Suport de Curs- Socul Anafilactic

4
ŞOCUL ANAFILACTIC Socul Anafilactic: reprezintă reacţia acută la o substanţă străină la care bolnavul a fost anterior sensibilizat. Etiopatogeneza: Şocul anafilactic poate fi declanşat de injecta¬rea de medicamente, administrarea unor produse din sânge sau a substituenţilor de plasmă, de injectarea de substanţe de contrast sau de înţepături de insecte. În cazul declanşării unei reacţii anatllactice, într-o primă etapă substanţa alergenă vine în contact cu o haptenă şi determină sinteza de imunoglobuline E (IgE) care se fixează pe mastocite şi bazofile. O expunere ulterioară la alergen permite contactul antigenului cu IgE fixată pe mastocit, producând degranularea mastocitului cu eliberarea de hista-mină şi alţi mediatori (factorul chemotactic, de activare trombocitară etc). Tablou clinic: La început bolnavul acuză o senzaţie de slă¬biciune, prurit, rigiditate toracică, tuse, crampe abdo¬minale. După 10-30 minute de la expunerea la alergen (administrare parenterală) apar manifestările cardiovasculare caracterizate prin tahicardie, hipotensiune brutală, urmată uneori de oprirea cordului. Concomitent bolnavul acuză dispnee expiratorie (edem laringian, bronhospasm), vărsături şi/sau dia¬ree şi o reacţie cutanată şi mucoasă generalizată. Constatarea eritemului, urticariei sau angioedemului la un bolnav cu hTA severă uşurează diagnos¬ticul de şoc anafilactic. Extremităţile sunt la înce¬put colorate şi calde pentru ca ulterior să devină reci şi cianotice datorită vasoconstricţiei reactive. Tratament: în formele severe primul gest terapeutic trebuie să fie administrarea de adrenalină şi de oxigen. Tratamentul are ca obiective reducerea permeabili¬tăţii capilare, combaterea bronhospasmului şi a de¬presiei miocardului şi înlocuirea lichidelor pierdute. Adrenalina este medicamentul de elecţie, întrucât în afara efectului inotropic şi vasoconstrictor periferic acţionează patogenetic, la nivelul masto¬citului. Adrenalina creşte nivelul cAMP din mastocit şi inhibă astfel eliberarea de histamină şi alţi me¬diatori ai anafilaxiei. Ca urmare, se obţin efecte fa¬vorabile asupra contractilităţii miocardului, tonusului

description

suport curs

Transcript of Suport de Curs- Socul Anafilactic

OCUL ANAFILACTIC

Socul Anafilactic: reprezint reacia acut la o substan strin la care bolnavul a fost anterior sensibilizat.Etiopatogeneza: ocul anafilactic poate fi declanat de injectarea de medicamente, administrarea unor produse din snge sau a substituenilor de plasm, de injectarea de substane de contrast sau de nepturi de insecte. n cazul declanrii unei reacii anatllactice, ntr-o prim etap substana alergen vine n contact cu o hapten i determin sinteza de imunoglobuline E (IgE) care se fixeaz pe mastocite i bazofile. O expunere ulterioar la alergen permite contactul antigenului cu IgE fixat pe mastocit, producnd degranularea mastocitului cu eliberarea de hista-min i ali mediatori (factorul chemotactic, de activare trombocitar etc).Tablou clinic: La nceput bolnavul acuz o senzaie de slbiciune, prurit, rigiditate toracic, tuse, crampe abdominale. Dup 10-30 minute de la expunerea la alergen (administrare parenteral) apar manifestrile cardiovasculare caracterizate prin tahicardie, hipotensiune brutal, urmat uneori de oprirea cordului. Concomitent bolnavul acuz dispnee expiratorie (edem laringian, bronhospasm), vrsturi i/sau diaree i o reacie cutanat i mucoas generalizat. Constatarea eritemului, urticariei sau angioedemului la un bolnav cu hTA sever uureaz diagnosticul de oc anafilactic. Extremitile sunt la nceput colorate i calde pentru ca ulterior s devin reci i cianotice datorit vasoconstriciei reactive.Tratament: n formele severe primul gest terapeutic trebuie s fie administrarea de adrenalin i de oxigen. Tratamentul are ca obiective reducerea permeabilitii capilare, combaterea bronhospasmului i a depresiei miocardului i nlocuirea lichidelor pierdute.Adrenalina este medicamentul de elecie, ntruct n afara efectului inotropic i vasoconstrictor periferic acioneaz patogenetic, la nivelul mastocitului. Adrenalina crete nivelul cAMP din mastocit i inhib astfel eliberarea de histamin i ali mediatori ai anafilaxiei. Ca urmare, se obin efecte favorabile asupra contractilitii miocardului, tonusului vascular periferic i musculaturii bronice. n funcie de gravitatea situaiei adrenalina se administreaz subcutanat (0,3-0,5 mg, repetat la 10-15 minute) sau n perfuzie i.v. (1-2 mg n 100 ml sol. salin).Pentru corectarea hipovolemiei consecutiv vasodilataiei acute i pierderilor de lichide n interstiiu, se vor administra coloizi (plasm, plasmaexpanderi) n cantiti mari (1-2 I) i n ritm rapid.n prezena stopului cardiac trebuie aplicat resuscitarea cardio-respiratorie. Administrarea de oxigen prin masc facial este indicat de la nceput. n prezena edemului laringian se impune intubaia endotraheal, iar bolnavii n apnee sau cu stop cardiac necesit ventilaie mecanic.

Socul anafilactic este cauzat in principal de: medicamente:-peniciline si alte antibiotice;-aspirin;-AINS;-Trimetoprim;-substane de contrast etc.-alimente i aditivi:-fructe de mare, pete;-soia, nuci;-fin, lapte, ou;-nitrai , nitrii.Altele:-nepturi de himenoptere;-muctur de arpe;Manifestri cliniceInstalarea reaciilor alergice variaz ca timp, minute n debutul acut dramatic pn la zile sau mai mult. Timpul de minute este cel afectat reaciilor la substanele administrate parenteral. Reaciile pot fi fatale, medii sau uoare.Reaciile alergice se manifest pe diferite sectoare ale organismului:-cutanat;-cardio-vascular;-respirator;-gastrointestinal, separat sau n combinaii.Cutanat:-nroire tegumentar;-urticarie;-angioedem (edemul Quincke), edem al esuturilor moi (la fa afecteaz n special pleoapele i buzele);-conjunctive injectate;-paloare i cianozCardio-vascular:-tahicardie, hipotensiune (datorat vasodilataiei);-sunt cele mai comune i uneori singurele manifestriRespirator:-rinit, bronhospasm, edem laringean (duc la obstrucia respiratorie);Gastro-intestinal:-greuri, vrsturi;-crampe abdominale, diaree;Alte simptome:-anxietate, gust metalic;-senzaie de nbuire, tuse;-parestezii, artralgii, convulsii;-pierdere de contien;-Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem

Msuri de urgen i tratament:-ventilaie asistat, securizarea cilor aeriene dac este necesar (IOT sau cricotirotomie, traheostomie);-adrenalin 1/1000: 0,2 -0,5ml sc. sau im. pn la trei doze la interval de 1-5min;-adrenalin 1/10000 0,1 0,3ml la locul injeciei sau nepturii;-adrenalin n spray, 1-2 pufuri;-n reacii severe perfuzie cu adrenalin 1:10000 , 1ml n 50 ml NaCl 0,9% la 0,5 2,0ml/minut;-perfuzii: NaCl 0,9%, Ringer, substitueni volemici coloidali;-acces venos, minim 2 linii venoase i administrare de soluii cristaloide (ser fiziologic, soluie Ringer ;-glucocorticoizi: hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg sau metilprednisolon 50-100mg i.v.-antihistaminice (blocante H1, H2);-aminofilin 5-6 mg/ kg i.v. (1fiol/240mg);-glucagon dac pacientul este sub terapie cu blocante 1mg/ml iv n bolus sau n perfuzie;-albuterol prin nebulizare.-n stop cardiorespirator msuri de resuscitare cardiorespiratorie

CALCULAREA DOZELOR DE ADRENALINA-O fiola de 1:1000 adrenalina in 1 ml solutie.Reprezinta 1mg pe 1 mlReprezinta 1000 g/ml-Dac o fiol este diluata n 10 ml ser fiziologicReprezinta 0.1 mg/mlReprezinta 100 g/mlEste o solutie 1:10.000 adrenalina-Dac o fiol este diluat n 100 ml ser fiziologicReprezinta 0.01 mg/mlReprezinta 10 g/mlEste o solutie 1:100,000 adrenalina-Dac o fiol este diluat n 1000 ml ser fiziologicReprezinta 0.001 mg/mlReprezinta 1.0 g/mlEste o solutie 1:1.000.000 adrenalin

-EXEMPLUInjectare i.v. lent, doar atunci cnd este indicataAdult: 500 g n 5 minuteReprezinta 5ml de 1:10.000 adrenalina, adica 100 g/ml(Dilueaz 1 fiol de 1mg cu 10ml ser fiziologic i tragi ntr-o sering din diluie pn la 5 ml)