Suport curs ORL dr. M. Vasile 2015.pptx.pdf

7/24/2019 Suport curs ORL dr. M. Vasile 2015.pptx.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-orl-dr-m-vasile-2015pptxpdf 1/261

ORL An I – AMG

Suport de curs-Uz intern -

Autor:Dr. Mihaela Vasile

Medic specialist pediatrie

Suportul de curs este proprietatea !colii Postliceale Sanitare ”Sf. Vasile cel Mare”Bucure"ti.

Multiplicarea, copierea sau comercializarea acestuia este total interzis#, intrând subinciden$a Legii nr. 8/1996.



•

Otorinolaringologia, sau prescurtatORL, este specialitatea medical#

care se ocup# cu prevenirea,

d iagnost icarea " i t ratamentulafec$iunilor urechii, nasului, gâtului,

c# i lor respirator i i super ioare,

sinusurilor.



•

ORL include, de asemenea:

– audiologia,

– otoneurochirurgia,

– foniatria

– neurologia legat# de patologia

nervilor cranieni



SEMNE !I SIMPTOME

SPECIFICE AFEC"IUNILORORL



• Mare parte dintre semnele "i

simptomele afec$iunilor ORL sunt

acelea"i cu cele ale altor afec$iuni,

unele având anumite caracteristice

care le diferen$iaz#.



FEBRA

• Febra este un simptom întâlnit în multeafec#iuni, infec#ioase sau neinfec#ioase, ale

diferitelor aparate $i sisteme



• Definiţ

ie

•

Febra = un simptom clinic caracterizat prin

creşterea temperaturii corpului peste37,5oC.



•

Grade – Starea subfebril : temperatura între 37 -

38oC. – Stare febril moderat : temperatura între

38 - 39o

C. – Stare febril

ridicat : temperatura între 39

- 40oC. – Hipertermie: temperatura între 41 şi 42oC.



•

Etiologie •

Boli infecţioase bacteriene sau virale:

–

rinofaringiene,

–

laringiene, –

sinusale, –

otice.



•

Tipuri de febr ! în afec$iunile ORL:

•

Starea subfebril!: sinuzit#, rinofaringit# etc.

•

Febra neregulat! (febra anarhic#):

supura% ii cronice otomastoidiene, sinuzitesupurate.

•

Sindromul febril prelungit: otomastoidit#

latent#



DUREREA •

Durerea se caracterizează şi se descrie prin:

•

sediuş

i iradiere;

•

condiţ

ii de apariţ

ie;• condi

ţ

ii de retrocedare;

•

intensitate (atroce, vie, puternică, difuză);• durata şi desf

ş

urarea în timp;•

ritmul ;

•

fenomene de înso ire ; • impactul durerii asupra calit ii vie ii.



•

Durerea poate fi:

•

acut

•

cronic

.



• Durerea în afec!iunile ORL poate filocalizată la nivelul:

•

- urechii = otalgie•

- faringelui "i amigdalelor = disfagie

•

- sinusurilor = durere sinusală • - nervilor cranieni = nevralgie (de n.trigemen, de n. glosofaringian, de n.hipoglos, de n. laringeu superior)



INFLAMA"IILE LA NIVEL

ORL • Defini#ie:

•

Inflamaţia reprezintă un mecanismnespecific de apărare a organismului la oagresiune.



• Etiologie:

•

1. Microorganisme patogene: bacterii,virusuri, parazi% i.

• 2. Agen% i fizici: radia% ii ionizante &i

neionizante, energia electric#, modific#rile

bru&te ale presiunii atmosferice, frigul sau/&i c#ldura, traumatismele.

• 3. Substan% e chimice exogene: poluan% iatmosferici, insecticide, ierbicide.

•

4. Substan% e chimice endogene: acizi

biliari, uree, amoniac, glucoz#



•

Modific

rile vasculare ale inflamaţiei sunt:•

• hiperemie (rubor)•

• creşterea temperaturii locale (calor)

•

• tumefiere (tumor)•

• durere (dolor)•

• pierderea funcţionalităţii (functio laesa)



• Cele mai supuse inflama$iei sunt

ganglionii cervicali (adenopatie) "iorganele limfoide ce alc#tuiesc inelul

limfatic Waldeyer :

• - amigdala faringian# a lui Luschka

(adenoidit# acut# sau cronic#)• - amigdalele palatine (amigdalita acut#

sau cronic#)

• - amigdala lingual#

•

- amigdala tubar # a lui Gerlach



DISPNEEA • Defini

#ie:

•

Dispneea = o tulburare a respiraţieicaracterizată prin modificarea ritmului şiintensităţii mişcărilor respiratorii. Se traduce

prin "lipsă de aer", "disconfort respirator".• Tipuri de dispnee:•

dispneea obstructivă

•

dispneea restrictivă •

dispneea mixtă •

Dispneea poate apărea în afecţiuni laringiene.



•

Dispneea din afec!iunilelaringiene este o dispneea

inspiratorie.



TULBUR

RILE DE MIROS

• Forme $i defini#ie:

•

ANOSMIE: lipsă a simţului mirosului.•

HIPOSMIA: diminuarea simţuluimirosului.



•

Etiologie: • viroze respiratorii• traumatisme cranio-faciale• rinite acute sau cronice• rinite alergice• ozena

•

rinosinuzite• polipoza nazală,• devia!ii de sept nazal• medii toxice (ex. industria textilă)

•

tumori• afec!iuni neurologice (ateroscleroza cerebrala,

Parkinson, Alzheimer).



EPISTAXIS

• Defini#ie:

•

Epistaxis este hemoragia nazală.

•

Clasificare:

•

epistaxis anterior

•

epistaxis posterior.



• Frecven#%:

•

Cel mai frecvent, epistaxisul este anterior•

Locul de predilectie al epistaxisului este ariaKiesselbach. Aceasta este o re!ea vasculară bogată , numită

"i pata vascular

.

Inciden#% crescut

:•

la copii între 2 "i 10 ani

•

la vârstnici între 70 – 80 ani.



•

Etiologie:

• Cauze frecvente:

•

infec!ii (viroze banale, rinite, sinuzite)• uscarea mucoasei nazale, de ex. la o persoană care

doarme într-o cameră supraîncălzită • corp străin intranazal

•

tratament cu anticoagulante: aspirina, warfarina,clexane etc.

• medicamente antiinflamatorii nesteroidiene• traumatism de piramidă nazală •

polipi nazali• hipertensiune arteriala (HTA)• ateroscleroza



•

Cauze mai rare:

•

- Leucemie•

- Cancer nazal• - Trombopenie

•

- Afec!iuni hepatice•

- Coagulopatii ereditare•

- Sindromul Osler-Weber-Rendu

(telangiectazie hemoragică ereditară).



•

Tratament:

• comprimarea aripilor nazale timp de 10 minute, după ce, în prealabil, se introduce o compresă impregnată cu un vasoconstrictor "i cu un anestezic local

• cauterizare cu electrocauter sau cu nitrat de argint• evitarea eforturile fizice

•

amplasarea de ghea!# la rădăcina nasului pentru afavoriza oprirea sangerarii• evitarea ingestiei sângelui• aplicarea unei comprese cu apă oxigenată sau cu

vaselină • inclinarea capului spre înainte pentru a evita ingestiasau inhalarea sângelui



RINOREEA

•

Defini#ie: • Rinoreea reprezintă secreţia nazală abundentă.

• Etiologie:

•

Cauze frecvente:•

- diver"i alergeni (praf, polen sau orice altesubstan!e cu poten!ial alergen).

•

- infec!ii virale sau bacteriene: gripe, sinuzite•

- aerul neumidificat



•

- întreruperea utilizării decongestionantelornazale (fenomen de rebound congestiv); întermeni medicali de specialitate se nuume"te

„rinita medicamentoasă”

•

Cauze rare:

•

- polipoza nazală)•

- scurgeri de LCR în caz de traumatisme cranio-cerebrale violente

•

- rinita vasomotorie



DISFONIA

•

Defini#ie•

Disfonia, numită "i răgu"elă reprezintă otulburare a vocii, de natură fonatorie, prin care

pacientul nu poate rosti cuvinte sau sunete cutonalitate modificată.

•

Vocea disfonică poate fi slăbită, !ipată,grosolană etc.



• Tipuri: •

- disfonie organică

•

- disfonie func!ională •

- disfonie spasmodică.



•

Etiologie

•

Cauze frecvente:

•

- tumori benigne sau maligne laringiene• - corp străin intralaringian• - difterie

•

- compresie ganglionară • - rujeolă •

- scarlatină • - paralizie recuren!ială

•

- schimbare de voce la pubertate• - laringită



•

- hipotiroidism•

- traumatisme ale corzilor vocale

•

- paralizia de corzi vocale•

- edemul laringian Reinke•

- stres psihic

•

- boala de reflux gastro – esofagian•

- miastenia gravis•

- sinuzita

•

- cancer laringean sau pulmonar•

- inhalarea de substante cu actiune iritanta•

- consum excesiv de tutun, alcool



•

- tulburări psihopatice

•

- alergii•

- bron"ite• - vorbit/cântat excesiv

•

- tuse permanentă •

- plâns prelungit•

- infec!ii virale.



• Cauze rare:

•

- amigdalita•

- stare generală alterată •

- ingestie de lichide caustice

•

- corpi străini în esofag "i trahee•

- moninucleoza infec!ioasă •

- rinoree

•

- bronhoscopia



•

Tratament

• Principii generale:

•

Tratament profilactic:• - identificarea "i eliminarea factorilor de risc, (fumatul,consumul de alcool, stresul)

• - consum de lichide pentru a evita senza!ia de

uscăciune a gâtului•

Tratament medical:

• - repaus la pat• - tratamentul simptomatic al virozelor respiratorii

(antitermice - paracetamol)• - tratamentul etiologic al infec!iilor bacteriene

(antibiotice)



AFONIA

• Defini#ie:

•

Afonia reprezintă imposibilitatea de avorbi ca urmare a lezării m. laringeu sau anervilor acestuia (pierderea vocii)



•

Etiologie:

• tuse puternică "i frecventă;

•

scurgeri postnazale;•

reflux gastroesofagian;•

respira!ia orală;•

stres;•

înghi!irea unor lichide caustice;•

astm cronic;•

alergii;

•

amigdalită;•

tratamente medicamentoase precum celeentru tiroidă sau antihistaminele;



•

fumat;•

alcoolism;

•

laringita;•

Bron"ita;•

sinuzita;

•

infec!ii virale ale tractului respirator superior;•

cancer laringian;•

polipi pe corzile vocale;

•

paralizia corzilor vocale;•

cancer pulmonar.



DISFAGIA

•

Definiţ

ie

•

Disfagia reprezintă dificultatea de a înghiţi

care se manifestă ca o senzaţie de încetiniresau oprire a bolului alimentar pe traiectulesofagian.



•

Disfagia trebuie diferen!iată de:•

- odinofagie = durere la înghiţire• - globus istericus = senzaţia de nod

în gât însă deglutiţia fiind posibilă •

- senzaţia de plenitudineepigastric

.



•

Clasificare

• Dup

criteriul etiopatogenic:

•

A. Disfagie de transfer• Mecanisme de producere:• a) obstruc ţ ii locale

• - cancer: bucal, lingual, faringian

•

- diverticul Zenker• - osteofite cervicale voluminoase• b) boli neuromusculare

• - accidente vasculare cerebrale

•

- tumori cerebrale• - poliomielită • - miastenia gravis



•

B. Disfagie de transport

• a) Boli esofagiene

•

- cancer esofagian• - tumori esofagiene benigne• - stricturi benigne (postcaustice, postreflux)• - corpi străini esofagieni

•

- esofagită (de reflux, corosivă, infecţioasă)• - tulburări de motilitate esofagiană

• b) Compresiuni extrinseci

•

- tumori mediastinale, bronho-pulmonare• - compresiuni vasculare: disfagie aortică, disfagialusoria prin compresiuni ale arterei



•

C. Disfagie de evacuare

•

Disfunc ţ ii ale sfincterului esofagian inferior

•

- achalazia• - cancer cardial

•

- cancerul joncţiunii esofago-gastrice



•

Dup

criteriul evolutiv:•

A) Disfagie acută •

B) Disfagie cronică: –

Progresivă –

Agravată brusc –

Intermitentă, paradoxală



• Dup

circumstanţ

ele de apariţ

ie:

• A. Disfagie adev ă rat ă

•

Apare iniţial pentru solide, apoi pentrualimente păstoase şi lichide

• Cauza este un obstacol organic care

reduce lumenul esofagian la jumătate•

B. Disfagie paradoxal ă

•

Apare iniţial pentru lichide apoi şi pentrusolide

•

Cauza: tulburări de motilitate esofagiană



•

Semne $i simptome asociate disfagiei

•

Senzaţia de sufocare prin compresiune pe CRS

•

Refularea lichidelor pe nas prin tulburări decoordonare neuromusculară (sindrompseudobulbar)

•

Tuse în obstrucţiile înalte•

Regurgitări alimentare în obstrucţiile joase•

Imposibilitatea înghiţirii salivei prin obstacolcomplet

•

Hipersalivaţie• Dureri retrosternale



OBSTRUC"IA NAZAL

•

Defini#ie:

•

Obstruc!ia nazală sau blocaj nazal saucongestia nazală sau nas înfundat reprezintă senza!ia de respira!ie dificilă pe nas.

•

Obstruc!ia nazală poate fi:•

- u"oară •

- moderată •

- severă

•

Poate afecta una sau ambele fose nazale.• Cel mai frecvent este bilaterală.



•

Etiologie:

• - Hipertrofia cornetelor nazale: mărirea de volum acornetelor nazale pe fondul unei rinite cronicealergice sau nonalergice.

• - Rinita alergic ă :

• - Devia ! ia de sept nazal: reprezintă devierea

anormală a septului cartilaginos "i/sau osos. -• - Polipoza nazal ă

• - Rinita medicamentoas ă (dependen!a de picăturinazale): determină mărirea de volum a cornetelor

nazale inferioare "i modificări cronice ale mucoaseinazale cu apari!ia unei obstruc!ii nazaleimportante.-



PARESTEZIILE FARINGIENE

•

Defini#ie:

• Paresteziile faringiene sunt definite ca „senzaţiiexagerate”, pe care bolnavul le localizează lanivelul faringelui şi limbii.

•

Aceste manifestări nu pot fi explicate prinprezenţa obiectivă a unor fenomene patologice

buco-faringo-laringiene.



• Simptomatologie:

•

- jenă la nivelul gâtului, senzaţie dearsură, sau senzaţie de corp străin (uniibolnavi descriu chiar o senzaţie de „fir depăr”)

•

- durere de intensitate diferită, uneoriinsuportabilă, manifestată fie difuz, fie înpunct fix, uneori cu iradiere în ureche(falsă otalgie), spre regiunea posterioară a

nasului şi mai frecvent iradiere în limbă.



HIPOACUZIA

•

Defini#ie:

•

Hipoacuzia reprezintă sc

ăderea acuit#!iiauditive, cu cel mult 20 decibeli.



•

Clasificare:

• a) Hipoacuzia de percep ţ ie : are drept cauze: – Vârsta – Tumori cerebrale:neurinomul acustic – Traumatisme sonore – Variaţii bruşte de presiune – Leziunea cohleei

•

b) Hipoacuzia de transmisie : cauze: – Colesteatom (tumoră benignă a urechii medie cauzată de o

infecţie) – Otita medie seroasă

– Perforaţia timpanului•

c) Presbiacuzia : reprezintă deficitul auditivasociat cu vârsta.



SURDITATEA

• Defini#ie:

•

Surditatea reprezintă o scădere marcată sau dispari

!ia completă a acuit

#!ii auditive.



•

Clasificare:

• a) Surditate de transmisie : cauze: – cerumen – resturi de corp străin – neoplasm al conductului auditiv intern – perforaţia membranei timpanice

– otoscleroză •

b) Surditate de percep ţ ie : cauze: – zgomot intens – infecţii virale

– medicamente ototoxice – otoscleroza – îmbătrânirea



OTOREEA

•

Defini#ie:•

Otoreea reprezintă scurgerea de puroi dinureche.

•

Etiologie:

•

- furunculoza•

- otita externă •

- colesteatomul

•

- otita medie•

- traumatisme craniene• - meningita



AFEC"IUNI ORL



RINITA

•

Defini#ie • Rinita este o boală adesea epidemică, sezonieră,

reprezentând o infec!ie generalizată, caracterizată

anatomopatologic prin inflama!ia mucoasei nazale.



• Etiologie

•

Factori determinan!i:• virusuri,• bacterii,• alergeni diver"i

•

Factori favorizan!i:•

poluarea atmosferică,• frigul,• încăperile uscate,•

oboseala fizică,•

stresul nervos• dezechilibre neurovegetative



•

Clasificare

• În func!ie de stadiul evolutiv: –

a) rinit ă acut ă

–

b) rinit ă cronic ă :•

- rinită catarală (mucoasa nazală este

congestivă),•

- rinită hipertrofică (mucoasa nazală este hipertrofiată)

•

- rinită atrofică (mucoasa nazală seatrofiază "i se mic"orează în volum).

Î f !i d ti l i i it l t fi



•

În func!ie de etiologie rinitele pot fi: •

a) rinite non-alergice

•

b) rinite alergice:

– rinita alergică sezonieră: polinoza sau febra de fân;este declan"ată primăvara de polenul arborilor, varade cel al diferitelor ierburi, iar toamna de cel alburuienilor; simptomele sunt: strănut, prurit,

rinoree, obstruc!ie nazală, conjunctivită; acestesimptome sunt absente în zilele cu ploaie "i în casă;alergia la polen este confirmata prin testareacutanata.

–

rinita alergică peren

ă este prezent

ă în tot cursulanului, determinată de alergeni (acarienii din praful

de casă, mucegaiuri, peri de animale, gândaci debucătărie).

T bl li i



•

Tablou clinic • Rinita acut

, numită "i coriză, apare în specialprimăvara "i toamna "i se manifestă prin: – rinoree seroasă, apoi mucoasă "i în cele din urmă

muco-purulentă. – obstruc ! ie nazal ă ,

–

senza!ia de usturime "i uscăciune la nivelul nasului"i faringelui,

– tuse " i str ă nut

– cefalee matinal ă

–

l ă crimare – uneori hipoacuzie

– senza ! ia de înfundare a urechilor .

• Ri it i t l if tă i



•

Rinita cronic

cataral

se manifestă prin:• obstruc ! ie nazal ă aproape permanentă,

•

jen ă

continuă în respira!ie, în special înclinostatism•

u"oara hipoacuzie ,• sfor ă it nocturn ,

•

sc ă derea calit #! ii somnului , ce determină ame ! eal ă matinal ă "i cefalee .

•

uneori secre!ie nazală care se scurge în

cavum ce este înghi!ită, dând senza!ia decorp străin la nivelul faringelui "i accese detuse iritativă.



•

Rinita cronic

hipertrofic este un

stadiu evolutiv al rinitei catarale,caracterizat prin îngro"area "iedema!ierea mucoasei nazale, ce ia formade polipi .

•

Simptomele sunt asemănătoare celor din

rinita catarală, însă mai accentuate.



• Rinita cronic

atrofic

afectează maiales femeile "i se manifestă prin:

•

obstruc ! ie nazal ă ,•

usc ă ciune nazal ă ,• cefalee ,

•

dureri la r ă d ă cina nasului • Mucoasa nazal ă este palidă, atrofică, cu

eviden!ierea tuturor reliefurilor pere!ilor

foselor nazale.



•

Ozena reprezintă o rinită cronică atrofică gravă.

•

Debut la vârste tinere, între 12 - 15 ani•

Mai frecventă la sexul feminin

•

Se manifestă prin:• - rinoree abundentă, purulentă •

- mucoasa nazală prezintă multiple cruste

de culoare verzuie, urât mirositoare•

- cacosmie



•

Evolu#ie

•

- vindecare•

- recidivă • - cronicizare

•

Complica#ii•

- bronhopneumonie la sugari si copiii mici•

- otite

•

- sinuzite



•

Tratament

•

Tratament profilactic : – evitarea factorilor declan"atori – reducerea umidit#!ii aerului pentru a scădea

cantitatea de mucegaiuri "i acarieni din praful decasă

– evitarea polenurilor care au concentra!ia maximă după amiaza "i seara;

– evitarea mucegaiurilor care au concentra!ie mare înzile calde, uscate "i cu vânt "i care cresc în locurileumede "i calde ale locuin!ei: baie, bucatărie, pivni!#



– igiena corectă a locuin!ei: pentru că acarienii

(principalii factori etiologici) au o concentra!iemare în praful de casă se recomandă acoperirea saltelelor cu material plastic,spelarea frecventă a cear"afurilor, păturilor cuapă fierbinte)

– îndepărtarea animalelor din locuin!# pentru a îndepărta părul acestoa

– reducerea expunerii la iritan!i (fum de !igară,sprayuri, parfumuri, medii cu praf sau

poluate, detergen!i "i alte produse cu mirosputernic).

• Tratament curativ:



•

Tratament curativ :• - spălătură nazală cu apă sărată (apă de

mare) pentru a îndepărta mucusul din nas

•

- dezobstruc!ie nazală cu pseudoefedrină "i fenilpropanolamina.

•

- administrare de antihistaminice (în cazul

rinitelor alergice) pentru a controla pruritulnazal, rinoreea "i strănutul (clorfeniramin,romergan, clemastin, peritol,clorfenoxamin, ketotifen, loratadin,

cetirizin, aztemizol, fexofenadin, ebastin,claritine, aerius)



•

- spray nazal de cromoglicat în rinitaalergică u"oară • - desensibilizarea alergică •

- tratament etiologic în func!ie de cauză

•

- tratament simptomatic: antitermice,antiinflamatoare, vitaminoterapie



Sinuzitele

•

Defini#ie •

Sinuzitele reprezintă inflama!ia sinusurilorparanazale.

•

Sinusurile sunt cavit#!i localizate în oaselecraniene:•

- în osul frontal = sinusul frontal,•

- în osul etmoid = sinusul etmoidal,

•

- în osul sfenoid = sinusul sfenoidal,•

- în osul maxilar = sinusul maxilar.



•

Fiziopatogenie

•

- mucoasa sinusală se inflamează, setumefiază "i blochează drenajul secre!iilordin sinus spre nas "i faringe, determinânddurere "i presiune în sinusuri.

•

- în sinusurile nedrenate corespunzător semultiplică bacteriile "i fungii.



•

Clasificare•

După criteriul evolutiv există 2 tipuri desinuzită: – Sinuzită acută (cu debut brusc "i evolu!ie

scurtă) – Sinuzită cronică (cu evolu!ie lungă).



•

După criteriul localizare , există:•

- Sinuzit

maxilar

- durere sau presiune

în zona maxilarului; durere de dinţi,migrene• - Sinuzit

frontal

- durere sau presiune în zona frontală (deasupra ochilor),

migrene•

- Sinuzit

etmoidal

- durere inter/retrooculară, migrene

•

- Sinuzit

sfenoidal - durere saupresiune retrooculară, ameţeli



•

Etiologie

•

Factori determinan ! i :•

- virusuri

•

- bacterii•

- diver"i alergeni•

- fungi

• Factori favorizan!i:



•

Factori favorizan ! i :• - polipi nazali,

•

- corpii străini intranazali (frecvent la copii),•

- afec!iuni structurale nazale: devia!ia de septnazal

• - IACRS frecvente

•

- tumori nazale•

- traumatisme nazale•

- fumatul

•

- poluarea• - utilizarea excesivă a spray-urilor

decongestionante,



•

- apa rece•

- schimbările bru"te de presiune (ca de

exemplu în timpul zborului cu avionul sauscufundărilor),

•

- înotul în apă contaminată

•

- folosirea presiunii pozitive continue aaerului pentru a trata apneea de somn

• Clinic



•

Clinic

! durere "i presiune în punctele sinuzale ce seaccentuează la aplecarea sau mi"carea capului,localizată în func!ie de sinusul afectat: – la nivelul obrajilor "i incisivilor în afectarea sinusului

maxilar – la nivelul frun

!ii, supraorbital în afectarea sinusului

frontal – retroocular, în cre"tetul capului sau la nivelul

ambelor tâmple, în afectarea sinusului sfenoidal – în periorbital sau retroocular în afectarea sinusului

etmoidal

!obstruc!ie nazală



!

obstruc!ie nazală • rinoree mucoasă sau muco-purulentă galbene

sau verzui

•

cefaleea •

secre!ii gălbui sau verzui care se scurg din naspe peretele posterior al faringelui

•

halenă urât mirositoare• tuse productivă cu expectora!ie mucoasă •

febră

•

dureri dentare•

diminuarea sensibilit#!ii gustative sau olfactive•

epistaxis.



•

Forme clinice (evolutive)

• Sinuzita acut

•

De etiologie viral ă : • - debut brusc•

- evolu!ie rapidă.• - durează de obicei 4 săptămâni sau mai pu!in,

simptomele începând să dispară într-o săptămână chiar f ără tratament.

• De etiologie bacterian ă : • - nu se vindecă f ără tratament

•

- se poate croniciza• - se poate complica• - prezintă rinoree purulentă care se agravează

după 5 zile "i persistă mai mult de 10 zile.

Si it i



• Sinuzita cronic

•

- în mod etiologia este bacteriană sau fungică

•

- greu de tratat•

- tratementul recurge la 2 antibiotice•

- dacă nu răspunde la tratament se intervinechirurgical

•

- sunt necesare testări alergologice•

- poate evolua cu modificări permanente alemucoasei ce determină acutizări repetate

• P li i



• Paraclinic •

- computer tomografia (CT): arată structura

sinusurilor; identifică complica!iile; se folose"tenumai pentru diagnosticarea sinuzitei cronice•

- radiografia de sinusuri : arată voalareasinusurilor

•

- endoscopia nazal ă : vizualizează structurileinterioare ale nasului "i cavit#!ile sinusurilor

•

- punc ! ie aspirativ ă cu ac fin a con!inutului

sinusurilor, urmată de o cultur

ă din secre!iinazale pentru a depista bacteriile sau fungii

care cauzează afec!iunea



•

- rezonan ! a magnetic ă (RMN): seefectuează dacă se suspectează diseminarea la distan!# a infec!iei sau

dacă se suspectează tumori.



• Complica#ii•

Osteomielita acută a maxilarului superior(rară)

•

Tromboza sinusului cavernos•

Abcese fistulizate

T t t



•

Tratament

• Obiective :

•

- îmbunăt#!irea drenajului mucusului,•

- reducerea tumefierii mucoasei sinusale•

- combaterea durerii "i presiunii sinusale

•

- eradicarea focarelor de infec!ie•

- prevenirea formării cicatricilor,•

- evitarea lezării permanente a mucoaselornazale "i sinusale.



•

Tratamentul medical :

•

- durată: de la 3 zile pân

ă la câteva s

ăptămânisau mai mult.

•

- antiinfec!iose: antibiotice (amoxicilină per os,im, iv sau pe cale inhalantă)

•

- decongestionante nazale: pseudoefedrinahidroclorică care reduce inflama!ia mucoaseinazale

•

- analgezice: aspirina, acetaminophen sauibuprofen, pentru a combate durerea



•

- corticosteroizii: dipropionatul de

beclometazonă sau prednison, care reducinflama!ia mucoasei nazale; seadministrează i.v., i.m. sau inhalator

•

- mucoliticele: guaifenesinul, care diluează

mucusul.

T t t hi i l



•

Tratament chirurgical :

!

Se apelează la interven!ia chiurgicală numai

când tratamentul medical a e"uat: !

Scop:-

îmbunăt#!irea drenajul sinusal

-

îndepărtarea obstruc!iei!

Se chiuretează: •

- !esutul infectat, tumefiat sau lezat• - osul, pentru a crea o deschidere mai largă pentru

drenajul mucusului din sinusuri• - tumorile (polipii) nazale sau sinusale• - corpii străini



!

Procedee chirurgicale: – interven!ia chirurgicală endoscopică – interven!ie chirurgicală clasică prin realizarea

unei deschideri direct în cavitatea sinuzală

•

Tratamentul chirurgical nu elimină întotdeauna complet sinuzita.• Până la 20% din pacien!i necesită o a

doua interven!ie.

•

Tratamentul profilactic



p

• - tratarea congestiei nazale cauzată deviroze sau de alergii;

•

- evitarea contactului cu persoanebolnave; în cazul contactului cu astfel depersoane se recomandă spălarea mai

deasă pe mâini, în special după contactulcu persoanele infectate•

- evitarea fumatului•

- evitarea factorilor alergizan!i;

•

- evitarea respirării de aer uscat;



Obstruc#iie cu corpi str

ini

•

Clasificare •

După natur :"

corpi str ă ini vii : insecte, viermi, păianjeni etc.;"

corpi str ă ini iner ! i : sâmburi de fructe, vegetale,boabe de fasole, be!e de chibrit, scobitori,mărgele, bilu!e metalice etc.



•

După localizare :"

corpi străini intraauriculari"

corpi străini intranazali

"

corpi străini faringieni"

corpi străini laringieni

C i i i i l i



•

Corpi str

ini auriculari •

Localizare : conductul auditiv

•

Tablou clinic : –

senza!ie de înfundare a urechii –

scăderea sensibilit#!ii auditive

–

uneori zgomote în urechi; în cazul insectelorvii, zgomotele sunt insuportabile. –

secre!ii otice "i fenomene inflamatorii, dacă timpanul este lezat.

•

Tratament :



" extragerea corpului străin prin spălătură auriculară cu apă încălzită (la 37º C); jetul de

apă este direc!ionat în sus "i înapoi; se indică numai în absen!a leziunilor timpanului "

dacă corpul străin este o insectă vie, se

instilează ulei de parafin

ă sau glicerin

ă înconductul auditiv pentru a o transforma într-un

corp inert (încetarea zgomotelor din urecheconfirmă moartea insectei) apoi se efectuează

spălătura. "

dacă corpul străin este bob de cereale, acestaeste deshidratat prin instilare de alcool absolut.

• Corpii str ini intranazali



p

• Tablou clinic :

–

obstruc!ie, –

rinoree, –

strănut, –

uneori semne inflamatorii de tip rinită

•

Tratament :"

extragerea corpulu străin, direct, împingându-lde sus în jos sau introducând un stilet cu vârful

bont "i încărcându-l de sus în jos.

• Corpii str ini faringieni



p g

•

La nivelul faringelui se re!in corpii cu formeneregulate: fragmente de oase, buc#!i de pâineetc., de obicei în cursul unui acces de râs sautuse.

•

Tablou clinic :

–

disfagie, –

disfonie, –

dispnee.

•

Tratament : –

extrage cu ajutorul unei pense

• Corpii str ini laringieni



p g

• Tablou clinic :

•

Simptomatologia este dramatică mergând pân

ă la insuficien!# respiratorie acută:

"

dispnee,"

cianoză,

"

tuse,"

agita!ie extremă." dacă obstruc!ia este completă se produce

asfixie imediată



"

dacă corpul străin este mic "i mobil, elpoate aluneca în trahee

"i apoi în bronhia

dreaptă, caz în care simptomele seameliorează, dar reapar la mi"care sau înpozi!ie culcată.

•

Tratament: este un tratament de urgen!#:"

extragerea corpului străin, cu ajutorulbronhoscopului

• P i l j t l l l id t l i



•

Primul ajutor la locul accidentului

•

La adultul con " tient :

–

În caz de obstruc ! ie par ! ial ă : se a"ează victima aplecată în fa!# "i i se recomandă tu"ească, în timp ce i se aplică ocompresiune la nivelul abdomenului

–

În caz de obstruc ! ie complet ă , cândvictima nu poate tu"i "i respira: se aplica 5lovituri interscapulare "i dacă aceasta este

ineficientă se va efectuamanevra Heimlich.

• Manevra Heimlich



• Manevra Heimlich

•

La adultul con ! tient :

•

- salvatorul se a"ează în spatele victimei•

- îi cuprinde talia cu bra!ele•

- a"ează un pumn la jumătatea distan!ei dintre

ombilic "i apendicele xifoid "i-l apucă cucealaltă mână •

- comprimă abdomenul, trăgând brusc "i cuputere în sus

•

La adultul incon ! tient :



!• - se a"ează victima în decubit dorsal•

- concomitent se apelează 112

•

- se a"ează podul palmei la jumătatea distan!eidintre ombilic "i apendicele xifoid, se a"ează mâna opusă peste aceasta

•

- se efectuează compresii abdominale, bru"te "iorientate înspre extremitatea cefalică •

- după aproximativ 5 compresii, se întoarcecapul victimei pe o parte, verificând prezen!acorpului străin în cavitatea bucală

•

- se evaluează respira!ia "i se încearcă

•

La sugar :



• În cazul în care sugarul poate respira "i tu"i, vafi lăsat să tu"ească f ără a se începe manevrele

de dezobstruc!ie.•

Dacă obstruc!ia persistă se va adopta aceea"iatitudine ca "i în cazul obstruc!iei complete:

•

- se a"ează sugarul pe antebra!, culcat cu fa!a în jos,• - se înclină u"or, astfel încât capul să fie mai jos

decât toracele

•

- se aplică 4 lovituri cu palma opusă la nivelulspatelui,

•

Dacă aceste manevre sunt ineficiente :



• - se întoarce sugarul cu fa!a în sus•

- se a"ează sugarul pe genunchi sau peantebra!ul opus, cu capul mai jos decâttrunchiul

•

- cu 2 degete se aplică 5 compresii, la 2 degete

sub linia care une"te mameloanele, apăsând de jos în sus (dinspre abdomen spre torace)• - se căută corpul străin în cavitatea bucală •

Dacă aceste manevre sunt ineficiente se vor începe manevrele de resuscitarecardiorespiratorie.

ADENOIDITA



ADENOIDITA

•

Defini#ie •

Adenoidita este o afec!iune frecventă mai alesla sugar "i copilul mic (excep!ională la adult),

provocată de o infec!ie microbiană sau virotică a amigdalei faringiene Lushka.•

Amigdala faringiană face parte din cercul de!esut limfatic numit inelul lui Waldeyer .

A t t l i i fi i t i



• Anatomopatologie $i fiziopatogenie

•

Infec!ia produce hipertrofia ! esutuluiadenoidian (amigdalele faringiene se mărescde volum atingând 2 – 3 cm "i ocupând

cavumul•

Hipertrofia adenoidiană împiedică trecereaaerului prin fosele nazale obstruând astfelorificiile trompei lui Eustachio.



• Clasificare

•

Din punct de vedere evolutiv se clasifică în:•

a) Adenoidită acută

•

b) Adenoidită subacută;•

c) Adenoidită recidivantă cronică.



•

a) Adenoidita acut

• Defini#ie

•

Adenoidita acută este o afec!iuneinfec!ioasă, caracterizată prin inflama!ia,

uneori supurată a amigdalei faringieneLushka, ce poate apărea izolat sau asociatunei rinite "i/sau angine.

•

Tablou clinic



• Debutul bolii este brusc sau rapid progresiv cufebră mare (39-40 C), convulsii febrile (la sugar"i copilul mic până în 3 ani), inapeten!# "iuneori scaune diareice.

•

Perioada de stare se caracterizează prin:

–

curbă febril

ă de tip invers (cu valori mari matinale;cro"ete diminea!a ce durează câteva ore)

– obstruc!ie nazală – rinoree purulentă anterioară "i/sau posterioară

(vizualizată la examenul fundului de gât) – secre!ie muco-purulentă pe peretele posterior al

orofaringelui.



– agita!ie – polipnee – respira!ie de tip oral în special în timpul

somnului "i în pozi!ie de decubit dorsal carefavorizează "i respira!ia zgomotoasă (sforăit

nocturn) – alimentare dificilă – la examenului de specialitate ORL al

cavumului se va eviden!ia amigdala faringiană

hipertrofiată



•

Tablou paraclinic

•

exudat faringian•

examen otoscopic pentru a eviden!ia

eventualele complica!ii otice

•

Tratament

"



" tratament simptomatic : – combaterea sindromului febril:

•

antitermice - paracetamol (40 – 60 mg/kgc/zi) – Prevenirea convulsiilor febrile:

• sedative – fenobarbital (4 mg/kgc/zi)

–

combaterea obstruc!iei nazale pentru ameliorarearespira!iei "i redobândirea apetitului alimentar: • dezobstruc!ie nazală cu solu!ie efedrinată 0,

5-1% în ser fiziologic, instilată intranazal înainteameselor.

"

tratament antiinfec ! ios : • antibiotice: Ampicilină "i Cefalocor timp de 5 - 7



•

Evolu#ie

•

- favorabilă.•

Complica#ii •

- otită medie;

•

- rinobron"ită;•

- laringită;•

- adenopatie laterocervicală;•

- tulburări digestive precum diareeparenterală.



•

b) Adenoidita subacut

•

Defini#ie

•

Adenoidită subacut

ă este adenoiditarepetitivă "i trenantă, ce durează 2 - 3

săptămâni la fiecare episod acut.



•

Tablou clinic •

- febră ce durează 2 - 3 săptămâni, tenace,refractară la tratament, de tip invers

•

- curbă ponderală sta!ionară sau chiar în

scădere (până la distrofiere)•

- hipoacuzie•

- otalgie



• Tratament

•

Tratamentul este similar cu cel dinadenoidita acută:

•

- tratament simptomatic

•

- tratament antiinfec!ios cu antibiotice(UNASIN ce con!ine AMPICILINĂ "iSULBACTAM, în doza de 25 – 50 ml/kgc/zi).



•

d) Adenoidita cronic

– vegeta#iile

adenoide •

Adenoidita cronică este o formă evolutivă aadenoiditei, caracterizată prin apari!iavegeta!iilor adenoide care reprezintă

hipertrofia cronică favorizată de constitu!ialimfatică.•

Vegeta!iile se pot reface după abla!iachirurgicală.

•

Tablou clinic i i d i l î i d l



• - respira!ie de tip oral care, în timp, duce ladeformarea boltei palatine care devine ogivală

•

- respira!ie zgomotoasă, mai ales nocturn(sforăit nocturn)

•

- rinită persistentă

•

- infec!ii de vecinătate• - voce nazonată •

- tuse nocturnă, chinuitoare datorită irita!ieifaringelui

"i laringelui de către aerul inspirat pe

care orală •

- scăderea acuit#!ii gustative "i olfactive



•

- hipoacuzie•

- rinoscopia posterioară "i palparea digitală eviden!iază cre"terea dimensiunilor

vegeta!iilor

•

Tratament

T t t l t hi i l



• Tratamentul este chirurgical:"

adenoidectomie "i amigdalectomie (tonsilectomie)

•

Indica ! iile adenoidectomiei sunt: – obstruc!ie nazală cu voce nazonată

– tulburări de dezvoltare: facies adenoidian, toraceaplatizat, întârziere în dezvoltarea staturo-ponderală,

– hipoacuzie de transmisie;

– apnee nocturnă; – sforăit permanent, – respira!ie stertoroasă;

otită medie recurentă;



– otită medie recurentă; – infec!ii de vecinătate recurente, persistente ce

nu răspund la antibioterapie.• Contraindica ! iile sunt: – palat scurt; – keilopalatoschizis;

– luetă bifidă.•

Tratamentul simptomatic:"

supravegherea pacien!ilor prin efectuare

de gimnastică respiratorie "i cură heliomarină.



Polipoza nazal

• Defini#ie •

Polipoza nazală reprezintă o degenerare

edematoasă a mucoasei nazale ca urmarea unor fenomene alergice sau infec!ioasecare evoluează cu frecvente recidive.

•

Etiologie

F t i d t i !i



• Factori determinan!i: • alergii

•

infec!ii• Factori favorizan!i:

• boli care între!in inflama!ia mucoasei nazale sausinusale

•

fibroza chistică de pancreas (mucoviscidoza - boală încare secre!iile glandelor bron"ice sunt foarte vâscoase,greu de eliminat)

• sinuzita alergică

•

astmul bron"ic•

rinita alergică •

sinuzita cronică



• Etiopatogenie

•

- mecanismul de producere este încă incomplet cunoscut



• Tablou clinic

•

Polipoza de cauz ă alergic ă se manifestă prin: –

obstruc!ie nazală bilaterală

–

respira!ie nazală dificilă –

voce nazonată –

forma!iuni chistice translucide în foselenazale, cu aspect de ciorchine destrugure



•

Polipoza de cauz ă infec ! ioas ă prezintă:

–

obstruc!ie nazală de obicei unilaterală, –

rinoree mucopurulentă unilaterală –

congestie nazală persistentă,

–

sinuzita cronică, –

hiposmie, –

cefalee,

–

sforăit.

• Tablou paraclinic



•

Tablou paraclinic • - tomografia computerizată simplă: arată

polipii "i eventual extensia lor în sinusurilemaxilare "i etmoidale

• Forme particulare

•

- pansinuzita polipoasă bilaterală •

- polipoză alergică severă: apare la copii,este deformantă, ducând la lărgireapiramidei nazale pe l#!ime "i pe înăl!ime

(pentru că oasele fe!ei sunt în perioada decre"tere).

•

Tratament

• Tratament medical:



• Tratament medical :•

- glucocorticosteroizii inhalatori este

tratamentul de elecţie, care diminuă mărimeapolipilor, obstrucţia nazală şi rinoreea; seadministrează în cură de lungă durată, cu efecteadverse minime; beclometazonă dipropionat,budesonid, fluticazonă propionat, mometazonă furoat, triamcinolon acetonid, tixocortol.

•

- în caz de obstrucţie nazală severă se

administrează o cură sistemică în doze de 40 -50 mg/zi, timp de 7 - 10 zile



• Tratament chirurgical :

•

- polipectomie (îndepărtarea pe caleendonazală a polipilor)

•

Tratament etiologic :

•

- tratarea corectă a alergiei, infec!iilor,sinuzitelor

Stomatitele



Stomatitele

• Defini#ie •

Stomatitele sunt procese inflamatorii alemucoasei bucale, care determină leziuni

foarte diferite, cu semne "i evolu!ievariabile.

•

Etiologie

• Cauze determinante:



• Cauze determinante : – cauze infec!ioase:

•

virusuri,•

bacterii (streptococ, stafilococ, pneumococ, anaerobi)

– cauze toxice •

mercur, plumb, bismut, arsen, fosfor

– alergii – cauze iritative:

•

ulcera!ii mecanice

• defectuoasa igienă a gurii,

•

paradontoza,•

protezele dentare necorespunzătoare,•

alimentele prea fierbin!i sau prea condimentate,

• abuzul de tutun sau de alcool

– cauze nutri!ionale



!•

avitaminoze (scorbut, pelagra, sprue) •

sindromul de malnutritie

– micoze: •

Candida albicans

– unele afec!iuni:

• diabetul,

•

afec!iunile hepatice,•

uremia

• rujeola,• scarlatina,

•

parotidita epidemică,• febra tifoidă,•

leucemii



•

Cauze favorizante:

•

starea generală alterată • convalescen!a diverselor afec!iuni,• imunodepresia,• tuberculoza,

•

alcoolismul• malnutri!ia• tratamentul prelungit cu antibiotice



• Tablou clinic

•

Simptomele "i semnele depind de cauzastomatitei. În general sunt:•

- Durere locală, exacerbată la mastica!ie "idegluti!ie

•

- Hipersaliva!ie•

- Mucoasa bucală hiperemiată "iprezentând vezicule



•

Forme clinice

•

a) Stomatita ulceroasa saucangrenoasa

•

- o formă severă de stomatită ce apare înspecial la copiii cu tulburări de imunitate

•

b) Stomatita candidozic

(candidozabucal , m rg rit relul)



bucal

, m

rg

rit

relul) •

- apare la nou-născu!i, la sugari cu rezisten!a

antiinfec!ioasă scăzută dar "i la vârste mai mari în caz de tratamente prelungite cu antibioticesau la persoanele cu imunitate scăzută, cum arfi cei cu SIDA

•

- este lipsită de gravitate,•

- factor determinant: candida albicans•

- factori favorizan!i: organism slăbit după stări

infec!ioase acute, diverse boli cronice "i întulburări de nutri!ie.

• se manifestă prin depozite albicioase pe



•

- se manifestă prin depozite albicioase pemucoasa jugală, linguală, gingivală "i

uneori pe amigdale, de întindere diferită;copilul refuză să sugă, să mănânce, refuză biberonul; febră

•

- tratament local: administrarea locală deGlicerină boraxată 10%, la care se adaugă pulbere de Nistatină + Nistatin pe caleorală în cazuri cu extindere mai mare "i

rezistente la tratament

•

c) Stomatita eritematoas

(cataral

)



c) o a a e e a oas (ca a a )

• - poate fi limitată sau poate cuprinde mucoasa

bucală în întregime.• - cea mai frecventă formă de stomatită •

- cauze determinante: agen!i infec!io!i, cauze

toxice, cauze iritative, avitaminoze, mici răniri,chiar simpla "tergere a mucoasei bucale sau

lovirea cu tetina.•

- uneori poate apărea în cursul unor boli care

scad rezisten!a la infec!ii

•

- manifestări:•

senza!ie de arsură în gură,



! g ,•

dureri la mastica!ie,

• saliva

!ie abundentă,

•

gust rău,•

mucoasa bucală eritematoasă,• gingii tumefiate.

•

- tratament: •

suprimarea cauzei (îngrijirea din!ilor, tratarea infec!iilorsau a bolilor respective, suprimarea toxicelor etc.),

•

alimenta!ie de protec!ie (lichide, piureuri, f ără condimente)

•

spălături "i gargarisme cu apa bicarbonatată 2 - 3%,•

infuzii de mu"e!el.

•

d) Stomatita aftoas

• - este frecventă la sugari "i la copii mai



• este frecventă la sugari "i la copii, maiales după vârsta de 2-4 ani, după apari!ia

primei denti!ii •

- manifestări: • uneori febră,• pete mici, albicioase, ce se transformă în

vezicule, care se sparg după 2-3 zile lăsândo zonă de necroză superficială

• leziunile se vindecă după 12-14 zile• aftele sunt foarte dureroase•

copilul refuză mâncarea "i scade îngreutate.

•

e) Stomatita ulceroas

• - cauze:



cauze:• infec!ii cu bacili

•

intoxica!ii cu mercur, plumb, arsen,• scorbut, pelagra• leucemii.

•

- manifestări: • senza!ia de arsură bucală,

• dureri la mastica!ie,• mirosul urât al gurii

•

saliva!ie abundentă • febră • stare generală modificată

l d l d b



• ulcera!ii ce apar de la debut, mici, cesângerează la atingere u"oară

•

adenopatie regională.•

- tratament:• mijloacer de protec!ie a mucoasei,

•

tamponarea ulcera!iilor cu nitrat de argint• spălături cu infuzii de mu"e!el sau cusolu!ie de permanganat de potasiu

•

f) Stomatita gangrenoas

• - este o afec!iune rară, dar foarte gravă.



este o afec!iune rară, dar foarte gravă.•

- apare după boli debilitante, mai ales la copii,

•

- cauze: asocieri de germeni anaerobi cugermeni fusiformi "i spirochete.

• - manifestări:

•

febră este ridicata (39-40grade Celsius),• frisoane,• fa!# palidă-plumburie,• stare generală gravă

•

ulcera!ii pe mucoasa bucală

• complica!ii:



•

- complica!ii:• gangrenă pulmonară

•

diaree septică.• - evolutia este foarte gravă, dar

prognosticul este bun dacă antibioterapiaa

este precoce.

•

Tratamentul preventiv al stomatitelor • - men!inerea unei igiene orale



men!inerea unei igiene oralecorespunzătoare (periajul corect al din!ilor,

folosirea apei de gură etc)•

- consumul alimentelor bogate în vitaminaC, zinc "i flavonoide

•

- evitarea consumului de alimente foartereci sau foarte fierbin!i• - limitarea consumului de carbohidra!i

rafina!i

•

- evitarea pastei de din!i ce con!ine sulfatde lauril de sodiu

Herpesul



Herpesul

•

Defini#ie• Herpesul labial este o afec!iune cutaneo –

mucoasă, infecto – contagioasă

determinată de virusul herpes simplex 1(HSV1)

•

Epidemiologie

• Inciden"#



Inciden "# •

- afectează 10 – 30% din popula!ia adultă

•

- infec!ia poate apărea izolat, f ără motivaparent "i recidivează frecvent

• - de"i cea mai frecventă localizare este cea

labială, infec!ia poate afecta "i aripile nazale "imentonul•

- odată infectată, persoana rămâne a"a pentrutoată via!a



•

- virusul se instalează în ganglionii devecinătate "i rămâne în stare latentă,putând apărea oricând cu sau f ără cauză

favorizantă "i provocând un nou mănunchide vezicule care dispar în 1 – 2 săptămânif ără să lase urme.

•

Transmitere

• - purtătorii sănăto"i de herpes simplex 1 secretă



p " p pvirusul în salivă

- transmiterea se face prin contact direct oro -oral sau oro - genital.- exista persoane care sunt purtătoare de virusf ără să o "tie, deoarece prima infec!ie herpetică

poate trece neobservată •

- la alte persoane, primo-infectia poate fispectaculoasă, în special la sugari undeprovoacă febră, iar veziculele sunt foartedureroase.



•

Contagiozitate

- contagiozitatea este mare pentru sugari,vârstnici, bolnavii de SIDA, cei care se aflasub tratament chimioterapic sauimunodepresor pentru că sistemul lorimunitar este foarte slăbit "i herpesul poatelua la aceste persoane aspecte dramatice.

•

Etiologie

• Factor determinant:



•

- virusul herpes simplex 1

•

Herpesvirusurile umane reprezintă o familievastă de virusuri. Se cunosc 8 tipuri de virusuriherpes uman. Ultimele sunt descoperiterecent, motiv pentru care implica

!iile pe care

acestea le au asupra patologiei umane nu suntpe deplin cunoscute.

•

Virusul herpes simplex 1 (HSV1) face parte din

subfamilia Alfa-herpes viridae.

• Factori favorizan!i:



Factori favorizan ! i:

•

- stări gripale

•

- rinite sezoniere•

- pneumonii, bron"ite•

- infec!ii urinare

•

- menstrua!ia•

- primele expuneri la soare în timpulprimăverii sau verii

•

- perioade foarte stresante.

•

Tablou clinic

• - apare sub forma unei mici vezicule care



pcre"te, devine ro"ie, caldă, dureroasă "i

care dă na"tere unui mic mănunchi devezicule gălbui, pe marginea unei buze sauunei nări "i este înso!it de o senza!ie dearsură "i prurit

•

- veziculele se sparg "i dispar f ără să lasecicatrice

•

Este o leziune banală, dar recurentă "i

contagioasă.

•

Forme clinice

H l l bi l d f d if t



•

Herpesul labial are doua forme de manifestare:

•

Gingivostomatita herpetic ă •

- apare în special la copiii mici "i debutează cufebră, stare generală modificată, grea!# "idisfagie

•

- după 2-3 zile apare stomatita veziculoasă,manifestată prin dureri intense

•

- leziunile se pot extinde în zona nasului "i a

ochilor.

• Herpes labial recurent



• Herpes labial recurent

•

- se manifesta ini!ial (în primele ore) prin

dureri, senza!ie de arsură, prurit "isenza!ie de căldură

•

- local apar eritem, tumefac!ie dureroasă

înso!ită de vezicule care ulterior setransformă în cruste, precum "i prin staresubfebrilă "i adenopatie satelită sensibilă.

•

Tratament

• Nu exista tratament curativ pentru herpes



p psimplex.

•

Dar pentru a scădea durata de evolu!ie "i a răriapari!ia herpesului se utilizează terapiasupresiva cu Aciclovir:"

Aciclovir: 2 g/zi timp de 3-5 zile la apari!ia de

herpesului, urmat timp de 1 an de Aciclovir 1,2g/zi."

Se ma utilizează Valaciclovir sau Famciclovir.

TRAUMATISME OTO-RINO-LERINGIENE



•

- Leziuni elementare constituite posttraumatic:echimoze, excoriaţii şi plăgi.

•

- Alte leziuni ale părţilor moi: hematomul septalşi othematomul.

•

- Fracturi: ale piramidei nazale, ale pereţilorsinusali, ale cartilajelor laringiene.

• E hi l i i filt î hi d



•

Echimozele apar prin infiltrarea în hipoderm a

sângelui din capilarele secţionate în urma unuitraumatism.• Hematomul apare prin extravazarea sângelui

din vasele lezate în interstiţiu urmată de

coagulare, formare de mase trombotice, în care•

apare faza de retracţie a cheagului.

• Metode de investigaţie în traumatismeleO.R.L.



O.R.L.

• Investigarea clinic ă :

•

- anamneza, care precizează momentul şicircumstanţele producerii traumatismului,identifică semnele si simptomele de debutprecum şi progresiunea simptomatologiei;

•

- examenul clinic vizează obţinerea unuimaxim de informaţii asupra ansambluluileziunilor posttraumatice existente:" Inspec ţ ia obiectivează leziuni superficiale:

echimoze, excoriaţii sau plăgi deschise,hematoame, contuzii, deformări, zone de• sângerări (epistaxis, otoragie).

"

Palparea : dă informaţii despre mobilitateaanormală a oaselor, existenţa crepitaţiilor



anormală a oaselor, existenţa crepitaţiilorsau cracmentelor osoase, prezenţa

discontinuităţilor osoase, a colecţiilorsangvine cu localizări diverse.

•

Investigarea paraclinic ă :•

- Explor

rile radiologice standard:oferă informaţii asupra sediului şi tipuluifracturii.

•

- C.T. dă informa!ii precise privind sediul "i tipulfracturilor, conformaţia laringelui şi a zonelorî i t ţi i l ti li i i l ti



învecinate: spaţiu preepiglotic, plici epiglotice,

ventriculi laringieni, spaţiul subglotic "i desprerăsunetul traumatismului asupra structurilor

învecinate.•

- R.M.N. este cea mai buna metodă de apreciere

a leziunilor ţesuturilor moi.•

- Ultrasonografia, metodă simplă, rapidă,neinvazivă, ieftină, neiradiantă, cu utilitatelimitată poate detecta hemosinusul,

hematoamele posttraumatice, rapoartele•

cu marile vase şi fenomenele compresive asupraaxului larin o- traheo-bron ic.

•

- Endoscopia evidenţiază obstrucţiile de la nivelulfoselor nazale produse prin leziuni ale structurilorosteocartilaginoase sau prin hematoame



osteocartilaginoase sau prin hematoameposttraumatice.

•

- Esofagografia cu substanţ de contrast -Explor rile func#ionale vizează evaluarearespiraţiei, simţului olfactiv, gustului, auzului,echilibrului.

•

- Explorarea funcţional a laringelui se referă lafuncţia respiratorie, fonatorie şi de protecţie a căilorrespiratorii inferioare.

• - Explorare funcţional a faringelui şiesofagului se realizează prin evaluarea timpilordeglutiţiei prin tranzitul baritat şi videofluoroscopie.

FARINGITA



•

Defini#ie •

Faringita este o boală infec!ioasă sauinflamatorie a faringelui "i/sau amigdalelor.

• Inciden#%

•

Inciden!a este mai mare la copii. Infec!iile custreptococ beta hemolitic grup A determină 15% din faringite la adul!i "i 30% la copii.

•

Mai frecventă între 4 "i 7 ani.•

In general, vindecarea este spontană în termende o săptămână.

• Clasificare



• Clasificare

"

Faringită acută "

Faringită cronică:# Catarală

# Hipertrofică

# Atrofică

•

Etiologie

• Faringita acut :



•

Faringita acut

:

•

Factori determinan ! i :•

- virusuri: rinovirus, adenovirus, viruscoxsackie, coronavirus, virusul herpessimplex, virusul Epstein-Barr,

citomegalovirus•

- bacterii: streptococ beta hemolitic degrup A, Neisseria gonorrhoeae,Haemophilus influenzae, al

!i streptococi

•

- factori fizici: arsură termică, chimică, etc.

•

Faringita cronic

:

f



• Factori faavorizan ! i ai croniciz ă rii :

•

- factori endogeni: fragilitatea constitu!ională amucoasei, respira!ia orală, obstruc!ia nazală,sinuzita cronică, hipertrofia vegeta!iiloradenoide

•

- factori exogeni: praf, arsura chimică, căldura,varia!ii extreme de temperatură, expunereaprofesională la curen!i de aer, la aerul uscat

neventilat, utilizarea excesivă a aeruluicondi!ionat, intoxicarea cu alcool "i tutun,

abuzul de picături nazale

lb i h l



•

- tulburări hormonale: menopauza,

hipotiroidia, diabetul zaharat•

- caren!a de vitamina A•

- insuficien!a respiratorie

•

- bron"ita cronică • - utilizarea necorespunzătoare a vocii la

profesori, politicieni, cântăre!i, etc.

•

Tablou clinic • Faringita acut



•

Faringita acut

•

- disfagie•

- faringe "i amigdale hiperemiate "itumefiate

•

- adenopatie laterocervicală

•

- cefalee•

- dureri musculare•

- dureri abdominale şi uneori vărsături

•

- senza!ie de uscăciune la nivelul mucoaseifaringiene



•

- senza!ia de corp străin, cu prurit

"i arsuri

•

- tuse seacă, iritativă •

- uneori stare generală modificată •

- febră

•

Faringita cronic



• Faringita cronic cataral – se

manifesta prin:•

- parestezie faringiană •

- tuse seacă

•

- senza!ie de uscăciune sau de corp străinla nivelul faringelui•

- disfagie.

F i it i hi t fi



•

Faringita cronic

hipertrofic

:

•

- mucoasa peretelui posterior al faringeluihipertrofiată, granulară, cu hipersecre!ie "idilata!ii venoase

•

- frecvent gre!uri "i vărsături

•

- mi"cări de degluti!ie frecvente.

•

Faringita cronic

atrofic

: t l t i l f i l i t



• - peretele posterior al faringelui este

uscat, prezentând cruste groase• - mucoasa faringiană palidă, netedă "itransparentă

•

- se asociază frecvent rinită atrofică "i/saularingită, cu senza!ie de jenă respiratorienocturnă "i insomnie

•

Este mai frecventă la vârstnici.

• Tablou paraclinic



•

- examen bacteriologic - exudat faringian.

•

Complica#ii •

Complica ! ii imediate :•

- sinuzită

•

- otită medie•

- epiglotită,•

- mastoidită

•

- pneumonie•

- abces periamigdalian "i retrofaringian•

- limfadenită cervicală.

•

Complica ! ii tardive sunt specifice etiologieistreptococice:

• RAA



•

- RAA

•

- glomerulonefrita acută difuză poststreptococică

•

- "oc toxic.

•

Evolu#ie • - vindecare spontană în 10 zile•

- în faringita strreptococică, tratată cupenicilină, simptomele se atenuează în 24 ore

de la instituirea tratamentului, iar în cazultratamentului cu eritromicină, în 72 ore.

• Tratament



•

Tratament

•

Obiectivele tratamentului:•

- reducerea duratei bolii,•

- calmarea simptomelor,

•

- diminuarea inciden!ei recidivelor "i acomplica!iilor

•

Tratament curativ :• - antibiotice – în faringitele de etiologie



a t b ot ce g ginfec!ioasă

•

- corticosteroizi - în cazurile de obstruc!ie acăilor respiratorii

•

- medicamen#ie antifungic

- în cazurile de

faringită asociată cu candidoză bucală • - antivirale –nu au rezultate clinice în faringitavirală, dar la pacien!ii imunodeprima!i, se potadministra: aciclovir, famciclovir sau valaciclovir(în faringita herpetică) "i ganciclovir în faringitadeterminată de citomegalovirus

•

Tratament simptomatic

• inhala!ii cu solu!ii mentolate



• - inhala!ii cu solu!ii mentolate,

•

- evitarea fumatului,•

- băuturi calde•

- umidificarea aerului.

LARINGITA N i i d t i i fi i l i



• No#iuni de anatomie $i fiziologie

•

Laringele este un organ tubular al aparatuluirespirator, situat median în regiunea anterioară a gâtului, de 5 cm înăl!ime, situat între faringe"i trahee.

•

Este alcătuit dintr-un schelet cartilaginos,format din:

• - 3 cartilaje mari: tiroid, cricoid, epiglota;

•

- 2 cartilaje aritenoide mici;•

- 2 perechi de cartilaje "i mai mici (corniculate "i

•

Cartilajele se unescîntre ele prin articula!ii,membrane "i ligamente formând un schelet



membrane "i ligamente, formând un schelet

fibrocartilaginos acoperit de mu"chi.•

În interiorul laringelui se găsesc:•

- corzile vocale

•

- benzile ventriculare• - ventriculul laringian cuprins între cele două •

Pe sec!iune laringele are aspect de clepsidră,formată din 2 pâlnii unite la mijloc în zona

corzilor vocale.

•

Conductul laringian este împăr!it în 3



g p !regiuni suprapuse:

•

- supraglotică,•

- glotică •

- subglotică.

•

Rolul laringelui:•

- în fona!ie•

- în respira!ie

•

Defini#ie • Laringita este o afec!iune inflamatorie

acută localizată la nivelul laringelui care



acută, localizată la nivelul laringelui, care

constă în reducerea calibrului laringeluiprin edem al mucoasei laringiene "i carese manifestă prin tuse, disfonie, stridor.

•

Poate apărea ca afec!iune de sine

stătătoare sau în cadrul unei infec!ii de căiaeriene superioare sau inferioare.

• Inciden#%

•

Este mai frecventă la sugar "i copilul mic.

•

Etiologie • Factori determinan ! i :• f t i i li i l i i!i l i t



• - factori virali : v. paragripale, v. sinci!ial respirator,

adenovirusuri, v. gripale A "i B, v. herpetice, v.rujeolos, v. coxsackie A "i B, echovirus, rhinovirusuri.• - factori bacterieni : Mycoplasma pneumoniae,

Haemophillus influenzae, corinebacterii, Streptococus

pneumoniae, Streptococus pyogenes, Streptococusaureus.• - factori mecanici : folosirea excesivă a corzilor vocale

prin vorbit îndelungat "i cu voce tare, prin !ipat saucântat

•

- factori alergici

• - factori iritan ! i : fumul, substan!e chimice

•

Factori favorizan ! i :• - adenoiditele



• - adenoiditele,

•

- sinuzita,•

- varicela,•

- tusea convulsivă,

•

- frigul, umezeala,• - expunerea la noxele: fum de !igară, praf,gaze toxice,

•

- boala de reflux gastro-esofagian

• Tablou clinic

•

Simptomatologia diferă în func!ie de



vârstă, forma clinică "i de etiologie.

•

Debutul este, de obicei, rapid "i progresiv,iar în forma spasmodică este brusc "inocturn cu:

•

- febră,•

- disfonie,•

- detresă respiratorie,•

- stridor,•

- tuse lătrătoare,•

- disfagie

•

În perioada de stare bolnavul prezintă: – Paloare sau cianoză, –

tuse lătrătoare,



, – disfonie,

– dispnee inspiratorie "i expiratorie, –

tiraj suprasternal "i subclavicular (la sugar), – raluri bron"ice "i ronchusuri – murmur vezicular diminuat,

– febră ridicată uneori, – alteori sindrom toxic-infec!ios sever – uneori insuficien!# respiratorie obstructivă severă – stridor,

– tiraj intercostal, – tahicardie, – anxietate în formele grave

•

Tablou paraclinic l i i fib l i li



•

- laringoscopia : cu fibroscopul; vizualizează

inflama!ia epiglotei, edemul subglotic "i alcorzilor vocale, spasmul laringian; se efectuează

într-un serviciu de reanimare, intubare "itraheotomie de urgen!#; indicată în suspiciunea

de aspira!ie de corp străin, laringite repetitive,stridor congenital.

•

- laringostroboscopia : permite observarea

vibra!iilor corzilor vocale pentru a studiamobilitatea acestora.

• - radiografia de profil a regiunii cervicale:



•

radiografia de profil a regiunii cervicale :

permite vizualizarea edemului epiglotei "ipensarea spa!iului retrofaringian.•

- investiga ! ii de laborator : hemogramaeviden!iază leucocitoză cu

polimorfonucleoză în laringitele bacteriene"i leucopenie în cele virale.

•

Forme clinice • - Laringita acut cataral sau simpl : se manifestă prin

disfonie, tuse lătrătoare "i febră joasă (38,5 grade C).



• - Laringita acut edematoas : cea mai periculoasă

laringită, pentru că, mucoasa laringiană se tumefiază "i îngustează lumenul laringelui determinând un obstacol întrecerea aerului.

• - Laringita acut

spasmodic

sau striduloas

estelaringita catarală la care se adaugă spasmul musculaturiilaringelui; apare mai ales noaptea, brusc, pacientulprezentând dispnee inspiratorie "i tiraj superior înso!ite deanxietate.

• - Laringotraheobron$ita malign - traheita bacterian

Chevalier-Jackson care are un debut de laringită edematoasă, cu evolu!ie progresivă spre agravare din cauzaextinderii procesului inflamator la trahee "i bronhii, cu oevolu ie severă deseori s re deces.

• Tratament



• Tratament

•

Obiectiv :•

- ameliorarea trecerii aerului prin căile aeriene•

îmbunăt#!irea schimburilor gazoase

•

Se poate efectua la domiciliu sau în spital, înfunc!ie de gravitate.

•

Este obligatorie internarea în cazurile careprezintă:

i



•

- cianoză;

•

- diminuarea stării de con"tien!#;•

- stridor ce se intensifică rapid;•

- aspect toxic;

•

- sugarii/copiii cu laringite repetitive•

- sugarii/copiii care prezintă asociat "istridor congenital sau o hiperreactivitate acăilor respiratorii;

•

- părin!i necooperan!i sau care nu potasigura îngrijirea corectă la domiciliu.

• Tratamentul se efectuează în func!ie deforma de boală.



•

1. În forma u ! oar

(frecven!# respiratorie normală, f ără tiraj, cuconcentra!ie de O2 normală, f ără tulburăride senzoriu):

•

- educarea familiei;•

- administrarea de dexametazona: 0,15 -0,6 mg/kg p.o.

•

2. În forma moderat (frecven!# respiratorie

normală sau crescută, tiraj moderat, murmurvezicular diminuat, dar u"or auscultabil, O2



, " ,

>93%, f ără tulbur

ări de senzoriu):• - Dexametazonă p.o/i.v./i.m.: 0,15 - 0,6 mg/kg;

•

- Prednison: 1 - 2 mg/kg;•

- Budesonid (în nebulizare dacă administrareap.o. nu este posibilă);

• Perioada de observare de 3 - 4 ore "ireevaluare: cu ameliorare = externare,

educare; f ără ameliorare = urmărire în camerade gardă /internare în spital.

•

3. În forma sever (dispnee cu tiraj, murmur

vezicular diminuat, greu auscultabil, tahicardie,O2>93%, cu tulburări de senzoriu):



, )

•

- internarea de urgen!#,•

- antibioterapie asociată cu corticoterapie,•

- sedative,

•

- antispastice,• - aerosoli,•

- oxigenoterapie,•

- la nevoie, intuba!ie nazofaringolaringotraheală

sau traheotomie până la cedarea leziuniloredematoase.

OTITA



•

Defini#ie •

Otita este o afec!iune inflamatorie aurechii, manifestată clinic prin otalgii

puternice şi, uneori, cefalee.

•

Clasificare • În func ţ ie de localizare " i evolu ! ie :• - otit

extern

, localizată la nivelul conductului auditiv



,extern;

•

- otita medie , localizată la nivelul urechii medii;o otit medie acut , de origine virală sau bacteriană;o otit medie cronic simpl , caracterizată prin

perfora!ia timpanului (epitimpanită), otoree cronică,

hipoacuzie de transmisie, distruc!ii osiculare f ără osteoliză;

o otit medie supurat cronic , asociată cuperforaţia timpanului (mezoepitimpanală), otoree

purulentă, polip, colesteatom, distruc!ii osiculare cuosteoliză

• - otit

intern

(labirintită).

Otita extern



•

Defini#ie •

Otita externă este o afec!iunecaracterizată prin inflama!i canalului

auditiv extern, ce poate fi congestivă sausupurată, acută sau cronică.•

Otita externă afectează toate vârstele.

•

Etiologie •

Factori determinan ! i :



!

•

- agen!i virali•

- agen!i bacterieni•

Factori favorizan ! i :•

- umiditate crescută,

•

- traumatisme locale (corpi străiniintraauriculari etc.),

•

- dermatite de conduct auditiv

•

- cantitate insuficientă de cerumen

•

Forme clinice

• - otita extern

difuz

acut

: este forma ceamai comună; procesul infec!ios este de obicei



mai comună; procesul infec!ios este de obicei

de origine bacteriană, mai rar fungică • - otita extern eczematoas : înso!e"teeczema atopică tipică sau alte afec!iunicutanate primare.

•

- otita extern cronic : este similară cu otitaexternă difuză, dar are o durată de evolu!ie maimare.

•

- otita extern circumscris acut : esteinfec!ia foliculului pilos din canalul auditivextern (furuncul).

• - otita extern malign necrozant : în



g

care infec!ia se extinde în !esuturile învecinate.

•

Tablou clinic • - otalgie accentuată la apăsarea pe tragus "i la

mastica!ie



!

•

- secre!ie cremoasă galben-maronie înconductul auditiv extern•

- cefalee•

- senza!ia de înfundare a urechilor,

•

- senza!ia de căldură în urechi•

- scăderea acuit#!ii auditive,•

- prurit "i disconfort în canalul auditiv extern,

•

- canal auditiv eritematos,•

- eczemă auriculară,

•

- sugarii î "i freacă capul pe pernă, suntfoarte agita!i "i nu dorm lini"ti!i



foarte agita!i "i nu dorm lini"ti!i

•

Tratament • tratament local :

l l f



• sp ă l ă tur ă auricular ă cu solu!ii dezinfectante

•

aplicarea unei me " e de tifon îmbibată cu osolu!ie dezinfectantă (cloramfenicol sau rivanol);me"a se schimbă la 24 - 48 ore de către medic

• aspira ! ia eventualelor secre ! ii din conduct de

către medic• pacientul va continua să-"i pună peste me"#

picaturi dintr-o solu ! ie de antibiotic , de 2 - 3 oripe zi, timp de 5 - 7 zile

•

lăsarea în conductul auditiv extern a unuitampon de vat ă cu solu ! ie calmant ă

• tratament medicamentos : • antialgice orale



• în cazurile mai severe se administrează antibiotice orale antistafilococice de tipuloxacilinei sau ciprofloxacinei, dacă pacientuleste febril sau prezintă adenopatielaterocervicală

•

tratament profilactic : • se va evita pătrunderea apei în ureche• se va evita cur#!area cu be!i"oare sau alte

obiecte a conductului auditiv extern pedurata tratamentului

OTITA MEDIE • Defini#ie

• Otita medie este inflama!ia acută sau cronică a



Otita medie este inflama!ia acută sau cronică a

casei timpanului.•

Inciden#%

•

Afectează în special sugarii "i copiii mici cuvârste între 3 luni "i 3 ani pentru că la această vârstă trompa lui Eustache este mai scurtă "imai îngustă, permi!ând astfel bacteriilor "ivirusurilor să pătrundă mai u"or in urecheamedie.

•

Ea este rară la copii mai mari de 4 ani sau laadul i.

•

Etiologie • Factori determinan ! i :• -virusuri "i bacterii ce pătrund din faringe prin



virusuri "i bacterii ce pătrund din faringe prin

trompa lui Eustache.•

Factori favorizan ! i :• - frigul

•

- IACRS•

- vegeta!ii adenoide•

- imaturitatea sistemului imunitar sub vârsta de7 ani.

•

- guturai•

- colectivitatea (cre"a etc.)

•

- expunerea la fumatul pasiv



•

- distrofia• - îngrijirea neadecvată a copilului

• Tablou clinic



•

În otita medie acut ă :• - acuitate auditivă scăzută,•

- senza!ie de înfundare a urechii,•

- zgomote în urechi (tinitus),

•

- otalgii.

•

În otita medie cronic ă :• - dureri violente cu caracter pulsatil, cu iradiere în ceaf ă, vertex "i din!i, mai ales nocturne



" !

•

- uneori paralizie facială "i abces cerebral,•

- febră înaltă (39-400C), cu frisoane,• - scăderea acuit#!ii auditive

•

- secre!ii purulente, urât mirositoare,•

- tinitus, vertij,•

- insomnie,•

- inapeten!#

•

- perfoararea timpanului (puroiul din casatimpanului evacuat lasă o pată pe perna

•

Evolu#ia• - spre vindecare sau spre cronicizare, cu

supurare "i surditate prin scleroză.



"

•

Complica#ii •

hipoacuzie, surditate,• abcese cerebrale,

•

septicemii•

mastoidită,•

labirintită •

encefalită

•

meningită

• Tratament

• antitermice



•

- antitermice

•

- calmantele ale durerii (paracetamolul),•

- dezobstruante nazale pentru a desfundatrompa lui Eustachio "i a elimina secre!iile

acumulate în urechea medie.•

- dietă hidrică bogată •

- cameră cu umiditatea adecvată "i călduranecesară

OTITA INTERN

(LABIRINTITA)



•

Defini#ie •

Otita internă este inflama!ia labirintului dinurechea internă.

•

Etiologie •

- infec!iile cronice ale urechii medii sau alemastoidei.

•

Tablou clinic • - vertij,



vertij,

•

- gre!uri, vărsături,•

- acufene,•

- tulburări de echilibru static, cu deviere în

mers•

- surditate accentuată.

•

Complica#ii •

- meningită



•

Tratament •

Tratament igieno - dietetic : •

- hidratare corespunzătoare•

- regim hidrolactozaharat în perioadelefebrile

•

- repaus la pat,•

- încăpere încălzită "i umidificată

corespunzător

•

Tratament medical :•

- combaterea infec!iilor din nas, gât "iurechi prin instila!ii nazale de 3 4 ori pe



urechi prin instila!ii nazale, de 3-4 ori pezi, cu câte 5-6 picături cu substan!eantiseptice, sedative, tonice "i vitaminice.

•

- spălături auriculare, de câteva ori pe zi,

cu solu!ii de acid boric (1%), alcool boricat(4%), apă oxigenată, borat de sodiu (3%).•

- după uscare, pulverizarea în urechi aunui praf de acid boric iodat (1%).

• Tratament profilactic :• - utilizarea preventivă a antisepticelor



•

- utilizarea preventivă a antisepticelor,

•

- evitarea expunerii prelungite laumezeală,

•

- evitarea lezării canalului auditiv,

•

- îndepărtarea dopurilor de cerumen

MASTOIDITA •

Defini#ie



•

Otomastoidita reprezintă o afec!iunecaracterizată printr-un proces inflamator acutsau cronic al mucoasei "i !esutului osos almastoidei, deci o osteită a celulelor

otomastoidiene, uneori înso!it de exsudatpurulent la nivelul mastoidei.•

Apare ca o complica!ie a unui proces inflamatoracut al urechii medii (otita medie acută sauotita cronică acutizată), prin extensia inflama!ieila sistemul celulelor otomastoidiene.

• No#iuni de anatomie a mastoidei

•

Mastoida face parte din osul temporal ali l i



craniului.•

Poate fi palpată ca o proeminen!# osoasă posterior "i u"or superior lobului urechii.

•

Con!ine spa!ii mici pline cu aer (celule

aeriene).•

Este conectată cu urechea medie, "i astfelatunci când există o colec!ie lichidiană înurechea medie, este prezentă o cantitatemică de lichid "i în spa!iile cu aer dinmastoidă.

• Clasificare



•

În func ! ie de simptomatologie :• - reac!ie mastoidiană •

- mastoidita simplă •

- mastoidita complexă

•

În func ! ie de modul de apari ! ie :•

- mastoidite primitive• - mastoidite secundare

•

Epidemiologie •

Până la descoperirea antibioticelor,



p ,

otomastoidita apărea într-o propor!ie de25 - 50% din cazurile de otite medii.•

După apari!ia antibioticelor, otomastoiditaacută a devenit rară (sub 1% din totalul

otitelor medii acute).•

Este descrisă la ambele sexe "i la toatevârstele.

•

Mai frecventă la copii, mai ales la sugar.

•

Etiopatogenie • Factori determinan!i:



Factori determinan ! i :

•

- agen!i microbieni, în special:Streptococcus pneumoniae "iStreptococcus pyogenes b-hemolitic,Mycobacterium tuberculosis, M. avis,Staphylococcus aureus, Staph. epidermitis,Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli,Pseudomonas aeruginosa, Bacteroides.

•

Factori favorizan ! i :• - virulen!a microbiană: Streptococul "i

pneumococul mucos au un caracter osteofil,



determinând osteita "i liza osoasă.•

- structura mastoidei: o mastoidă binepneumatizată, cu celule mari, cu septuriintercelulare sub!iri "i comunica!ii largi între ele

u"urează propagarea procesului supurativ osos,spre deosebire de o mastoidă scleroasă.•

- reten!ia exsudatului purulent: drenajulinsuficient al otitei medii acute, tumefac!iamucoasei, vâscozitatea secre!iilor favorizează apari!ia otomastoiditelor acute.

•

- terenul pacientului: scăderea capacit#!i



p p !

imune (după boli infectocontagioase,diabetici, ca"ectici, vârstnici)•

- otitele medii din epidemiile de gripă,rujeolă, scarlatină.

•

- factorul climatic, mai frecvent în regiunilecu climă rece "i umedă.

•

Anatomie patologic

• - hiperemia "i edemul mucoasei "i periostului,ceea ce duce la tulburări de ventila!ie a



mastoidei•

- exsudat seros ce devine purulent•

- vasodilata!ie paralitică, tromboze vasculare,stază,

•

- acidoză locală,•

- demineralizarea septurilor osoase.•

- în formele agresive apar sechestre osoase

•

- în formele cu evolu!ie lentă apare osteitacondensantă

•

Tablou clinic



•

Debutul este de obicei lent, progresiv,excep!ional brusc.•

Tabloul clasic de otomastoidită apare după aproximativ 2 - 3 săptămâni de la debutul

otitei medii acute, manifestată prin otoree.

•

Simptomatologia se caracterizează prin:• - durere retroauriculară, cu iradiere spre vertex,

regiunile temporală, occipitală "i orbitodentară,



pulsatilă, cu exacerbări nocturne; se înso!e"tede hemicranie "i insomnii; uneori violentă,deseori asociată cu torticolis; nu cedează după timpanotomie; uneori este de mică intensitate

•

- febră înaltă:- 38-39 grade C•

- redoarea cefei•

- inapeten!#, vărsături prin irita!ie meningiană

•

- stare generală alterată •

- otoreea ce reapare sau cre"te cantitativ.

•

La examenul obiectiv:

• - la inspec!ie: !esuturile retroauriculare pot finormale sau împăstate, cu modificări de culoare



a pielii; tumefac!ia dureroasă a regiuniiretroauriculare, cu împingerea înainte "i înafară a pavilionului auricular ( semn deconstituire a abcesului mastoidian subperiostal).

•

- la palpare: păr!ile moi infiltrate, mastoidasensibilă; palparea accentuează durerea•

- la percu!ie: durere pe toata suprafa!amastoidei

•

Examenul otoscopic: – secre!ii purulente vâscoase, abundente, glaben-

verzui sau brune (hematice), care se refac u"ordupă aspira!ie;



după aspira!ie;

– timpanul ro"u turgescent, îngro"at, infiltrat; – uneori perfora!ie timpanală cu margini granuloase; – uneori, bombarea congestivă a timpanului;

–

forma!iuni granuloase cu aspect polipos înconductul auditiv extern (semn de osteită); – îngustarea lumenului conductului auditiv extern; – uneori congestie "i fistulă la nivelul conductului

(fistula Gelle) (care poate fi eviden!iată princompresia zonei retropavilionare infiltrate, ceea ce

produce o evacuare purulentă la nivelul ei)

• Examenul func#ional:



– hipoacuzie accentuată de transmisie – semne de irita!ie vestibulară: ame!eli,nistagmus.

•

Tablou paraclinic •

- semne de inflama!ie acută: leucocitoza(9.000-10.000/mmc) cu neutrofilie



( / )

(70-75%); V.S.H. crescut.•

- examenul microbiologic: culturile dinsecre!ie eviden!iază germenele

•

- radiografiile conven!ionale ale mastoideiau o valoare redusă • - tomografia computerizată este utilă,

arătând: u"oară demineralizare, liză

osoasă apoi osteoliză accentuată, întinsă

•

Evolu#ie, prognostic, complica#ii,•

- în stadiul de debut , paracenteza "itratamentul antibiotic judicios opre"te



tratamentul antibiotic judicios opre"te

evolu!ia, cu vindecare completă.•

- în stadiul de abces intraosos pot apăreacomplica!ii endocraniene (abcese

subperiostale, fistule)•

- complica ! ii loco-regionale : paraliziefacială, labirintită, tromboflebită sinusojugulară, meningită otogenă,

abcesele epidurale sau cerebrale "icerebeloase.

•

- prognosticul este în func!ie de agentul



p g ! g

etiologic, momentul debutului, tratamentulefectuat, evolu!ia clinică "i complica!iileapărute.

• Tratament



•

- este numai chirurgical : – interven!ia poartă numele deantrocelulectomie "i constă în deschidereaantrului "i a celulelor mastoidiene

–

interven!ia se practică sub protec!ie deantibiotice

•

Vindecarea postoperatorie se produce la 2- 4 săptămâni de la interven!ie.

FURUNCULUL CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN



•

Defini#ie •

Furunculul de conduct auditiv extern esteo afecţiune infec!ioasă, extrem de

dureroasă a conductului auditiv extern, ceconstă în dezvoltarea unei infecţiistafilococice la nivelul foliculilor piloşisituaţi la nivelul părţii externe a

conductului auditiv extern.

•

Etiologie • Factor determinant: •

- stafilococul.



•

Factori favorizan ! i: •

- obstrucţia canalului secretor al uneiglande sebacee, cu infectarea ulterioară

•

- mediul cald şi umed care scad rezistenţategumentului la infecţii

•

- traumatismele locale•

- dermatozele însoţite de prurit, ce

determină leziuni de grataj• - diabetul zaharat

•

Tablou clinic • La debut :•

- otalgie spontană



•

- tumefac!ie "i eritem în zona afectată •

- dacă tumefacţia este importantă poate blochaconductul şi apare şi hipoacuzia

•

În perioada de stare :•

- apare pustula, care, spontan fistulizează •

- aparesecre!ie purulntă •

- durerea se ameliorează

•

- se asociază febră, stare generală alterată,insomnie.

• Evolu#ie $i complica#ii



•

Sub tratament bine condus se producevindecare.•

Fără tratament, afecţiunea progresează,putând determina complicaţii locale

(celulita) sau loco-regionale (adenopatiesatelită).

•

Tratament • Tratament local:



Tratament local :

•

- calmarea durerii, prin aplicaţii locale(comprese şi me"e intraauriculare), cusoluţii slab alcoolizate, cu soluţie de Burow

(care favorizează formarea colecţieipurulente) sau de rivanol; mesa trebuieumezită din 3 în 3 ore.

•

Tratament general :• - antibiotice antistafilococice (de regulă

Oxacilina), mai ales dacă există şi fenomenegenerale date de procesul infecţios



generale date de procesul infecţios•

- antiinflamatoare•

- antalgice•

Tratament chirurgical :

•

- dacă după 24 - 48 de ore de la debut,furunculul nu fistulizează spontan şi nicievoluţia locală nu este favorabilă, se incizează

cu bisturiul şi se elimină colecţia de puroi,pentru că, altfel, afecţiunea poare reapărea.

•

Tratament profilactic:



•

- la pacienţii cu furuncule repetate, seadministrează vaccin antistafilococic tipizatsau autovaccin.

TUMORILE ORL



•

Defini#ie •

Tumorile reprezintă o proliferare excesivă de celule anormale, care seamănă mai

mult sau mai pu!in cu !esutul în care sedezvoltă "i sfâr"esc prin a dobândi oautonomie biologică.

•

Etiologie •

Cauze:



•

- necunoscute•

sau•

- cauze variate:

o

ereditareo chimice (tabagism)o fizice (radia!ii solare)o biologice (ac!iunea unui virus)o

asocieri ale acestor factori

•

Patogenie

•

Celulele tumorilor î "i pierd sensibilitatea la



metodele organismului de a împiedica în modnormal orice proliferare excesivă.• La un individ sănătos, toate celulele tumorale

izolate care apar sunt în mod normal inhibatesau distruse de către leucocitele sistemuluiimunitar.

•

Deci, o tumoare adevărată nu se poate dezvolta

decât dacă celulele sale au devenit rezistente lasistemul imunitar.

•

Tipuri de tumori " tumori benigne : au, de obicei, un volum

limitat; nu invadează esuturile învecinate nu



limitat; nu invadează !esuturile învecinate, nu

dau metastaze "i nu au consecin!e graveasupra bolnavului;"

tumori maligne : au caracteristici opuse

tumorilor benigne; ele devin adeseavoluminoase, sunt prost delimitate, infiltrează !esuturile învecinate, recidivează adesea după abla!ie "i mai ales au tendin!a de a se răspândi

la distan!#, determinând metastaze.

•

Tablou clinic • Tumorile nu au simptome nici specifice, nici

constante.



"

prezen!a unei mase tumorale palpabile sauvizibile pe radiografii."

destul de des, nu sunt dureroase."

secretă uneori în exces anumite substan!e care

au o ac!iune hormonală."

manifestări determinate de compresia!esuturilor "i a organelor vecine (hemiplegie,

alterarea stării generale, febră, oboseală,pierdere ponderală, semne de inflama!ie.

• Tratament "

Tratamentul tumorilor benigne:



îndepărtarea chirurgicală."

Tratamentul tumorilor maligne: abla!iechirurgicală, radioterapie "i chimioterapie.

TUMORILE DIN SFERA O.R.L • TUMORILE LARINGELUI



•

a) Tumorile benigne ale laringelui• Polipul laringian: pseudotumoră

inflamatorie, localizată pe o coardă vocalã, launirea 1/3 anterioare cu 1/3 mijlocie; formã

rotundã sau ovalã, sesili sau pedicula!i;mărimea de la un bob de mei la o alunã.

• Papilomul laringian: tumorã benignã prinproliferare conjunctivo-epitelială, cu poten

!ial

cert de degenerare malignã; localizare pe•

corzile vocale.

• Hemangiomul: tumorã vascularã, localizată lacorzile vocale, subglotic "i sinusul piriform.

•

Neurofibromul: tumorã rarã ce se dezvoltã



din celulele Schwann.•

Adenomul: tumorã rarã a glandelor mucoaselaringiene.

•

Chemodectomul: tumoră chistică a !esutuluiparaganglionar.• Lipomul: tumorã cu aspect pediculat,

submucoasã, localizată în epiglotã, corzile

vocale "i peretele laringelui.

•

b) Tumorile maligne ale laringelui • Cancerul glotic se dezvoltã la nivelul comisurii



anterioare, respectând comisura posterioarã, deunde se exteriorizeazã extralaringian; infiltreazãm. vocal.

•

Cancerul supraglotic: se dezvoltã în

vestibulul laringian.•

Cancerul subglotic: se dezvoltã din mucoasacartilajului cricoid; produce stridor inspirator "itardiv, disfonie.

•

TUMORILE FARINGELUI • a) Tumorile benigne ale faringelui



•

Angiofibromul nazofaringian juvenil sedezvoltã din !esutul fibrocartilaginos, se extindede-a lungul planurilor tisulare naturale, nuinvadeazã !esuturile. Este benignă

histopatologic, dar este malignã prin evolu!iaclinică, având caracter extensiv (se poateextinde în fosele nazale, sinusuri, orbită "iendocraniu) "i recidivant.

• b) Tumorile maligne ale faringelui

• Cancerul nazofaringian se dezvoltă dincelulele epiteliale ale rinofaringelui "i are o



g "

varietate foarte mare de simptome.•

Cancerul orofaringian se întâlne"te lapersoanele în vârstã, fiind incrimina!i o serie de

factori predispozan!i "i favorizan!i (fumatul,radia!iile ionizante, traumatismul dentar, igienadentară deficitară, alcoolul).

•

Cancerul amigdalian, majoritatea localizată

la amigdala palatină, ini!ial, asimptomatice.

•

Cancerul bazei limbii este un carcinomscuamocelular ce poate fi primitiv sau



p psecundar.

•

Cancerul de arc palatin apare aproapeexclusiv pe suprafa!a anterioară a palatului

moale, "i mai ales la nivelul pilierului anterior.•

Cancerul de perete faringian se descoperă în stadiile avansate de evolu!ie, datoritãabsen!ei simptomelor în fazele incipiente.

•

Tumorile glomice : ale osului temporal suntcele mai frecvente, se mai numescchemodectoame sau paraganglioamenecromafine, sunt, în general, benigne.



•

Glomus timpanic:

•

stadiul I: masã tumoralã micã•

stadiul II: masã tumorală în casa timpanului;

•

stadiul III: masã tumoralã în casã "i extinsã lamastoidã;

•

stadiul IV: tumorã în casã, extensie la

mastoidã, extensie la CAE, poate fi extinsã "ianterior la carotidã.

• Glomus jugular:

•

stadiul I: tumoră mică care interesează



jugulara, urechea medie "i mastoida;•

stadiul II: tumorã extinsã sub CAI "iintracranian;

•

stadiul III: tumoră extinsã la vârful stâncii, "iextensie intracraniană;•

stadiul IV: tumoră care dep#"e"te vârful stânciicu extensie intracranianã.

• TUMEFAC"II TUMORALE BENIGNE !I MALIGNE ALE GANGLIONILOR LIMFATICI

• a) Tumorile benigne ale ganglionilor limfatici



sunt foarte rare.• Limfomul benign localizat este o tumoră cu

cre"tere lentã.

•

Limfangiomul chistic: localizat în regiuneacarotidianã; existã de la na"tere, este moale,fluctuant, nu expansioneazã, este nereductibilă,dă compresiuni cervicale cu stridor, disfagie,

torticolis.

•

b) Tumori maligne ale ganglionilorlimfatici



•

a. Adenopatiile cervicale din hemopatiilemaligne•

b. Adenopatiile cervicale canceroasemetastatice

•

c. Boala Hodgkin

TUMORILE NASULUI SISINUSURILOR PARANAZALE

• I. Tumori benigne



•

A. $ esuturi moi: – a) Papilomul – b) Adenomul – c) Tumori mixte – d) Chistul dermoid

– a) Gliomul nazal – b) Mixomul – c) Meningiomul – d) Fibromul – e) Hemangiomul

– f) Limfangiomul – g) Condromul – h) Lipomul etc.

• B. Osoase



•

a) Osteomul•

b) Osteomul osteoid etc.•

c) Chiste (dentigene, radiculare)

•

d) Dentinomul• e) Cementomul

• II. Tumori intermediare

•

a. Papilomul invers



•

b. Angiofibromul•

c. Estesioneuroblastomul•

d. Condromul

• e. Plasmocitomul

•

f. Craniofaringiomul•

g. Chistul intracranial

•

II. Tumori maligne• - Granulomatoza Wegener•

- Histiocitomul malign



•

- Granulomul letal•

- Rabdomiosarcomul embrional•

- Fibrosarcomul

•

- Angiosarcomul•

- Limfosarcomul•

- Miosarcomul•

- Condrosarcomul

•

- Sarcomul Ewing•

-

TUMORILE URECHIITUMORILEURECHII EXTERNE

•

Au localizare la nivelul pavilionului si CAE.



•

Osteomul este ohiperplazie osoasã localizată în jumătatea internă a conductului auditivextern.

•

Papilomul• Angiomul este localizat la pavilion.•

Ceruminomul este benignă dezvoltată dinglandele ceruminoase ce degenera malign.

•

TUMORILE URECHII MEDII• Angiomul

•

Prezintă timpan albastru, cu surditate de



transmisie. În perioada de stare, angiomulrămâne localizat în casa timpanului sau seextinde în conduct "i produce otoragie.

• Tumora de glomus jugular

•

Aceastã tumoră se dezvoltă din corpusculiiglomici localiza!i în adventicea venei jugulareinterne sau de-a lungul ramifica!iilor din plexultimpanic.

• TUMORILE URECHII INTERNE•

Tumorile nervului auditiv sunt în general



neurinoame sau schwanoame ata"ate înmarea majoritate a cazurilor nervuluivestibular.

•

Aceste tumori au o structurã histologicãbenignã, însă prin dezvoltare produc înC î l b l d

Suport curs ORL dr. M. Vasile 2015.pptx.pdf

Documents

Transcript of Suport curs ORL dr. M. Vasile 2015.pptx.pdf