100.000Plăţi către furnizorii de imobilizări (4) (-)670.000

Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii (+)1.310.000Încasări din noi emisiuni de acţiuni în numerar (5) (+)220.000Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni (6) (+)500.000Rambursări de credite bancare (-)300.000Plăţi de dobânzi aferente creditelor bancare (-)500.000Plăţi de dobânzi aferente contractelor de leaing financiar (-)300.000Plăţi de dividende (-)100.000Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare (-)480.000Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi (7) (+)2.320.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului (+)1.200.000Efectele variaţiei cursurilor monedelor străine (8) (-)50.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului (9) 3.470.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 3.470.000(1)Încasări din vânzarea de imobilizări corporale = valoarea contabilă a activelor cedate +câştiguri din cesiune – pierderi din cesiune = 500.000 + 80.000 – 200.000 = + 380.000 lei;(2)Încasări din vânzarea investiţiilor financire pe termen scurt = Costul titlurilor vândute +câştiguri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt = 1.000.000 + 500.000 = +1.500.000 lei;



48

(3)Încasări din subvenţii pentru investiţii = Sold final 4751 – Sold iniţial 4751 + Rulaj debitor4751 = 130.000 – 70.000 + 40.000 = + 100.000 lei;(4)Plăţi către furnizorii de imobilizări = Sold iniţial 404 – Sold final 404 + Rulaj creditor 404= 530.000 – 100.000 + 240.000 = - 670.000 lei;(5)Încasări din noi emisiuni de acţiuni în numerar = Creşteri de capital social prin aport înnumerar în cursul exerciţiului + Creşteri de prime de emisiuni = 200.000 + 20.000 = 220.000

lei;(6)Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni = Creşteri de împrumuturi din emisiunea deobligaţiuni la preţ de rambursare – Creşteri de prime privind rambursarea împrumuturilor dinemisiunea de obligaţiuni = 70.000 – 20.000 = +50.000 lei;(7)Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi = +1.490.000 + 1.310.000 -480.000 =+2.320.000 lei;(8)Efectele variaţiei cursurilor monedelor străine = venituri din diferenţe de curs valutaraferente disponibilităţilor în devize - cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferentedisponibilităţilor în devize = 70.000 – 120.000 = - 50.000 lei;(9)Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului = 1.200.000 +2.320.000 – 50.000= 3.470.000 lei.

31. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.000Stocuri la 01.01.N 500.000Furnizori de stocuri la 31.12.N 900.000Venituri din subvenţii pentru investiţii 60.000Cheltuieli cu dobânzile 120.000Rezultat înainte de impozitare 1.700.000Venituri în avans la 31.12.N 400.000 (din care

240.000 subvenţiipentru investiţii)

Venituri din provizioane pentru deprecierea activelorcirculante 75.000Încasări din noi emisiuni de acţiuni 100.000Clienţi la 01.01.N 300.000Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale(încasate)

20.000

Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiarepe termen scurt 175.000Furnizori de stocuri la 01.01.N 580.000Aporturi de capital în natură 500.000Stocuri la 31.12.N 450.000

Venituri în avans la 01.01.N 600.000 (din care180.000 subvenţiipentru investiţii)

Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 100.000Clienţi la 31.12.N 600.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000Rambursări de credite primite de la bănci 300.000



49

Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 450.000Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 250.000Plăţi de dobânzi 50.000Încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termenscurt

400.000

Plăţi către furnizorii de imobilizări 150.000

Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutulanului

460.000

Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie ştiind că, pentru determinareafluxului net de trezorerie din exploatare, se utilizează metoda indirectă. Care este valoarealichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului?

32.Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 100.000Stocuri la 01.01.N 180.000Furnizori de stocuri la 31.12.N 360.000Venituri din dobânzi 10.000Cheltuieli cu dobânzile 50.000Rezultat înainte de impozitare 500.000Cheltuieli în avans la 31.12.N 200.000Venituri din provizioane pentru deprecierea activelorcirculante 20.000Încasări din credite primite de la bănci 300.000Clienţi la 01.01.N 850.000Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale(încasate)

70.000

Furnizori de stocuri la 01.01.N 480.000Clădire primită în leasing financiar 500.000

Impozit pe profit plătit 400.000Stocuri la 31.12.N 300.000Cheltuieli în avans la 01.01.N 230.000Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 200.000Clienţi la 31.12.N 700.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.000Rambursări de credite primite de la bănci 150.000Dividende plătite 200.000Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi +100.000Încasări din dobânzi 10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări ?

Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitulanului 500.000

Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie ştiind că, pentru determinareafluxului net de trezorerie din exploatare, se utilizează metoda indirectă. Care este valoareaplăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi lasfârşitul anului?

Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă :



50

Rezultat înainte de impozit…………………….500.000Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:(+)Cheltuieli cu amortizarea...............................+100.000(-)Venituri din provizioane………………............-20.000Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea :(-)Venituri din cesiunea de

imobilizări corporale.............................................-70.000(+) Cheltuieli din cedareaimobilizărilor corporale......................................+200.000(-)Venituri din dobânzi..........................................-10.000(+)Cheltuieli cu dobânzile....................................+50.000(=)Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment dinexploatare +750.000(-)Variaţia stocurilor300.000 – 180.000 = 120.000.............................-120.000(-)Variaţia creanţelor din exploatare700.000 – 850.000 = -150.000...........................+150.000(-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare

200.000-230.000 = -30.000...............................+30.000(+)Variaţia datoriilor din exploatare360.000 – 480.000 = -120.000..........................-120.000(-)Impozit pe profit profit...................................-400.000(=)Flux net de trezorerie din exploatare............+290.000

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii:Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale......+70.000Încasări din dobânzi..............................................+10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări...........................X = ?(=)Flux net de trezorerie din activitateade investiţii...............................................................Y= ?

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare:Încasări din credite primite de la bănci....................................................................+300.000Rambursări de credite..........................................-150.000Dividende plătite.................................................-200.000(=)Flux net de trezorerie din activitateade finanţare...........................................................-50.000

Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi:+290.000+Y-50.000 = +100.000Y = -140.000X= -220.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţila sfârşitul anului.........................................500.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţila începutul anului......Z+100.000 = 500.000

Z = 400.000

33. Se dau următoarele operaţii:



51

(1)vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 19% (factură); costul deachiziţie al activului vândut este de 800.000 lei;(2)vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 acţiunila cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziţiei este de 8 lei/buc;(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acţiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2

lei/acţiune);(4)la sfârşitul anului întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 2.000acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate lacursul de 18 lei în cursul anului);(5)la sfârşitul anului întreprinderea deţine 500 acţiuni reprezentând imobilizări financiarecumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anterior cu 2 lei/acţiune;cursul de închidere este de 15 lei/acţiune;(6)întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. Înbilanţul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând orezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei.La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluaredisponibilă este de 180.000 lei;

(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei,TVA 19%; costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei;(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale în valoare de 200.000lei, TVA 19%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de lafurnizori;(9)întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA19%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior;(10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 19%;(11)la sfârşitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii estimat la 10.000lei;(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie ca

urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilan ţul anului anterior era de15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă este de 12%;(13)se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama,rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada dedeţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;(14)în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei;(15)la sfâşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta areun cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.Neste de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând primeprivind participarea salariaţilor la profit;(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.

Se cere:a)să se contabilizeze operaţiile de mai sus;b)să se prezinte incidenţa acestor operaţii asupra contului de profit şi pierdere întocmitconform OMFP 3055/2009.



52

a)Înregistrările în contabilitate:(1)vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 19% (factură); costul deachiziţie al activului vândut este de 800.000 lei:

461 = % 1.190.000Debitori diverşi 7583

Venituri dinvânzarea activelorşi din alte operaţii

de capital4427

TVA colectată

1.000.000

190.000

6583 = 2111 800.000Cheltuieli privindactivele cedate şialte operaţii de

capital

Terenuri

(2)vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 acţiunila cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziţiei este de 8 lei/buc:

% = % 100 buc x 18 lei = 1.8005121


6642Pierderi din

investiţii pe termenscurt cedate

5081/BetaAlte titluri

deplasament

100 buc x 10 lei = 1.000

800

(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acţiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2lei/acţiune):

5121 = 7641 1.000 buc x 15 lei= 15.000Conturi la bănci în

leiVenituri dinimobilizărifinanciare

cedate

6641 = 263/Gama 1.000 buc x 16 lei = 16.000

Cheltuieli privindimobilizrilefinanciare cedate


2962 = 7863 1.000 buc x 2 lei = 2.000Ajustări pentru

pierderea de valoarea intereselor de

participare

Veniturifinanciare dinajustări pentrupierderea de



53

valoare aimobilizărilor

financiare

(4)la sfârşitul anului întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 2.000acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate lacursul de 18 lei în cursul anului):

5081 = 768.01 2.000 buc x 2 lei = 4.000Alte titluri de

plasamentAlte venituri

financiare/venituri din variaţiavalorii juste ainvestiţiilor

financiare petermen scurt

(5) la sfârşitul anului întreprinderea deţine 500 acţiuni reprezentând imobilizări financiarecumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anterior cu 2 lei/acţiune;cursul de închidere este de 15 lei/acţiune:

Depreciere existentă la 31.12.N-1 = 500 buc x 2 lei = 1.000 leiDepreciere constatată la 31.12.N = 500 buc (16-15) = 500 leiAjustare necesară = - 500 lei

2962 = 7863 500Ajustări pentru

pierderea de valoarea intereselor de

participare

Veniturifinanciare dinajustări pentrupierderea de

valoare a

imobilizărilorfinanciare

(6)întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. Înbilanţul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând orezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei.La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluaredisponibilă este de 180.000 lei:

Valoarea justă – amortizarea cumulată = 700.000 – 70.000 = 630.000 leiValoarea justă la 31.12.N = 300.000 leiPierdere de valoare = 330.000 lei

Rezervă din reevaluare existentă = 180.000 lei

% = 2912 330.000105



construcţiilor

180.000

150.000



54

6813Cheltuieli de



(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei,TVA 19%; costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei:

4111 = % 9.520.000Clienţi 701


produselor finite4427

TVA colectată

8.000.000

1.520.000

711 = 345 5.000Venituri aferentecosturilor stocurilor

de produse

Produse finite

(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale în valoare de 200.000lei, TVA 19%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de lafurnizori:

401 = % 238.000Furnizori 609

Reducericomerciale

primite4426

TVA deductibilă

200.000

38.000

(9)întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA19%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior:

% = 4111 714.000709

Reduceri comerciale

acordate4427TVA colectată

Clienţi 600.000

114.000

(10)întreprinderea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 19%:



55

% = 5121 119.000167

Alte împrumuturi şidatoii asimilate

666Cheltuieli privind

dobânzile4426

TVA deductibilă


80.000

20.000

19.000

(11)la sfârşitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii estimat la 10.000lei:

6812 = 1511 10.000Cheltuieli de


Provizioanepentru litigii

(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie caurmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilan ţul anului anterior era de15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă este de 12%:

666 = 1513 15.000 x 12% = 1.800Cheltuieli privind


pentrudezafectareaimobilizări

corporale şi alte

acţiuni similaelegate de acestea

(13)se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama,rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada dedeţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei:

5121 = % 20.000Conturi la bănci în

lei766


5081Alte titluri deplasament

5.000

15.000

(14)în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei:

345 = 711 6.000.000



56

Produse finite Venituri aferentecosturilor

stocurilor deproduse

(15)la sfâşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta areun cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N

este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei:

% = 212 160.0002812

Amortizareaconstrucţiilor

371.01Clădiri destinate

vânzării

Construcţii 40.000

120.000

6814 = 397 15.000Cheltuieli de

exploatare privindajustările pentrudeprecierea activelor

circulante

Ajustări pentru

depreciereamărfurilor

(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând primeprivind participarea salariaţilor la profit:

6812 = 1518 170.000Cheltuieli de


Alte provizioane

(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.

691 = 4411 942.900Cheltuieli cu

impozitul pe profitImpozitul pe

profit

Extras din Contul de profit şi pierdere (lei)Cifra de afaceri, din care:Producţia vândută (701)Reduceri comerciale acordate (709)Venituri aferente costurilor stocurilor deProduse (sold creditor 711)Alte venituri din exploatare (7583)Total venituri din exploatare:

7.400.0008.000.000(600.000)

1.000.000200.000

8.600.000Reduceri comerciale primite (609)Alte cheltuieli din exploatare (6588)Ajustări privind deprecierea activelor

(200.000)150.000



57

circulante, din care:a)cheltuieli (6814)b)venituriAjustări privind provizioanele, din care:a)cheltuieli (6814)b)venituri

Total cheltuieli din exploatare:

15.00015.000

-180.000180.000

-

145.000Profit din exploatare 8.455.000Venituri din dobânzi (766)Alte venituri financiare (768)Total venituri financiare:

5.0004.0009.000

Ajustări de valoare privind imobilizărilefinanciare şi investiţiile financiare deţinute caactive circulante, din care:a)cheltuielib)venituri (7863)Cheltuieli privind dobânzile (666)Pierderi din imobilizări financiare cedate

Pierderi din investiţii financiare pe termenscurt cedateTotal cheltuieli financiare:

(2.500)-

2.50021.800

1.000

80021.100

Pierdere financiară (12.100)Profit curent 8.442.900Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare -Profit/pierdere din activitateaextraordinară

-

Venituri - total 8.609.000Cheltuieli -total 166.100Profit brut al exerciţiului 8.442.900Cheltuiala cu impozitul pe profit (691) (942.900)Profitul net al exerciţiului 7.500.000

34.Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N:i)managerii au decis schimbarea politicii de evaluare a stocurilor la ieşire prin trecerea de laCMP la FIFO.

Societatea Alfa avea în stoc, la începutul lunii decembrie N-1, 200 kg materii primeevaluate la costul de 11 lei/kg.

În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:1)5.12 – achiziţie 500 kg la costul de 12 lei/kg

2)12.12 – consum de materii prime 600 kg;3)23.12– achiziţie 400 kg la costul de 15 lei/kg4)27.12– consum de materii prime 300 kgMetoda de evaluare a ieşirilor de materii prime este CMP calculat după fiecare intrare:



58


unitar

ost total Q Costunita

r

Costtotal

Q Costunita

r

Costtotal

1/12 200 11 2.2005/12 500 12 6.000 700 Cmp

=11,71

8.200

12/12 600 11,71 7.026 100 11,43 1.17123/12 400 15 6.000 500 Cmp

=14,34

7.171

27/12 300 14,34 4.302 200 14,34 2.86831/12 200 14,34 2.868

601 = 301 11.328 leiÎn cursul lunii ianuarie N au avut loc operaţiile:1)4 ian – achiziţie 200 kg la costul de 16 lei/kg;2)15 ian - consum 300 kg;

3)21 ian – achiziţie 600 kg la costul de 20 lei/kg;4)29 ian – consum 500 kg

Dacă în perioada anterioară s-ar fi folosit FIFO, situaţia ar fi fost următoarea:


unitar


r

Costtotal

Q Costunita

r

Costtotal

1/12 200 10 2.0005/12 500 12 6.000 200

5001012

2.0006.000

12/12 200400

1012

2.0004.800

100 12 1.200

23/12 400 15 6.000 100400

1215

1.2006.000

27/12 100200

1215

1.2003.000

200 15 3.000

31/12 200 15 3.000

ii)s-a constatat omisiunea înregistrării în contabilitatea anului N-1 a veniturilor facturate,rezultate dintr-un contract de prestari de servicii în suma de 30.000. lei. Se apreciază că eroarea este semnificativă. Cota de impozit pentru anul N-1 a fost de 16%.iii) s-a constatat că în exerciţiul N-1 s-a înregistrat amortizarea unui utilaj de 10.000 lei în locde 11.000 lei. Se apreciază că eroarea nu este semnificativă.

Se cere:1.Să se precizeze care sunt prevederile OMFP 3055 aplicabile acestui caz.2.Să se contabilizeze schimbarea de politică 3.Să se contabilizeze corectările de erori.

1. Prevederile OMFP 3055 aplicabile acestui caz sunt:



59

44. - (1) Principiul intangibilit ăţ ii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiartrebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

(2) Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare, începând cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politiciicontabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unuiexerciţiu financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui

exerciţiu financiar(3) În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelorprecedente, nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.

(4) Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exerciţiilorfinanciare precedente, nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.

63. - (1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie laexerciţiile financiare precedente.

(2) Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile

financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala dea utiliza, sau de a nu utiliza, informaţii credibile care:

a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fostaprobate spre a fi emise;

b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentareaacelor situaţii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilorcontabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.

(4) Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contuluide profit şi pierdere.

(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente seefectuează pe seama rezultatului reportat.

(6) Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, deasemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuşi, pot fi corectate pe seama contului de profitşi pierdere erorile nesemnificative, care nu sunt de natură să influenţeze informaţiile financiar-contabile.

Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziileeconomice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă oeroare este semnificativă sau nu, se efectuează în context, având în vedere natura sau valoareaindividuală sau cumulată a elementelor.

(7) În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire laerorile constatate.

(8) Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificareasituaţiilor financiare ale acelor exerciţii.

În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nupresupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Informaţiicomparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificareapoziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.

2.Schimbarea de politică:În notele la situaţiile financiare ale exerciţiului N se va face următoarea prezentare:



60

Începând cu exerciţiul financiar N+1 întreprinderea utilizează FIFO pentru evaluareatocurilor la ieşire deoarece se apreciază că CMP utilizat până la 31.12.N-1 nu mai permiteestimarea credibilă a costurilor stocurilor ieşite din gestiune datorită variaţiilor semnificativede preţuri constatate şi care se aşteaptă să persiste şi în cursul exerciţiului N. Dacă FIFO ar fifost utilizată şi în exerciţiul N-1, valoarea stocurilor în bilanţ ar fi fost de 3.000 lei iar valoareacheltuielilor din contul de profit şi pierdere ar fi fost mai mare cu 87.000 lei. Cheltuiala cu

impozitul pe profit ar fi fost mai mică cu 13.920 lei.Începând cu luna ianuarie N+1 se aplică FIFO:Intrări Ieşiri Stoc

Data Q Costunita

r


r

Costtotal

Q Costunita

r

Costtotal

1/01 200 14,34 2.8684/01 200 16 3.200 200

20014,34

162.8683.200

15/01 200100

14,3416

2.8681.600

100 16 1.600

21/01 600 20 12.000 100600

1620

1.60012.000

29/01 100

400

16

20

1.600

8.000

200 20 4.000

31/01 14.068 200 20 4.000

601 = 301 14.0683.Corectările de erori.

(ii)Înregistrarea facturilor omise:

4111Clienţi

= %1174

Rezultatulreportat

provenitdin corectareaerorilor4427

TVA colectată

35.70030.000

5.700Înregistrarea impozitului pe profit datorat, calculat în baza declaratiei rectificative privindimpozitul pe profit:

1174Rezultatul reportat

provenitdin corectarea

erorilor

= 4411Impozit pe

profit

4.800

Extras din notele la situaţiile financiare

În exerciţiul N-1 a fost omisă înregistrarea în contabilitate a unor facturi de prestăriservicii în valoare de 30.000 lei, TVA 19%. Deoarece eroarea constatată este semnificativă,corectarea ei a fost imputată rezultatului reportat. Dacă omisiunea nu ar fi avut loc situaţiilefinanciare ale exerciţiului N-1 s-ar fi prezentat astfel:În bilanţ:-creanţele clienţi ar fi fost mai mari cu 35.700 lei;



61

-TVA de plată ar fi fost mai mare cu 5.700 lei;-capitalurile proprii ar fi fost mai mari cu 25.200 lei.

În contul de profit şi pierdere:-cifra de afaceri ar fi fost mai mare cu 30.000 lei;-cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi fost mai mare cu 4.800 lei;

-profitul net ar fi fost mai mare cu 25.200 lei.

(iii)corectarea erorii nesemnificative:Soluţia 1:În contabilitatea execiţiului N+1 se face înregistrarea:6811 = 2811 1.000 lei

4411Impozit pe profit

= 1174Rezultatulreportatprovenit

din corectareaerorilor

160

În notele exerciţiului N-1 se prezintă următoarele informaţii:Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N-1 s-a constatat neînregistrarea încontabilitate a amortizării echipamentelor de 1.000 lei. S-a apreciat că eroarea nu estesemnificativă şi s-a decis corectarea ei prin imputarea în conturile exerciţiului N. Dacă eroarea nu ar fi avut loc, situaţiile financiare ale exerciţiului N-1 s-ar fi prezentat astfel:În bilanţ:-valoarea netă a echipamentelor ar fi fost mai mică cu 1.000 lei;-capitalurile proprii ar fi fost mai mici în valoare netă cu 840 lei.

În contul de profit şi pierdere:-cheltuielile de exploatare ar fi fost mai mari cu 1.000 lei;-cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi fost mai mică cu 160 lei;-profitul net ar fi fost mai mic cu 840 lei.

Soluţia 2:

În contabilitatea execiţiului N+1 se face înregistrarea:1174

Rezultatul reportatprovenit


= 2813Amortizareainstalaţiilor,

mijloacelor detransport,

animalelor şi

plantaţiilor

1.000

4411Impozit pe profit

= 1174Rezultatulreportatprovenit


160



62

În notele exerciţiului N-1 se prezintă următoarele informaţii:Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N-1 s-a constatat neînregistrarea încontabilitate a amortizării echipamentelor de 1.000 lei. S-a apreciat că eroarea nu estesemnificativă şi s-a decis corectarea ei prin imputarea la rezultatul reportat. Dacă eroarea nu

ar fi avut loc, situaţiile financiare ale exerciţiului N-1 s-ar fi prezentat astfel:În bilanţ:-valoarea netă a echipamentelor ar fi fost mai mică cu 1.000 lei;-capitalurile proprii ar fi fost mai mici în valoare netă cu 840 lei.

În contul de profit şi pierdere:-cheltuielile de exploatare ar fi fost mai mari cu 1.000 lei;-cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi fost mai mică cu 160 lei;-profitul net ar fi fost mai mic cu 840 lei.

35.Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N, se constată existenţa următoarelor

evenimente ulterioare:a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut

întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-aachitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA aintrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marf ă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei.La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a

înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

c)Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, oclientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergicesuferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu

avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 delei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei.

d)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii primeeste supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate încontabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urmaanalizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost

înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.e)Societatea GAMA S.A. î şi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul

anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produseleachiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cuavocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile suntsemnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N.Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFAdescărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul



63

sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

g)Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1.h)Societatea BETA S.A deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la

100.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicată societatea GAMAcursul la bursă al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1.

i) Societatea ALFA produce pantofi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut în anii90 pantofii din GAMA “Z”, ALFA a deschis o fabrică specializată exclusiv în producereaacestora. Însă, de câţiva ani, ca urmare a noilor tendinţe în modă, vânzările la pantofii GAMA“Z” au scăzut substanţial. Pe 26 februarie N+1, societatea ALFA a anunţat ca va închidefabrica de pantofi “Z”. Situaţiile financiare ale exerciţiului N nu au fost încă autorizate spreemitere.

j)Pe 21 ianuarie N+1, grupul G a realizat achiziţia societăţii ALFA, înfiinţată în N-4,care comercializează produse farmaceutice. Grupul a achiziţionat 100 % acţiunile BETAcotate la BVB Bucureşti.

k)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N.Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de150.000 de lei.

l)La 31.12.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de10.000 de euro. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.12. În luna martie N+1cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ?

Se cere:1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 în aceste cazuri?2.Ce informaţii trebuie prezentate în fiecare caz în parte?

1.Prevederile OMFP 3055 aplicabile sunt:62 - (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau

nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale suntautorizate pentru emitere.

În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anualese înţelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe deconducere, potrivit organizării entităţii, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii.

(2) Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la datala care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimenteau loc după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate.

(3) Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului:a) cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente

ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale; şib) cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste

evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.(4) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor

financiare anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare, pentru areflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului.

Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilorfinanciare şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile salefinanciare sau recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute, sunt următoarele:

a) soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are oobligaţie prezentă la data bilanţului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior,



64

legat de acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă odatorie contingentă;

b) falimentul unui client, apărut ulterior datei bilanţului, confirmă de obicei că la databilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, entitatea trebuiesă ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale;

c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale sunt incorecte.

(5) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilorfinanciare anuale, entitatea nu î şi ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare,pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanţului.

Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului, care nu conduce la ajustareasituaţiilor financiare anuale, este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare, înintervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale suntautorizate pentru emitere.

(6) Dacă o entitate primeşte, ulterior datei bilanţului, informaţii despre condiţiile ce auexistat la data bilanţului, entitatea trebuie să actualizeze prezentările de informaţii ce se referă la aceste condiţii, în lumina noilor informaţii.

(7) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustareasituaţiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influen ţa deciziile

economice ale utilizatorilor. În consecinţă, o entitate trebuie să prezinte următoareleinformaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare dateibilanţului:

a) natura evenimentului; şib) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu

poate să fie f ăcută.

2.a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut

întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-aachitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA aintrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

Falimentul societăţii BETA este un eveniment care determină ajustarea situaţiilorfinanciare ale societăţii ALFA. BETA a intrat în faliment în ianuarie N+1, deci aveadificultăţi financiare înainte de a se încheia anul N. ALFA trebuie să înregistreze un provizionpentru deprecierea creanţei faţă de BETA.

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marf ă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei.La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a

înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

Vânzarea stocurilor, ulterior datei bilanţului, cu 80.000 de lei reprezintă o probă cuprivire la valoarea realizabilă netă a acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează un provizionsuplimentar de 10.000 de lei:

6814 = 397 10.000Cheltuieli deexploatare


Provizioanepentru

depreciereamărfurilor



65

pentrudeprecierea

activelorcirculante

c)Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o

clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergicesuferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cuavocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 delei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei.

Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimeaprovizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat. Acest eveniment determină ajustareaprovizionului cu 25.000 de lei. ALFA efectuează înregistrarea:

+Ch; +D6812 = 1511 25.000

Cheltuieli deexploatare


pentru riscuri şicheltuieli

Provizioanepentru litigii

d)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii primeeste supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate încontabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urmaanalizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost

înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

Descoperirea unor erori după data bilanţului, care arată că situaţiile financiare au fostincorecte, determină ajustarea acestora. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime lainventar omise din cauza unei erori:

+Ch; -A

601 = 301 2.500Cheltuieli cu

materiile primeMaterii prime

e)Societatea GAMA S.A. î şi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpulanului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produseleachiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cuavocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile suntsemnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.



66

Societatea GAMA prezintă în note activul contingent la valoarea de 100.000 de lei. Activul şi venitul corespunzător sunt din acest motiv recunoscute în situaţiile financiarepentru sfârşitul exerciţiului financiar cu închidere la 31 decembrie N+1.

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N.Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA

descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidulsulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Costurile derefacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Există o datoriecontingentă (definită în prima parte a capitolului) care trebuie sa fie publicată în noteleexplicative.Societatea ALFA va efectua în anexă următoarea informare narativă :

“ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care afost implicat un mijloc de transport al societăţii ALFA. Costurile pentru curăţarea terenului

sunt estimate la 200.000 de lei. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declarasocietatea ALFA vinovată sau nu de acest incident.”

g)Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1.

Nu se face nici o ajustare, deoarece reflectă o condiţie apărută ulterior închiderii exerciţiuluiN. Dacă impactul acestei decizii este semnificativ, face obiectul informării în note.

h)Societatea BETA S.A deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la100.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicată societatea GAMAcursul la bursă al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1.

Scăderea cursului la bursă apare ca urmare a unor condiţii ulterioare datei bilanţului, deciALFA nu trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea investiţiei.Datorită faptului că evenimentul afectează semnificativ situaţiile financiare ale societăţiiALFA, trebuie să facă obiectul publicării în note.

i) Societatea ALFA produce pantofi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut în anii90 pantofii din GAMA “Z”, ALFA a deschis o fabrică specializată exclusiv în producereaacestora. Însă, de câţiva ani, ca urmare a noilor tendinţe în modă, vânzările la pantofii GAMA“Z” au scăzut substanţial. Pe 26 februarie N+1, societatea ALFA a anunţat ca va închidefabrica de pantofi “Z”. Situaţiile financiare ale exerciţiului N nu au fost încă autorizate spreemitere.

Societatea ALFA a anunţat închiderea fabricii pe 26 februarie N+1, deci condiţiile nuexistau în exerciţiul N. Societatea nu va recunoaşte un provizion pentru restructurare însituaţiile financiare ale exerciţiului N. Anunţul a fost f ăcut după data bilanţului iar, la 31.12.Nnu exista un plan de restructurare. Decizia conducerii de a închide fabrica poate fi un indiciu



67

că activele acesteia ar putea fi depreciate. Managementul va trebui să determine valoarea lorrecuperabilă şi să înregistreze (sau să ajusteze) un provizion pentru depreciere dacă este cazul.

Societatea ALFA va trebui sa publice în note:“Pe 26 februarie N+1 societatea a anunţat închiderea fabricii de pantofi din GAMA

“Z”.

j)Pe 21 ianuarie N+1, grupul G a realizat achiziţia societăţii ALFA, înfiinţată în N-4,care comercializează produse farmaceutice. Grupul a achiziţionat 100 % acţiunile BETAcotate la BVB Bucureşti.

Decizia de achiziţie a filialei are loc în exerciţiul N+1, deci situaţiile financiare ale exerciţiuluiN nu vor fi ajustate. În note va fi efectuată o informare narativă referitoare la această achiziţie.

k)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N.Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de150.000 de lei.

Dacă dividendele sunt propuse şi declarate după data bilanţului, o întreprindere nu

trebuie să recunoască această datorie în situaţiile financiare. Valoarea lor trebuie prezentată înnotele explicative. ALFA va recunoaşte dividendul ca datorie în exerciţiul N+1.

l)La 31.12.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de10.000 de euro. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.12. În luna martie N+1cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ?

Nu, deoarece creşterea cursului este determinată de condiţii care au survenit după databilanţului. În cazul în care efectul creşterii cursului este semnificativ, acest lucru trebuie safacă obiectul publicării în notele explicative.

36.La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologicla costul de 500.000 lei, TVA 19%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani, iar metoda deamortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-apierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.000 lei, iarcosturile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce seaşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare esteprezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%):

Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoareadeutilitate

Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000Factor deactualizare(rata de15%)

t)15,01(

1

+

0,870 0,756 0,658 0,572



68

Flux netactualizat

47.850 132.300 98.700 45.760 324.610

La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”, la ce valoare va fi prezentat

echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabileaferente celor două exerciţii?

În exerciţiul N:1)achiziţia echipamentului:

% = 404 595.0002131




500.000

95.000

2)înregistrarea amortizării echipamentului:

6811 = 2811 100.000Cheltuieli din

exploatareprivind

amortizareaimobilizărilor

Amortizareainstalaţiilor...

3)la sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere:

Valoarea contabilă netă = 500.000 – 100.000 = 400.000 leiValoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei;Valoarea de utilitate = 324.610 lei;Valoarea recuperabilă = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă – Valoarea recuperabilă = 400.000 –324.610 = 75.390 lei

Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:6813 = 2913 75.390

Cheltuieli dinexploatare



Ajustăripentru

depreciereainstalaţiilor...

Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere =500.000 – 100.000 – 75.390 = 324.610 lei.



69

În exerciţiul N+1:1)înregistrarea amortizării echipamentului:Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei


exploatareprivindamortizarea

imobilizărilor

Amortizarea

instalaţiilor...

2)la sfârşitul exerciţiului N+1 se efectuează testul de depreciere:Valoarea contabilă netă = 324.610 – 81.153 = 243.457 leiValoarea justă minus costurile de cesiune = 320.000 lei;Valoarea de utilitate = 290.000 lei;Valoarea recuperabilă = max (290.000; 320.000) = 320.000;

Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei

Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizionului pentru depreciereconstatat la sfârşitul exerciţiului N+1:

2913 = 7813 56.543Ajustări pentru

depreciereainstalaţiilor...



Din motive de prudenţă, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 – 300.000 nu secontabilizează. Altfel spus, după reluarea deprecierii, valoarea contabilă a activului nu trebuiedusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut.Dacă deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.000 – 100.000 x 2 =300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua întregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cât estenecesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.

37.Societatea ALFA achiziţionează la 1.01.N un echipament la un preţ de 20.000 de lei,cheltuieli de transport incluse în factură 2.000 de lei, TVA 19%. ALFA estimează o durată deutilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei pentru echipament. La sfârşitulexerciţiului N, deoarece există indicii de depreciere, echipamentul este testat pentrudepreciere, valoarea recuperabilă determinată fiind de 16.000 de lei. La 1.08.N+1

managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru agăsi un cumpărător. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea justă a echipamentului este de 19.000 de lei, iar cheltuielile ocazionate de vânzare suntestimate la 5.000 de lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. La sfârşitulexerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 12.000 de lei.Care sunt înregistrările efectuate de ALFA ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS?

Înregistrările efectuate de societatea ALFA sunt următoarele:



70

-1.01.N - achiziţia echipamentului:

% = 404 26.1802131




22.000

4180

-31.12.N - amortizarea pentru exerciţiul N:6811 = 2813 2.000


privindamortiarea

imobilizărilor

Amortizareaechipamentelor

tehnologice

-31.12.N - înregistrarea pierderii din depreciere:Valoarea netă contabilă = 22.000 – 2.000 = 20.000

Valoarea recuperabilă = 16.000Deprecierea = 20.000 – 16.000 = 4.000





echipamentelortehnologice

–amortizarea până la 1.08.N+1:Amortizare = (16.000/9)*7/12 = 1.037 lei


privindamortiarea

imobilizărilor

Amortizareaechipamentelor

tehnologice

Înainte de clasificarea iniţială a echipamentului ca deţinut pentru vânzare, valoarea sacontabilă este determinată în conformitate cu IAS 16 "Imobilizări corporale".Valoarea netă contabilă a echipamentului la 1.08.N+1 = 16.000 – 1.037 = 14.963 leiValoarea justă mai puţin costurile de vânzare = 19.000 – 5.000 = 14.000 lei.

Societatea ALFA recunoaşte o pierdere de valoare pentru diferenţa dintre valoareanetă contabilă a echipamentului şi valoarea justă minus costurile de vânzare.



71

6813 = 2913 963



deprecierea

imobilizărilor



Deci, începând cu 1.10.N+1 nu se mai înregistrează amortizarea pentru echipament.

La 31.12.N+1, echipamentul trebuie evaluat, potrivit IFRS 5, la minimul dintrevaloarea netă contabilă şi valoarea justă diminuată cu costurile de cesiune:

VNC = 14.000 leiValoarea justă minus costurile de cesiune = 12.000 lei

-înregistrarea pierderii de valoare:






Dacă la 31.12.N+1 valoarea justă minus costurile de cesiune ar fi fost de 21.000 lei,atunci venitul care trebuie recunoscut va fi de 4.000 + 963 = 4963

2913 = 7813 4.963Ajustări pentrudeprecierea


Venituri dinajustarea

imobilizărilor

38.Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit uncost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un coststandard de 100 lei/buc. La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.;

Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.;Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei);Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei).

În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 19% (factura);2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO);3) obţinere de produse finite 20 buc.;4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 19% (factura);



72

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii:- costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune);- valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei;- valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei;- stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N.

1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4,8 lei/Kg, TVA 19% (factura):

% = 401 2.856301

Materii prime308

Diferenţe de preţ pentru materii

prime


Furnizori 2.500

(100)

456

Diferenţa de preţ = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabilă)2)consum de materii prime:

601 = % 1.440Cheltuieli cu

materiile prime301

Materii prime308

Diferenţe depreţ pentru

materii prime

300 Kgx5=1.500

300Kgx(5-4,8)=(60)

3)obţinere de produse finite:

345 = 711 20buc x 100 = 2.000Produse finite Variaţia

stocurilor4)vânzare de produse finite :

4111 = % 10.710Clienţi 701

Venituri din

vânzarea deproduse finite4427

TVA colectată

50 buc x 180 = 9.000

1.710

711 = 345 50 buc x100 = 5.000Variaţia stocurilor Produse finite



73

5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite:a)diferenţele aferente intrărilor în stoc:

Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabilă)

348 = 711 200Diferenţe de preţ aferente produselor

finite

Variaţiastocurilor

b)diferenţele aferente ieşirilor:

Calculul coeficientului de repartizare:

01,0000.2000.8

200)100(

)345345(

348348=

+

+=

+

+=

Rd Si

Rd Sik

Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50(nefavorabilă)

711 = 348 50Variaţia stocurilor Diferenţe de

preţ aferenteproduselor

finite

Situaţia în conturi este următoarea:

D 301 Materii prime C D 345 Produse finite CSi 5.000 1.500 Si 8.000 5.000

2.500 2.0006.000 Sf 5.000 Sf

D 308 Diferenþe de preþpentru materii prime

C D 348 Diferenþe de preþpentru produse finite

C

Si (200) (60) Si (100) 50(100) 200

(240) Sf 50 Sf

6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc:a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime:

Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240 = 5.760leiValoare realizabilă netă = 5.200 lei



74

În bilanţ, stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre costşi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 leiRezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei:

6814 = 391 560

Cheltuieli deexploatare privindajustările pentru

depreciereaactivelor circulante

Ajustări pentrudepreciereamateriilor

prime

Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 leib)evaluarea în bilanţ a produselor finite:Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50 = 5.050leiValoarea realizabilă netă = 4.800 leiÎn bilanţ, stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre costşi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 leiDeprecierea calculată = 250 lei;Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei;Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250Ajustări pentru

depreciereaproduselor finite


depreciereaactivelorcirculante

Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

39.La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele:

- 50 % la semnarea contractului;- 30 % peste un an;- 20 % peste doi ani.

Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent, pe piaţafinanciară, la o rată de 10%.Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care

aplică IAS 18 „Venituri”?Rezolvare :

Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de :- 10.000 de lei la semnarea contractului;- 6.000 de lei peste un an;- 4.000 de lei peste doi ani.



75

Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului seprocedează la actualizarea lor cu rata de 10%.

Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de :10.000 + 6.000 / (1+10%)+ 4.000/(1+10%)2 = 18.761 de lei. Se consideră că preţul de vânzareconţine dobânzi în valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239 de lei.

Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul:

La 1 ianuarie N:-vânzarea pe credit:

411Clienţi

= 707Venituri dinvânzareamărfurilor

18.761

-încasarea imediată:

5121Conturi la bănci

în lei

= 411Clienţi

10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, considerăm că întreprindereacreditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului, mai puţin avansulprimit, adică 18.761 – 10.000 = 8.761 de lei.

Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicăm rata dobânzii la sumadeterminată anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.

În al doilea an, dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul”clientului după primul an (8761 de lei la care se adaugă dobânda pentru primul an 876 de leişi se deduce suma plătită de client 6.000 de lei), obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de364 de lei (adică 3637 * 10%).

La 31 decembrie N:- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N:

4111Clienţi

= 766Venituri din

dobânzi

876

La 1 ianuarie N+1:- încasarea primei rate:

5121Conturi la bănci

în lei

= 411Clienţi

6.000

La 31 decembrie N+1:- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1:



76

4111Clienţi

= 766Venituri din

dobânzi

364

La 1 ianuarie N+2:- încasarea ultimei rate:

5121Conturi la bănci în lei

= 411Clienţi 4.000

40.Întreprinderea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiului N un mijloc de transport lacostul de 500.000 lei, durată de utilitate 4 ani, amortizare liniară (se aplică tratamentul de bază al IAS 16). La data de 31.12.N se efectuează o reparaţie capitală a autoturismului în urmacăreia durata de utilitate creşte cu doi ani. Costul reparaţiei este de 25.000 lei. La data de1.07.N+1 activul este închiriat unui terţ. Valoarea justă la 1.07.N+1 este de 420.000 lei iar la31.12.N+1 este de 380.000 lei.

Care sunt înregistrările contabile dacă întreprinderea aplică IAS 40 şi alege modelul de

evaluare la valoare justă?

41.Calculaţi procentajul de control şi procentajul de interes pentru următoarele structuri degrup.

80%80%

60%

20%

90%

55% 80% 35% 15%

SM

AB

C

D

E

SM

A B C D



77

45% 20% 70%30%

42.Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

4111-sold iniţial 100Salarii plătite 2.200607-rulaj debitor 2.500401-sold iniţial 4.500Impozitul pe profit plătit 2024111-sold final 700371-sold final 3.000Încasări de avansuri de la clienţi 750707-rulaj creditor 2.000371-sold iniţial 4.2506911 600704-rulaj creditor 500401-sold final 2.800641 4.000605-rulaj debitor 450

Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA. Mărfurile intrate au fost integralachiziţionate. Avansurile încasate sunt reţinute la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net detrezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă.

Rezolvare:+Încasări creanţe clienţi 100+2.380+595-700-750=1.625+Încasări avansuri de la clienţi 750-plăţi către furnizori 4.500+1.487,5+535,5-2.800=3.723-plăţi TVA 475-323=152-Plăţi salarii 2.200-impozit pe profit plătit 202

=FNT din activitatea de exploatare -3.902

43.Contabilizaţi conform OMFP 3055 următoarele operaţii:

a. Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei

pe acţiune. Se încasează contravaloarea acţiunilor.b. Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune. Rata anuală a

dobânzii 10%. Durata împrumutului 6 ani. Împrumutul şi dobânzile aferente se plătescpeste 6 ani.

c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate.d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.

a.

FE



78

Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei peacţiune.

456 = % 4.0001011 3.0001041 1.000

Se încasează contravaloarea acţiunilor.

5121 = 456 4.000b.Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.

461 = 161 7.0005121 = 461 7.000

Inregistrarea dobanzii anuale

666 = 1681 700

c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate.1091 = 5121 500

%1012149

= 1091 500300200

d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.1091 = 5121 200

1012 = %1091

141

300200

100

44. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP 3055 pentru următoarele operaţii:a. sunt emise 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune., valoarea

nominală 10 u.m. pe obligaţiune, durata împrumutului 5 ani, rata dobânzii anuală 10%.Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.

b.după 2 ani sunt răscumpărate 250 obligaţiuni la preţul de 11 lei pe obligaţiune carese anulează

c. după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 lei pe obligaţiune carese anulează

d. la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor.

a. sunt emise 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune., valoareanominală 10 u.m. pe obligaţiune% = 161 10.000

461 9.000169 1.000



79

5121 = 461 9.000Inregistrarea dobanzii aferente primului an666 = 1681 1.000

Plata dobânzii1681 = 5121 1.000

Amortizarea primei de rambursare6868 = 169 200

Rascumpararea obligatiunilor după 2 ani505 = 5121 2.750

Anularea obligatiunilor rascumparate% = 505 2.750161 2.500668 250

6868 = 169 150

Dobânda în anul 3666 = 1681 750

Plata dobânzii1681 = 5121 750

Amortizarea primei de rambursare6868 = 169 150

Rascumpararea obligatiunilor după 3 ani505 = 5121 2.000

Anularea obligatiunilor rascumparate

161 = % 2.500505 2.000768 5.000

6868 = 169 100

Rambursarea obligaţiunilor la scadenţă 161 = 5121 5.000

6868 = 169 100

45.În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumutunei filiale aflată în dificultate financiară de 850.000 u.m.; încasează contravaloarea



80

împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 1.100 u.m./titlu, preţ de rambursare 1.200 u.m., preţ de emisiune 900 u.m.; vinde titlurile departicipare înainte de achitarea totală, preţ de cesiune 900.000 u.m., partea neeliberată 400.000 u.m. şi le încasează ; majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate

în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 600 u.m./titlu,preţ de emisiune 800 u.m./titlu lei, valoare matematică contabilă 900 u.m./titlu; vinde cu

încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2.000.000 .m. acordând un scont de 10 %(exclusiv TVA); plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1.200.000 u.m. din care 100.000u.m. legaţi de activitatea de exploatare. În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA,contabilizaţi tranzacţiile şi calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investi ţiişi finanţare.

1. Încasarea contravalorii împrumutului obligatar:900.000 u.m. 5121 = 161 1.200.000 u.m.300.000 u.m. 169

2. Vânzarea titlurilor de participare pentru preţul de vânzare:500.000 u.m. 5121 = 7641 900.000 u.m.400.000 u.m. 269

3. Majorarea capitalului social:800.000 lei u.m. 456 = 1011 600.000 u.m.

1041 200.000 u.m.şi:

800.000 u.m. 5121 = 456 800.000 u.m.4. Vânzarea calculatoarelor cu încasare directă şi acordarea scontului:

2.000.000 u.m. 461 = 7583 2.000.000 u.m.şi:

1.800.000 u.m. 5121 = 461 2.000.000 u.m.200.000 u.m. 667

5. Fluxurile de numerar sunt:

Flux investiţii Flux finanţare- Acordarea unui

împrumut filialei- 850.000 u.m. + Încasarea

împrumutului obligatar+ 900.000 u.m.

+Încasări din vânzareatitlurilor de participare

+ 500.000 u.m. + Încasări din majorareacapitalului social

+ 800.000 u.m.

+ Încasări din vânzareacalculatoarelor

+ 1.800.000 u.m. - Plăţi de dobânzi şidividende

- 1.100.000 u.m.

= Flux investiţii + 1.450.000 u.m. = Flux finanţare + 600.000 u.m.

46.În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată

scadentă 700.000 u.m. şi dobânda aferentă de 300.000 u.m. unui împrumut acordat în anulprecedent unei filiale aflate în dificultate financiară; achiziţionează o filială de 1.600.000 u.m.din care numerar dobândit 400.000 u.m.; achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de2.000.000 u.m. din care 600.000 preluate în leasing financiar, restul achitate pe loc primind unscont de 5 %; plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiulanterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000, valoare nominală 1.000 u.m., preţ derambursare 1.200 u.m., preţ de emisiune 1.100 u.m.; rata dobânzii 30 %; rambursează otranşă de 200 de obligaţiuni; plăteşte rata anuală de leasing financiar 50.000 u.m. şi



81

contractează un credit bancare pe termen lung 1.400.000 u.m.. În condiţiile în care nu se ţinecont de TVA, contabilizaţi tranzacţiile şi calculaţi fluxurile de numerar provenite dinactivitatea de investiţii şi finanţare

Rezolvare:1. Plata furnizorului de imobilizări şi primirea scontului:

1.400.000 lei u.m. 404 = 767 70.000 u.m.5121 1.330.000 u.m.2. Plata dobânzii împrumutului obligatar calculată la valoarea nominală: 1.000

obligaţiuni × 1.000 lei/obligaţiune × 30 % = 300.000 lei:300.000 u.m. 1681 = 5121 300.000 u.m.

3. Rambursarea obligaţiunilor la preţul de rambursare: 200 obligaţiuni × 1.200lei/obligaţiune = 240.000 lei

240.000 lei u.m. 161 = 5121 240.000 u.m.4. Fluxurile de numerar sunt:

Flux investiţii Flux finanţare+Încasarea împrumutuluiacordat filialei

+ 700.000 u.m. - Plăţi de dobânziaferente împrumutului

obligatar

- 300.000 u.m.

+Încasarea dobânziiaferente împrumutuluiacordat filialei

+ 300.000 u.m. - Rambursări de împrumuturi obligatare

- 240.000 u.m.

- Plăţi privind achiziţiafilialei (exclusiv numerar)

- 1.200.000 u.m. - Plata anuală a ratei deleasing financiar

- 50.000 u.m.

- Plăţi privind achiziţiaautoturismelor

- 1.330.000 u.m. + Contractarea unuicredit bancare petermen lung

+ 1.400.000 u.m.

= Flux investiţii - 1.530.000 u.m. = Flux finanţare + 810.000 u.m.

47. Pe 30.12.N, societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii:preţ de cumpărare 90.000.000 u.m., cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor4.000.000 u.m.

Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobiliz ărilorcorporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate ase angaja cu demontarea imobilizării este de 25.000.000 u.m.

48.În cursul exerciţiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare în valoare de20.000.000 u.m., acestea urmând să se amortizeze linear, începând cu 1 ianuarie N+1, pe operioadă de 5 ani.

Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare

cheltuieli ale perioadei.49.Societatea F deţine construcţii achiziţionate la un cost de 600 mii u.m. şi amortizate pentrusuma de 150 mii u.m.

Politica grupului din care face parte F este de evalua clădirile la o valoare reevaluată.Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi la 31.12.N este de 675 mii de lei.



82

50.Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizează metoda de amortizaredegresivă, în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filialaachiziţionase astfel de utilaje, la 1.01.N, la un cost de achiziţie de 300.000.000 u.m.Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă deamortizare lineară = 20%, normă de amortizare degresivă = 30%).

51.Societatea F deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N, la un cost de700.000.000 u.m.. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 de orede funcţionare. În cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat 1.000 de ore. Politica grupuluidin care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Managerii estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, utilajul va funcţiona câte 2.250 de ore. Numărul deproduse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va ob ţine

întreprinderea din vânzarea unui produs, sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care seactualizează fluxurile de trezorerie este de 10%.

Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţionat. Preţul devânzare ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000.000u.m.

52.Societatea F deţine un teren cumpărat în exerciţiul N-4, la un cost de 390.000.000 u.m.Terenul a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 540.000.000 u.m. Între timp (din N-2 până înprezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nici o modificare. Politica grupuluidin care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că terenul s-a depreciat. Valoarea reală aterenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000.000 u.m.

53. Societatea F î şi evaluează stocurile la ieşire prin metoda LIFO. Politica grupului din careface parte F este de a utiliza metoda FIFO

La sfârşitul exerciţiului N, în situaţiile financiare individuale ale societăţii F stocul demărfuri este evaluat la 250.000.000 u.m. Dacă s-ar fi utilizat metoda FIFO, acelaşi stoc ar fi

avut o valoare de 220.000.000 u.m.

54. Societatea F are ca obiect de activitate vânzarea de mărfuri. La 31.12.N, ea deţine în stocurmătoarele articole:

Articole Cost de achiziţie(în u.m.)

Mărfuri M1 100.000Mărfuri M2 90.000Mărfuri M3 300.000Mărfuri M4 50.000

Total 540.000

Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimuldintre cost şi valoarea netă de realizare.

În bilanţul individual al societăţii F stocurile sunt evaluate la 540.000 u.m.Valoarea netă de realizare a fost stabilită de un evaluator profesionist:

Articole Valoare netă derealizare



83

(în u.m.)Mărfuri M1 95.000Mărfuri M2 93.000Mărfuri M3 310.000Mărfuri M4 46.000Total 544.000

55.La începutul exerciţiului N-1, societatea F a demarat construirea unui depozitpentru nevoi proprii. Managerii au decis capitalizarea dobânzilor generate de împrumuturilerelative la această construcţie. Dobânzile în cauză au fost de: 2.800 u.m., în exerciţiul N-1, şi3.000 u.m., în exerciţiul N.

Politica grupului din care face parte F este de a considera dobânzile cheltuieli aleperioadei.

56. La 30.06.N, societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fostsubvenţionat în proporţie de 80%.

În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conformreglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare 5 ani. Subvenţiapentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturileexerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului.

Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie deutilaje, pe 4 ani.

57.Se dă următoarea situaţie în conturi ( în mii de lei):641 Cheltuieli cu salariile personalului 650.000666 Cheltuieli privind dobânzile 40.000

7814 Venituri din ajustări pentru depreciereaactivelor circulante 50.000

601 Cheltuieli cu materiile prime 150.000

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 150.000607 Cheltuieli privind mărfurile 10.000722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 90.000

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 300.000701 Venituri din vânzarea produselor finite 1.400.000611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 200.000667 Cheltuieli privind sconturile acordate 46.000711 Variaţia stocurilor-rulajul creditor 550.000

7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferentecifrei de afaceri 450.000

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminteasimilate 20.000

754 Venituri din creanţe reactivate şi debitoridiverşi 75.0007412 Venituri din subvenţii de exploatare pentru

materii prime şi materiale consumabile 50.0006451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 180.0006814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările

pentru deprecierea activelor circulante 90.000766 Venituri din dobânzi 60.000



84

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 10.0007414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru

plata personalului 250.0006452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 30.000765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.000

6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii

de capital 85.000707 Venituri din vânzarea mărfurilor 50.0006811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor 250.000768 Alte venituri financiare 100.000

Produse finite-sold la 1.01 250.0007583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii

de capital 96.000767 Venituri din sconturi obţinute 20.000

7812 Venituri din provizioane24.000

621 Cheltuieli cu colaboratorii 10.000

6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 100.000612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune

şi chiriile 34.000Produse finite-sold la 31.12 200.000

Se cere să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune precumşi capacitatea de autofinanţare (atât prin metoda deductivă cât şi prin cea aditivă).

Calculul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)(lei)

Indicatori ValoareVenituri din vânzarea mărfurilor 707

(-)Cheltuieli cu mărfurile vândute 60750.000

(-)10.000

(=) Marja comercială (1) 40.000

Producţia vândută (Grupa 70 - 707)(±)Producţia stocată (711)(+)Producţia imobilizată (Grupa 72)

1.400.000(-)50.000(+)90.000

(=) Producţia exerciţiului (2) (=) 1.440.000

Marja comercială (+)Producţia exerciţiului(-)Consumurile de la terţi (Grupa 60 – 607 +Grupa61+Grupa 62)

40.000(+)1.440.000

(-)704.000

(=) Valoarea adăugată (3) (=)776.000



85

Valoarea adăugată (+)Venituri din subvenţii de exploatare (Grupa 74)(+)Alte venituri din exploatare (Grupa 75)(-)Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (Grupa 63)(-)Cheltuieli de personal şi asimilate (Grupa 64)(-)Alte cheltuieli de exploatare (Grupa 65)

776.000(+)750.000(+)171.000

(-)20.000(-)860.000(-)185.000

(=) Excedentul (deficitul) brut din exploatare (4) (=)632.000

Excedentul (deficitul) brut din exploatare(+)Venituri din ajustări de valoare ale activelor şidatoriilor din exploatare (781)(-)Cheltuieli din ajustarea valorii activelor şidatoriilor din exploatare (681)

632.000

(+)74.000(-)340.000

(=) Rezultatul din exploatare (5) (=)366.000

Venituri financiare (Grupa 76+786)(-)Cheltuieli financiare (Grupa 66 + 686)

170.00086.000

(=) Rezultatul financiar (6) 84.000

(±)Rezultat din exploatare(±)Rezultat financiar

366.00084.000

(=) Rezultatul curent 7) 450.000

Venituri extraordinare (77)

(-)Cheltuieli extraordinare (67)

0

0

(=) Rezultatul extraordinar (8) 0

(±)Rezultat curent(±)Rezultatul extraordinar

450.0000

(=) Rezultatul brut (9) 450.000

Rezultat brut

(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

450.000

150.000

(=) Rezultatul net (10) 300.000

(1)Marja comercială



86

Marja comercială exprimă în mărime absolută rentabilitatea comercială a întreprinderii. Ea nuinclude subvenţiile de exploatare primite pentru cifra de afaceri. Determinarea acestei marjepe fiecare produs şi serviciu oferite de întreprindere este mai relevantă decât calculul eiglobal. Marja comercială este influenţată de politica de preţ, de viteza de rotaţie a stocurilor,de procedeele de evaluare a mărfurilor vândute la ieşirea din gestiune (cost mediu, FIFO etc.).În exemplul nostru marja comercială este pozitivă dar ea este nesemnificativă comparativ cu

valoarea producţiei vândute ceea ce semnifică faptul că întreprinderea se ocupă cu vânzareade producţie proprie mai mult decât de comerţul cu mărfuri.

(2)Producţia exerciţiuluiProducţia exerciţiului este un indicator care trebuie interpretat cu prudenţă datorită caracterului eterogen. Este o sumă de venituri realizate evaluate la preţ de vânzare (este vorbadespre producţia vândută) cu venituri latente evaluate la cost de producţie (este vorba despreproducţia stocată şi despre producţia imobilizată).Acest indicator este dependent de politica comercială a întreprinderii, de politica de investiţii,de procedeele utilizate în evaluarea producţiei vândute (cost mediu, FIFO, etc.), de modul deestimare a stadiului execuţiei lucrărilor şi serviciilor şi de modul de alocare a costurilor şi

veniturilor aferente contractelor de prestări servicii, etc.

(3)Valoarea adăugată Valoarea adăugată este valoarea pe care întreprinderea o adaugă peste costul prestaţilor de laterţi şi care este destinată să asigure remunerarea celor implicaţi în acest proces de creare devaloare: salariaţi (cheltuieli de personal), stat (cheltuieli cu impozitele şi taxele), creditori(cheltuieli cu dobânzile), acţionari (dividende), întreprinderea însăşi (atofinanţare).În exemplul nostru valoarea adăugată este sensibil mai mică decât producţia vândută şi marjacomercială datorită costului mare al prestaţiilor externe.Valoarea adăugată este un indicator util în determinarea unor indicatori macroeconomicidintre care se detaşează PIB (Produsul Intern Brut).

(4)Excedentul brut din exploatareExcedentul (sau deficitul) brut din exploatare (în engleză EBITDA = earnings before interest,taxes, depreciation and amortisation ) reprezintă un flux potenţial de trezorerie prin care seapreciază în mărime absolută rentabilitatea economică a întreprinderii. Acest indicator esterelevant în analiza comparativă a rentabilităţii economce ale unor întreprinderi care acţionează

în acelaşi sector de activitate deoarece este independent de: politica de amortizare şi degestiune a riscurilor, de politica de finanţare, de politica de dividend, de politica deautofinanţare şi de politica fiscală aferentă activităţii de exploatare şi de impozitare aprofitului.În exemplul nostru, EBE este influenţat de politica de subvenţionare a activităţii de exploatare(veniturile din subvenţii sunt semnificative), de politica de personal, de politica de investiţii(cheltuielile şi veniturile ce rezultă din operaţiile de dezinvestire).

(5)Rezultatul din exploatareEl măsoară rentabilitatea din exploatare a întreprinderii în mărime absolută dar aredezavantajul că nu oferă informaţii comparative în cazul în care întreprinderile supuseanalizei comparate utilizează metode diferite de amortizare a imobilizărilor şi nu au acelaşicomportament în ceea ce priveşte estimarile în condiţii de incertitudine.



87

În exemplul nostru aceste ajustări sunt consistente şi fac ca doar jumătate din valoareaadăugată brută să se regăsească în EBE.

(6)Rezultatul financiarRezultatul financiar cuprinde efectele financiare ale politicilor de finanţare şi de investiţii ale

întreprinderii dar şi de unele efectele financiare ale activităţilor din exploatare (diferenţele de

curs valutar aferente tranzacţiilor exprimate în monede străine).În exemplul nostru rezultatul financiar pozitiv se apreciază favorabil, întreprinderea reuşind să acopere costul finanţării din tranzacţii financiare astfel încât rezultatul din exploatare nu esteconsumat pentru acoperirea acestor costuri.

(7)Rezultatul curentRezultatul curent sau rezultatul din activităţi ordinare este mărimea absolută a performanţeifinanciare a întreprinderii realizată în condiţii normale.În exemplul nostru, activitatea de exploatare rentabilă a f ăcut posibilă realizarea unorinvestiţii financiare rentabile care au avut ca efect degajarea unui rezultat financiar pozitiv.

(8)Rezultatul extraordinar

Rezultatul extraordinar este reprezentat de elemente care au efecte anormale asupraperformanţei întreprinderii şi care rezultă din evenimente cu frecvenţă destul de rară şi care nupot fi controlate de conducearea întreprinderii. În general analizele financiare se fac pornindde la ipoteza continuităţii activităţii în condiţii de normalitate. Caracterul arbitrar al alocăriiunor cheltuieli în această categoria a determinat, aşa cum am văzut deja într-un capitol ateriorca IASB să interzică prezentarea separată a efectelor unor astfel de elemente.

(9)Rezultatul brutRezultatul brut reprezintă mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderiineinfluenţată de politica de impozitare a profitului, de politica de divident şi de politica deautofinanţare.

(10)Rezultatul net al exerciţiuluiRezultatul net reprezintă mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderiineinfluenţată de politica de politica de dividend şi de politica de autofinanţare.În exemplul nostru, rezultatul net este pozitiv ceea ce se apreciază favorabil.

Capacitatea de autofinanţare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare reprezintă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii. Ea se poate determina prin două metode: deductivă şi aditivă.

(lei)

METODA DEDUCTIVĂ Indicatori Valoare



88

Excedentul brut al exploatării(+)Venituri financiare (Grupa 76)(-)Cheltuieli financiare (Grupa 66)(-)Venituri din cedarea activelor (7583)(+)Cheltuieli din cedarea activelor (6583)(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii (7584)

(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

632.000170.000

86.00096.00085.000

-

150.000

(=) CAF 555.000

METODA ADITIVĂ Indicatori Valoare

Rezultatul net(+)Cheltuieli cu ajustările de valoare (68)(-)Venituri din ajustări de valoare (78)(+)Cheltuieli din cedarea activelor (6583)(-)Venituri din cedarea activelor (7583)

(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii (7584)

300.000340.000

74.00085.00096.000

-

(=) CAF 555.000În exemplul nostru, CAF este formată în cea mai mare parte din profitul net (300.000 lei).Această parte este destinată autofinanţării de creştere a întreprinderii. Restul până la 555.000lei este reprezentat de autofinanţarea de menţinere (ajustări din amortizări şi provizioane) acapitalului.

Analiza pe bază de rate

Vom reda în cele ce urmează un set de rate cu relevanţă crescută în analizele financiare:

Rate Mod de calcul SemnificaţieA.Rate de profitabilitate1.Rata marjei nete (Netprofit margin, în engleză)

Profit net/Cifra de afaceri Profitabilitateacomercială a

întreprinderii în raport cucifra de afaceri. O scăderea procentului poate scoate

în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă

să-şi controleze costurilede producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.

2.Rata rentabilităţiieconomice (ROA=returnon Assets, în engleză)

EBE/Activ economicUndeActivul economic =Imobilizări + Active curentenete

Rentabilitatea capitaluluiinvestit. Rata rentabilităţiieconomice estedependentă de structuracapitalurilor întreprinderii



89

(proprii şi împrumutate)3.Rata rentabilităţiifinanciare (ROE=Returnon Equity, în engleză)

Profit net/Capitaluri proprii Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii

întreprinderii prindistribuirea de dividendeşi prin creşterea

rezervelor.4.Coeficientul decapitalizare bursieră (PER= price earningsratio, în engleză)

Cursul bursier alacţiunii/Profitul pe acţiune

PER măsoară de câte oriinvestitorii sunt dispuşi să cumpere profitul peacţiune, permiţând o bună comparaţie a

întreprinderilor dinaceeaşi ramură economică.

5.Rezultatul pe acţiune(EPS= earnings per share,

în engleză)

Profit net/număr de acţiuniaflate în circulaţie

Rentabilitatea aferentă unei acţiuni aflată încirculaţie

B.Rate de lichiditate1.Rata lichidităţii curente(Current ratio, în engleză)

Active curente/Datoriicurente

Oferă garanţia acopeririidatoriilor curente dinactivele curente. Valoarearecomandată caacceptabilă este 2.

2.Rata lichidităţii rapide(testul acid-acid test înengleză)

(Active curente-Stocuri)/Datorii curente

Capacitatea întreprinderiide a achita datoriilecurente din lichidităţiledisponibile şi realizareacreanţelor.

3.Rata lichidităţii imediate

(cash ratio, în engleză)

(Disponibilităţi +Valori

mobiliare deplasament)/Datorii curente

Capacitatea întreprinderii

de a achita datoriilecurente din lichidităţiledisponibile.

C.Rate de risc1.Rata gradului de

îndatorare (Debit ratio, înengleză)

Datorii/Capitaluri propriisau Datorii/Datorii +Capitaluri proprii

Ponderea îndatorării întotal capitaluri.

2.Rata de acoperire adobânzilor (Interestcoverage ratio, în engleză)

Profit înaintea plăţii dobnziişi a impozitului peprofit/Cheltuieli cudobânzile

Aproximează de câte orisunt acoperite cheltuielilecu dobânzile din profitulneafectat de costulfinanţării şi impozitul peprofit.

D.Rate de activitate1.Viteza de rotaţie astocurilor(Inventoryturnover ratio, în engleză)

Costul vânzărilor/Stocmediu = număr de oriSau(stocmediu/costulvânzărilor)*365

Aproximează de câte oristocul a fost rulat de<alungul exerciţiuluifinanciar su numărul dezile în care bunurile sunt



90

= număr de zile de stocare stocate în întreprindere.2.Viteza de rotaţie acrenţelor clienţi (Averagecollection period, înengleză)

(Sold mediu clienţi/Cifra deafaceri)*365

Calculează eficacitatea întreprinderii încolectarea crenaţelorclienţi. Exprimă numărulde zile până la data la care

debitorii î şi achită datoriile către întreprindere.

3.Viteza de rotaţie acreditelor furnizori(Average payable period,

în engleză)

(Sold mediufurnizori/Achiziţii debunuri)*365

Aproximează numărul dezile de creditare pe care

întreprinderea îl poateobţine de la furnizorii săi.Pentru aproximareaachiziţiilor se poateutiliza costul vânzărilorsau cifra de afaceri.

Exerciţiul 1Se cunosc următoarele informaţii la 31.12.N+1:

Bilanţ funcţional (în lei)

ACTIVE N N+1 CAPITALURIPROPRII +DATORII

N N+1

Active imobilizate nete 280.000 247.000 Capitaluriproprii:Capital social

Prime de emisiuneAlte rezerveRezultatulexerciţiului

250.000

200.000

-50.000

-

987.000

300.000

10.00050.000

627.000

Active curente deexploatare:StocuriClienţiCheltuieli în avans

280.000

60.000200.000

20.000

960.000

160.000800.000

-

Datorii curentede exploatare:FurnizoriDividende de plată Impozit pe profitde plătit

710.000

500.000100.000110.000

670.000

550.000-

120.000

Active de trezorerie:Investiţii financiare petermen scurt

Conturi la bănci

600.000100.000

500.000

1.050.000-

1.050.000

Datorii detrezorerie:Ctredite pe termen

scurt

200.000

200.000

600.000

600.000

TOTAL ACTIV 1.160.000 2.257.000 TOTALCAPITALURI

PROPRII +DATORII

1.160.000 2.257.000



91

Contul de profit şi pierdere N+1 (în lei)(clasificarea cheltuielilor după natură)

Elemente ValoareCifra de afaceri (venituri din vânzarea mărfurilor) 700.000

Alte venituri din exploatare, din care:a)Venituri din cedarea activelor imobilizateb)Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personaluluic)Venituri din subvenţii pentru investiţii

712.00010.000700.000

2.000Cheltuieli cu mărfurile vândute (300.000)Cheltuieli cu chiriile (20.000)Cheltuieli de personal (300.000)Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor (20.000)Atte cheltuieli de exploatare, din care:a)cheltuieli cu cedarea activelor imobilizate

(15.000)(15.000)

Venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 50.000Cheltuieli cu dobânzile (60.000)

Rezultat înainte de impozit 747.000Cheltuiala cu impozitul pe profit (120.000)Rezultat după impozit 627.000

Tabloul fluxurilor de trezorerie al exerciţiului N+1(în lei)

Elemente ValoareÎncasări de la clienţi

Plăţi către furnizoriPlăţi către salariaţi şi în numele acestoraÎncasări de subvenţii de exploatare pentru plata personaluluiPlăţi de impozit pe profit

100.000

(350.000)(300.000)

700.000(110.000)

I.Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare +40.000Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale 10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări (200.000)Încasări din subvenţii pentru investiţii 200.000Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 150.000II.Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii +160.000Încasări din credite primite pe termen scurt 500.000Rambursări de credite pe termen scurt (100.000)Încasări din noi emisiuni de acţiuni 110.000Plăţi de dobânzi (60.000)Plăţi de dividende (100.000)III.Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare +350.000IV.Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi+40.000+160.000+350.000=550.000

+550.000

V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 500.000



92

(din bilanţ)VI.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anuluiVI=IV+V= +550.000+500.000= 1.050.000

1.050.000

VII. Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului(din bilanţ)

1.050.000

Se cere să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii de echilibru financiar (FR, NFR, TN).

Rezolvare:Calculul şi interpretarea Fondului de rulment (FR):FRN= Capitaluri permanenteN – Active imobilizate neteN = 250.000 – 280.000 = -30.000 leiFRN+1= Capitaluri permanenteN+1 – Active imobilizate neteN+1 = 987.000 – 247.000 =+740.000 leisauFRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreriadatorie) = 880.000 – 910.000 = -30.000 leiFRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreria

datorie) = 880.000 – 910.000 = -30.000 leiFRN+1 = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N+1 – Datorii cicliceN+1 (inclusiv trezoreriadatorie) = 2.010.000 – 1.270.000 = +740.000 lei

Fondul de rulment al exerciţiului N este negativ şi semnifică existenţa unui dezechilibrufinanciar determinat de gestiunea pe termen lung. În exerciţiul N investiţiile pe termen lungnu pot fi finanţate în întregime din surse de finanţare pe termen lung. Pentru acoperireanecesarului de finanţare pentru ciclul de investiţii întreprinderea s-a îndatorat pe termen scurtceea ce are ca efect creşterea presiunii asupra trezoreriei întreprinderii în anii următori.Investiţiile generează rentabilitate după o perioadă mai lungă de timp iar creditele pe termenscurt trebuie rambursate şi remunerate cu dobândă.Fondul de rulment al exerciţiului N+1 este pozitiv şi are o valoare semnificativă.

Întreprinderea a obţinut o creştere a capitalurilor permanente printr-o nouă emisune de acţiunişi prin activitatea rentabilă care a generat un rezultat semnificativ. În plus, investiţia înimobilizări corporale efectuată în exerciţiul N+1 a fost finanţată dintr-o subvenţie pentruinvestiţii. Prin urmare, în exerciţiul N+1 nu au apărut nevoi de finanţare pe termen lung dinactivitatea de investiţii care să consume din capitalurile permanente efectul fiind favorabilasupra trezoreriei.

Calculul şi interpretarea Necesarului de Fond de Rulment (NFR):NFRN= active circulante din exploatareN – datorii ciclice din exploatareN = 280.000-710.000 =-430.000 leiNFRN+1= active circulante din exploatareN+1 – datorii ciclice din exploatareN+1 = 960.000 –670.000 = +290.000 lei

În exerciţiul N, nevoia de trezorerie pentru activitatea de exploatare a fost inferioară comparativ cu sursele de finanţare aferente activităţii de finanţare efectul fiind favorabilasupra trezoreriei. Întreprinderea a reuşit o bună gestiune a creanţelor clienţi şi a datoriilorfaţă de furnizori reuşind să primească de la furnizori credite mai mari decât cele oferite de eaclienţilor.



93

În exerciţiul N+1, NFR este pozitiv şi are o valoare semnificativă lucru care se apreciază nefavorabil. La aproximativ acelaşi credit furnizori întreprinderea î şi creditează de 4 ori maimult furnizorii efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei. În plus, întreprinderea a alocattrezorerie de aproape 3 ori mai multă în stocuri.

Calculul şi interpretarea Trezoreriei Nete (TN):TNN = FRN – NFRN = -30-(-430.000)=+400.000 leiTNN+1 = FRN+1 – NFRN+1 =740.000-290.000=+450.000 leisauTNN = Active de trezorerieN – Datorii de trezorerieN = 600.000 – 200.000 = + 400.000 leiTNN+1 = Active de trezorerieN+1 – Datorii de trezorerieN+1= 1.050.000 – 600.000 = +450.000

Trezoreria netă este pozitivă în ambele exerciţii financiare şi cu o variaţie de 50.000 lei de laun an la altul.Pornind de la prima relaţie de calcul putem concluziona că variaţia se datorează creşteriisubstanţiale a FR chiar dacă şi NFR înregistrează o creştere semnificativă. Dacă avem în

vedere cea de a doua relaţie de calcul putem justifica variaţia prin fluxurile mari de încasărichiar dacă şi îndatorarea faţă de bănci a crescut de 3 ori în exerciţiul N.O asemenea analiză este limitată deoarece TN este văzută ca o valoarea reziduală. Dacă dorimsă realizăm o analiză cauză-efect ar trebui să valorificăm informaţiile degajate de Tabloulfluxurilor de trezorerie.

Exerciţiul 2Având în vedere baza de date de la exerciţiul 1 să se calculeze şi să se interpreteze soldurilede gestiune.

Calculul şi interpretarea soldurilor de gestiune:

Indicatori ValoareVenituri din vânzarea mărfurilor

(-)Cheltuieli cu mărfurile vândute700.000

-300.000

(=) Marja comercială (1) 400.000

Marja comercială (-)Consumurile de la terţi (cheltuieli cu chiriile)

400.000(-)20.000

(=) Valoarea adăugată (2) (=)380.000

Valoarea adăugată (+)Venituri din subvenţii de exploatare(+)Alte venituri din exploatare (venituri din cedareaactivelor şi venituri din subvenţii pentru investiţii)(-)Cheltuieli de personal şi asimilate

(-)Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cuactivele cedate)

380.000(+)700.000

(+)12.000(-)300.000

(-)15.000



94

(=) Excedentul brut din exploatare (3) (=)777.000

Excedentul brut din exploatare(-)Cheltuieli din ajustarea valorii activelor

imobilizate

777.000

(-)20.000 (=) Rezultatul din exploatare (4) (=)757.000

Venituri financiare (câştiguri din cedareainvestiţiilor financiare pe termen scurt)(-)Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile)

50.000(-)60.000

(=) Rezultatul financiar (5) -10.000

(±)Rezultat din exploatare(±)Rezultat financiar

757.000(-)10.000

(=) Rezultatul înainte de impozit (6) 747.000

Rezultat înainte de impozit(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

747.000(-)120.000

(=) Rezultatul net (10) 627.000

Marja comercială de 400.000 reflectă rentabilitatea comercială a întreprinderii. Ea este maimult de jumătate din cifra de afaceri şi se conservă aproape integral în valoarea adăugată,singura cheltuială externă fiind dată de chiria achitată în exerciţiul N în contul exerciţiuluiN+1.Excedentul brut din exploatare este de mai bine de două ori mai mare decât valoarea

adăugată. La o analiză mai atentă, dacă am da la o parte contribuţia la acest excedent pe care oreprezintă veniturile din subvenţii am constata că întreaga valoare creată de întreprindere esteconsumată prin acoperirea cheltuielilor de personal şi a pierderilor din cedarea imobilizărilor.Fără subvenţiile primite, activitatea de exploatare a întreprinderii nu ar fi rentabilă.Activitatea financiară nu este una rentabilă. Costul finanţării este superior câştigurilorobţinute din tranzacţiile speculative pe piaţa de capital. Totuşi, rentabilitatea din exploatareacoperă acest deficit întreprinderea reuşind să încheie exerciţiul financiar N+1 cu un profit netde 627.000 lei.

Exerciţiul 3Având în vedere baza de date de la exerciţiul 1 să se calculeze şi să se interpreteze capacitatea

de autofinanţare (determinată prin ambele metode).Calculul şi interpretarea capacităţii de autofinanţare:

(lei)METODA DEDUCTIVĂ

Indicatori Valoare



95

Excedentul brut al exploatării(+)Venituri financiare(-)Cheltuieli financiare(-)Venituri din cedarea activelor(+)Cheltuieli din cedarea activelor(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii

(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit

777.00050.00060.00010.00015.000

2.000

120.000(=) CAF 650.000

METODA ADITIVĂ Indicatori Valoare

Rezultatul net(+)Cheltuieli cu ajustările de valoare(+)Cheltuieli din cedarea activelor(-)Venituri din cedarea activelor(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii

627.00020.00015.00010.000

2.000(=) CAF 650.000

Capacitatea de autofinanţare de 650.000 lei este interpretată favorabil dacă ţinem seama că epozitivă şi de o mărime semnificativă, chiar superioară rezultatului net. Cu toate acestea înexerciţiul N+1 întreprinderea prin forţe proprii nu î şi asigură autofinanţarea dacă ţinem seamade faptul că a primit o subvenţie de 700.000 lei pentru finanţarea activităţii de exploatare.Dacă dăm la o parte această subvenţie vom observa că întrepriderea nu este rentabilă. Probabilprin natura activităţii pe care o desf ăşoară ea nu ar putea supravieţui f ără subvenţii. Lipsaacestor subvenţii ar crea costuri sociale şi probabil se doreşte evitarea acestora.

Exerciţiul 4Având în vedere baza de date de la exerciţiul 1 să se efectueze analiza pe bază de rate (se vor

calcula rate de rentabilitate, de risc, de lichiditate şi de activitate). Calculul şi analiza ratelor:

Rate Mod de calcul SemnificaţieA.Rate deprofitabilitate1.Rata marjei nete (Netprofit margin, în engleză)

Profit net/Cifra de afaceri =627.000/700.000 = 0,8957sau89,57%

Cifra de afaceri seregăseşte masiv înprofitul net (89,57%),concluzia fiind că

întreprinderea este

foarte rentabilă dinpunct de vederecomercial.

2.Rata rentabilităţiieconomice (ROA=returnon Assets, în engleză)

EBE/Activ economic =777.000/2.257.000 = 0,3442sau34,42%

La un leu activeconomic investit seobţine 0,3442 lei EBE.

3.Rata rentabilităţii Profit net/Capitaluri proprii = Rentabilitatea creată



96

financiare (ROE=Returnon Equity, în engleză)

627.000/987.000 = 0,6352sau63,52

pentru acţionari şi careacoperă dividendele şinevoia de autofinanţareeste de 63,52%

B.Rate de lichiditate1.Rata lichidităţii curente

(Current ratio, înengleză)

RLCN= Active curenteN /Datorii

curenteN=880.000/910.000=0,9670RLCN+1= Active curenteN+1

/Datorii curenteN+1= 2.010.000/ 1.270.000 = 1,5826

În exerciţiul N

întreprinderea nureuşeşte să î şi asigurelichiditatea curentă încondiţiile în caredatoriile curente suntsuperioare activelorcurente. În exerciţiulN+1 situaţia esteaproape de optim chiarşi în situaţia în care(rata optimă este de 2).

2.Rata lichidităţii rapide

(testul acid-acid test înengleză)

RLRN = (Active curenteN –

StocuriN)/Datorii curenteN =(880.000-60.000)/910.000=0,9010RLRN+1 = (Active curenteN+1 –StocuriN+1)/Datorii curenteN+1 =(2.010.000-160.000)/1.270.000=1,4566

Valoarea stocurilor este

nesemnificativă dacă avem în vedereponderea lor în totalactive curente. Deaceea, rata lichidităţiirapide se menţine în

jurul ratei lichidităţiicurente. Situaţia estenefavorabilă înexerciţiul N şi aproapede optim în exerciţiulN+1.

3.Rata lichidităţiiimediate (cash ratio, înengleză)

RLIN = (DisponibilităţiN +Valorimobiliare de plasamentN)/DatoriicurenteN =(500.000+100.000)/910.000 =0,6593RLIN+1 = (DisponibilităţiN+1 +Valori mobiliare deplasamentN+1)/Datorii curenteN+1 =1.050.000/1.270.000 = 0,8267

Rata lichidităţii imediateeste una semnificativă atât în exerciţiul N cât şi

în exerciţiul N+1.

C.Rate de risc1.Rata gradului de

îndatorare (Debit ratio, înengleză)

RGIN = DatoriiN /Capitaluriproprii

N= 910.000/250.000 = 3,64

RGIN+1 = DatoriiN+1 /CapitaluripropriiN+1 =1.270.000/987.000=1,286

În exerciţiul N întreprinderea a fost de3 ori mai îndatorată decât în exerciţiul N+1.În N+1 rata a scăzutdatorită rentabilităţiiobţinute dar şi a creşteriide capital prin noiemisiuni de acţiuni.



2.Rata de acoperire adobânzilor (Interestcoverage ratio, înengleză)

RADN+1= Profit înaintea plăţiidobânzii şi a impozitului peprofitN+1 /Cheltuieli cudobânzileN+1 = 807.000/60.000 =13,45

Profitul obţinutneafectat de costulfinanţării şi incidenţafiscală acoperă de 13,45ori costul finanţării ceeace însemnă că

rentabilitatea obţinută este îndestulătoate atâtpentru creditorii bancaricât şi pentru acţionari.

D.Rate de activitate1.Viteza de rotaţie astocurilor(Inventoryturnover ratio, înengleză)

VRSN+1= (stocmediuN+1 /costulvânzărilorN+1)*365= (160.000:12/300.000)*365 =16,22 zile

Viteza de rotaţie astocurilor atest[ o bun[gestiune a acestora.Stocul mediu este stocat

în întreprindereaproximativ 16 zile.

2.Viteza de rotaţie a

creanţelor clienţi(Average collectionperiod, în engleză)

VRCN+1= (Sold mediu

clienţiN+1 /Cifra de afaceriN+1)*365= (800.000:12/700.000)= 34,76zile

Întreprinderea î şi

încasează creanţele faţă de clienţi în medie la uninterval de 35 zile.

3.Viteza de rotaţie acreditelor furnizori(Average payable period,

în engleză)

VRFN+1 = (Sold mediufurnizoriN+1 /Achiziţii debunuriN+1)*365 =(550.000:12/700.000)= 23,89 zile

Pentru aproximareaachiziţiilor s-a utilizatcifra de afaceri.Întreprinderea î şi achită furnizorii, în medie în24 de zile. Ideal ar fifost ca plata furnizorilorsă se realizeze la uninterval de timp mai

mare decât cel necesar încasărilor de la clienţi.

Suport Pregatire Bihor an III Iunie 2010

Documents

Transcript of Suport Pregatire Bihor an III Iunie 2010