SUPORT DE CURS - compe · PDF fileSUPORT DE CURS EXPERT/ SPECIALIST ÎN PARTENERIAT ......

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare „ Domeniul major de intervenţie 4.2„Profesionisti pe piata muncii”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/124/4.2/S/130999 Titlul proiectului: „S.P.C.P- specializare si perfectionare în vederea îmbunătătirii competentelor profesionale ale personalului SPO”

1

SUPORT DE CURS

EXPERT/ SPECIALIST ÎN PARTENERIAT

PUBLIC PRIVAT

ASOCIAȚIA INCEPTUS ROMÂNIA



2

CUPRINS

Capitolul I Pregatirea demararii unui proiect de parteneriat public privat 1.1 Notiuni introductive…………………………………………………………………….…………….…………..4 1.2 Notiuni pentru realizarea studiului de prefezabilitate si de

fundamentare………………………………………………………………………………………….…….………8 1.3 Notiuni pentru realizarea de analize tehnice, economice,

juridice……………………………………………………………………………………………….………..………..9 1.4 Modalitati de identificare a nevoilor existente pentru demararea unui

proiect……………………………………………………………………………………………………..………….10 1.5 Notiuni generale despre constituirea si definirea rolurilor unei echipe de

proiect…………………………………………………………………………………………………….…………..12 1.6 Modalitati de accesare a consultantei externe correlate cu nevoile

existente………………………………………………………………………………………….…..………………13 1.7 Prezentarea legislatiei principale, subsecvente/complementare privind parteneriatul public

privat………………………………………………………………………………………….……………………….14 1.8 Prezentarea reglementarilor comunitare in domeniul parteneriatului public privat…………………………………………………………………………………………………………….………….15

1.9 Prezentarea tipurilor de activitati in proiectele de parteneriat public privat…………………………………………………………………………………………………………….…………….18 1.10 Prezentarea regulilor aplicabile pentru incheierea contractului de parteneriat public privat………………………………………………………………………………………………………….…………….…20

1.11 Prezentarea structurii unui contract de parteneriat public privat………………………………………………………………………………………………………….………..…..……23 1.12Justificarea deciziei de realizare a unui proiect din punct de vedereeconomic………………………………………………………………………………………………..……………24

1.13 Principiile de baza ale parteneriatului public privat……………………………..……………....27 Capitolul II. Pregatirea documentatiei de selectie 2.1 Tipuri de comisii conform reglementarilor legale………………………………………..……….…30 2.2 Redactarea normelor interne de functionare a comisiilor specifice………………………………………………………………………………..………………………..…………..31 2.3 Numirea comisiilor specifice si a membrilor acestora………………………………..……….......31 2.4 Monitorizarea activitatilor specifice…………………………………………………………..…….........32 2.5 Atributiile comisiilor specifice…………………………………………………………………..…………..33 2.6 Reglementari privind intocmirea documentatiei de selectie……………………..…………….34



3

2.7Proceduri de obinere a aprobarilor departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine…………………………………………………………………………………………………..…..…35 2.8Reguli, proceduri de publicare a documentatiei de selectie in SEAP si JOUE………………………………………………………………………………………………………………..……..….35 2.9 Verificarea publicarii documentatiei de selectie in SEAP si JOUE…………………..…………37 Capitolul III Selectarea partenerului privat 3.1 Mecanismul de inregistrare a ofertelor conform prevederilor legale………………………………………………………………………………………………………...………….…38 3.2 Modalitati de abordare a ofertelor intarziate……………………………………………….……….39 3.3 Modalitati de analizare a oferteleor…………………………………………………………………..…41 3.4 Criterii proceduri de evaluare……………………………………………………………………………..42 3.5Conditii de anulare a procedurii de evaluare………………………………………………………...44 3.6 Proceduri si mijloace de comunicare a deciziilor luate cu privire incheierea parteneriatului public privat……………………………………………………………………………………………………….……45 3.7Reguli pentru intocmirea anuntului de atribuire pentru contractele de parteneriat public privat………………………………………………………………………………………………………………………45 3.8 Forma si continutul acordului de proiect……………………………………………………………..50 Capitolul IV Negocierea contractului de parteneriat public privat 4.1 Continutul standard al contractului de parteneriat public privat…………………………..50 4.2 Categorii de contracte subsecvente ale parteneriatului public privat…………………………………………………………………………………………..……………………...…..54 4.3 Categorii de riscuri…………………………………………………………………………………….…….....56 4.4Tehnici si mecanisme de negociere…………………………………………………………….……..….58 4.5Modalitati de aplicare a structurii contractuale a parteneriatului public privat……………………………………………………………………………………………………………………...59 4.6 Consistenta fluxului de informatii in cadrul contractului de parteneriat public privat………………………………………………………………………………………………………………………60 Capitolul V.Implementarea proiectului de parteneriat public privat 5.1 Atributiile UCCCPP……………………………………………………………………………………………..62 5.2 Standarde de realizare a proiectului…………………………………………………………………...64 5.3 Clauzele contractului de parteneriat public privat……………………………………………….65 5.4 Instrumente si tehnici de planificare a calitatii …………………………………………………...66 5.5 Procese de control si asigurare a calitatii…………………………………………………………….66 5.6 Metode de intocmire/redactare a documentelor…………………………………………………67



4

Capitolul VI Aplicarea normelor de drept administativ 6.1 Cadrul de regelementare a administratiei publice locale…………………………………......69 6.2 Mecanismul decizional la nivelul autoritatilor publice locale………………………...……..70 6.3 Organizarea si functionarea Departamentului pentru infrastructura si investitii straine……………………………………………………………………………………………………………………72 6.4 Tipologia entitatilor publice ………………………………………………………………………..……73 6.5 Tipologia actelor administrative in functie de competente si atributii legale……………………………………………………………………………………………………………..…...…77 6.6 Conditii de legalitate a actelor administrative………………………………………………….…78 6.7 Organizarea si functionarea la nivelul administratiei publice locale si centrale…………………………………………………………………………………………………………………80 VII Aplicarea normelor de drept finaciar public 7.1 Elemente de drept financiar public…………………………………………………………..….…….82 7.2 Implicarea fondurilor europene in dezvoltarea parteneriatului public privat……………………………………………………………………………………………………………..…..….87 7.3 Norme de intocmire si administrare a bugetului public………………………………..…….89 7.4 Proceduri de realizare a cheltuielilor din fonduri publice……………………………..…….90 7.5 Mecanisme de finantare a proiectelor publice si garantii constituite in conformitate cu prevederile legale…………………………………………………………………………………………..………92 7.6Riscurile de proiect si impartirea acestora………………………………………………..………..93 7.7Clauze de incetare a contractului……………………………………………………………..………...94 7.8 Norme juridice specifice legate de infranarea proiectelor in parteneriat public privat. ……………………………………………………………………………………………………………………….…….95



5

1.1.Notiuni introductive Proiectul de parteneriat public privat este creat pentru proiectarea, finantarea, constructia,

reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferarea oricarui bun sau serviciu public, realizat in intregime din resurse financiare private, pe baza unui tip de contract de parteneriat public privat, realizat conform prevederilor L178/2010.

Legea reglementeaza urmatoarele aspecte ale modului de realizare a proiectelor de parteneriat public-privat (denumit in continuare “PPP”):

scopul Legii si principiile PPP; proiectul de PPP; domeniul de aplicare; partile contractului de PPP; regulile generale de incheiere a contractului; etapele de atribuire a contractului; contestatiile; contractul de PPP; compania de proiect; conditiile de incetare a proiectului; coordonarea proiectelor de PPP; sanctiunile.

Scopul Legii il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private.

Intr-o acceptiune larga, parteneriatul public privat poate fi definit ca orice forma de colaborare intre puterile publice , pe de o parte si intreprinderile private pe de alta parte.

Intr-o acceptiune mai restransa, parteneriatul public privat poate fi definit ca o colaborare pe proiecte ,a statului sau a uneia dintre diviziunile sale, pe de o parte , cu intreprinderi private, pe de alta parte.

Comisia Europeana, in Cartea Verde, considera ca acest termen se aplica in general formelor de cooperare dintre autoritatile publice si mediul intreprinderilor care vizeaza care vizeaza asigurarea unor finantari, construirea , renovarea, gestiunea sau intretinerea unei infrastructuri sau furnizarea de servicii. Comisia Europeana considera acest tip de parteneriat drept o



6

“cooperare intre entitati publice sau private ce implica stabilirea unei entitati cu capital mixt, ce implementeaza contracte de achizitii publice ori concesiuni.

Obiectivul unui parteneriat public privat este de a construi in jurul unor scopuri diferite, de a permite fiecaruia dintre parteneri sa serveasca mai bine intereselor celuilat , pastrandu-si in acelasi timp caracteristicile.

In esenta conceptul de parteneriat public privat reprezinta o forma de “cooperare intre o autoritate publica si sectorul privat, respectiv organizatii neguvernamentale, asociatii ale oameneilor de afaceri, ori companii, pentru realizarea unui proiect care produe efecte positive pe piata fortei de munca si in dezvoltarea locala.1 Activitatile care se pot desfasura in cadrul parteneriatului public privat pot avea ca scop obtinerea unui profit , dar pot avea in vedere si actiuni care nu urmaresc obtinerea unui profit, cum ar fi de exemplu serviciile sociale sau intretinerea parcurilor. Din multitudinea de definitii ale parteneriatului public-privat mentionam: -“acord intre sectorul public si cel privat in scopul elaborarii unui proiect ori furnizarii unui serviciu, care in mod traditional este furnizat de sectorul public"2 -intelegere/contract (arrangement) intre o autoritate publica si o persoana(person/partner) pentru a proiecta, construi un bun (asset) impreuna cu operarea serviciilor legate de acel bun sau numai pentru unele din aceste operatiuni legate de exploatarea acelui bun, fie pentru a transfera un interes sau parti de interes cu privire la un bun de catre o persoana privata (conform Legii irlandeze din 2002 privind raporturile de parteneriat public privat :Public Private Partnership Arrangements Act 2002); -relatie pe termen mediu si lung intre sectorul public si cel privat (incluzand sectorul comunitar si voluntar) ce implica impartirea riscurilor si castigurilor si utilizarea functiilor multisectoriale, expertizei si finantelor pentru furnizarea unui serviciu;

Parteneriatul este o forma de cooperare in care riscurile, costurile si profiturile sunt distribuite proportional intre parteneri. Motivul stabilirii unor astfel de parteneriate variaza, dar in linii generale implica finantarea, planificarea, crearea, operationalizarea si mentinerea infrastructurii si serviciilor publice in scopul oferirii unor servicii publice centralizate cost eficiente.Cu alte cuvinte, fiecare dintre parteneri contribuie la planificarea si mobilizarea resurselor necesare pentru:

-realizarea unui obiectiv comun, - fiecare participant vine pe baza unei decizii voluntare -fiecare participant aduce resurse proprii(financiare,materiale,simbolice, de autoritate)

1 Institutul pentru Politici Publice, Parteneriatul public-privat, solutie pentru un mai bun management al comunitatilor locale

din Romania-ghid practic pentru consiliile judetene, aprilie 2004, p.14. 2 Guidelines for successful public-private partnerships, European Commission, Directorate General Regional Policy,

Bruxelles,2003, p.16.



7

Motivele pentru care ar trebui sa se apeleze la un parteneriat public privat: a)reducerea costurilor proiectului (un argument principal este faptul ca partenerul privat

poate imprumuta fonduri mai simplu si cu o rata a dobanzii mai scazuta decat o pot face institutiile publice)

b)lipsa de expertiza a personalului tehnic din administratie c)firmele private se supun altor acte normative decat cele din sectorul public si astfel ele

pot fi mai flexibile in conceperea si managementul proiectelor si bineinteles rapiditatea mai mare in actiune pe care o au firmele private.

Avantajele unui parteneriat public privat: a)impartirea costurilor de proiect intre o autoritate publica si terti(se pune accent pe

resurse financiare atrase in intregime sau in parte de la un investitor si in mica masura pe utilizarea banilor publici)

b) externalizarea unor activitati din structura administratiei publice, care se pot realiza mai bine tocmai datorita colaborarii cu sectorul privat;

c)asigurarea transparentei financiare si concentrarea de capital financiar in sfera serviciilor publice si a utilitatilor publice;

d)impartirea riscurilor asociate unei activitati economice; e)responsabilizarea si sensibilizarea comunitatii de afaceri pentru a se implica in proiecte

ce intereseaza comunitatea locala; f)aparitia unor efecte pozitive in domeniul ocuparii fortei de munca si asupra

participantilor la proiecte de interes pentru comunitate; g)utilizarea eficienta a experientei detinute de sectorul privat.

1.2 Notiuni pentru realizarea studiului de prefezabilitate si de fundamentare

Conţinutul studiului de prefezabilitate constă in următoarele elemente

Atenţie: structura poate varia in anumite privinţe, in funcţie de reglementările specifice aplicabile, care trebuie verificate inainte de elaborarea studiului:

date generale;

necesitatea şi oportunitatea investiţiei;

scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse;



8

date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiţie;

costul estimativ al investiţiei;

avize şi acorduri de principiu;

piese desenate.

Date generale:

date necesare:

denumirea obiectivului de investiţii, amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul), titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei, elaboratorul studiului.

titularul investiţiei = proprietarul final al investitiei / entitatea care controlează, in ultima instanţă, proiectul (ex. Consiliul Judeţean);

beneficiarul investiţiei = entitatea care administrează proiectul (ex. Regie autonomă sub controlul Consiliului Judeţean)

Necesitatea investiţiei:

date necesare:

scurtă prezentare privind situaţia existentă, din care să rezulte necesitatea investiţiei;

tabele, hărţi, grafice, planşe desenate, fotografii etc., care să expliciteze situaţia existentă şi necesitatea investiţiei;

deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;

prognoze pe termen mediu şi lung.

Comentarii:

prezentarea situaţiei existente se traduce, conform Documentului de lucru nr. 4 al CE, prin:

contextul socio-economic, proiecţii macroeconomice (care furnizează date importante pentru proiecţiile financiare şi ajustările de calcul economic pentru ACB - evoluţia cursului de schimb, a salariilor, gradul de ocupare, creşterea PIB etc.);

cererea potenţială (este definitorie pentru calculele ACB in integralitatea lor - a se vedea secţiunile relevante din cadrul acestui site); analiza cererii trebuie să determine cererea marginală pentru capacitatea suplimentară generată de proiectul propus;



9

pentru a putea analiza de o manieră pertinentă şi relevantă situaţia existentă, este necesar a se defini aria geografică de impact a proiectului (aria de acoperire);

analiza situaţiei existente va furniza datele de bază pentru prognoza cererii potenţiale;

cu alte cuvinte, inainte de orice, trebuie să se demonstreze că există o nevoie clară pentru proiect;

trebuie acordată atenţie deosebită ca argumentele să fie cuantificabile şi cuantificate;

analiza cererii: acesta este cel mai important element de analiză inaintea analizei cost-beneficiu propriu-zise (trebuie alocat un buget de timp si efort semnificativ pentru acest punct, care este aplicabil pentru orice fel de proiect, inclusiv pentru servicii publice).

Oportunitatea investiţiei:

Date necesare:

incadrarea obiectivului in politicile de investiţii generale, sectoriale sau regionale;

actele legislative care reglementează domeniul investiţiei, după caz;

acorduri internaţionale ale statului care obligă partea romană la realizarea investiţiei, după caz.

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse:

Date necesare:

scenarii propuse (minimum două);

scenariul recomandat de către elaborator;

avantajele scenariului recomandat.

Date privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiţie:

Date necesare:

situaţia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat - definitiv şi/sau temporar - de obiectivul de investiţii;

suprafaţa estimată a terenului;

caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiţii privind: (a) zona seismică de



10

calcul şi perioada de colţ; (b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare şi presiunea convenţională; (c) nivelul maxim al apelor freatice;

studiile topografice preliminare;

datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul.

Comentarii:

intarzierea exproprierilor a constituit o principală piedică in calea proiectelor pană in prezent;

costul şi disponibilitatea terenului sunt extrem de relevante pentru fezabilitatea proiectului;

abordarea acestor aspecte trebuie să constituie una din primele preocupări ale titularului proiectului.

Costul estimativ al investiţiei:

Date necesare:

cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnicoeconomice:

cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiză tehnică, proiect tehnic şi detalii de executie), după caz;

cheltuieli pentru activitatea de consultanţă şi asistenţă tehnică;

cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu necesare elaborării studiului de prefezabilitate;

cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrări şi a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.);

valoarea totală estimată a investiţiei.

avize şi acorduri de principiu, după caz

Studiul de fundamentare este documentul de regula, mai elaborat decat studiul de

prefezabilitate si care se face pentru proiecte de o complexitate marita.Acesta cuprinde justificarea tehnica si economica a proiectului public privat , precum si caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai acestuia.



11

Rezultatele studiului de fundamentare trebuie să ofere informaţii complete care să justifice că:

proiectul poate fi realizat; în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor partenerului public; au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului şi că varianta cea mai bună

este varianta parteneriatului public-privat; proiectul beneficiază de închidere financiară şi în cazul în care costul proiectului nu poate fi

acoperit din venituri publice, care este conţinutul şi forma participării partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.

1.3 Notiuni pentru realizarea de analize tehnice, economice, juridice

Analiza economică este cea care justifică decizia de a subvenţiona sau nu a autorităţilor naţionale sau comunitare. Analiza financiară are scopul doar de a determina necesitatea finanţării şi necesarul de finanţare.

Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socioeconomic al proiectului de investiţie public propus, prin identificarea şi cuantificarea monetară a efectelor investiţiei (financiare şi non-financiare).

Analiza financiară are rolul de a evalua oportunitatea finanţării unor active economice 1.4 Modalitati de identificare a nevoilor existente pentru demararea unui parteneriat

Conform cadrului stabilit de Documentul Strategic al ţării sau al regiunii se analizează problemele (situaţiile dificile, care nu convin şi pe care dorim să le depăşim), nevoile şi interesele posibililor factori interesaţi şi să identifice acele idei de proiecte care urmează să fie aprofundate.In această fază se elaborează, când este necesar, studii de pre-fezabilitate (SPF). Aceste studii ajută la identificarea, selectarea şi analiza comparativăa unor opţiuni specifice şi recomandă studiile ulterioare necesare pentru formularea proiectului. Rezultatul studiului dă indicaţii asupra oportunităţii de a continua studiul pentru ideea de proiect aleasă.

Exemple de SPF: pentru înfiinţarea unui parc ndustrial, construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate, construcţia unei autostrăzi, construcţia unei ferme, etc. ELEMENTE COMPONENTE: Analiza sociala, Situatia grupului tinta, Analiza problemei, Conditiile economice, Analiza politica, Situatia sociala.

Odată identificate necesităţile şi stabilite obiectivele ce urmează a fi îndeplinite trebuie iniţiat proiectul. Paşii caracteristici fazei de iniţiere a proiectului sunt următorii:

http://luiza.manolea.ro/blog/legislatie/parteneriat-public-privat-ppp/legea-1782010-parteneriatul-public-privat/













12

1. Stabilirea ideilor noi de proiecte care au la bază probleme reale; 2. Stabilirea „mărimii nevoii pentru demararea fiecărui proiect; 3. Estimarea termenului limită de derulare şi bugetului pentru fiecare proiect; 4. Estimarea FEZABILITĂŢII (presupuneri) fiecărui proiect trebuie verificată:legalitatea: statutul juridic şi financiar al aplicantului / partenerilor, documente de proprietate, contracte/declaraţii de parteneriat, imparţialitatea etc oportunitatea: cât de necesar este proiectul? eficienţa:cât de mult ameliorează proiectul problema identificată? eficacitatea: care este maximum de rezultate ce se pot obţine cu fondurile alocate? 5. Estimarea riscului de eşec al fiecărui proiect; 6. Cererea opiniei potenţialilor membri ai echipei şi potenţialilor beneficiari ai proiectelor; 7. Stabilirea proiectului/proiectelor PRIORITARE. 1.5 Notiuni generale despre constituirea si definirea rolurilor unei echipe de proiect.

Proiect–un proces unic, constand intr-o multime de activitati coordonate si controlate, cu termene de incepere si de terminare, care garanteaza realizarea unui obiectiv conform cerintelor specificate incluzand restrictii de timp, cost, resurse.

Echipa de proiect se defineste ca fiind un grup de oameni care:

- au pregatire, aptitudini, abilitati si cunostinte diferite dar care se completeaza;

- lucreaza impreuna si coopereaza intre ei;

- doresc realizarea acelorasi obiective;

- se sustin si se sprijina reciproc;

- comunica in interiorul echipei.

Intrucat individul este limitat in posibilitatile sale fizice si intelectuale, un factor determinant pentru eficienta echipei de proiect este ca pentru fiecare membru al echipei sa se formuleze roluri si sarcini concrete precum si timpul de lucru.

In general, grupurile de oameni trec printr-o serie de factori de dezvoltare. E bine ca managerul de proiect sa stie aceste etape si sa le aloce timpul necesar.



13

Dimensiunile echipei depinde de anvergura proiectului. O echipa este formata in primul rand din managerul de proiect. Managerul de proiect trebuie numit cat mai devreme, chiar in faza de conceptie a proiectului si trebuie sa detina efectiv calitati de lider.

Calitatile unui bun manager de proiect sunt:

-o gandire tehnologica a aspectelor tehnice ale proiectului (nu trebuie sa fie un specialist in

tehnologia proiectului intrucat risca sa se implice in amanunte tehnice in detrimental actului de

conducere);

-o buna intelegere a aspectelor economice ale proiectului;

-cunoasterea modalitatilor de conducere a personalului (alcatuirea si motivarea echipei, tehnici de

interviu, salarizare, premiere, cunoasterea legislatiei in domeniul proiectului;

-competenta in planificare si control;

-experienta in conducerea proiectelor;

-competente financiare;

-abilitati in procurarea materialelor;

- calitati in asigurarea unei comunicari interpersonale.

Prin urmare, managerul de proiect trebuie sa aiba pe langa raspunderea realizarii proiectului si autoritatea necesara ducerii la capat a proiectului.Pentru aceasta managerul de proiect trebuie sa aiba dreptul de a decide asupra colaboratorilor din echipa de proiect.Deci un manager de proiect trebuie sa realizeze un echilibru intre responsabilitatile pe care le primeste si autoritatea cu care este investit.

Structura unei echipe de proiect este compusa din:

managerul de proiect contabilul proiectului asistenti contabili coordonatorul proiectului



14

sef serviciu achizitii planificatori de proiect(analisti de retele)specialisti pe domenii asistenti planificatori

Nivelele de conducere ale unui proiect formeaza o structura ierarhizata numita structura de conducere a proiectului. Aceasta structura are o existenta temporara si inceteaza odata cu finalizarea proiectului.In aceasta structura apar doua nivele de conducere: conducerea generala a proiectului, conducerea activitatilor proiectului(operativa).

Printre atributiile echipei de proiect intalnim:

sa se comporte motivat si s a adopte un stil de lucru indreptat spre rezolvarea sarcinilor incredintate;

sa discute deschis diferitele opinii inainte de a adopta hotarari; sa coopereze cu personalul din afara proiectului; sa asigure un nivel acceptabil pentru progresul muncii; sa evalueze lucid si corect propria munca ca si a colegilor planificatori de proiect(analisti de retele)specialisti pe domenii

Nivelele de conducere ale unui proiect formeaza o structura ierarhizata numita structura de conducere a proiectului. Aceasta structura are o existenta temporara si inceteaza odata cu finalizarea proiectului.In aceasta structura apar doua nivele de conducere: conducerea generala a proiectului, conducerea activitatilor proiectului.(operativa)

1.6 Modalitati de accesare a consultantei externe corelate cu nevoile existente

Prin intermediul unui PPP persoanele publice incearca adesea sa externalizeze o serie de prestari. Totodata, externalizarea in beneficiul unei persoane private a realizarii unei lucrari si/sau prestatii nu inseamna neaparat ca persoanele publice se dezangajeaza total de misiunea lor in serviciul public.Persoanele publice pot sa profite pentru a-si recentralize in mod efiecient gestionarea activitatilor lor traditionale si prin urmarirea si controlul activitatilor externalizate.

Totodata, chiar daca persoanele publice pot cauta competente care le lipsesc si/sau transfera riscul legat de conceperea, construirea, exploatarea si finantarea anumitor proiecte, ele trebuie sa isi defineasca neaparat nevoile inainte, cu riscul ca, in caz contrar, sa nu raspunda imperativelor si obiceiurilor. Aceasta analiza prealabila a nevoilor este de altfel la originea alegerii modalitatilor de supraveghere si control al serviciului externalizat.



15

Fara urmarire si fara control, persoana publican u poate sa externalizeze in mos serios sin u poate castiga in eficienta financiara si operationala.Chiar daca este vorba de delegarea unei activitati nu trebuie sa se piarda din vedere faptul ca scopul declarat este acela de a facilita achizitiile de catre persoanele publice la cel mai bun raport prêt/calitate.Este dificil sa faci achizitii in cele mai bune conditii fara a compara in prealabil si, de asemenea persoana publica trebuie sa fie in masura sa externalizeze in mod clar si controlat, dup ace a comparat optiunile de gestionare si propunerile partenerilor sai.Aceasta trebuie sa se asigure ca poate aprecia calitatea si performantele serviciului in timpul executarii sale, pentru ca partenariatul public-privat se va organiza si va reusi daca este conceput in jurul acestui principiu.

1.7 Prezentarea legislatiei principale, subsecvente privind parteneriatul public privat

Cresterea disponibilitatilor sectorului privat de a prelua o serie de responsabilitati si riscuri, precum si ale sectorului public de a privatiza serviciile de utilitate publica a avut ca rezultat multiplicarea eforturilor de introducere a conceptului de parteneriat public-privat la realizarea obiectivelor si proiectelor economico-sociale in Romania.

In sistemul legislativ roman, parteneriatul public-privat a fost regelementat pentru o perioada de 4 ani prin OG nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public privat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.470/2002.La acestea se adauga HG nr.621/2002 pentru aprobarea normlor metodologice de aplicare a acesteia, Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr.216/1999 pentru aprobarea normelor metodologice cadru de aplicare a Legi nr.219/1998.

Ulterior adoptarii, OG nr.16/2002 a fost modificata si completata prin O.U.G nr.15/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.293/2003, Legea nr.528/2004 pentru modificarea si completarea OG nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat precum si a Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor.

In M.Of. nr. 676 din data de 5 octombrie 2010 a fost publicata Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat. Care a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 2010

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 729 din data de 17 octombrie 2011 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea si completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010 (denumita in continuare „Legea”).

http://www.moficial.ro/2011/0729.pdf



16

Ordonanta a fost adoptata:

ca urmare a Infogramei nr. 724 din 26 ianuarie 2011 prin care Reprezentanta Permanenta a Romaniei la Uniunea Europeana a comunicat autoritatilor romane faptul ca Comisia Europeana a recomandat modificarea legislatiei in domeniul parteneriatului public-privat (denumit in continuare „P.P.P.”) pentru a fi compatibila cu acquis-ul si jurisprudenta europeana in domeniul achizitiilor publice si concesiunilor, precizand ca deja cazul a fost trimis pentru a fi introdus in sistemul EU Pilot care precede procedurile de incalcare a dreptului comunitar (infringement); si

avand in vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente pentru perfectionarea si armonizarea sistemului privind implementarea P.P.P. cu normele europene in materie, luand in considerare faptul ca neadoptarea unor astfel de masuri ar putea avea ca efect declansarea procedurii de infringement de catre Comisia Europeana, consecinta cea mai grava in acest caz reprezentand-o amanarea/intarzierea implementarii unor proiecte de investitii majore, cu impact social si economic la nivel national sau local.

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr.833 din data de 13 decembrie 2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr.1239/2010 privnd aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr.178/2010.

Dispozitii cu privire la PPP se regasesec si in Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare dar si in OG nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

1.8 Prezentarea reglementarilor comunitare in domeniul parteneriatului public privat

Prin constrangerile bugetare foarte puternice pe care le-a impus statelor membre Tratatul de la Maastricht, semnat in 07 februarie 1992, a favorizat, in mos indirect dar de netagaduit. Impunerea reducerii cheltuielilor bugetare nationale a dus la un declin al cheltuielilor publice care erau pana atunci allocate construirii unor lucrari de mare amploare si a echipamentelor publice.Deoarece acestea din urma erau indispensabile bunului mers al serviciilor publice, iar dezvoltarea acestor domenii considerabile, statele member s-au orientat atunci catre sectorul privat pentru ca acesta sa ia asupra sa investitiile corespunzatoare.



17

Parteneriatele public-privat nu fac in dreptul comunitar, obiectul unei definitii precise, care sa tina de jurisprudenta sau de un text anume careia sa ii corespunda un regim juridic perfect identificabil.

Parteneriatele public privat nu fac, in dreptul comunitar, obiectul unei definitii precise, care sa tina de jurisprudenta sau de un text anume, careia sa I corespunda un regim juridic perfect identificabil. Dar in contextul dezvoltarii PPP, autoritatile comunitare au trebuit sa clasifice notiunea sau sa formuleze in cuvinte un fenomen in plina dezvoltare.

Cartea verde privind parteneriatele public private si dreptul comunitar al achizitiilor publice si concesiunilor stabileste o clarificare, o completare sau o imbunatatire a cadrului legislative la nivel European.cu referire la PPP.

Cartea verde a urmarit dezbaterile publice care au aratat daca este necesara sau nu o interventie comunitara pentru ca operatorii economici sa beneficieze de un acces sporit la diversele forme de parteneriat public privat in conditiile de transparenta si concurenta libera.Documentul prezinta regulile si principiile care deriva din dreptul comunitar al achizitiilor publice si concesiunilor, ce se aplica atat la alegerea partenerului privat cat sip e durata desfasurarii contractului.Cartea verde prezinta un set de intrebari despre modul cum prevederile sale functioneaza in practica, urmand ca cei interesati sad ea un raspuns intr-un anumit interval de timp, lansand in acest fel o dezbatere cu privire la imbunatatirea aplicarii dreptului comunitar al contractelor de achizitii publice si al concesiunilor in cazul PPP.

In urma informatiilor primite de la institutiile publice, dar si de la actorii private, interesati de aceasta forma de colaborare, Comisia a elaborat Raportul asupra consultarii publice referitoare la Cartea Verde privind parteneriatele public privat si dreptul comunitar al achizitiilor publice si concesiunilor.Concluziile acestui raport sunt: majoritatea celor care au raspuns se opun unei legislatii comunitare orizontale, care sa acopere toate tipurile de PPP; exista o majoritate clara care se pronunta in favoarea unei initiative comunitare in domeniul concesiunilor, iar o majoritate neta este pentru o interventie comunitara privind PPP institutionalizate, care sa lamureasca prevederile europene aplicabile si sfera de cuprindere a exceptiei in house.

In plan international nu s-a realizat standardizarea nomenclatorului utilizat pentru descrierea procesului de parteneriat. De asemenea la nivelul dreptului comunitar nu exista o definitie specifica a PPP, fiecare tip de acord este definit prin legislatia comunitara particulara care reglementeaza structurile operationale si sitemul de achizitii publice.In timp ce posibilitatile de alegere a structurilor PPP sunt nelimitate, in privinta formelor financiare si



18

juridice, Comisia considera ca PPP pot fi definite in raport cu regulile care reglementeaza alegerea partenerilor privati, precum si selectia si aplicarea procedurilor de achizitii publice.

Legislatia in vigoare privind contractele de parteneriat public privat in Uniunea Europeana sunt:

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitiipublice de lucrari, de produse si servicii;

Directiva 89/655/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind caile de atac fata de atribuirea contractelor de achizitii publice de produse si a contractelor publice de lucrari;

Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achizitii publice ale entitatilor care desfasoara activitati in sectoarele apei, energie, transporturilor si telecomunicatiilor;

Directiva 2007/66/CE a Paralemtului European si a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste ameliorarea eficacitatii cailor de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitii publice.

Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunturilor in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice in conformitate cu Directivele 2004/17/CE si 2004/18/CE ale Parlamentului European si Consiliului.

1.9 Prezentarea tipurilor de activitati in proiectele de parteneriat public privat

Domeniu de aplicare

Contracte care se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica: gaze, energie termica si electrica, apa, transport, servicii postale, explorarea sau extractia de petrol, gaze, carbune sau alti combustibili solizi, precum si porturile sau aeroporturile sunt incluse in categoria contractelor de P.P.P. de lucrari, de bunuri si de servicii, in functie de specificul fiecarui tip de contract.



19

In domeniul gazelelor si energiei termice, energiei electrice sau apei potabile, Legea se va aplica urmatoarelor activitati relevante:

punerea la dispozitie sau exploatarea de retele fixe destinate furnizarii de servicii publice in domeniul producerii, transportului sau distributiei de gaze sau energie termica, energiei electrice sau apei potabile;

alimentarea cu gaze sau energie termica, respectiv energie electrica sau apa potabila a unor asemenea retele;

contracte de P.P.P. atribuite de parteneri publici care desfasoara o activitate relevanta in domeniul apei potabile si care se refera la proiecte de inginerie hidraulica, irigatii sau drenare, cu conditia ca volumul de apa destinat aprovizionarii cu apa potabila sa reprezinte mai mult de 20% din volumul total de apa pus la dispozitie prin astfel de proiecte sau instalatii de irigare ori drenare, sau au legatura cu evacuarea sau tratarea apelor uzate.

Alimentarea cu gaze sau energie termica a retelelor care furnizeaza un serviciu public, de catre un partener public, nu se considera activitate relevanta, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

producerea de gaze sau energie termica de catre partenerul public este consecinta inevitabila a desfasurarii unei activitati, alta decat cele mentionate la art. 52 alin. (1) sau (3) ori la art. 53-56 din Lege;

alimentarea retelei publice este destinata doar exploatarii economice a unei asemenea productii si reprezinta maximum 20% din cifra de afaceri a entitatii, avand in vedere media ultimilor 3 ani, inclusiv anul curent.

Alimentarea cu energie electrica/apa potabila a retelelor care furnizeaza un serviciu public, de catre un partener public, nu se considera activitate relevanta, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

producerea de energie electrica/apa potabila de catre partenerul public are loc deoarece consumul sau este necesar pentru desfasurarea unei activitati, alta decat cele mentionate la art. 52 alin. (1) sau (3) ori la art. 53-56 din Lege;

alimentarea retelei publice depinde numai de consumul propriu al partenerului public si nu a depasit 30% din productia totala de energie electica sau, respectiv, apa potabila a entitatii, avand in vedere media ultimilor 3 ani, inclusiv anul curent.



20

Domeniul de aplicare al Legii mai cuprinde si:

activitatile relevante privind punerea la dispozitie sau exploatarea retelelor destinate sa furnizeze un serviciu public in domeniul transportului feroviar, prin sisteme automate, cu tramvai, troleibuz, autobuz ori prin cablu;

servicii postale, indiferent daca sunt sau nu rezervate in sensul prevederilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, respectiv serviciile constand in colectarea, sortarea, transportul si livrarea la destinatari a trimiterilor postale corespondenta, carti, cataloage, ziare, periodice, colete postale continand bunuri cu sau fara valoare comerciala – indiferent de greutate;

servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv serviciile care preceda si urmeaza expedierii;

servicii cu valoare adaugata in legatura cu posta electronica si furnizate integral prin mijloace electronice, inclusiv transmiterea securizata prin mijloace electronice a documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor si transmiterea prin posta electronica recomandata;

servicii privind trimiterile postale neincluse in prima categorie, cum ar fi publicitatea directa prin corespondenta, care nu poarta adresa;

servicii financiar-postale, de natura celor prevazute in categoria 6 din anexa nr. XVII A si la art. 24 lit. c) din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale, si care includ, in principal, mandatele postale si transferurile pe baza de conturi curente postale;

servicii logistice, care combina livrarea si/sau depozitarea cu alte functiuni decat cele postale;

activitatile relevante referitoare la exploatarea unei regiuni geografice in scopul: explorarii sau extractiei de petrol, gaze, carbune sau alti combustibili solizi; punerii la dispozitia transportatorilor aerieni, maritimi sau fluviali a aeroporturilor si a porturilor maritime sau fluviale ori a altor terminale de transport.

1.10 Prezentarea regulilor aplicabile pentru incheierea contractului de parteneriat public privat

Un contract de parteneriat public-privat se refera la realizarea unui singur proiect de parteneriat public-privat, cu realizarea tuturor elementelor din cadrul acestuia.

Elementele de baza ale unui proiect de parteneriat public-privat sunt, dupa caz:

http://www.vasslawyers.eu/ro/noutati-legislative/achizitii-publice-ppp-pfi/legea-parteneriatului-public-privat-aliniata-la-cerintele-europene/ORD%20GUV%2031%202002%200



21

initierea; finantarea; proiectarea; construirea/realizarea; reabilitarea/modernizarea; intretinerea, managementul/operarea; derularea de operatiuni comerciale; transferul proiectului catre partenerul public la finalizarea acestuia.

Regulile generale obligatorii care se iau in considerare pe tot parcursul etapelor de initiere, negociere si finalizare a unui contract de parteneriat public-privat sunt:

in cazul unui proiect de parteneriat public-privat, partenerii colaboreaza in mod obligatoriu in baza unor raporturi contractuale;

diviziunea responsabilitatilor, a valorii de finantare si a riscurilor sunt convenite prin contract;

pe parcursul derularii unui contract de parteneriat public-privat, drepturile si obligatiile corelative ale partenerilor nu pot fi cesionate;

bunurile ce fac obiectul contractului de parteneriat public-privat pot fi considerate nonactive, conform reglementarilor contabile, nationale si europene in vigoare, in functie de modalitatea de repartitie a riscurilor in cadrul proiectului; aceeasi regula se aplica corespunzator si fluxurilor de numerar ce fac obiectul contractului de parteneriat public-privat;

pe perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, activele implicate in proiect sunt clasificate ca nonactive si nu vor fi inregistrate in situatia financiara trimestriala si anuala a partenerului public implicat; pe perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, aceste active vor fi inregistrate in balanta de verificare si situatia financiara anuala ale companiei de proiect, cu respectarea prevederilor Legii.

1.11 Prezentarea structurii unui contract de parteneriat public privat

Contractul de parteneriat public-privat este structurat pe două secţiuni: a) condiţii generale, care cuprind termenii generali, specifici şi comuni. În această secţiune diferitele elemente agreate între partenerul public şi investitorul privat se formulează din punct de vedere legal;

b) condiţii tehnice, care prevăd condiţiile de realizare a proiectului public-privat, se identifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanţare, construcţie, operare, profit,etc.



22

Principalii actori in aceste parteneriate publice private sunt: Sector public: reprezentat printr-o autoritate a adminstratiei publice, care contribuie in realizarea parteneriatului prin subventii, investitii de capital in infrastructura, terenuri (transfer de proprietate, concesionare) legislatie (planificare fizica, expropiere), imprumuturi si garantii;

Conform ART. 8 lit a si b din L 178/2010 privind parteneriatul public privat este partener public, în sensul prezentei legi:

a) oricare organism al statului, autoritate publica sau institutie publica, care actioneaza la nivel central, regional ori local;

b) oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care:

este finantat, in majoritate, de catre un partener public, astfel cum este definit la lit. a), ori de catre un organism de drept public;

se afla in subordinea ori este supus controlului unui partener public, astfel cum este definit la lit. a), sau unui alt organism de drept public;

are in componenta consiliului de administratie/organului de conducere ori de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia, numiti de catre un partener public, astfel cum este definit la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public;

c) oricare asociere formata din unul sau mai multi parteneri publici dintre cei mentionati mai sus.

Sector privat, inclusiv sectorul neguvernamental (ONG-urile), care contribuie la realizarea parteneriatului prin cunostinte manageriale, investitii de capital, chirii, abilitatea de a mobilize anumiti actori. Cu alte cuvinte, parteneriatele combina, in general, resurse si know-how-uri pentru beneficiul comun al tuturor partenerilor. Investitorul privat este orice persoana juridica sau asociere de persoane juridice, romana sau straina, care este dispusa sa asigure finantarea pentru una sau mai multe dintre etapele unui proiect de parteneriat public-privat. Dintr-o perspeciva ingusta, in cadrul contractului PPP, exista doar doi parteneri.In realitate, exista parti aditionale, care trebuie sa aiba calitatea de “partener” in cadrul PPP, angajatii si beneficiarii serviciilor.Desi parteneriatele pot fi organizate de catre oricine din cadrul comunitatii, administratia publica locala va avea intotdeauna un rol important in organizarea si activitatea lor. Ideea principala a parteneriatului public privat pentru administratia publica este ca ea



23

(administratia publica) ramane pe pozitia de conducere si control,de reprezentare si protejare a interesului general, in timp ce cedeaza gestionarea si livrarea efectiva a serviciului public celor ce o pot face mai bine si mai eficient. Parteneriatele intre sectorul public si privat evidentiaza mediul social,politic si de afaceri din cadrul comunitatii cu urmatoarele trasaturi caracteristice:

- avem unul sau mai multi parteneri implicati - partenerii lucreaza impreuna pentru realizarea unui obiectiv comun - colaborarea se realizeaza intr-un cadru organizational realizat de partile implicate - fiecare parte isi pastreaza propria identitate,participa cu resurse proprii, isi asuma

riscurile proiectului si impart profiturile, in concordanta cu participarea fiecaruia. Un parteneriat se poate realiza in bune conditii daca exista un angajament clar din partea factorilor de decizie, astfel persoanele cu putere de decizie din administratie trebuie sa se implice in mod activ, sa sprijine conceptul de PPP si trebuie sa asigure coordonarea si conducerea fiecarui proiect de parteneriat.Un conducator care cunoaste accest tip de parteneriat poate sa reduca eventualele efecte negative, datorate unei comunicari gresite sau incorecte, privind perceptiile gresite in legatura cu rezultatele asteptate si cu beneficiile unui proiect aflat in derulare. 1.12 Justificarea deciziei de realizare a unui proiect din punct de vedere economic

Statul peste tot in lume este intr-un echilibru instabil, modul sau de functionare trebuie sa fie imbunatatit,relatia cu intreprinderile regandita si influenta sa asupra gestiunii directe a economiei regandita.

Construirea pietei unice creste nevoia unei retele de transport si, de aceea, liberalizarea sectoarelor economice implica o scadere a preturilor sau a tarifelor si o crestere a nevoilor, acest fenomen fiind evident in special in telecomunicatii si in sectorul energetic. La nivel international in special in tarile in curs de dezvoltare, nevoile ce tin de infrastructura sunt la fel de evidente si datorita cresterii populatiei si a cresterii economice a anumitor tari.Constrangerile bugetare sunt de asemenea natura in majoritatea tarilor incat, uneori, nu este posibila nici cresterea impozitelor si nici apelarea la noi imprumuturi.Aceasta pozitie este adesea contrazisa de argumentul conform caruia costul finantarii private este mai mare decat al unei finantari publice, garantate implicit sau explicit de stat.

Astfel cand analizeaza finantarea privata, anumiti alesi sau responsabili ai adminstratiilor dau inapoi atunci cand constata ca crearea unei societati private cu transferul unor riscuri catre anumiti investitori duce la cresterea finantarii din mai multe cauze acestea repercutandu se asupra utilizatorului.Este adevarat ca remuneratia asteaptata de catre un investitor este mai ridicata decat cele din alte forme de finantare, deoarece aceasta analiza de prim grad duce



24

adesea la respingerea finantarii private ca fiind prea scumpa pentru utilizator.Daca in loc sa ne oprim la acea prima analiza a “supracosturilor” finantarii private realizam un bilant mai global, constatam ca acesta este pozitiv.Trebuie sa luam in calcul nivelul de indatorare a multor persoane publice, dar si consecintele castigurilor pe care intreprinderile nu le au.

Recurgerea la partenerii privati este mai degraba un raspuns echitabil.

Mecanismele care permit ca cel care plateste sa fie mai degraba utilizatorul decat contribuabilul raspund cautarii unei oarecare echitati.In fapt persoanele care nu folosesc drumurile nu doresc neaparat sa plateasca pentru construirea infrastructurii rutiere, a podurilor sau a tunelelor.Doar utilizatoruleste cel care plateste prin intermediul taxelor de intrare pe autostrada sau a unor taxe specifice.Aceste mecanisme permit limitarea cheltuielilor publice si reafectarea lor pe atributiile specifice statului.

Recurgerea la partenerii privati este un raspuns tehnic.

Sectorul privat poate, in anumite cazuri, sa detina cunostinte si experienta de care nu beneficiazasectorul public.Intreprinderile pot mobiliza cei mai competenti parteneri in specialitatea lor cu intentia de a si lua angajamente intr-un mod solidar prin regrupare, ceea ce interventia izolata a persoanelor publice nu permite.Pe de alta parte, aceste cunostinte nu sunt folosite la toata capacitatea lor in mecanisme de piete publice in care I se cere intreprinderi sa realizeze o prestatie determinata si definita in prealabil.Aceste mecanisme permit de fapt, persoanelor private sa gaseasca o plata a ideilor lor prin punerea in practica a acestora.Intreprinderile ar fi mai putin motivate daca ar trebui sa se multumeasca cu un prêt platit de autoritatea publica, asa cum se intampla in cazul prestatorilor de servicii intelectuale.

Recurgerea la partenerii privati este un raspuns la ceea ce inseamna supletea gestiunii

Inca de la inceput trebuie precizat ca persoanele/firmele private nu au constrangerile la care sunt supuse cele publice.De exemplu, gestionarea personalului este mult mai supla pentru o intreprindere privata decat pentru o adminstratie,intrepriderile private au posibilitatea de a individualiza salariile, intreprinderile private au posibilitatea de a individualiza salariile, de a oferi promovari rapide, de a sanctiona sau de a concedia, de a folosi angajati temporari s.a., tot ceea ce adminstratiile nu pot face aceiasi suplete.Putem aplica acelasi rationament si in ceea ce priveste atribuirea achizitiilor publice, dar persoanele private nu trebuie, in principiu, sa se plieze formalitatilor greoaie si paralizante ale persoanelor publice. Situatia este aceeasi pentru contabilitatea publica, o sursa de lentoare si foarte greoaie in ceea ce priveste gestiunea unui proiect sau a unei activitati in timp ce contabilitatea private este mult mai flexibila.



25

Recurgerea la parteneri privati este un raspuns pentru ceea ce inseamna eficienta gestiunii.

Dincolo de lipsa de suplete si de formalismul ce decurge din legi si reglementari, adminstratiile si persoanele publice nu beneficiaza de dinamismul intreprinderolor private.Cautarea beneficiului si contextul concurential incita intreprinderile sad ea dovada de rigoare in gestiune si favorizeaza inovatia tehnologica sau “manageriala”.

Gestionarea inventiilor se face de asemenea, mult mai rational atunci cand ea este efectuata de intreprinderi, in masura in care concurenta pe pietele de capital si constrangerile legate de returnarea investitiilor favorizeaza o alocare optima a resurselor.Castigurile legate de recurgerea la pertenrul privat ar putea reprezenta 10% pana la30% din costul proiectului si din costurile de exploatare.

Recurgerea la parteneri private este un mijloc de a testa validitatea economica si financiara a proiectului.

Un proiect care nu este coerent din punct de vedere economic si financiar nu va atrage atentia operatorilor privati.Interventia sectorului privat va putea permite, pe de o parte, descoperirea riscurilor-care sunt cel mai adesea mascate in cazul proiectelor conduse de autoritatile publice- sip e de alta parte rationalizarea proiectelor pentru a determina modalitatiile si conditiile optime pentru contributia publica.

1.13 Principiile de baza ale parteneriatului public privat

Principiile de baza ale parteneriatului public-privat sunt:

nediscriminarea; tratamentul egal; transparenta; proportionalitatea; eficienta utilizarii fondurilor; asumarea raspunderii.

Nediscriminarea-asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice investitor privat, indiferent de naţionalitate sau cetăţenie, să poată participa la procedura de



26

selecţie pentru atribuirea unui contract de parteneriat public-privat şi să aibă şansa de deveni contractant.

Egalitatea de tratament - stabilirea şi aplicarea oricând pe parcursul procedurii de încheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţi investitorii privaţi, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a participa la procedura de selecţie şi de a deveni contractant;

Potrivit Jurisprudentei constante a Curtii Europene de Justitie “principiul general al egalitatii de tratament, adica interdictia discriminarii pe temeiul nationalitatii reprezinta unul din principiile fundamentale ale dreptului comunitar.Acest principiu impune interdictia de tratament diferit pentru situatiile asemanatoare, in cazul in care diferenta de tratament nu este justificata de motive obiective.

Curtea Europeana de Justitie a apreciat ca aplicarea acestui principiu implica faptul ca autoritatea contractuala este liber sa aleaga procedurile de formare a ofertei si de fixare a cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca ofertantii, impreuna cu diveresele etape ale procedurii.Daca, in anumite situatii, autoritatile contractante nu au posibilitatea definirii necesitatilor proprii in termini tehnici suficient de precisi, acestea vor solicita oferte alternative susceptibile de a aduce solutii diferite unei probleme exprimate in termeni generali.

Transparenta_ aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat;

Toate statele membre au instituit reguli si practici administrative in materia parteneriatelor publice private care precizeaza ca organismele care doresc sa atribuie administrarea unei activitati economice unui tert trebuie in scopul asigurarii unui minim de transparenta, sa faca publica intentia lor, urmand modalitati potrivite.In general alegerea acestor modalitati revine autoritatilor contractante. CEJ a afirmat ca principiul transparentei reprezinta un corolar al principiului egalitatii care vizeaza asigurarea efectului util al garantarii unor conditii de concurenta loiala.

Proporţionalitatea - asigurarea corelaţiei juste între scopul urmărit de partenerul public, obiectul contractului de parteneriat public-privat şi cerinţele solicitate, în sensul existenţei echilibrului între obiectivul urmărit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat şi cerinţele reale, între cerinţele reale şi condiţiile impuse investitorului privat, precum şi între criteriile de selecţie şi clauzele contractuale;



27

Acest principiu este recunoscut prin Jurispudenta Curtii Europene ca facand parte din principiile generale ale dreptului comunitar, el impunandu se in mod egal autoritatilor nationale in aplicarea dreptului comunitar autoritatile nationale dispunand de o marja discretionara insemnata.Principiul proportionalitatii impune ca orice masura aleasa sa fie necesara si potrivita in privinta obiectivului urmarit.Prin urmare, in alegerea masurilor adoptate de catre un stat membru trebuie sa apeleze la acelea care implica cele mai reduse perturbatii pentru exercitarea unei activitati economice. Aplicarea acestui prinipiu parteneriatelor publice private lasa loc autoritatilor contractante sa defineasca orice masura aleasa astfel incat aceasta sa fie necesar si potrivita obiectivului fixat.

Eficienţa utilizării fondurilor - aplicarea procedurilor de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat şi utilizarea de criterii trebuie să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obţinerii rezultatului urmărit, luând în considerare şi efectele concrete preconizate a se obţine în domeniul social şi în cel al protecţiei mediului şi promovării dezvoltării durabile;

Asumarea răspunderii-determinarea clară a sarcinilor, responsabilităţilor părţilor implicate în procesul de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparţialităţii, independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Capitolul II Pregatirea documentatiei de selectie

2.1 Tipuri de comisii conform reglementarilor legale

In cadrul procesului de atribuire si incheiere a unui contract de parteneriat public privat legea 178/2010 privind parteneriatul public privat reglementeaza diferite tipuri de comisii :

a)comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie/ a ofertelor care are drept rol selectarea candidatilor cu care urmeaza a se semna acordurile de proiect

b)comisia de negociere cu investitorii privati selectati pentru semnarea acordului de proiect;

2.2. Redactarea normelor interne de functionare a comisiilor specific

Partenerul public asa cum este definit la art.8 lit a si b din lege va elabora şi aproba normele proprii pentru înfiinţarea comisiilor, elaborarea criteriilor şi derularea etapelor de



28

definire a proiectului public-privat şi de selecţie a investitorilor privaţi. Normele au la bază reglementările legii parteneriatului public privat şi ale actelor normative în domeniu, elaborate de instituţiile competente.

2.3 Numirea comisiilor specifice si a membrilor acestora

Partenerul public numeşte următoarele comisii:

a) comisia de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare ale investitorilor privaţi;

b) comisia de negociere cu investitorii privaţi selectaţi şi cu care s-au semnat acorduri de proiect, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv.

a) Comisia de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare este formată din minimum 5 membri din cadrul experţilor şi specialiştilor partenerului public şi, după caz, membrii autorităţilor deliberative/organelor de conducere, membri ai executivului partenerului public definit la art. 8 din Legea nr. 178/2010, precum şi orice altă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, în calitate de expert cooptat, care nu se află în conflict de interese, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Rolul comisiei de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenţie şi a documentelor însoţitoare este acela de a analiza şi selecta investitorii privaţi, care participă la procedura de selecţie în vederea semnării contractului de parteneriat public-privat sau a acordului de proiect, după caz.

În situaţia în care la evaluare se prezintă un singur candidat, comisia analizează în baza criteriilor de evaluare aprobate documentaţia prezentată de acesta şi, în cazul în care aceasta îndeplineşte condiţiile de selectare, se semnează acordul de proiect şi se continuă, conform legii, etapa de negociere.

b) Comisia de negociere.

Pentru selecţia partenerilor privaţi cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numeşte o comisie, care poate fi aceeaşi sau poate fi schimbată/modificată şi pentru etapa de


























29

negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

Comisia de negociere are drept rol derularea negocierilor cu fiecare candidat selectat pentru aceasta etapa, in vederea stabilirii partenerului privat care depune oferta finala si cu care se semneaza contractul de PPP. Negocierea conditiilor de realizare a proiectului public privat, a clauzelor contractului si a anexelor sale se face numai in limitele mandatului acordat comisiei de negocieri de catre conducatorul partenerului public.Comisia are obligatia de a redacta o minuta de negociere dupa desfasurarea fiecarei sedinte de negociere, ce va cuprinde aspectele discutate, precum si rezultatul obtinut in cadrul negocierii. Partenerul public este obligat sa pregateasca si s a comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte obtinute in urma procedurii de negociere.

2.4 Monitorizarea activitatii comisiilor

Coordonarea şi monitorizarea centralizată a derulării proiectelor de parteneriat public-privat se realizează de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor.

2.5 Atributiile comisiilor specifice

Atribuţiile comisiei de evaluare sunt următoarele:

a)deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta;

b) verificarea îndeplinirii criteriilor de selecţie/calificare de către investitorii privaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentul ataşat;

c)realizarea selecţiei/preselecţiei investitorilor, dacă este cazul;

d)realizarea dialogului cu investitorii privaţi, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

e)verificarea propunerilor tehnice prezentate de investitorii privaţi, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din studiul de fundamentare sau din documentul ataşat;

f)verificarea propunerilor financiare prezentate de investitorii privaţi;















30

g)stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;

h)stabilirea ofertelor admisibile;

i)aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentul ataşat, şi stabilirea ofertei câştigătoare;

j)în cazuri justificate, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;

k)elaborarea raportului procedurii de atribuire.

Comisia de negociere are rolul de a negocia cu fiecare candidat selectat pentru această etapă, pentru stabilirea partenerului privat care depune oferta finală şi cu care se semnează contractul de parteneriat public-privat.

2.6 Reglementari privind intocmirea documentatiei de selectie

Anuntul de intentie si Documentul atasat trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:

informatii despre partenerul public si proiectul de parteneriat public privat initiat

O scurta descriere a partenerului public initiator;o descriere sumara a proiectului public-privat;estimarea bugetara; propunerea de distributie a riscurilor de proiect; detalii privind categoria si tipurile de bunuri si servicii pe care trebuie sa le furnizeze investitorul in cadrul proiectului public privat; calendarul estimativ al proiectului; principiile comerciale aplicabile in derularea proiectului;

detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intentie pentru selectarea investitorilor cu care se vor incheia acordurile de proiect

Experienta investitorului in realizarea de proiecte similare ; balanta capacitatilor si expertizei persoanei juridice ;capacitatea investitorului de a indeplini cerintele financiare si tehnice ale proiectului public privat;probitatea persoanei juridice sau dupa ca z, a fiecarui membru in asociatia de investitori demostrata prin modul in care a asigurat anterior finantarea unor investitii semnificative.

termenii si conditiile generale ale documentului atasat










31

O declaratie a autoritatii publice, potrivit careia aceasta isi rezerva in mod unilateral si incontestabil dreptul de a nu continua proiectul de PPP, cu argumente justificative concrete, in oricare din fazele care se desfasoara inainte de depunerea de catre investitor a ofertei finale rezultate din negociere;declararea faptului ca autoritatea publican u va rambursa niciunuia dintre investitorii participanti la selectie costurile realizate de acestia ca urmare a pregatirii scrisorilor de intentie sau altor activitati desfasurate pe timpul negocierilor; detalii privind modul in care sunt protejate drepturile de proprietate intelectuala mentionate in scrisoarea de intentie si anexele sale; declararea faptului ca partenerul public nu are intentia de a da nici un fel de relatii privind documente sau informatii extrase din dosarele celorlati ofertanti, ci numai date referitoare la propria oferta;

formatul, data limita si locul primirii scrisorilor de intentie si informatiile pe care investitorii trebuie sa le prezinte in oferta;

Detalii privind investitorul; o imagine generala a propunerii de abordare a proiectului de PPP; informatii privind expertiza si capacitatea investitorului si de asemenea justificarea posibilitatii de satisfacere a cerintelor proiectului;detalii privind situatia financiara a fiecarui membru al asociatiei de investitori precum si posibilele surese financiare daca este cazul;informatii privind cerintele de confidentialitate si eventualele posibile conflicte de interes; confirmarea ca nici investitorul si nici membrii asociatiei de investitori nu au un conflict de interese actual sau potential; dovada capacitatii investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.

2.7 Proceduri de obtinere a aprobarilor departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor verifică fiecare anunţ de selecţie sau altă documentaţie complementară transmis/transmisă de către partenerul public pentru publicare în SEAP şi în JOUE, după caz.

Avizul primit pentru publicare în SEAP şi/sau JOUE nu exonerează partenerul public de răspunderea privind respectarea prevederilor legale in domniul parteneriatului public privat.

2.8 Reguli, proceduri de publicare a documentatiei de selectie in SEAP si JOUE

Anunţul de selecţie se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene(JOUE). Publicarea în JOUE este obligatorie în toate situaţiile în care valoarea estimată a contractului de



32

parteneriat public-privat care urmează să fie realizat este egală ori mai mare decât echivalentul în lei al pragurilor prevăzute la art. 5^1 alin. (1) care sunt:

a) echivalentul în lei al sumei de 125.000 euro, fără TVA, pentru bunuri şiservicii; b) echivalentul în lei al sumei de 4.845.000 euro, fără TVA, pentru lucrări. Transmiterea spre publicare a anunţurilor către operatorul SEAP se realizează numai prin mijloace electronice.

Orice altă modalitate privind publicarea anunţului de selecţie şi a documentului ataşat în afara celei prevăzute in lege, inclusiv orice modificări aduse acestora, nu este permisă.

Documentul atasat va cuprinde descrierea proiectului, a serviciilor necesare,a programului de implementare, a cerintelor de capacitate, a criteriilor si modalitatilor de evaluare si selectie a investitiilor interesate.

Anunţurile pentru care Legea nr. 178/2010, impune obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se redactează de partenerul public într-o limbă oficială a Uniunii Europene, cu respectarea prevederilor şi formelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în conformitate cu directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi Consiliului.

Anunţurile publicate în SEAP nu trebuie să cuprindă alte informaţii decât cele cuprinse în anunţurile publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data la care anunţul a fost trimis către Comisia Europeană.

2.9 Verificarea publicarii documentatiei de selectie in SEAP si JOUE

După transmiterea anunţurilor către operatorul SEAP, UCCPPP are obligaţia de a verifica anunţurile respective din punctul de vedere al respectării regulilor formale de completare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii acestora în SEAP.

UCCPPP are obligaţia ca în termenul de 5 zile lucratoare să comunice operatorului SEAP acceptul de publicare sau respingerea publicării anunţului.





















33

În cazul în care UCCPPP constată, în cursul verificării anunţului transmis de partenerul public către operatorul SEAP, că în forma sau în conţinutul acestuia există erori ori omisiuni, aceasta are obligaţia:

a)de a comunica operatorului SEAP respingerea publicării anunţului;

b)de a informa partenerul public asupra deciziei de respingere a publicării anunţului, motivând decizia respectivă şi indicând modul în care erorile pot fi remediate.

Anunţurile transmise ulterior remedierii erorilor sunt considerate anunţuri noi şi fac obiectul tuturor regulilor de transmitere şi verificare prevăzute în prezentele norme.

În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, partenerul public are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005.

Operatorul SEAP -nu are dreptul de a publica anunţul transmis de partenerul public sau de a-l transmite spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fără obţinerea acceptului de publicare emis de UCCPPP.

-are obligaţia de a asigura transmiterea anunţurilor spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în formatul standard adoptat de Comisia Europeană şi în termen de cel mult două zile lucrătoare de la obţinerea acceptului de publicare.

-are obligaţia de a publica anunţul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, dar în niciun caz înainte de data transmiterii acestuia spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă prevederile Legii nr. 178/2010, cu modificările şi completările ulterioare, impun această obligaţie.

Atunci când stabileşte perioadele-limită pentru depunerea ofertelor/scrisorilor de intenţie, partenerul public are obligaţia de a lua în calcul şi marja de timp de 7 zile lucrătoare, necesară pentru verificarea anunţurilor de către UCCPPP şi pentru transmiterea acestora către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către operatorul SEAP.




























34

CAPITOLUL III Selectarea partenerului privat

3.1 Mecanismul de inregistrare a ofertelor conform prevederilor legale

De la data transmiterii anuntului de selectie si pana la data limita de depunere a ofertei trebuie sa treaca cel putin 22 de zile si, respectiv 52 de zile, pentru contractele a caror valoare este peste pragurile prevazute de art. 5 indice 1alin 1 din lege, in cazul alegerii procedurii deschise. De la data trimiterii anuntului de intentie si pana la data limita de depunere a scrisorilor de intentie trebuie sa treaca cel putin 22 de zile si, respectiv, 37 de zile, pentru contractele a caror valoare este peste pragurile prevazute de art.5 indice 1 alin 1 din lege, in cazul alegerii procedurii dialogului competitiv.

Termenul curge de la data trimiterii anuntului de selectie in cazul ambelor proceduri.De asemenea, legea prevede posibilitatea solicitarii de clarificari la anuntul de selectie si la documnetul atasat, cu maxim 6 zile inainte de depunerea ofertelor sau dupa caz, a scrisorilor de intentie, precum si publicarea acestor clarificari in SEAP. Aceste clarificari nu pot avea ca effect modificarea elementelor fundamentale ale ofertei sau dupa caz a scrisorilor de intentie, precum si publicarea acestor clarificari in SEAP. Aceste clarificari nu pot avea ca effect modificarea elementelor fundamentale ale ofertei sau ale termenilor esentiali ai contractului si nici distorsionarea concurentei.

Partenerii publici care au atribuit un contract de parteneriat public-privat trimit un anunţ privind rezultatele procedurii de selecţie în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea contractului, ce se va publica în SEAP şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz, în aceleaşi condiţii în care se publică şi anunţul de selecţie.

3.2 Modalitati de abordare a ofertelor intarziate

Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor şi a cererilor de participare, autorităţile contractante ţin seama în special de complexitatea contractului şi de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor stabilite în prezentele norme.

În cazul în care, indiferent de motiv, anumite documente sau informaţiile suplimentare, deşi solicitate în timp util, nu au fost furnizate în termenele prevazute de lege sau în care ofertele/scrisorile de intenţie nu pot fi formulate decât în urma unei vizite la faţa locului, termenele de primire a ofertelor/scrisorilor de intenţie sunt prelungite astfel încât toţi investitorii privaţii să poată avea acces la toate informaţiile necesare pentru formularea ofertelor/scrisorilor de intenţie.
















35

În cazul în care devine necesară prelungirea termenului de depunere a ofertelor, partenerul public are obligaţia de a preciza această modificare printr-o erată la anunţul de selecţie, care trebuie însă publicată cu cel puţin 3 zile înainte de data anunţată iniţial pentru deschiderea ofertelor.

3.3 Mecanismul de analizare a ofertelor

Comisia de evaluare are dreptul de a analiza şi evalua documentele depuse de investitorii privaţi, individual şi/sau în şedinţe comune, însă orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin două treimi dintre membrii săi. Comisia de evaluare are obligaţia să întocmească înscrisuri prin care se formalizează deciziile adoptate în cadrul procesului de evaluare şi selecţie.

Votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei oferte.

In situaţia in care exista divergente de pareri intre membrii comisiei de evaluare, conducătorul partenerului public sau, după caz, preşedintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei câştigătoare. În cazul în care comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală ce se ataşează la raportul procedurii de atribuire.

Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Comunicarea transmisă în acest sens către investitorul privat trebuie să fie clară, precisă şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.

În cazul în care investitorul privat nu transmite în perioada precizată de comisia de evaluare clarificările/răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicaţiile prezentate nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată neconformă.






























36

În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă. Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea:

pot fi încadrate în categoria viciilor de formă ori erorilor aritmetice; sau reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului,

indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului investitorilor privaţi participanţi la procedura de selecţie.

În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă, cu excepţia situaţiei in care este vorba de o eroare.

Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice sau viciile de formă numai cu acceptul investitorului privat. În cazul în care investitorul privat nu acceptă corecţia acestor erori/vicii, oferta sa va fi considerată neconformă.

Erorile aritmetice se corectează după cum urmează:

a)dacă există o discrepanţă între preţul unitar şi preţul total, trebuie luat în considerare preţul unitar, iar preţul total va fi corectat corespunzător;

b)dacă există o discrepanţă între litere şi cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.

Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de investitorul privat ori a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de selecţie.

Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi ofertele neconforme. Si de a stabili oferta castigatoare dintre ofertele admisibile.

Evaluarea ofertelor se realizeaza prin acordarea pentru fiecare oferta a unui punctaj acordat prin aplicarea unui algoritm de calcul stabilit. In ordinea descrescatoare a punctajului acordat comisia de evaluarea trebuie sa stabileasca clasamentul pe baza caruia se stabileste oferta
































37

castigatoare.Compararea preturilor prevazute in propunerile financiare ale investitorilor privati se face la valoarea fara TVA.

3.4 Criterii/proceduri de evaluare

Procedura deschisa –pe baza criteriilor de evaluare elaborate de comisia de evaluare in faza administrativa a procedurii, anterioara publicarii anuntului, este intocmit raportul de evaluare, sunt ierarhizati investitorii si este desemnata oferta castigatoare.

Legea parteneriatului public privat, cu modificarile si completarile ulterioare prin prevederile art.18 alin 2 lit k , prevede obligatia comunicarii unei decizii motivate cuprinzand rezultatelor respingerii ofertei catre fiecare investitor participant, cu aratarea ofertei selectate si declararea termenului exact de asteptare de minim 10 zile de la comunicarea rezultatului procedurii.Ca urmare a modificarilor aduse prin OUG nr.86/2011 in acest moment procedural este obligatorie si publicarea anuntului de atribuire a contractului, cu respectarea anuntului prevazut in anexa legii.Acest termen, prevazut de art.22 alin (1) din Legea nr.178/2010, astfel cum a fost modificta de OUG nr.39/2011 este obligatoriu pentru parti, nerespectarea lui fiind sanctionata cu nulitatea absoluta expresa prevazuta in art 22 alin(2) din Legea 178/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Procedura dialogului competitiv se deosebeste de procedura deschisa in primul rand prin faptul ca pe langa criteriile de evaluare sunt prevazute si criteriile de negociere cu investitorii private, pe baza carora, intr-o prima faza, se vor selecta cateva scrisori de intentie ale investitorilor care vor fi selectati pentru negocierea si semnarea acordului de proiect.In a doua faza, pentru negocierea acordului de proiect , investitorii privati selectati vor fi convocati in scris si simultan, conform dispozitiilor art.18 alin (7) lit m din Legea nr.178/2010, astfel cum a fost modificata prin OUG nr.39/2011, numarul minim de candidate fiind trei.

Dupa semnarea acordului de proiect, se intra in urmatoarea faza de negociere, a formei si clauzelor contractuale de parteneriat public-privat, in vederea depunerii de catre investitori a ofertei finale.Data limita de depunere a ofertei finale va fi publicata in SEAP intr-un termen de 5 zile de la terminarea negocierilor cu toti candidatii, pentru contracte cu o valoare mai mica sau egala cu 125000 euro fara TVA si de 10 zile pentru celelalte.

Dupa prezentarea ofertei finale comisia va intocmi raportul de evaluare, va desemna castigatorul si va comunica in scris decizia de selectie, insotita de explicarea in rezumat a



38

motivelor respingerii candidatului fata de care se face comunicarea si specificarea exacta a termenului de asteptare.Incheierea contractului de parteneriat public privat cu participantul declarat castigator dupa expirarea termenului de asteptare inchide procedura de atribuire.

Partenerul public are dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţie referitoare numai la:

a)situaţia personală a investitorului privat;

b)capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;

c)situaţia economică şi financiară;

d)capacitatea tehnică şi/sau profesională;

e)standarde de asigurare a calităţii;

f)standarde de protecţie a mediului.

Aceste criterii reprezinta reprezinta elementele de baza pentru elaborarea si aprobarea de catre partenerul public a propriilor norme de selectie pentru proiectul de PPP initiat.

3.5 Conditii de anulare a procedurii de evaluare

Partenerul public are dreptul de a anula procedura de selectie in urmatoarele situatii:

au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme; nu a fost depusă nicio ofertă ori au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare,

nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare;

abaterile grave de la prevederile legislative afectează procedura de selecţie sau este imposibilă încheierea contractului;

ca urmare a deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor prin care se dispune eliminarea oricăror specificaţii tehnice, economice sau financiare din anunţul de selecţie, din documentul ataşat ori din alte documente emise în legătură cu procedura de selecţie.

3.6 Proceduri si mijloace de comunicare a deciziilor luate cu privire la incheierea parteneriatului public privat.

































39

Toate comunicările, precum şi toate schimburile de informaţii vor realizate, la alegerea partenerului public, prin poştă, prin fax sau pe cale electronică (e-mail).

Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie disponibile si nu trebuie sa limiteze accesul investitorilor privati la procedura de selectie.

Comunicările, schimburile de informaţii şi stocarea lor se realizează astfel încât să se asigure păstrarea integrităţii datelor şi confidenţialitatea ofertelor şi a scrisorilor de intenţie, precum şi faptul că partenerii publici analizează conţinutul ofertelor şi al scrisorilor de intenţie numai după expirarea termenului prevăzut pentru prezentarea lor.

Instrumentele utilizate pentru comunicarea pe cale electronică, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora trebuie să aibă un caracter nediscriminatoriu, să fie permanent disponibile publicului şi compatibile cu tehnologiile de informare şi de comunicare general utilizate.

3.7 Reguli pentru intocmirea anuntului de atribuire pentru contractele de parteneriat public privat

In cuprinsul anuntului de atribuire pentru contractele de parteneriat public privat trebuie incluse urmatoarele infornatii: 1. Denumirea şi adresa partenerului public 2. Procedurile de selecţie alese 3. Contracte de parteneriat public-privat de lucrări: natura şi dimensiunea prestaţiilor, caracteristicile generale ale lucrării Contracte de parteneriat public-privat de bunuri: natura şi cantitatea produselor furnizate, după caz, pe furnizor; numărul de referinţă din nomenclatorul CPV Contracte de parteneriat public-privat de servicii: categoria şi descrierea serviciului; numărul de referinţă din nomenclatorul CPV; cantitatea de servicii ce vor fi prestate 4. Data atribuirii contractului de parteneriat public-privat 5. Criterii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat 6. Numărul de oferte primite 7. Denumirea şi adresa câştigătorului sau câştigătorilor 8. Preţul contractului 9. Valoarea ofertei (ofertelor) reţinute sau a ofertei celei mai ridicate şi a ofertei celei mai scăzute luate în considerare în vederea atribuirii contractului de parteneriat public-privat














40

10. După caz, valoarea şi partea din contract care poate fi subcontractată unor părţi terţe 11. Data publicării anunţului de selecţie la contractul de parteneriat public-privat conform specificaţiilor tehnice de publicare 12. Data expedierii anunţului 13. Denumirea şi adresa organismului competent cu rezolvarea contestaţiilor şi, după caz, ale celui de mediere. Informaţii exacte privind termenele de depunere a contestaţiei şi, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obţine aceste informaţii 3.8 Forma si continutul acordului de proiect

Acordul de proiect este actul juridic, premergator contractului de PPP, incheiat intre partenerul public si investitor in vederea pregatirii contractului de PPP. Acordurile de proiect se incheie cu fiecare dintre investitorii care au fost selectati in urma primei etape a procedurii de stabilire a partenerului privat in ordinea stabilita de catre comisie de evaluare a scrisorilor de intentie si a documentelor insotitoare ale investitorilor privati interesati.

Acordul de proiect cuprinde urmatoarele:

1. termeni generali (definirea cu datele de identificare a partilor semnatare;stabilirea conditiilor de respectare a confidentialitatii ;durata valabilitatii acordului de proiect)

partenerul public (denumire, adresă, reprezentare)] denumit/denumită în continuare partenerul public, şi investitorul sau liderul asociaţiei de investitori (denumire, adresă, reprezentare)] denumit/denumită în continuare investitor.

durata acordului de proiect-intra in vigoare si inceteaza la data x indifferent daca partile finalizeaza sau nu negocierile ori daca partile ajung sau nu la incheierea unui contract

toate informaţiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele, prezentările, hărţile, planurile şi altele asemenea puse la dispoziţie investitorului de către partenerul public sunt şi rămân proprietatea exclusivă a partenerului public. Copierea, multiplicarea şi distribuirea lor de către investitor prin orice mijloace sunt strict interzise.

2. obligatiile si drepturile partilor

2.1.Obligaţiile si drepturile partenerului public:

http://idrept.ro/00137136.htm#do







41

a)să realizeze pe cheltuiala sa un studiu de prefezabilitate sau de fundamentare, care să reprezinte baza negocierii unui contract de parteneriat public-privat;

b)să furnizeze investitorului spre consultare rapoartele intermediare şi raportul final ale studiului de prefezabilitate sau de fundamentare;

c)să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare şi legale ale Proiectului;

d)să faciliteze accesul investitorului la orice date, informaţii, studii, statistici şi, în general, la orice document care ar putea clarifica oricare dintre aspectele tehnice, economice şi financiare ale Proiectului;

e)să sprijine investitorul în procesul de clarificare a statutului proprietăţilor care vor fi incluse în Proiect sau care facilitează accesul la acestea;

f)să întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare pentru bunul mers al negocierilor;

g)să respecte confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de autor generate de propunerile sau soluţiile oferite de investitor.

2.2 Obligaţiile si drepturile investitorului :

a)să numească o echipă de negociatori care să acopere aspectele tehnice, comerciale/financiare şi legale ale Proiectului şi să îi acorde acesteia depline puteri pentru a negocia;

b)să negocieze cu bună-credinţă şi în limita timpului fixat prin prezentul acord de proiect cadru;

c)să procure şi/sau să pună la dispoziţia partenerului public, la cererea acestuia sau din proprie iniţiativă, toate documentele disponibile pentru clarificarea oricărui punct de negociere;

d)să pună la dispoziţia partenerului public toate rezultatele vizitelor sale pe teren, ale măsurătorilor, inspecţiilor şi în general toate datele care, în opinia sa, ar putea întregi imaginea Proiectului;

e)să respecte confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de proprietate intelectuală generate de propunerile sau soluţiile oferite de partenerul public;





























42

f)să restituie toate studiile, documentele, rapoartele sau altele asemenea puse la dispoziţia sa de partenerul public;

g)să informeze imediat şi în scris partenerul public despre orice modificare a statutului său sau al asociaţilor şi subcontractanţilor săi, a poziţiei sale financiare, a apariţiei unui conflict de interese şi, în general, a oricărei situaţii care aduce o schimbare a elementelor incluse în scrisoarea de intenţie sau care ar prejudicia în vreun fel continuarea negocierilor.

3.Modalitatile de stingere a obligatiilor reciproce pe durata negocierilor, precum si termeni specifici (enumerarea principalelor criterii in baza carora se va desfasura negocierea)

4.Enuntarea respectarii pe perioada negocierii de catre parti, a principiilor prevazute la art.3 din L178/2010.

5.Stabilirea de principiu a valorii estimate a investitiei private care face obiectul negocierii;

6.Stabilirea de principiu a valorii determinate care face obiectul negocierii in vederea stabilirii concrete a acesteia prin contractul de PPP.

7.Clauze organizatorice 7.1. Părţile se angajează să analizeze şi să hotărască înfiinţarea unei companii de proiect.

Compania de proiect este definita drept societatea comerciala rezidenta in Romania, avand ca asociati sau actionari atat partenerul public, cat si pe cel privat, care sunt reprezentati in mod proportional in functie de participarea la proiectul de parteneriat public-privat, partenerul public participand cu aport in natura.

Compania de proiect se organizeaza si functioneaza conform legislatiei in vigoare, ca o societate comerciala al carei capital social este detinut de catre partenerul public si investitorul privat. Aceasta functioneaza pe toata perioada de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat si se lichideaza conform legii la data incheierii acestuia.

Intre compania de proiect si cei 2 parteneri se va incheia un contract de administrare pentru bunurile de patrimoniu incredintate spre administrare si un contract de servicii.

Compania de proiect are ca obiect principal de activitate operarea si gestionarea, pe principii economice, conform legii si statutului propriu de infiintare si functionare, a tuturor etapelor de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat prin preluarea obligatiilor de la









43

partile contractante, precum si transferul bunului si serviciilor care fac obiectul acestuia, in beneficiul public, prin partenerul public. Pe toata perioada de functionare a companiei de proiect, aceasta nu poate sa isi schimbe obiectul de activitate si nu poate desfasura operatiuni economice in afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creata sau al dezvoltarii acestuia in folosul comunitatii.

Compania de proiect va fi condusa de un consiliu de administratie, in care cei 2 vor fi reprezentati proportional cu participarea la proiectul de parteneriat public-privat.

Compania de proiect nu are dreptul sa ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietate sau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public participa la proiectul de PPP, pe toata perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, si nici cu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract.

7.2 Părţile convin să negocieze actul constitutiv al noii societăţi şi să stabilească relaţiile dintre această companie şi părţi până la ajungerea la termen contractului de parteneriat public-privat. 8 Clauze speciale 8.1 Partenerului public nu i se poate cere rambursarea niciunui cost asociat direct sau indirect în legătură cu îndeplinirea prezentului acord de proiect cadru. 8.2 Toate informaţiile, studiile, documentele, sintezele, programele de computer, graficele, prezentările, hărţile, planurile şi altele asemenea puse la dispoziţie investitorului privat de către partenerul public sunt şi rămân proprietatea exclusivă a partenerului public. Copierea, multiplicarea şi distribuirea lor de către investitorul privat prin orice mijloace sunt strict interzise. 9. Alte clauze, stabilite în condiţiile legii 10. Limba acordului de proiect cadru: Limba care guvernează acordul de proiect cadru este limba română. 11. Scrisoarea de intenţie depusă şi asumată de investitorul privat în numele şi în contul tuturor asociaţilor şi subcontractanţilor săi este anexată la prezentul acord de proiect-cadru şi face parte integrantă din acesta.

Capitolul IV Negocierea contractului de parteneriat public-privat

4.1 Continutul standard al contractului de parteneriat public privat



44

Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat este structurat pe două secţiuni: a) condiţii generale, care cuprind termenii generali, specifici şi comuni. În această secţiune diferitele elemente agreate între partenerul public şi investitorul privat se formulează din punct de vedere legal; Informaţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind cel puţin următoarele elemente: a) părţile semnatare cu datele legale de identificare; b) scopul contractului; c) durata contractului; d) începerea contractului; e) drepturi de proprietate; f) confidenţialitate; g) drepturi de exploatare a bunului. (2) Condiţiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind cel puţin următorii termeni specifici: a) modul de încredinţare a realizării proiectului public-privat; b) valoarea de finanţare; c) moduri de finanţare; d) modalităţi de asigurare a libertăţii comerciale; e) modificări acceptabile în proiect; f) achiziţionarea de terenuri, dacă este cazul; g) modul de asigurare a unor drepturi de exclusivitate, dacă este cazul; h) formule compensatorii, dacă este cazul; i) regimul taxelor şi impozitelor; j) garanţii speciale; k) modalităţi de evidenţiere şi folosire a bunurilor private cu care partenerul public participă la compania de proiect; l) definirea unor garanţii financiare şi de risc valutar; m) interdicţii de substituţie a părţilor semnatare; n) monitorizarea proiectării, construcţiei şi exploatării proiectului public-privat, precum şi a celorlalte activităţi care fac obiectul contractului de parteneriat public-privat; o) dreptul utilizatorilor; p) cazuri de suspendare sau de încetare anticipată a contractului; q) proceduri de legătură şi comunicare; r) proceduri de revizuire a documentelor; s) stabilirea cotelor de participare ale partenerului public şi investitorului privat la compania de proiect;



45

ş) stabilirea duratei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat; t) condiţiile de înfiinţare a companiei de proiect; ţ) elementele de bază ale statutului companiei de proiect ca document de bază pentru înregistrarea societăţii comerciale rezultate; u) stabilirea bazei de calcul al amortismentelor; v) alte mecanisme de finanţare şi auditare financiară pe durata de funcţionare a proiectului public-privat; w) proceduri de urmărire a realizării obiectivelor proiectului public-privat; x) modul de recuperare a investiţiei de către fiecare parte la contract; y) modalitatea de transfer către partenerul public a bunului rezultat din proiectul de parteneriat public-privat la sfârşitul contractului; z) stabilirea unor angajamente specifice ale părţilor; aa) condiţiile de realizare ale studiului de fezabilitate; bb) clauze de retragere din proiect; cc) penalităţi pentru situaţia în care nu se îndeplinesc/respectă obiectivele/termenele/clauzele stabilite prin contract. Condiţiile generale cuprind, de asemenea, şi următorii termeni comuni: a) legislaţie aplicabilă; b) asigurarea proprietăţilor; c) încetarea contractului; d) forţă majoră; e) modalitatea de rezolvare a litigiilor. Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele aspecte financiare: a) capitalul investit sau, după caz, capitalul iniţial subscris şi vărsat; b) raportul debit-capital, dacă este cazul; c) rata de acoperire, dacă este cazul; d) capitalul de lucru; e) dividende, dacă este cazul; f) facilităţi de creditare stand-by, dacă este cazul; g) alte acorduri între acţionari; h) rata aplicabilă a dobânzilor; i) valutele împrumuturilor şi sursele de finanţare. (2) Condiţiile tehnice cuprind următoarele clauze de construcţie sau modernizare, după caz: a) standarde şi specificaţii; b) durata de viaţă proiectată; c) durata maximă de construcţie sau modernizare;



46

d) metodele de punere în exploatare; e) standardele de calitatea a construcţiilor; f) achiziţia de materiale; g) caracteristicile construcţiilor; h) tehnologii aplicabile de construcţie; i) programul lucrărilor auxiliare, dacă este cazul; j) prescripţii temporare, garanţii şi precauţii constructive. (3) Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat cuprind următoarele clauze de exploatare şi operare: a) specificaţii de performanţă; b) cerere minimă; c) capacităţi de infrastructură; d) metode directe de măsurare a utilizării; e) garanţii; f) contabilitate, înregistrări şi acces la acestea; g) specificaţii de echipament; h) proceduri de control şi inspecţie; i) metode de operare. Condiţiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele clauze economico-financiare: a) nivelul taxelor/tarifelor percepute şi modul de percepere; b) perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife, dacă este cazul; c) frecvenţa şi criteriile de actualizare a taxelor/tarifelor, dacă este cazul; d) distribuţia de venituri, dacă este cazul; e) valuta veniturilor, dacă este cazul; f) garanţii pentru cererea minimă; g) structura tarifului, dacă este cazul; h) aranjamente bancare escrow, dacă este cazul.

4.2 Categorii de contracte subsecvente ale parteneriatului public privat

In functie de nivelul de implicare a investitorului privat, PPP-ul sepoate realiza prin urmatoarele tipuri de contracte:

proiectare-constructie-operare-transfer (PCOT) constructie-operare-dezvoltare-transfer (CODT) dezvoltare-intretinere-operare-transfer(DIOT)



47

constructie-operare-transfer (COT) reabilitare-operare-transfer(ROT)

Contractele de tip PCOT, CODT si COT se aplica in urmatoarele conditii:

pentru realizarea unui obiectiv public, de regula nou; obiectivul sa fie realizat de catre partenerul public in folosul comunitatii publice pe care o

reprezinta; daca lipsesc resursele financiare bugetare si/sau managementul profesionist in domeniul

de operare al obiectivului respectiv;

Contractele mentionate prezinta particularitati precum: investitorul privat are de regula, o cota de participare majoritara la compania de proiect si partenerul public adduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect bunuri aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatilor adminstrativ-teritoriale.

In cadrul acestor contracte, partile au urmatoarele obligatii:

Partenerul public:

identifica si defineste proiectul realizeaza studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, inclusiv proiectul tehnic

(proiectul tehnic se realizeaza in mod obligatoriu doar in cazul contractului de tip CODT);face anuntul de intentie; realizeaza si face public anuntul atasat

stabileste cuantumul, forma si modalitatile de partcipare la compania de proiect organizeaza procedurile de selectie si negocierea premergatoare incheierii contractului de

PPP; incheie contractul de PPP si receptioneaza bunul public la sfarsitul perioadei de derulare a

contractului

Investitorul privat:

partcipa la procedura de selectie organizata de catre partenerul public co o oferta preliminara;

daca este selectat pentru etapa de negociere semneaza acordul de proiect prezinta oferta finala din care vor rezulta modalitatile prin care se va implica in

proiect in fazele de finantare, cosntructie, dezvoltare sau modernizare, operare si intretinere a obiectivului realizat prin proiectul de PPP;



48

incheie proiectul de PPP rezultat in urma procedurii de negociere si face transferul bunului public la sfarsitul perioadei de derulare a contractului. Totodata investitorul privat poate sa perceapa tarife corespunzatoare pentru utilizarea de catre terti a bunului public pentru o perioada stabilita, investitorul avand posibilitatea de a si recupera investitia, finanta intretinerea si realize profit.Nivelurile de tarifare se stabilesc la finalul etapei de negociere prin oferta finala.

Contractele de tip DIOT si ROT

Contractul de tip DIOT se aplica in urmatoarele conditii:

pentru dezvoltarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie s ail dezvolte sis a il intretina in folosul comunitatii publice pe care o reprezinta;

daca lipsesc resursele financiare bugetare si managementul profesionist in domeniul de operare al obiectivului respectiv.

Contractul de tip ROT se aplica in urmatoarele conditii:

pentru reabilitarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sa l readuca la standarde moderne si s a il intretina in folosul comunitatii publice pe care o reprezinta;

daca lipsesc resursele finaciare bugetare si managementul profesionist in domeniul de operare al obiectivului respectiv.

4.3 Categorii de riscuri

Principalele categorii de riscuri sunt reprezentate de: a) riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse proiectului; b) riscul de proiectare şi construcţie; c) riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările; d) riscul asociat protecţiei mediului; e) riscul de finanţare; f) riscul apariţiei unei situaţii de forţă majoră; g) riscul operaţional şi al asigurării nivelului de performanţă; h) riscul schimbării legislative; i) riscul uzurii morale şi al necesităţii modernizării; j) riscul specific proiectului.



49

Dupa identificarea tuturor riscurilor partenerul public trebuie să evalueze şi să cuantifice posibilele urmări ale fiecărui risc, incluzând şi efectul oricărei succesiuni sau sincronizări a elementelor de risc.

Consecinţele apariţiei riscului pot fi directe sau indirecte. Consecinţele directe includ valoarea, timpul şi costurile ce depăşesc nivelul de bază al valorii estimate. Consecinţele indirecte apar din interacţiunea dintre riscuri diferite.

Toate riscurile identificate şi cuantificate trebuie incluse în valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat.

Riscul reţinut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul public în cadrul parteneriatului public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obţinându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificaţiilor de proiect, porţiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc. Factorii care pot diminua riscurile reţinute sunt:

a) abilitatea de a influenţa direct probabilitatea apariţiei unui risc;

b) colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare şi management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare Toate riscurile reţinute trebuie evaluate, cuantificate şi incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de partenerul public.

4.4 Tehnici si mecanisme de negociere

În cazul proiectelor complexe din punct de vedere tehnic şi/sau financiar, când partenerul public nu este în măsură să definească, din motive obiective, fără ajutor şi în avans, mijloacele tehnice care să îi satisfacă nevoile ori să facă aranjamentele financiare sau legale pentru proiect, acesta poate decide atribuirea contractului de parteneriat public-privat prin procedura de dialog competitiv, în măsura în care consideră că aplicarea unei proceduri deschise nu poate permite atribuirea contractului.

În procedura de dialog competitiv, partenerii publici pot limita numărul investitorilor privaţi corespunzători pe care îi vor invita să poarte un dialog, cu condiţia să fie disponibil un



50

număr suficient de investitori privaţi. Partenerii publici indică în anunţul de selecţie sau în documentul ataşat criteriile ori normele obiective şi nediscriminatorii pe care estimează că le vor utiliza, numărul minim de investitori privaţi pe care estimează că îi vor invita şi, după caz, numărul maxim. În orice caz, numărul de investitori privaţi invitaţi trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenta reala.

Partenerii publici invită un număr de investitori privaţi cel puţin egal cu numărul minim prestabilit. În cazul în care numărul de investitori privaţi care îndeplinesc criteriile de selecţie şi nivelurile minime este mai mic decât numărul minim, partenerul public poate continua procedura, invitând investitorul privat sau investitorii privaţi care au capacităţile solicitate. În cadrul aceleiaşi proceduri, partenerul public nu poate include alţi investitori privaţi care nu au depus o scrisoare de intenţie sau alţi investitori privaţi care nu au capacităţile solicitate. După ce a finalizat selecţia investitorilor privaţi, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un raport de evaluare unde vor fi stabiliţi investitorii privaţi selectaţi ce vor fi invitaţi la negocierea şi semnarea acordului de proiect, care se aprobă de către conducătorul partenerului public. Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri cu fiecare investitor privat admis, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, montajele financiare, problemele legate de cadrul juridic şi orice alte elemente ale viitorului contract. La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia de negociere are obligaţia consemnării problemelor discutate şi a aspectelor convenite într-un proces-verbal de şedinţă.

În cadrul dialogului, partenerii publici asigură egalitate de tratament pentru fiecare investitor privat. În special, partenerii publici nu prezintă în mod discriminatoriu informaţii care pot avantaja anumiţi investitori privaţi în raport cu ceilalţi. Partenerii publici nu pot dezvălui celorlalţi participanţi soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un investitor privat care participă la dialog, fără acordul acestuia. Partenerul public are dreptul de a derula dialogul şi în runde intermediare, care au ca scop reducerea succesivă a numărului de soluţii discutate, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) această posibilitate a fost prevăzută în documentul ataşat;

b) numărul participanţilor la dialog este suficient de mare, astfel încât o astfel de reducere să nu afecteze concurenţa reală.

Partenerul public are dreptul de a organiza, după ce în urma dialogului cu fiecare dintre investitorii privaţi au fost clarificate o parte dintre aspectele prevăzute la art. 54^40 alin. (1),



51

runde intermediare în care participanţii la dialog urmează să prezinte propuneri tehnice şi/sau financiare parţiale.

După finalizarea unei runde intermediare de reducere a numărului de participanţi la dialog, comisia de negociere are obligaţia de a elabora un nou raport, care se aprobă de către conducătorul partenerului public sau de persoana desemnată în acest scop. Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanţii rămaşi în competiţie după finalizarea rundei intermediare organizate anterior. Participanţii rămaşi în competiţie, odată admişi ca urmare a organizării unei runde intermediare, nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare ori atunci când depun oferta finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice şi/sau financiare parţiale pe care le-au prezentat, decât in sensul imbunatatirii acestora.

În cadrul ultimei etape a dialogului competitiv, investitorii privaţi trebuie să depună ofertele finale pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul etapei anterioare. Ofertele trebuie să cuprindă toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea proiectului.

Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat comisiei de negocieri de către conducătorul parteneruluipublic.

4.5 Modalitati de aplicare a structurii contractuale a parteneriatului public privat.

pentru realizarea unui obiectiv public, de regula nou; obiectivul sa fie realizat de catre partenerul public in folosul comunitatii publice pe care o

reprezinta; pentru dezvoltarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sa

il dezvolte si sa il intretina in folosul comunitatii publice pe care o reprezinta; pentru reabilitarea si intretinerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie sa

l readuca la standarde moderne si s a il intretina in folosul comunitatii publice pe care o reprezinta;

4.6 Consitenta fluxului de informatii si documente in cadrul contractului de parteneriat public privat

SEAP implementează şi operează la nivel naţional un nou flux informaţional specializat sub denumirea de "parteneriat public-privat", care asigură suportul electronic necesar publicării anunţului de selecţie şi a documentaţiei aferente asigurării transparenţei procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat.



52

Documentele principale care stau la baza proiectului de parteneriat public-privat sunt elaborate şi aprobate pe parcursul procedurii de alegere de către partenerul public a unui investitor privat interesat, împreună cu care înfiinţează compania de proiect. În principiu, după competenţele pe care le au conform legii partenerii publici, documentele respective se împart în următoarele 3 categorii:

I.Documente concepute şi elaborate de către partenerii publici (propuse pentru aprobare): 1.1Studiul de prefezabilitate si fundamnetare 1.2Documentul atasat si anuntul de selectie 1.3Criteriii de selectie grila de punctaj 1.4Forma cadru a aordului de proiect 1.5Criterii de negociere inclusiv partciparea, valoarea estimate 1.6Forma cadru a contractului final de PPP 1.7Contractul de PPP si anexele la contract 1.8 Alte documente

II.Documente care trebuie aprobate de partenerii publici competenti:

2.1Studiul de prefezabilitate si fundamnetare 2.2Documentul atasat si anuntul de selectie 2.3Criteriii de selectie grila de punctaj 2.4Forma cadru a aordului de proiect 2.5Criterii de negociere inclusiv partciparea, valoarea estimate 2.6Forma cadru a contractului final de PPP 2.7Contractul de PPP si anexele la contract 2.8.Alte documente

III. Documente care vor fi elaborate, după caz, de către investitorul privat sau compania de proiect: 3.1studiul de fezabilitate pentru proiectul de parteneriat public-privat; 3.2 planul de afaceri pentru perioada de derulare a contractului de parteneriatpublic-privat; 3.3.alte documente.

SEAP pune la dispoziţia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informaţii specializat, suportul tehnic necesar asigurării transparenţei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzând:

anunţul de selecţie



53

documentul ataşat anunţului de selecţie clarificări solicitate de investitorul privat conform art. 22 alin. (3) şi (4) termenul-limită pentru depunerea ofertelor finale conform art. 18 alin. (7) lit. p) anunţul de atribuire a contractului de parteneriat public-privat.

Capitolul V.Implementarea proiectului de parteneriat public privat

5.1 Atributiile UCCPPP

Atributiile Unitatii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public Privat pt fi enuntate astfel:

a)verificarea fiecarui anunt de intentie sau alta documentatie complementara transmisa de catre partenerul public pentru publicarea in Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , in cazul in care valoarea proiectului depaseste 5 milioane de euro;

b) in termen de doua zile de la data primirii anuntului de la SEAP, UCCPPP are obligatia fie sa emita catre operatorul SEAP acceptul de publicare penru anuntul respectiv, in cazul in care se constata erori/omisiuni de completare, informand totodata partenerul public asupra acestei decizii, precum si asupra modului in care eorile/omisiunile pot fi remediate;

c) elaboreza anual strategia nationala pentru promovarea si implementarea proiectului de parteneriat public privat si o supune aprobarii Guvernului;

d)urmareste, verifica si raporteaza periodic Guvernului punerea in aplicare a strategiei nationale pentru promovarea si implementarea proiecteleor de parteneriat public privat;

e) stabileste si promoveaza proceduri de identificare si realizare a proiectelor de parteneriat public privat si de sustinere a tuturor partenerilor publici definiti in cap.I Sectiunea a 4-a, Parteneri publici din Legea parteneriatului public privat nr.178/2010, in pregatirea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat;

f) stabileste si gestioneaza baza de date publica integrate, unica si actualizata a tuturor proiectelor de parteneriat public-privat anuntate precum si a celor in desafasurare sau finalizate;



54

g)actualizeaza si asigura mentinerea si functionarea sistemului de pregatire, colectare si management al informatiilor si datelor stattistice privind derularea contractelor de parteneriat public-privat la nivel central si local;

h)asigura promovarea conceptului si proiectului de parteneriat public privat;

i) elaboreaza, pe baza propriilor analize, si verifica documentele de sinteza referitoare la procesul de derulare a proiectelor de parteneriat public-privat;

j)partcipa prin reprezentanti, la invitatia partenerilor publici, conform prevederilor legale in vigoare, in cadrul comisiilor de evaluare si negociere constituite in vederea alegerii investitorului privat si semnarii contractului de parteneriat public privat cu acesta;

k) identifica si asigura difuzarea la nivel national a celor mai bune practici in domeniul parteneriatului public privat;

l)stabileste contracte si tine legatura pe teme de investitii prin proiecte de parteneriat public privat cu organisme guvernamentale si neguvernamentale, precum si cu investitori straini si autohtoni;

m)inlesneste contractul dintre investitori straini sau autohtoni si partenerii publici pentru realizarea in comun a unor proiecte in regim de parteneriat public privat;

n) poate reprezenta Guvernul roman in cadrul reuniunilor pe tema parteneriatului public privat organizate la nivel national sau international;

o)emite reglementari privind structura proiectelor de parteneriat public privat, avand in vedere impactul asupra nivelului creditarii din sectorul public, precum si asupra limitelor de imprumut la nivel national sau local;

p)monitorizeaza impreuna cu partenerii publici evolutia procesului de implementare a proiectelor de parteneriat public privat si coordoneaza actiunile necesare implementarii adecvate a acestora;

q) acorda asistenta de specialitate partenerilor publici si investitorilor interesati in toate fazele de derulare a unui proiect de parteneriat public privat;



55

r)asigura consultanta de specialitate necesara pentru infiintarea si functionarea in cadrul unor autoritati publice a unitatilor interne de coordonare a proiectelor de parteneriat public privat, organizate conform art.39 din Legea nr.178/2010.

Analizand aceste atributii cu art.1 si 2 din HG nr.405/2007 privind functionarea Secretariatului General al Guvernului se desprinde concluzia certa ca Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat , care apartine Secretariatului General al Guvernului are natura juridica a unei unitati de formulare a politicilor publice la nivelul administratiei publice, in domeniul parteneriatului public-privat.

5.2 Standarde de realizare a proiectului

Prin standard se înţelege o specificaţie tehnică aprobată de către un organism desemnat de standardizare în vederea utilizării repetate sau permanente, care nu este obligatorie şi care se încadrează în una dintre categoriile următoare: - standard internaţional: un standard adoptat de un organism internaţional de standardizare şi pus la dispoziţia publicului; - standard european: un standard adoptat de un organism european de standardizare şi pus la dispoziţia publicului; - standard naţional: un standard adoptat de un organism naţional de standardizare şi pus la dispoziţia publicului;

Partenerul public are dreptul de a aplica criterii de calificare si selectie referitoare la standarde de aplicare a calitatii si standarde de protectie a mediului.

În cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care să ateste că investitorul privat respectă anumite standarde de garantare a calităţii, partenerul public se raportează la sistemele de asigurare a calităţii fondate pe seriile de standarde europene relevante şi certificate de organisme conforme cu standardele europene privind certificarea. Partenerii publici recunosc certificatele echivalente ale organismelor stabilite în alte state membre. De asemenea, partenerii publici acceptă şi alte dovezi ale măsurilor echivalente de garantare a calităţii prezentate de investitorii privaţi.

În cazul în care partenerul public solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care să ateste că investitorul privat se conformează anumitor standarde de gestionare a mediului, partenerul public se raportează la Sistemul comunitar de management ecologic şi audit (EMAS) sau la standardele de gestionare a mediului bazate pe standardele



56

europene ori internaţionale în domeniu şi certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară sau cu standardele europene ori internaţionale privind certificarea. Partenerii publici recunosc certificatele echivalente ale organismelor stabilite în alte state membre. De asemenea, partenerii publici acceptă şi alte dovezi ale măsurilor echivalente de gestionare a mediului prezentate de investitorii privaţi, dacă sunt conforme cu legislaţia în domeniu.

5.3 Clauzele contractului de parteneriat public privat

Conţinutul şi forma contractului de parteneriat public-privat se negociază pe baza unui proiect de contract propus de partenerul public investitorului privat selectat, precum şi pe baza acordului de proiect-cadru în cazul procedurii de dialog competitiv. Clauzele contractului de parteneriat public-privat se redactează pe baza condiţiilor de realizare a proiectului deja negociate si acceptate.

Contractul de parteneriat public-privat se încheie între partenerul public şi investitorul privat, selectat si va cuprinde urmatoarele clauze:

a) tipul de activităţi convenite potrivit prevederilor art. 6; b) stabilirea concretă, în funcţie de tipul de activităţi, a obligaţiilor părţilor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat; c) valoarea investiţiei care face obiectul contractului de proiect de parteneriatpublic-privat; d) perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat şi termenulde finalizare a acestuia. e) definirea calendarului de derulare a contractului de parteneriat public-privat, care stabileşte termenele de: elaborare a studiului de fezabilitate, realizare a proiectului de execuţie, derulare a finanţării,realizareaobiectivului public ntreţinere/administrare/operare a obiectivului până la finalizarea contractului de parteneriat public-privat, predare a obiectivului către partenerulpublic; f) cotele de participare la proiectul de parteneriat public-privat care stau la baza proporţiilor de participare la compania de proiect; g) criteriile de performanţă cu privire la îndeplinirea obiectivelor contractului de parteneriat public privat h)clauzele de retragere din proiect; i) penalităţile pentru situaţia când nu se îndeplinesc obiectivele stabilite in contract; j) condiţiile de înfiinţare a companiei de proiect, care se includ în conţinutul contractului de proiect de parteneriat public-privat.



57

5.4 Instrumente si tehnici de planificare a calitatii

Asigurarea calitatii cuprinde evaluarea si demonstrarea ca toate activitatile planificate si realizate in sistemul calitatii satisfac standardele si reglementarile de calitate ale proiectului.Toate activitatile incluse in planul de management al calitatii fac parte integranta din sistemul de asigurare a calitatii.

Asigurarea calitatii este deseori realizata de catre un departament (compartiment) specializat al organizatiei dar nu este obligatoriu.Poate fi realizata de echipa de proiect in cadrul organizatiei din care face parte (asigurare interna a calitatii) sau de catre clienti sau colaboratori neimplicati in proiect(asigurare externa a calitatii).Implementarea cresterii calitatii necesita actiuni preventive si corrective, conform procedurilor de control stabilite in planul de executie a proiectului.

5.5 Procese de control si de asigurare calitatii

Instrumente si tehnci de control al calitatii sunt: inspectiile, diagramele de control, diagrame Pareto, esantionare statistica, diagrame de flux. Inspectiile includ activitati precum masurarea, examinarea si testarea in vederea stabilirii conformitatii rezultatelor proiectului cu cerintele acestuia.Inspectiile pot fi realizate la orice nivel (rezultatele unei singure activitati sau rezultatele finale)

Diagramele de control reprezinta vizualizarea grafica in timp a rezultatului produsului sau proceselor. Sunt utilizate pentru stabilirea momentului in care procesul este in control.(apar erori previzionate sau aleatorii). Atunci cand procesul este in control el nu trebuie adaptat. El poate fi schimbat in vederea imbunatatirii calitatii lui darn u trebuie adaptat in timpul procesului e control.Cel mai frecvent subt utilizate pentru activitati repetitive, costuri sau variatii de termene, erori in documentatii.

Diagrama Pareto. Principiul acestei tehnici consta in izolarea a 20% din parametrii unei activitati care explica 80% din problemele acesteia.Este o metoda de decizie si control care permite utilizarea prioritatilor dupa diferite criterii folosind statistici descriptive si analizarea lor.Ea ajuta la conducerea interventiilor in mod metodic abordand succesiv punctele cele mai importante. Ea permite sa se stabileasca un plan de actiune eficient.

Esantionarea statistica presupune alegerea unor categorii de activitati sau procese reprezentative din lista completa pentru inspectie. Acest tip de selectie reduce costurile controlului calitatii. Diagramele de flux ajuta la analizarea cauzelor aparitiei disfunctionalitatilor.



58

Controlul calitatii se realizeaza implica monitorizarea rezultatelor specifice ale proiectului in vederea masurarii conformitatii lor cu standardele si reglementarile de calitate de referinta si identificarea cailor de eliminare a cauzelor de neconformitate. Controlul calitatii se realizeaza pe intreg parcursul executiei proiectului.Rezultatele monitorizate se refera atat la performantele produsului cat si la rezultatele managementului proiectului . Poate fi coordonat de un compartiment specializat al organizatiei din care face parte echipa de proiect sau chiar de aceasta.Echipa de proiect trebuie sa posede cunostinte de control statistic al calitatii sa fie capabila sa utilizeze notiuni ca:

- prevenire (impiedicarea aparitiei erorilor in executia proiectului) si inspectie (impiedicarea detectarii erorilor de catre client)

- caracteristici de referinta(rezultate statice fata de care se compara conformitatea) sau variabile de referinta(rezultate ce evolueza continuu si fata de care se masoara gradul de conformitate) sau variabile de referinta (rezultate ce evolueaza continuu si fata de care se masoara gradul de conformitate)

- evenimente aleatorii (evenimente neobisnuite ) si evenimente previzionate (variatii normale ale procesului proiectului)

- tolerante(intrervale limita de conformitate) 5.6 Metode de intocmire /redactare a documentelor

Documentele se intocmesc conform prevederilor legale si cuprinde mai multe categorii de documente:manualul calitatii, procedurile SMC , alte documente interne (instructiuni de lucru, documente referitoare la procesele de productie, angajare, instruire,documente de iesire, formulare interne) documente de origine externa (legi, regulamente, standarde,cerinte ale clientilor , specificari tehnice).Prin controlul documentelor se stabilesc criteriile pentru redactarea, verificarea, aprobarea, emiterea, distribuirea, arhivarea, analiza si actualizarea lor.

Capitolul VI Aplicarea normelor de drept administrativ 6.1 Cadrul de reglementare a administratiei publice locale

Societatea romaneasca se afla intr-un process de schimbare in care elemente de ordin economic, social, politic si civic au cunoscut o noua dinamica in incercarea de adaptare la noile conditii generate de procesul de integrare europeana.In aceste conditii este de inteles importanta sistemului administratiei publice, necesitatea introducerii unei dimensiuni europene in conformitate cu valorile acestui spatiu adminstrativ caracterizat prin:transparenta, predictibilitate, eficienta, eficacitate si responsabilitate. Legalitatea este un principiu fundamental,



59

care sta baza fenomenului adminstrativ si presupune ca actiunea administratiei publice sa tina cont de doua lucruri: obligatia de conformare la lege si obligatia de initiativa pentru a asigura aplicarea legii. Principiul legalitatii este stipulat in Legea 215/2001- a administratiei publice locale.

Legea nr.215/2001 republicata reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale. 6.2 Mecanismul decizional la nivelul autoritatilor publice locale

Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor de interes deosebit. legii si operatori de servicii comunitare de utilitate publice locale sau judetene.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

6.3 Organizarea si functionarea Departamentului pentru infrastructura si investitii straine.

Coordonarea şi monitorizarea centralizată a derulării proiectelor de parteneriat public-privat se realizează de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi reorganizată potrivit Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare. Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor se reorganizează prin hotărâre a Guvernului la nivel de direcţie generală în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi va avea rol de instituţie centrală în domeniul proiectelor de parteneriat public-privat şi are ca atribuţie principală îndrumarea şi monitorizarea partenerilor publici şi a investitorilor privaţi interesaţi în activitatea de organizare şi derulare a unui proiect de parteneriat public-privat.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice constituie un



60

mecanism de colaborare pentru analiză şi elaborarea opiniilor juridice unitare, în cazul în care cele două structuri au emis, în opinia solicitantului, puncte de vedere diferite la întrebările acestuia în legătură cu modul de derulare a procedurilor de selecţie sau de achiziţie. Rezolvarea situaţiei în care un solicitant a obţinut două puncte de vedere diferite la o întrebare/clarificare a acestuia se face numai de către o comisie, constituita ca un mecanism de colaborare. Solicitantul va depune în scris la Secretariatul General al Guvernului o cerere privind emiterea unui singur punct de vedere, în situaţia în care acesta a primit două opinii diferite de la cele două structuri mentionate mai sus. În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiilor sale, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor constituie o comisie de analiză şi selecţie privind sustenabilitatea şi fezabilitatea proiectelor de parteneriat public-privat.

Secretariatul General al Guvernului va convoca, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării de clarificare a celor doua puncte de vedere, o comisie formată dintr-un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor şi un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

Secretariatul General al Guvernului va desemna ca membru în cadrul acestei comisii un reprezentant din cadrul Direcţiei juridice, acesta conducând şi lucrările acestei comisii. Hotărârile în cadrul comisiei se adoptă cu majoritate simplă; membrii comisiei pot solicita şi opinia/consultarea unor experţi ori a altor persoane cu expertiză, în vederea adoptării celei mai bune soluţii la solicitarea depusă. Şedinţele comisiei sunt pregătite de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, care va asigura şi condiţiile necesare pentru desfăşurarea lucrărilor în cele mai bune condiţii.Cu ocazia fiecărei întâlniri se va încheia un proces-verbal de şedinţă,ce va fi semnat de către toti membrii comisiei.

Adoptarea răspunsului/soluţiei finale se va face ţinând cont în mod primordial de punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;dacă există şi alte puncte de vedere, acestea se vor consemna în procesul-verbal de şedinţă. Soluţia adoptată de către comisie va fi semnată de către reprezentantul Secretariatului General al Guvernului şi va fi transmisă în scrissolicitantului. În îndeplinirea atribuţiilor sale specifice de monitorizare, dacă Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor identifică existenţa unor elemente ce ar putea conduce, în opinia sa, la nulitatea absolută a contractului de parteneriat public-privat, aceasta va sesiza Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice care are dreptul de a solicita în instanţă



61

constatarea nulităţii absolute a contractelor de parteneriat public-privat încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a acesteia.

6.4 Tipologia entitatilor publice

Raportandu-ne la dispozitiile Constitutiei, republicata, avem in Romania urmatoarea structura administrativa:

1.Administratia centrala cuprinde: a)organele supreme ale administratiei publice –Presedintele Romaniei si Guvernul; b)organele centrale de specialitate (ministere si alte organe subordinate Guvernului, autoritatile autonome si c) institutii centrale subordinate ministerelor sau autonome(inclusiv cele organizate ca regii sau societati comerciale).

2.Adminstratia de stat din teritoriu :a) prefectul si b) serviciile deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale.

3. Administratia locala cuprinde:a) consiliul local si primarul si b)consiliul judetean Autoritatile autonome locale cuprind a) autoritati deliberative:consiliul local, consiliul judetean, Consiliul General al municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administativ teritoriale ale municipiilor; b)autoritati executive:primarii comunelor, oraselor, municipiilor ai subdiviziunilor adminstrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintele Consiliului Judetean; c)organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean , in care sunt incluse: institutii si servicii publice de interes judetean (infiintate si organizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative); societati comerciale si regii autonome (infiintate si reorganizate prin hotarari ale autoritatilor deliberative); asociatii de dezvoltare intercomunitara; furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat , care acorda servicii sociale in conditiile prevazute de lege;asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica, in conditiile legii si operatori de servicii comunitare de utilitate publice locale sau judetene.

Cu privire la corelatia care exista intre executiv si administratia publica cele doua concepte sunt intr-o relatie de ca de la parte la intreg sau intr-o conceptie altfel spus in termenii logicii formale de la genul proxim la diferenta specifica.

Executivul presupune doua dimensiuni: a)guvernarea, care inseamna a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul natiunii b)administratia care vizeaza indeplinirea sarcinilor cotidiene . Organele adminstratiei publice sunt acelea care rezolva in mod concret problemele cotidiene care apar in viata sociala, contribuind intr-o masura decisiva la realizarea progresului social.



62

6.5 Tipologia actelor administrative in functie de competente si atributii legale

Conceptul de administratie publica implica si ideea organizarii si desfasurarii unor activitati pentru satisfacerea intereselor generale ale unei comunitati care pot imbraca o multitidine de forme.

Autoritatile publice emit doua categorii de acte juridice:acte juridice unilaterale, ce presupun manifestarea unilaterala de vointa a autoritatii publice si sunt acte administrative , si acte juridice contractuale, care presupun un acord de vointa si sunt contracte administrative.

Actul administrativ reprezinta actul juridic emis/adoptat de o autoritate administrativa, in mod unilateral si in regim de putere publica prin care se organizeaza sau se aplica in concret legea.

În doctrina dreptului administrative, sunt considerate forme de activitate ale administraţiei publice: a)actele juridice actele administrative, contractele administrative, contractele civile. Dintre acestea, dreptul administrativ studiază doar actele şi contractele administrative, actele civile făcând obiectul de studiu al dreptului civil. b)actele cu caracter exclusiv politic sunt emise fie de autorităţile centrale Guvern, Preşedinte fie de autorităţi locale (Primarul, Consiliul local, Prefectul) şi, având caracter declarativ, nu sunt studiate de dreptul administrativ.

Sunt astfel de acte: declaraţiile Guvernului cu privire la anumite evenimente, mesajul Preşedintelui Republicii cu prilejul semnării unui acord internaţional, apelul Primarului către cetăţeni cu privire la un aspect de politică publică locală, etc.

Actele cu caracter politic nu produc efecte juridice, eventuala lor autoritate fiind dată de prestigiul şi poziţia în stat a emitentului c)faptele administrative sunt fapte materiale juridice care intervin în sfera administraţiei publice, adică transformări în lumea înconjurătoare care produc efecte juridice, independent de existenţa unei manifestări de voinţă în acest sens a autorităţilor publice (de exemplu, construirea de către primărie a unei clădiri pe terenul proprietatea localităţii, omisiunea de a răspunde la o cerere de informaţii de interes public, etc.), ci doar în baza legii.

Legea este, aşadar, cea care dă valoare unui fapt material, transformându-l într-un fapt juridic, în speţă administrativ.

Faptele administrative pot fi licite (de exemplu, construirea unei clădiri), sau ilicite exemplul clasic fiind contravenţia).



63

d)operaţiunile administrative sunt operaţiuni material-tehnice, adică activităţi ale administraţiei publice care nu produc efecte juridice prin ele însele: avize, dări de seamă, referate, comunicări, note interne, statistici, etc.

Sintetizând, observăm că, spre deosebire de actul administrativ, care produce efecte juridice datorită manifestării de voinţă în acest sens a autorităţii publice emitente, faptul administrative produce efecte juridice deşi nu există o manifestare de voinţă în acest sens, iar operaţiunile administrative , deşi sunt manifestări de voinţă ale autorităţilor publice, nu produc efecte juridice.

Importanţa distincţiei între diferitele forme de activitate ale administraţiei publice apare din perspective efectelor juridice produse în mod direct, dar şi a acţiunilor în contencios administrativ: astfel, doar actele administrative, contractele administrative şi faptul administrativ denumit “tăcerea administraţiei” pot fi contestate prin actiune directa. ● Actele administrative sunt emise pe baza legii, în scopul executării sau organizării executării legilor şi a celorlalte acte normative emise de autorităţile superioare.

Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate, această trăsătură este consecinţa ierarhiei în care se constituie normele juridice: în frunte se află Constituţia (legea fundamentală a statului), urmează legile organice, legile ordinare, actele administrative normative ale Guvernului cu putere de lege (ordonanţe), alte acte normative ale Guvernului (hotărâri de Guvern) actele administrative normative ale altor autorităţi centrale (ordine şi instrucţiuni ale miniştrilor, spre exemplu), actele administrative individuale ale autorităţilor centrale,actele normative ale autorităţilor locale, şi, în final, actele administrative individuale ale acestora.

Piramida ierarhică a normelor juridice guvernează eficienţa şi aplicabilitatea actelor administrative, astfel încât fiecare act administrativ de la un nivel inferior se conformează actelor administrative cu forţă superioară, legilor şi Constituţiei ţării.

2. Clasificarea actelor administrative criteriul material. Din perspectiva conţinutului lor, actele administrative pot fi: a)Acte administrative normative. Actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu, formulate în abstract, şi sunt destinate unui număr nedeterminat de persoane.

Sunt astfel de acte, spre exemplu, hotărârea de guvern prin care se stabilesc anumite preţuri maximale pentru anumite produse, ordinul unui ministru de stabilire a normelor metodologice de depunere a formularelor tipizate în vederea calculării impozitului, o hotărâre a unui consiliu local de stabilire a taxelor locale, etc.

Actele normative pot conţine norme juridice imperative (care impun o anumită activitate), prohibitive (care interzic o anumită activitate) sau permisive (care oferă posibilitatea de a realiza o anumită activitate.



64

Astfel, sunt norme imperative dispoziţiile art.72 din Legea nr.215/2001, conform căruia, în cazurile enumerate de textul legal, prefectul ia act de încetarea mandatului primarului.

Ca norme prohibitive exemplificăm art.84 alin.2 din aceeaşi lege, care instituie interdicţia pentru secretarul oraşului sau comunei de a fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.

În fine, norme permisive cuprinde art.57 alin.1 din Legea nr.215/2001, care prevede posibilitatea Guvernului de a dizolva consiliul local în anumite condiţii.

b)Acte administrative individuale. Actul administrativ individual este manifestarea de voinţă care

produce efecte juridice cu privire la persoane determinate, sau, într-o formulă mai explicită, care „creează, modifică sau desfiinţează drepturi şi obligaţii în beneficiul sau sarcina unor persoane dinainte determinate”

La rândul lor, actele individuale pot fi clasificate în: acte creatoare de drepturi şi obligaţii -acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru destinatarii lor (actul de atribuire a unui teren pentru construirea de locuinţe sau de stabilire a impozitului, de exemplu).

Aceste acte pot fi emise în temeiul unei puteri publice legate a autorităţii publice (de pildă, în prezenţa tuturor condiţiilor prevăzute de lege, emiterea autorizaţiei de construcţie nu poate fi refuzată de primar), în timp ce altele sunt emise în temeiul unei puteri iscreţionare a autorităţii publice (dizolvarea consiliului local prin hotărâre guvernamentală; modificarea organigramei primăriei prin hotărâre a consiliului local). Dacă primele pot fi controlate de către autorităţile publice superioare numai în ceea ce priveşte legalitatea lor, cele din a doua categorie pot fi analizate şi sub aspectul oportunităţii acte atributive de statut personal (diploma de absolvire a unei forme de învăţământ, decizia de pensionare), prin care beneficiarilor li se recunoaşte o activitate anterioară şi li se conferă un complex de drepturi, în condiţiile prevăzute de lege.

Emiterea unui act atributiv de statut personal nu asigură prin ea însăşi legalitatea unei activităţi viitoare desfăşurate de beneficiar (prestarea unei munci pe un post de studii superioare, de exemplu), ci este necesar să intervină un alt act administrativ sau de altă natură (numirea într-o funcţie publică, respectiv încheierea unui contract individual de muncă)acte de constrângere administrativă (procesul verbal de constatare a contravenţiei), prin care se aplică o sancţiune administrativă acte administrativ jurisdicţionale–categorie hibridă de acte juridice, emise de autorităţi ale administraţiei publice, însă care au ca obiect soluţionarea unor litigii şi sunt emise după o procedură ce are caracteristici apropiate de procedura judiciară (contradictorialitate, motivarea deciziei, irevocabilitatea deciziei) cum ar fi hotărârea comisiei judeţene de aplicare a Legii nr.18/1991 a fondului funciar .



65

În prezent, procedurile administrativ jurisdicţionale sunt facultative şi gratuite (art.21 alin.4 din Constituţia revizuită în 2003), prin urmare petiţionarul nu este obligat să recurgă la ele, iar dacă a sesizat totuşi o jurisdicţie administrativă el va putea să renunţe la această cale de atac în vederea sesizării instanţei de contencios administrativ. în ce ne priveşte, credem că putem identifica şi o altă categorie de acte administrative, şi anume acte administrative prin care se încheie contracte sunt acele manifestări de voinţă ale autorităţilor publice prin care acestea devin parte a unui contract administrativ sau civil.

3. Clasificarea actelor administrative -criteriul organic. Criteriul organic este utilizat pentru clasificarea actelor administrative în funcţie de emitentul acestora,prin urmare avem:

a) acte administrative emise de autorităţile administrative –Guvernul, Preşedintele Republicii, ministere, consiliile locale, consiliile judeţene, prefectul, primarul, etc.

Prin autoritate administrativă se înţelege acea autoritate cuprinsă în puterea executivă statului, putere denumită generic „administraţia publică”. Pentru a înţelege această sintagmă, precizăm că autorităţile administrative alcătuiesc, alături de autoritatea legislativă şi autoritatea judecătorească, autorităţile publice ale statului, adică acele entităţi înzestrate cu putere publică. Prin urmare, autorităţile administrative (sau autorităţile administraţiei publice) constituie specia, iar autorităţile publice, genul.

b) acte administrative emise de alte autorităţi publice , aparţinând altor puteri în stat Parlamentul sau instanţele judecătoreşti. De regulă, Parlamentul adoptă legi, iar instanţele judecătoreşti, hotărâri judecătoreşti; cu

toate acestea, în unele cazuri, structurile amintite emit şi acte administrative, în realizarea unor sarcini specifice administraţiei publice, de gestionare a resurselor materiale şi umane, activitate necesară în vederea funcţionării adecvate a acestora. Suntem, astfel, în prezenţa unui act administrativ de numire în funcţie atunci când preşedintele Camerei deputaţilor sau al Senatului numeşte funcţionarii din aparatul propriu al Parlamentului, sau când Preşedintele Tribunalului sau Curţii de apel, însărcinat şi cu atribuţii administrative, numeşte în funcţie Directorul executiv şiDirectorul executiv adjunct al acestei instituţii, care este funcţionar public. c) acte administrative prin delegaţie , emise de persoane private, angajate, sub control statal, în activitatea de prestare a serviciilor publice.

Astfel, statul sau unităţile administrativ teritoriale pot gestiona direct serviciile publice necesare satisfacerii nevoilor celor administraţi, sau le pot transfera, sub control strict, unor persoane private, care să le gestioneze în interes public dar cu respectarea cerinţelor de eficienţă şi eficacitate.



66

Prestând un serviciu public sub control statal, persoanele private menţionate dobândesc atribuţii de putere publică, şi, în consecinţă, au posibilitatea de a emite acte administrative obligatorii pentru cei care beneficiază de serviciul public, acte atacabile pe calea contenciosului administrative .

Pentru a exemplifica, serviciul public de învăţământ este prestat, în principiu, de universităţi de stat, dar şi de universităţi private, aflate sub controlul permanent al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, precum şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării; policlinicile de stat sunt dublate de policlinici private, care prestează acelaşi serviciu public de sănătate, sub controlul ministerului de resort; serviciile publice de transport local călători pot fi delegate, spre gestionare, unor persoane juridice private, în condiţiile legislaţiei în vigoare, etc. În acest context, decizia Rectorului unei universităţi particulare de numire în funcţie a unui preparator, asistent sau lector universitar, este un act administrativ la fel ca şi actul omologului său de la o universitate de stat, cu precizarea că regimul lor este reglementat prin lege specială, Statutul cadrelor didactice;de asemenea, decizia operatorului de transport urban călători de a majora preţul biletelor de călătorie este un act administrativ, nicidecum un act de drept privat. 6.5 Conditii de legalitate a actelor administrative

Regimul juridic al actelor administrative cuprinde toate regulile de fond sau de forma care individualizeaza aceasta institutie si ii confera o identitate proprie in raport cu altele. Elementul central al acestui regim juridic il reprezinta legalitatea actului administrativ ceea ce inseamna ca autoritatile administratiei trebuie, in deciziile pe care le iau sa se conformeze legii sau mai exact legalitatii, cu alte cuvinte unui complex de reguli de drept de ranguri si continuturi diferite. Principiul legalitatii semnifica pe de o parte suprematia legii, toate subiectele de drept public sau privat trebuie sa se supuna legii, incepand, se intelege, cu legea fundamentala si respectand principiul ierarhiei actelor juridice sip e de alta parte, baza legala, in sensul ca actiunea acestor subiecte de drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului.

Autoritatile publice au dreptul sau dupa caz, obligatia de a initia, emite/adopta ori incheia acte juridice, potrivit competentei legale care le revine si ca actele juridice care nu respecta cerintele de fond sau de forma prevazute de lege sunt lovite dupa caz de nulitate absoluta sau de nulitate relativa ori sunt considerate inexistente.

Actele administrative incep sa produca efecte efecte juridice din momentul publicarii, in cazul actelor administrative normative, si din cel al comunicarii in cazul actelor administrative individuale.Numai din aceste momente un subiect de drept are obligatia de a avea o anumita conduita deoarece atunci ele iau cunostinta de continutul actului. Deci in principiu actele administrative produc efecte pentru viitor sunt active sin u retroactive.Ele produc efecte juridice



67

pana la momentul iesirii lor din vigoare, care se face fie prin interventia unui act emis in acest scop, fie a unor fapte materiale prevazute de lege care lipsesc de efecte juridice aceste acte.

Prin Legea nr.554/2004 raportata la Constitutie se instituie un control direct pe cale de actiune judiciara, atat asupra actului administrativ propriu zis cat si asupra actului administrativ asimilat.

In ceea ce priveste actul administrativ care poate face obiectul contenciosului administrativ este vorba, potrivit art. 2 alin (1) lit c ) din legea cadru, atat de acte administrative unilaterale cu character individual sau normativ cat si de acte administrative bi sau multilaterale respectiv contracte administrative , care privesc punerea in valoare a unui bun proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei achizitii publice.

In cadrul actiunilor in contencios administrativ pot fi atacate actele emise de autoritatile publice care vor avea calitatea de parate. Art 2 alin 1 lit j din L554/2004 prevede procedura prealabila intorducerii cererii de chemare in judecata prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare reexaminarea unui act administrativ cu character individual sau normativ in sensul revocarii , modificarii sau revizuirii acestuia.

Legea nr. 554/2004 consacra urmatoarele conditii de admisibilitate ale unei actiuni in contenciosul administrativ:

Conditia ca actul atacat sa fie act administrativ in forma tipica sau asimilata Conditia ca actul atacat sa vateme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim Conditia indeplinirii procedurii administrative prealabile sub forma recursukui gratios si a

recursului administrativ ierarhic precum si conditia termenului legea instituind termene de exercitare atat a plangerii prealabile cat si a actiunii.

6.6 Organizarea si functionarea la nivelul administratiei publice locale si centrale. In art 2 alin (1) din L 215/2001 se arata ca administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii. În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice



68

locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. Capitolul VII. Aplicarea normelor de drept financiar public 7.1 Elemente de drept financiar public

Dreptul financiar reglementeaza relatii financiare dintre oameni in raport cu statul fiind incadrat in acest fel in diviziunea dreptului public. In literatura de specialitate gasim denumiri de genul dreptul financiar public, dreptul financiar fiscal, dreptul bugetar si fiscal, dreptul financiar.Fara a considera gresita una dintre ele consideram ca ultima este cea mai sugestiva din urmatoarele considerente: financiarul reglementeaza relatiile financiare care reprezinta un ansamblu de relatii sociale de natura economica, care apar in procesul de constituire si repartizare a resurselor banesti ale statului pentru indeplinirea sarcinilor publice

Dreptul bugetar - grupează normele juridice privind bugetul public naţional. Dreptul fiscal grupează normele juridice privind impozitele, taxele şi celelalte venituri ale bugetului statului şi ale bugetelor locale, precum şi procedura fiscală, concepută ca ansamblul de norme juridice privind stabilirea, încasarea şi urmărirea realizării impozitelor şi taxelor, precum şi sancţionarea administrativă a abaterilor financiare.

Creditul public - grupează normele juridice privind împrumuturile publice, interne şi externe - de stat sau contractate de autorităţile publice locale ori garantate de acestea. Cheltuielile bugetare - grupează normele juridice privind categoriile de cheltuieli bugetare, procedeele tehnico-financiare de stabilire şi condiţiile de efectuare a lor. Finanţele institutiilor publice sunt reglementate, în principal, prin Legea nr. 500/2002, Cap. IV, în care sunt prevăzute sursele de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital ale acestora. Avem în vedere instituţiile publice în accepţiunea Legii nr. 500/2002, art. 2 pct. 30 - „Parlamentul, Administraţia prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora” şi a Legii nr. 273/2006, art. 2 pct. 39 - „institutii publice locale - comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare. Controlul financiar. Are ca temei juridic general dispoziţiile Legii finanţelor publice şi se realizează



69

potrivit actelor normative speciale. Dreptul financiar este o disciplină complexă, dinamică, influenţată direct de modificările structurale generate de reforma financiară. Concluzionâd, dreptul financiar este ansamblul normelor juridice care reglementează, în regim de drept public, constituirea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti ale statului şi ale celorlalte colectivităţi publice, pentru satisfacerea intereselor generale ale societăţii. 7.2 Implicarea fondurilor europene in dezvoltarea parteneriatului public privat

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru trebuie să elaboreze un Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) (care a înlocuit vechiul Cadru Strategic Naţional de Referinţă (C/AP) din perioada 2007-2013), ca document de referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune. Instrumentele structurale și fondurile specificate sunt următoarele: - FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) - FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională) - FSE (Fondul Social European) - FEPM (Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime)

Scopul acestor instrumente și fonduri este acela de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii Europene, adică de a promova creșterea inclusivă, durabilă și inteligentă a tuturor țărilor care primesc fondurile de investiții.

Este extrem de important de subliniat legătura între C/AP și Programele Operaţionale (PO). În cadrul pachetului care se negociază cu Comisia Europeană, C/AP reprezintă strategia globală de utilizare a FSC, iar diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale C/AP. Din acest motiv, trebuie evidenţiate foarte clar conexiunile și intercondiţionările strategice între C/AP și PO.

Principalele elemente ale C/AP Analiza socio-economică – aspecte principale Rămân încă destule probleme care trebuie soluţionate pentru a impulsiona dezvoltarea

economiei româneşti. Sunt necesare intervenţii structurale majore pe termen lung, în următoarele domenii: ► Infrastructura de bază – calitatea slabă și ineficienţa serviciilor de furnizare a apei potabile, canalizare și de management al deşeurilor, precum și a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian și naval, ca și lipsa inter-conectivităţii, constituie frâne în calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinţelor cu privire la protejarea mediului înconjurător, administrarea defectuoasă a acestuia, precum și utilizarea ineficientă a resurselor de energie.



70

► Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele și tehnologia învechite, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un climat de afaceri dificil și lipsa unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finanțare și investiţiile insuficiente în cercetare-dezvoltare și tehnologiile informaţiei și comunicării (TIC), toate afectează dezvoltarea mediului de afaceri. ► Capitalul uman - capacitatea limitată a educaţiei și formării profesionale continue de a răspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe cunoaştere, atenţia redusă acordată educaţiei, insuficienta corelare între educaţie, formarea profesională iniţială și formarea profesională continuă. Inegalitatea de şanse duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu dizabilităţi și etnia romă. ► Capacitatea administrativă – serviciile publice sunt slab dezvoltate și foarte „neprietenoase”. Capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de management neperformante, abilităţi nesatisfăcătoare ale funcţionarilor publici, cooperare interinstituţională inadecvată, care conduc într-un final la calitatea slabă a serviciilor furnizate societăţii, punând astfel în pericol dezvoltarea socio- economică. În mod special, este necesară consolidarea în continuare a managementului fondurilor comunitare pentru utilizarea eficientă a acestora în scopul promovării dezvoltării economice și sociale. ► Dimensiunea teritorială - ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte rapid decalaje între regiuni, acestea continuând să crească. Disparităţile dintre mediul urban și cel rural sunt de asemenea mari și în continuă creștere. Acest fenomen este și mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti–Ilfov cu restul ţării. ISD sunt atrase, de obicei, în regiunile mai dezvoltate, ceea ce conduce la creșterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Atât zonele urbane cât și zonele rurale se confruntă cu probleme legate de infrastructură (din cauza investiţiilor insuficiente), de dezvoltare economică locală și de mediul social. Totodată, zonele rurale depind excesiv de agricultură. Obiectivul C/AP: • un accent deosebit, încă din stadiul incipient al procesului de programare, asupra sistemului și regulilor de implementare a programelor; • concentrarea asupra unui număr relativ redus de priorități și obiective tematice și domenii majore de intervenție/priorități de investiții, în vederea maximizării impactului fondurilor și asigurării unei eficiențe crescute în procesul de management; • un proces de consultare partenerială bine gestionat; • asigurarea capacității administrative adecvate a structurilor desemnate cu managementul programelor operaționale; • stabilirea mecanismelor pentru eliminarea obstacolelor administrative și legislative care impiedică implementarea fără probleme și la timp a proiectelor;



71

• dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte mature și a unor scheme financiare de diverse tipuri și valori, care să acopere cel puțin primii 3 ani de implementare. Priorităţi și acţiuni Priorităţile C/AP au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale și în vederea creării oportunităţilor pe care România și le doreşte. C/AP vizează armonizarea tuturor acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care să fie adecvată pentru România, dar care să se și conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, și să aibă ca efect dezvoltarea economică și creşterea numărului de locuri de muncă. ► Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiţiile în infrastructură vor îmbunătăţi calitatea reţelelor rutiere și feroviare, precum și a navigaţiei pe Dunăre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 și 22) și vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile vor îmbunătăţi, de asemenea, accesibilitatea și inter-conectivitatea dintre drumurile naţionale, judeţene și locale, căi ferate, aeroporturi și servicii navale, asigurând inclusiv legături mai bune cu rutele TEN-T. Investiţiile vor îmbunătăţi accesul la pieţe mai extinse și toate acţiunile vor contribui la reducerea duratei călătoriilor și costurilor de transport. Investiţiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătăţirea sistemelor de management al apei potabile și a deşeurilor menajere la standarde europene. O eficienţă energetică mai mare de-a lungul întregului lanţ – producţie, transport, distribuţie și utilizare finală – va îmbunătăţi competitivitatea economică și calitatea aerului și va sprijini dezvoltarea durabilă. Eforturile se vor concentra pe un management mai eficient al mediului natural și pe utilizarea durabilă a resurselor naturale. ► Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti – strategia va contribui la construirea unei baze de producţie și antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea și dezvoltarea de noi afaceri, în special prin investiţii în produse și servicii de calitate. Se va încuraja inovarea și se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare și dezvoltare la oportunităţile de piaţă, precum și accesul la finanțare și TIC. Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiţii și vor fi sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate, precum și prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii de care acestea au nevoie pentru a se dezvolta și a crea locuri de muncă. Turismul va fi sprijinit, de asemenea, acesta fiind o importantă sursă de dezvoltare. ► Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România - strategia va urmări sprijinirea sistemului de învăţământ și formare profesională pentru a furniza educaţie flexibilă și de mai bună calitate și calificări adaptate indivizilor, sprijinirea creşterii accesului și participării la educaţie, precum și asigurarea faptului că educaţia și formarea profesională furnizează cunoştinţele și aptitudinile necesare pentru o economie modernă și în plină dezvoltare. Creșterea adaptabilităţii, dezvoltarea spiritului antreprenorial și învăţarea pe parcursul întregii vieţi se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajaţi să investească în capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaţionale și de formare profesională de calitate, va fi



72

nevoie de modernizarea infrastructurii educaţionale și de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare și TIC. Se vor sprijini acţiunile de combatere a excluziunii sociale și de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minorităţile etnice, persoanele cu dizabilităţi) care sunt categorii dezavantajate pe piaţa forței de muncă, astfel încât acestea să poată beneficia de noile oportunităţi de angajare care vor fi create. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate și îngrijire va contribui la regenerarea economică prin reducerea costurilor și a perioadelor de inactivitate. ► Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente – strategia va îmbunătăţi managementul în sectorul public. Investiţiile vor contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor și a proceselor decizionale în domeniul managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funcţiei publice modern, flexibil și reactiv, precum și la îmbunătăţirea standardelor de calitate și eficienţă în furnizarea serviciilor publice. Acţiunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrative unde se poate înregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulării dezvoltării socio-economice și al mediului de afaceri, precum și al combaterii deficienţelor economiei române. ► Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi, eventual, inversarea tendinţei de accentuare a disparităţilor de dezvoltare prin sprijinirea și promovarea unei dezvoltări economice și sociale echilibrate a Regiunilor. Acţiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice a regiunilor mai puțin dezvoltate, precum și restructurarea zonelor rurale și urbane. Investiţiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii și stabilirea legăturilor locale cu reţelele naţionale, europene și inter-continentale care conectează România la pieţele internaţionale. Acţiunile vor viza coridoarele și polii de dezvoltare existenţi sau emergenţi și vor crea condiţiile necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu reţelele regionale, naţionale și trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local și regional și la dezvoltarea patrimoniului natural și cultural în vederea sprijinirii turismului și dezvoltării mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare spaţială și integrare în structurile europene 2014–2020. Programele Operaţionale: C/AP se implementează prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivelor “Convergenţă” și “Cooperare Teritorială Europeană. Alocarea C/AP în cadrul Obiectivului „Convergenţă” și Fondului de Coeziune necesită o cofinanțare naţională constituită atât din surse publice (77% din totalul cofinanţării), cât și din surse private (23%). Mecanismele de implementare: În ceea ce priveşte managementul financiar și controlul, Ministerul Finanţelor Europene (MFE) a fost desemnat să îndeplinească rolul de Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operaţionale. Organismul competent responsabil cu primirea plăţilor de la Comisia Europeană aferente contribuţiilor din FEDR, FSE și FC este Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul Ministerului Economiei și Finanţelor.



73

Parteneriatul: Ministerul Finanţelor Europene a elaborat C/AP în cooperare cu un număr mare de instituţii și organizaţii. În plus, consultările dintre parteneri cu privire la elaborarea PND și a Programelor Operaţionale au generat reacţii substanţiale din partea partenerilor relevanţi, acestea fiind luate în considerare în procesul de elaborare a C/AP. 7.3 Norme de intocmire si administrare a bugetului public

Procesul bugetar reprezintă o succesiune de etape ce constă în: - elaborarea - aprobarea - executarea - încheierea - controlul - raportarea rezultatelor bugetelor publice

Autorităţi cu responsabilităţi în procesul bugetar: Parlamentul- Adoptă legile bugetare anuale

Adoptă legile rectificative Adoptă legile contului general anual de execuţie Guvernul- Stabileşte politica fiscal-bugetară pe baza perspectivelor economice şi priorităţilor politice

din programul de guvernare Elaborează raportul privind situaşia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi

proiecţia acesteia pe următorii trei ani Elaborează proiectele legilor buegtare anuale, legilor rectivicative, legilor de aprobare a

conturilor de execuţie şi le transmite spre aprobare Parlamentului Exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice

examinând periodic execuţia bugetară şi stabilind măsuri pentru menţinerea echilibrului bugetar

Dispune utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe bază de hotărâri

Autorităţile administraţiei publice locale Formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de sume defalcate pe care le

comunică Ministerului Finanţelor Publice

Ministerul Finanţelor Publice



74

Coordonează activităţile aflate în responsabilitatea Guvernului Dispune măsurile pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare Emite norme metodologice privind elaborarea bugetului şi forma de prezentare a acestuia

(inclusiv pentru programe) Emite norme şi instrucţiuni privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor Solicită rapoarte şi informaţii instituţiilor publice Aprobă clasificaţiile bugetare Analizează propunerile de buget în etapa de elaborare Furnizează parlamentului documentele care au stat la baza fundamentării bugetului Monitorizează execuţia bugetară şi propune măsuri pentru ameliorarea acesteia Avizează memorandumurile de finanţare Blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal

sau fără justificare Colaborează cu BNR pentru elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi

angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar Participă în numele statului la tratative externe privind acordurile bilaterale şi

multilaterale: o de promovare şi protejare a investiţiilor o convenţiile de evitare a dublei impuneri o combatere a evaziunii fiscale

Ordonatorii de credite- Realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor lor şi cele subordonate Răspunde de execţia bugetară a sumelor aprobate în bugetele proprii Organizează ţinerea la zi a contabilităţii Ţin evidenţa patrimoniului din proprietate sau administrare

In vederea intocmirii bugetului de stat Ministerul Finanţelor Publice înaintează Guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pentru ordonatorii de credite.

Guvernul aprobă obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pentru ordonatorii de credite si informează comisiile pentru buget-finanţe-bănci ale Parlamentului asupra coordonatelor politicii macroeconomice.

Ministerul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite scrisoarea-cadru cu o sinteză a politicilor fiscale şi bugetare alături de instrucţiuni de întocmire a bugetelor



75

urmand ca ordonatorii principali de credite depun la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de buget alături de anexe şi note de fundamentare.

Ministerul Finanţelor Publice depune la Guvern proiectul legii bugetului de stat în vederea discutării şi însuşirii. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de Raportul privind situaţia macroeconomică şi proiecţia acestuia pe următorii trei ani si Guvernul îşi însuşeşte proiectul legii bugetului de stat şi îl depune la Parlament. 7.4 Proceduri de realizare a cheltuielilor din fonduri publice

Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitatăşi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specificeşi în legile bugetare anuale. Nici o cheltuialănu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute de lege şi nici angajată şi efectuatădin aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. Nici o cheltuialădin fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţă şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.

În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie să se prevadă şi mijloacele necesarepentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. În acest scop Guvernul, prin ordonatorii principali de credite în domeniul cărora se iniţiază proiecte de acte normative si Ministerul Finanţelor Publice, va elabora fi şa financiară, care se ataşeazăla expunerea de motive sau la nota de fundamentare, dupăcaz, ca document necesar pentru dezbaterea proiectului, şicare va fi actualizată în concordanţăcu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ. În această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere: a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani; b) eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul actiunilor multianuale. c) propuneri realiste in vederea acoperirii majorarii cheltuielilor d)propuneri realiste in vederea acopririi minusurilor de venituri. 7.5 Mecanismele de finantare a proiectelor publice si garantii in conformitate cu prevederile legale. Partenerul public va putea contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe din următoarele modalităţi:



76

a)constituirea anumitor drepturi în favoarea societatii de proiect sau partenerului privat, în condiţiile legii, b)aporturi în numerar la capitalul social al societăţii de proiect c)asumarea unor obligaţii de plată fata de partenerul privat sau societatea de proiect, d)acordarea de garanţii, in condiţiile legii, în favoarea finanţatorilor proiectului de parteneriat public-privat care sunt instituţii de credit sau alte instituţii financiare. Contribuţia partenerului public la proiectul de parteneriat public-privat se va face în condiţiile reglementărilor privind ajutorul de stat, utilizarea fondurilor publice şi, respectiv, încadrarea în limitele prevăzute de lege cu privire la deficitul bugetelor publice si datoria publică. În cazul în care prin contractul de parteneriatpublic-privat se stabilesc în sarcina parteneruluipublic obligaţii de platăce vor implica utilizarea fondurilor publice, cred itele de angajament şi creditele bugetare necesare vor fi incluse în bugetele publice corespunzătoare în condiţiile legii. Partenerul public poate efectua plăţi din fonduri publice către societatea de proiect ori partenerul privat exclusiv pe parcursul operării şi întreţinerii proiectului realizat în parteneriat public-privat, cu anumite excepţii prevazute de lege.

Instrumente financiare trebuie adaptate la natura si dimensiunea proiectului, iar selectarea instrumentelor financiare se face in functie natura sarcinilor preluate, de modulcum sunt impartie riscurile si de “inputul” asigurat de celelalte parti. Dintre instrumentele financiare amintim:subventiile (sunt scutirile sau contributiile financiare periodice pe care statul le acorda in anumite conditii), subventiile cu penalitati (clauze definitive, prin care subventiile sunt recuperate integral sau partial de catre guvern, prin impozite si prin penalitati);taxe de disponiblitate(o suma platita ca remuneratie pentru disponibilizarea unui bun sau unui serviciu; aceasta forma de remunerare este utilizata frecvent in asocierea concesionarilor); taxe de folosinta (baza de acordare pentru remuneratie o constituie utilizarea efectiva a bunului sau serviciului;remuneratia poate fi platita de utilizator cum ar fi de exemplu taxa de autostrada, sau de autoritatea administrativa printr-un mecanism auxiliar de rambursare in cazul modelului concesiunilor;garantiile(sunt menite sa reduca riscul pentru investitori si finantatori ;ele se refera la:angajamente financiare asumate, venituri realizate din parteneriate publice private; pot include rambursarea capitalului si a dobanzilor aferente ;preluarea unei garanatii reduce riscul comercial prin garantarea unui flux sigur de venituri, in baza proiectului); imprumuturi (prin garantarea unui imprumut, statul asigura fonduri necesare proiectului; rambursarea imprumutului se poate face intr-o singura transa sau mai multe;rata dobanzii influenteaza rambursarea);imprumuturi subcontractate(dobanda si ratele scadente ale imprumuturilor de subcontractare sunt subordinate imprumuturilor globale;subcontractarea reduce riscurile celor ce imprumuta , iar capitalul poate fi atras in conditii favorabile) si actiunile (sunt cele mai riscante instrumente de finantare caci actionarii sunt intodeauna ultimii la masa credala; actionarii au putere de decizie



77

asupra proiectului si un drept asupra tuturor veniturilor ramase la active, dupa plata celorlalte obligatiifinanciare. 7.6 Riscurile de proiect si impartirea riscurilor de proiect

Toate riscurile identificate şi cuantificate trebuie incluse în valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat.

După identificarea şi evaluarea tuturor riscurilor materiale, fiecare risc trebuie analizat ca un risc transferabil sau reţinut, în măsura în care el poate fi transferat partenerului privat ori reţinut de către partenerul public în cadrul unui aranjament de tip parteneriat public-privat. Riscul reţinut reprezintă suma acelor riscuri propuse să fie asumate de partenerul public în cadrul parteneriatului public-privat.

Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor, obţinându-se astfel costul real suportat de partenerul public în cadrul unui parteneriat public-privat.

Astfel de riscuri pot fi: schimbări în legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificaţiilor de proiect, porţiunea asumată de partenerul public din riscul diminuării cererii etc. Factorii care pot diminua riscurile reţinute sunt: a) abilitatea de a influenţa direct probabilitatea apariţiei unui risc; b) colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare şi management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare. Riscurile reţinute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparaţie cu valoarea primei de asigurare pentru un risc echivalent. Toate riscurile reţinute trebuie evaluate, cuantificate şi incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de partenerul public.

O problema speciala a contractului de partenerait public privat o reprezinta problema riscului contractului. In acest sens, Normele metodologice de aplicare a Legii nr.178/2010 contin in Anexa 2 natricea de repartizare a riscurilor de proiect, detaliate pe mai multe categorii de riscuri (datorate amplasamentului, de proiectare si constructie, riscul de piata, riscul asociat protectiei mediului, riscuri de finantare, forta majora, riscul operational, riscul politic, riscul specific proiectului.)

Toate aceste riscuri se vor imparti intre partile contractului, modul de repartizare a acestora fiind hotarat in cursul negocierilor, avand in vedere principiul echilibrului financiar, ca o modalitate de conciliere a interesului public cu cel privat.In functie de negocierile purtate de parti



78

si de asumarea riscurilor associate contractului de parteneriat public se va decide si calificarea bunurilor aportate de partenerul public ca active sau non active , conform art.16 lit.d din Legea 178/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. La expirarea termenului contractului sau la intervenirea unui alt caz de incetare a contractului de parteneriat public privat , investitorul privat este obligat sa restituie partenerului public bunurile publice si bunurile rezultate din derularea contractului de parteneriat public privat, in mod gratuit si libere de orice sarcina, conform prevederilor acestei legi.

Actorii unui parteneriat public privat se supun la o multime de riscuri:

-lipsa structurilor la toate nivelele administratiei pentru evaluarea oportunitatilor si a proiectelor de parteneriat, ceea ce nu permite corelarea programelor de dezvoltare regionala cu cele locale -lipsa garantiilor pentru acoperirea riscurilor financiare si recuperarea investitiei -existenta pericolului abandonarii parteneriatului de catre unul dintre parteneri intr-o faza avansata de implementare a parteneriatului, cand s-au realizat deja anumite investitii ; -prioritatea acordarii proiectelor pe termen scurt in detrimentul celor strategice, ca urmare a lipsei unei planificari strategice de dezvoltare locala si de ierarhizare a prioritatilor; -ignorarea dispozitiilor legale cu privire la aigurarea unui mediu concurential in privinta functionarii utilitatilor publice; -confuzia terminologica creata intre “acordul de proiect’ si “contractul de proiect” 7.7 Clauze de incetare a contractului de parteneriat public privat

Art.25 alin (1) din L178/2010 enumera cazurile de incetare a parteneriatului public privat, prin expirarea termenului contractual, prin acordul partilor si alte cazuri prevazute de lege sau de contract.

In toate cazurile de incetare a contractului, consecinta este restituirea bunurilor si serviciilor publice se respectiv, transferul bunurilor publice rezultate din derularea contractului de parteeriat public privat catre partenerul public, gratuit si libere de orice sarcini, cu indeplinirea tuturor formalitatilor legale de publicitate, pentru bunurile imobile, partenerul public avand obligatia legala de a prelua aceste bunuri inainte de incetarea efectelor contractului.

O dispozitie speciala se refera la denuntarea unilaterala a contractului de catre investitorul privat art. 25 alin 5 din Legea 178/2010 enuntand principiul potrivit caruia investitia consumata pana la acel moment ramane ca o participare la realizarea proiectului respectiv, compania de proiect si partenerul public neavand nici o obligatie de returnare a valorii investitiei catre partenerul privat.



79

In tacerea legii putem formula concluzia ca nu aceiasi este situatia partenerului public, in cazul in care acesta ar denunta unilateral contractul, ar avea obligatia sa despagubeasca partenerul privat platindu-I atat investitia cat si beneficiul nerealizat, conform regulilor generale , daca partile nu au prevazut in contract cause speciale cu privire la aceasta ipoteza. 7.8 Norme juridice specifice legate de franarea proiectelor in parteneriat public privat

Tinand cont de faptul ca in textul Legii parteneriatului public nu sunt prevazute criterii clare de delimitare a domeniului de aplicare a acestei legi fata de domeniul de aplicare a celorlalte acte normative, putem afirma ca din acest punct de vedere, Legea parteneriatului public privat complica colaborarile dintre privati si autoritatile publice.

Principala acuza adusa legii este, insa, eliminarea licitatiei ca procedura de selectare a partenerului privat, ceea ce face din acest act normative o lege clientelara, susceptibila de abuzuri din partea autoritatilor publice, care au liber in alegerea partenerului privat.Art. 14 alin (1) descriu etapele ce conduc la incheierea unui contract de parteneriat public privat , care nu include nici o procedura de licitatie , cid oar negocierea, ceea ce incalca principiul transparentei contractelor cu statul.nici macar pentru negociere nu sunt stabilite criterii ceee ce incalca si principiile concurentei.

Legea 178/2010 prevede obligatia unui investitor ofertant ce doreste sa faca contestatie sa depuna o garantie de 2% din valoarea estimate a contractului, ceea ce reduce in mod considerabil accesul la justitie, dat finnd pretul de obicei foarte mare al unor asemenea contracte. Astfel art. 28 alin 2 din lege prevede ca orice investitor interesat are posibilitatea de a contesta, la partenerul public sau in instanta , decizia privind desemnarea partenerului privat si orice alte decizii luate de acesta pe perioada derularii procedurii de atribuire cu obligarea acestuia la depunerea unei garantii de 2% din valoarea estimata.Instituirea acestei garantii de 2% din valoarea estimata poate impiedica accesul la justitie si incalca prevederile europene.Ca o concluzie daca aceasta noua lege isi propune sa creeze o procedura distincta de cea a concesiunilor de lucrari si servicii publice si de cea a concesiunilor de bunuri proprietate publica ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru clarificarea aplicarii acesteia.

Ca o concluzie daca acesta noua lege isi propune sa creeze o procedura distincta de cea a concesiunilor de lucrari si servicii publice (regelementata de OUG 34/2006) si de cea a concesiunilor de bunuri proprietate publica (reglementata de OUG nr.54/2006) ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru clarificarea aplicarii acesteia.



80

BIBLIOGRAFIE

1. Ana-Maria Mihalcescu, Contractul de parteneriat public privat,Editura Universul Juridic,

Bucuresti, 2003

2. M.Popa, Parteneriatul public-privat, aspecte economice ale conceptului, conform site-ului:http://www.competition.ro

3. Cartea Verde privind parteneriatele public-privat si dreptul comunitar al achizitiilor

publice si al concesiunilor, COM (2004)327, Comisia Europeana, 30 aprilie 2004.

4. Luiza.Manole.ro –legislatie parteneriat public privat-legea 178/2010

5. L 500/2002-privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;

6. L nr. 554/2004-privind contenciosul administrativ

7. Hotararea de Guvern nr. 1239/2010 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a Legii 178/2010

8. Iorgovan A, Noua lege a contenciosului administrative, Geneza si explicatii, Ed. Roata, Bucuresti, 2004.

9. Iorgovan A, Tratat de drept administrativ, vol. I si II, ed. 4, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005.

10. Fuerea, A Drept Comunitar European.Partea Generala, Ed All Beck, Bucuresti, 2003;

http://luiza.manolea.ro/blog/category/link-uri-utile/organizatii-neguvernamentale/




SUPORT DE CURS - compe · PDF fileSUPORT DE CURS EXPERT/ SPECIALIST ÎN PARTENERIAT ......

Documents

Transcript of SUPORT DE CURS - compe · PDF fileSUPORT DE CURS EXPERT/ SPECIALIST ÎN PARTENERIAT ......