Suport Curs Fuziuni Si Divizari......

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI AL CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIAFILIALA MehedințiPREGĂTIRE EXAMEN APTITUDINI DISCIPLINA CONTABILITATE

octombrie 2011Notă: De citit pentru partea de fuziune, lichidare și divizare proiectul de ordin aflat pe site-ul Ministerului de Finanțe la transparență decizională.

1.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A BImobilizări necorporale (concesiuni la valoare brută)Amortizarea imobilizărilor necorprale

60.000(15.000)

5.000(1.000)

Imobilizări corporale la valoare brutăAmortizarea imobilizărilor corporale

200.000(20.000)

20.000(5.000)

Mărfuri 50.000 15.000ClienţiAjustarea valorii creanţelor clienţi

125.000(25.000)

15.000(7.000)

Debitori diverşi 7.000 1.000Conturi la bănci 40.000 8.000Total activ 422.000 51.000Credite pe termen lung 100.000 15.000Furnizori 30.000 5.000Datorii fiscale 10.000 3.000Creditori diverşi 2.000 1.000Total Datorii 142.000 24.000Capital social 230.000

(230.000 acţiuni)

21.000(21.000 acţiuni)

Rezerve 50.000 6.000Total Capitaluri proprii 280.000 27.000

Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută):-imobilizările corporale ale societăţii A 230.000 lei;-imobilizările corporale ale societăţii B 45.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie între societăţile A şi B, independente.

2.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A BImobilizări necorporale (la valoare brută):-cheltuieli de constituire-concesiuniAmortizarea imobilizărilor necorporale:-cheltuieli de constituire-concesiuni

260.00060.000

200.000(156.000)(36.000)

(120.000)

------

Imobilizări corporale la valoare brutăAmortizarea imobilizărilor corporaleImobilizări corporale (valoare ntă)

715.000(280.000)

435.000

340.000(130.000)

210.000Imobilizări financiare (titluri de participare B 60%) 72.000 -Stocuri 380.000 220.000ClienţiAjustarea valorii creanţelor clienţiClienţi la valoare netă

140.000(10.000)130.000

90.000(20.000)

70.000Debitori diverşi 15.000 8.000Conturi la bănci 195.000 78.000Total activ 1.331.000 586.000Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 25.000 -Credite pe termen lung 90.000 184.000Furnizori 70.000 28.000Datorii fiscale 216.000 112.000Datorii salariale 170.000 80.000Datorii sociale 20.000 32.000Creditori diverşi 10.000 -Total Datorii 601.000 436.000Capital social 640.000

(32.000 acţiuni x 20 lei)120.000

(12.000 acţiuni x 10 lei)Rezerve 90.000 30.000

1

Total Capitaluri proprii 730.000 150.000

Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută):-imobilizările corporale ale societăţii A 798.800 lei;-imobilizările corporale ale societăţii B 335.000 lei;-stocuri ale societăţii A 429.000 lei;-stocuri ale societăţii B 237.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia de mai sus (absorbantul deţine titluri la absorbit).

3.Societatea B (absorbită) deţine 2.000 acţiuni ale societăţii A (absorbantă), achiziţionate la un cost de 25 lei/acţiune. În cadrul restructurării activităţii celor ouă societăţi, managerii decid realizarea unei operaţii de fuziune, prin absorbţia lui B de către A.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A BImobilizări necorporale (la valoare brută):-cheltuieli de constituire-concesiuniAmortizarea imobilizărilor necorporale:-cheltuieli de constituire-concesiuni

260.00060.000

200.000(156.000)(36.000)

(120.000)

------

Imobilizări corporale la valoare brutăAmortizarea imobilizărilor corporaleImobilizări corporale (valoare ntă)

715.000(280.000)

435.000

340.000(130.000)

210.000Imobilizări financiare (titluri de participare A 2.000 acţiuni la 25 lei/acţiune) - 50.000Stocuri 380.000 220.000ClienţiAjustarea valorii creanţelor clienţiClienţi la valoare netă

140.000(10.000)130.000

90.000(20.000)

70.000Debitori diverşi 15.000 8.000Conturi la bănci 195.000 28.000Total activ 1.259.000 586.000Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 100.000 -Credite pe termen lung 90.000 184.000Furnizori 70.000 28.000Datorii fiscale 69.000 112.000Datorii salariale 170.000 80.000Datorii sociale 20.000 32.000Creditori diverşi 10.000 -Total Datorii 529.000 436.000Capital social 640.000

(32.000 acţiuni x 20 lei)120.000

(12.000 acţiuni x 10 lei)Rezerve 90.000 30.000Total Capitaluri proprii 730.000 150.000

Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută):-imobilizările corporale ale societăţii A 1.126.800 lei;-imobilizările corporale ale societăţii B 304.000 lei;-stocuri ale societăţii A 558.200 lei;-stocuri ale societăţii B 237.000 lei.Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia de mai sus (absorbitul deţine titluri la absorbant).

4.Societatea A (absorbantă) deţine 20% din capitalul societăţii B (absorbită), iar B deţine 2.000 de acţiuni A.Conducerile celor două societăţi au decis fuzinea prin absorbţia societăţii B de către A.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A BCheltuieli de constituire 10.000 -Imobilizări corporale 1.248.000 788.000Imobilizări financiare 160.000 22.000Stocuri 160.000 330.000Clienţi 138.000 280.000Investiţii financiare pe termen scurt 56.000 -Conturi la bănci 28.000 8.000Total activ 1.800.000 1.428.000Credite pe termen lung 162.000Împrumut obligatar - 288.000Furnizori 46.000 256.000Datorii fiscale 70.000 44.000Total Datorii 278.000 588.000

2

Capital social 1.000.000(100.000

acţiuni)

800.000(80.000 acţiuni)

Rezerve 402.000 238.000Rezultat 120.000 (198.000)Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000Informaţii suplimentare:Pentru societatea A:-existenţa unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;-existenţa unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;-cele 16.000 acţiuni B au fost achiziţionate la valoarea lor nominală;

Pentru sociatatea B:-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;-pierderile din deprecierea creanţelor clienţi sunt estimate la 13.500 lei;- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;-cele 2.000 acţiuni A au fost achiziţionate la valoarea totală de 22.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia existenţei participaţiilor reciproce.

5.Despre societăţile A şi B se cunosc următoarele informaţii:

Elemente A BCheltuieli de constituire (valoare brută)Amortizarea cheltuielilor de constituireCheltuieli de constituire (valoare netă)

45.000(15.000)

30.000

65.000(25.000)

40.000Imobilizări corporale (valoare brută)Amortizarea imobilizărilor corporaleImobilizări corporale (valoare netă)

5.770.000(1.230.000)

4.540.000

2.435.000(1.125.000)

1.310.000

Imobilizări financiare 150.000 340.000Stocuri 210.000 500.000Clienţi (valoare brută)Ajustarea valorii creanţei clienţiClienţi (valoare netă)

1.000.000-

1.000.000

990.000(90.000)900.000

Debitori diverşi 10.000 50.000Conturi la bănci 120.000 75.000Total activ 6.060.000 3.215.000Credite pe termen lung 2.060.000 421.000Furnizori 930.000 154.000Datorii fiscale 1.240.000 630.000Creditori diverşi 570.000 20.000Total Datorii 4.800.000 1.225.000Capital social 800.000

(80.000 acţiuni)1.000.000(100.000

acţiuni)Rezerve 300.000 750.000Rezultat 160.000 240.000Total Capitaluri proprii+Datorii 6.060.000 3.215.000

Societatea A şi B fuzionează prin reuniune. Acţionarii societăţii A deţin 60% din capitalurile noii societăţi C iar acţionarii societăţii B, restul de 40%.Activele societăţilor A şi B au fost evaluate astfel (la valoarea brută):

A BImobilizări corporale 6.120.000 2.540.000Imobilizări financiare 170.000 305.000Mărfuri 150.000 517.000Clienţi 950.000 958.000Fond comercial 110.000 195.000

Să se contabilizeze fuziunea prin reuniune.

3

6.O societatea A deţine 70 % din acţiunile unei societăţi B, care deţine 40 % din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.

A B C70 % 40 %

Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C.

Rezolvare:

I. Procentaj de control:Societatea A deţine direct în B are un procent majoritar de 70 %. şi indirect în C un procent de 40 %, deoarece deţine asupra lui

B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C 40 %II. Procentaj de interes:Societatea A are un procentaj de interes în B de 70 %.Societatea A are un procentaj de interes în C de 70 %. x 40 % = 28 %.

7. O societatea A deţine 20 % din acţiunile unei societăţi B, care deţine 90 % din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.

A B C20 % 90 %

Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C.

Rezolvare:I. Procentaj de control:Societatea A nu mai controlează în mod exclusiv societatea B, deci procentul de control deţinut direct în B este 20 %, iar indirect

în 0 %.II. Procentaj de interes:Societatea A are un procentaj de interes în C de 20 %. x 90 % = 18 %.

8.Legăturile dintre 4 societăţi se prezintă astfel:A B C D

60 % 70 % 90 %Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în B, C şi D. Rezolvare:Societatea A Procentaj

De control De interesÎn B: 60 % 60 %În C: 70 % 60 % x 70 % = 42 %În D 90 % 42 % x 90 % = 37,8 %

9. Legăturile dintre 3 societăţi se prezintă astfel:70 % 80 %

A B C

10 %Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare:

Societatea A ProcentajDe control De interes

În B: 70 % 70 %În C:Direct 10% 10 %Indirect prin B 80 % 70 % x 80 % = 56 %Total în C 10 % + 80 % = 90 % 10 % + 56 % = 66 %

10. Legăturile dintre 3 societăţi se prezintă astfel:20 % 50 %

A B C

40 %Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare:


În B: 20 % 20 %În C:Direct 40% 40 %

4

Indirect prin B - 20 % x 50 % = 10 %Total în C 40 % 40 % + 10 % = 50 %

40.Legăturile dintre societăţi se prezintă astfel: 80 % 20 %

A B C

30 % D 90%Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare:Societatea A Procentaj

De control De interesÎn B: 80 % 80 %În D: 30 % 30 %În C:Indirect prin B 20 % 80 % x 20 % = 16 %Indirect prin D - 30 % x 90 % = 27 %Total în C 20 % 16 % + 27 % = 43 %

11. Legăturile între societăţi se prezintă astfel: 80 % 60 %

A B C 20 % 75 %

DCalculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D. Rezolvare:


În B: 80 % 80 %În C: 60 % 80 % x 60 % = 48 %În D:Indirect prin C 75 % 48 % x 75 % = 36 %Indirect prin B 20 % 80 % x 20 % = 16 %Total în D 95 % 36 % + 16 % = 52 %

12. Legăturile între societăţi se prezintă astfel: 15 % A 70 %

B C 80 % 15 %

20 %E D

90 %Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D.

Rezolvare:


În C: 70 % 70 %În D: 20 % 70 % x 20 % = 14 %În E: - 90 % x 14 % = 12,6 %În B:Direct 15 % 15 %Indirect prin E - 12,6 % x 80 % = 10,08 %Indirect prin C 15 % 70 % x 15 % = 10,5 %Total în B 30 % 15 % + 10,08 % + 10,5 % = 35,58

%

13.Societatea M deţine 40% din acţiunile A de la data constituirii acesteia. Bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:

Bilanţul societăţii MActive Capitaluri proprii şi datorii

5

Active imobilizate 20.000Titluri A 4.000Active circulante 16.000

Capital social 17.000Rezerve 5.000Rezultat 3.000Datorii 15.000

Total 40.000 Total 40.000

Bilanţul societăţii AActive Capitaluri proprii şi datorii

Active imobilizate 16.000Active circulante 10.000

Capital social 10.000Rezerve 5.000Rezultat 1.000Datorii 10.000


Cazul A. M are un pact cu un acţionar care deţine 20% din drepturile de vot pentru a avea sprijinul acestuia în luarea deciziilor.Cazul B. M controlează societatea A împreună cu societatea N care deţine tot 40% din drepturile de vot.Cazul C. Societatea P deţine 60% din drepturile de vot ale societăţii A.

Cum se prezintă bilanțul consolidat în cele 3 cazuri?

Cazul A. Datorită pactului, M exercită controlul exclusiv asupra societăţii A şi va aplica metoda integrării globale. Aceasta presupune cumul conturilor şi partajul capitalurilor filialei între societatea mamă (cu eliminarea titlurilor) şi minoritari. Partajul capitalurilor se prezintă astfel:

Capitaluri Total Partea M (40%) Partea minoritarilor (60%)Capital social 10.000 4.000 6.000Rezerve 5.000 2.000 3.000Rezultat 1.000 400 600Total 16.000 6.400 9.600

În contrapartida părţii M în capitalurile filialei se elimină titlurile, iar partea societăţii M în rezerve şi rezultat se regăseşte la rezerve consolidate şi rezultat consolidat. Partea minoritarilor se regăseşte la postul de capitaluri proprii interese minoritare.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:Active Capitaluri proprii şi datorii


Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Interese minoritare 9.600Datorii 25.000


Cazul B. Deoarece M exercită un control comun asupra societăţii A, va aplica metoda integrării proporţionale. Aceasta presupune cumul conturilor prin preluarea de la A doar la nivelul participaţiei (40%). În contrapartida părţii preluate de M din capitalul social se elimină titlurile, iar partea societăţii M în rezerve şi rezultat se regăseşte la rezerve consolidate şi rezultat consolidat.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:Active Capitaluri proprii şi datorii


Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Datorii 19.000


Cazul C. Deoarece M exercită o influenţă notabilă asupra societăţii A, va aplica metoda punerii în echivalenţă. Aceasta presupune evaluarea titlurilor la nivelul cotei-părţi în capitalurile proprii (40% * 16.000 = 6.400 u.m.) şi evidenţierea cotei-părţi în rezervele şi rezultatul generate după achiziţie la rezerve consolidate şi rezultat consolidat.

Bilanţul consolidat se prezintă astfel:

Active Capitaluri proprii şi datorii

6

Active imobilizate 20.000Titluri puse în echivalenţă 6.400Active circulante 16.000

Capital social 17.000Rezerve consolidate 7.000Rezultat consolidat 3.400Datorii 15.000


14.Situaţiile financiare ale societăţii X, filială a societăţii M, se prezintă astfel:

Bilanţ:Elemente ValoriImobilizări necorporale 20.000Instalaţii 60.000Utilaje 40.000Mărfuri 80.000Clienţi 70.000Disponibil 30.000Total active 300.000Capital social 100.000Rezerve 40.000Rezultat 6.000Datorii 110.000Impozite amânate 0Furnizori 44.000Total capitaluri şi datorii 300.000

Situaţia veniturilor şi cheltuielilorElemente ValoriCifra de afaceri 500.000Cheltuieli cu mărfuri 400.000Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000Alte cheltuieli 58.000Rezultatul exerciţiului 7.000Cheltuiala cu impozitul 1.000Rezultat net 6.000

Între politicile contabile ale celor două societăţi există anumite diferenţe şi anume:- societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalaţii, în timp ce societatea M utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exerciţiului trebuie să fie cu 2.000 u.m. mai mică;- pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 u.m., însă societatea X nu a contabilizat deprecierea;- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m.Cota de impozitare este 16%.

Care sunt corecțiile de omogenizare ce trebuie efectuate în vederea consolidării?

a) amortizareaDiferenţele între metodele de amortizare conduc la contabilizarea unei reduceri a cheltuielii de 2.000 u.m.

Amortizarea instalaţiilor = Cheltuieli cu amortizarea 2.000

Operaţia conduce la creşterea rezultatului cu 2.000 u.m. şi la creşterea valorii contabile a instalaţiilor cu 2.000 u.m. Această creştere a valorii contabile generează o diferenţă temporară impozabilă de 2.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei datorii de impozit amânat de 2.000 * 16% = 320 u.m.

Cheltuieli cu impozitul amânat

= Datorii cu impozitul amânat 320

b) depreciereaTrebuie contabilizată o pierdere din depreciere pentru utilaje.

Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea utilajelor

= Ajustări pentru deprecierea activelor 1.000

Operaţia conduce la scăderea rezultatului cu 1.000 u.m. şi la scăderea valorii contabile a utilajelor cu 1.000 u.m. Această scădere a valorii contabile generează o diferenţă temporară deductibilă de 1.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei creanţe de impozit amânat de 1.000 * 16% = 160 u.m.

7

Creanţe de impozit amânat

= Venituri de impozit amânat 160

c) evaluarea stocurilorDiferenţa dintre metodele de evaluare a stocurilor de mărfuri antrenează contabilizarea unei creşteri a stocurilor pentru 5.000 u.m.

Mărfuri = Cheltuieli cu mărfuri 5.000

Operaţia conduce la creşterea rezultatului cu 5.000 u.m. şi la creşterea valorii stocurilor cu 5.000 u.m. Această creştere a valorii contabile generează o diferenţă temporară impozabilă de 5.000 u.m. şi presupune contabilizarea unei datorii de impozit amânat de 5.000 * 16% = 800 u.m.


= Datorii cu impozitul amânat 800

Sinteza acestor retratări pentru omogenizare, precum şi valorile din situaţiile financiare omogenizate (care vor fi preluate în procesul de consolidare) se prezintă astfel:Bilanţ

Elemente X Corecţii omogenizare Valori în urma retratărilor de omogenizare

Imobilizări necorporale 20.000 20.000Instalaţii 60.000 +2.000 62.000Utilaje 40.000 -1.000 39.000Mărfuri 80.000 +5.000 85.000Clienţi 70.000 70.000Disponibil 30.000 30.000Total active (total) 300.000 +6.000 306.000Capital social 100.000 100.000Rezerve 40.000 40.000Rezultat 6.000 +2.000-320-1.000

+160+5.000-80011.040

Datorii 110.000 110.000Impozite amânate 0 +320-160+800 960Furnizori 44.000 44.000Total capitaluri şi datorii (total)

300.000 +6.000 306.000

Situaţia veniturilor şi cheltuielilorElemente X Corecţii omogenizare Valori în urma

retratărilor de omogenizare

Cifra de afaceri 500.000 500.000Cheltuieli cu mărfuri 400.000 -5.000 395.000Cheltuieli cu amortizări, deprecieri

35.000 -2.000+1.000 34.000

Alte cheltuieli 58.000 58.000Rezultat brut 7.000 +6.000 13.000Cheltuiala cu impozitul 1.000 +320-160+800 1.960Rezultat net 6.000 +2.000-320-1.000

+160+5.000-80011.040

15.Societatea M deţine 80% din acţiunile Alfa şi a realizat următoarele tranzacţii cu aceasta:a) M a acordat societăţii Alfa la sfârşitul exerciţiului un împrumut în sumă de 5.000 u.m.;b) M a vândut mărfuri societăţii Alfa în sumă de 2.000 u.m., sumă nedecontată până la închiderea exerciţiului 500 u.m.;c) Alfa a vândut mărfuri societăţii M la preţ de vânzare de 1.200 u.m., realizând un profit de 200 u.m.; acestea nu au fost revândute de M (sumele au fost decontate);d) Alfa a distribuit dividende către M în sumă de 300 u.m.

Ce retratări trebuie efectuate în vederea consolidării?

a) Acordarea împrumutului se regăseşte într-un cont de creanţe la societatea M şi un cont de datorii la Alfa. Acestea sunt conturi reciproce şi trebuie eliminate.

Datorii = Sume datorate de entităţile afiliate 5.000

8

b) Stocul de mărfuri a fost revândut în cursul aceleiaşi perioade, însă trebuie reduse veniturile şi cheltuielile pentru sumele aferente tranzacţiei interne:

Venituri din vânzarea mărfurilor

= Cheltuieli cu mărfuri 2.000

Sumele nedecontate reprezintă creanţe, respectiv datorii ale unei societăţi din grup faţă de o altă societate din grup, prin urmare trebuie eliminate:

Furnizori = Clienţi 500

c) Stocul nu a fost revândut, prin urmare încorporează un profit intern de 200 u.m. Trebuie reduse şi cheltuielile şi veniturile contabilizate în urma tranzacţiei interne.

Venituri din vânzarea mărfurilor

= % Cheltuieli cu mărfuri Mărfuri

1.2001.000 200

Ajustarea valorii stocului generează o diferenţă temporară deductibilă şi conduce la contabilizarea unei creanţe de impozit amânat de 200 * 16% = 32 u.m.

Creanţe de impozit amânat

= Venituri de impozit amânat 32

d) Distribuirea de dividende generează la M contabilizarea unui venit, iar la Alfa o distribuire de rezultat.

Venituri din dividende = Rezultat reportat (Rezerve) 300

16.Pe 30.12.N, societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 90.000 u.m., cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 4.000 u.m.

Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 25.000 u.m.Care sunt operaţiile de omogenizare prealabile consolidării?

În contabilitatea lui F:2131=404 94.000Valoarea contabilă la 31.12.N = 94.000

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:2131=1513 25.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 119.000Baza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 94.000Rezultă o diferență temporară impozabilă de 25.000Se constată o datorie de impozit amânat:

Cheltuială cu impozitul amânat = Impozit amânat 25.000x16% = 4.000

17. Societatea F deţine construcţii achiziţionate la un cost de 600 mii u.m. şi amortizate pentru suma de 150 mii u.m. Politica grupului din care face parte F este de evalua clădirile la o valoare reevaluată. Valoarea justă a construcţiilor determinată

de experţi la 31.12.N este de 675 mii de lei.

Care sunt operaţiile de omogenizare prealabile consolidării?

În contabilitatea lui F:Valoarea contabilă la 31.12.N = 600 – 150 = 450 mii lei

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:

Cazul 1: Dacă se reevaluează valoarea brută și amortizarea cumulată:Coeficient = 675/450 = 1,5

Valoarea brută reevaluată = 600x1,5=900 mii leiAmortizarea cumulată reevaluată = 150x1,5 =225 mii lei

212 = % 300 2812 75 105 225

9

Cazul 2:Dacă se reevaluează valoarea rămasă:2812 = 212 150212=105 225

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 675 mii leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 450 mii leiRezultă o diferență temporară impozabilă de 225 mii leiSe constată o datorie de impozit amînat care se impută prioritar elementului de capital propriu care a generat-o:

Rezerve din reevaluare = Impozit amânat 225x16% = 36 mii lei

18. Societatea F are ca obiect de activitate vânzarea de mărfuri. La 31.12.N, ea deţine în stoc următoarele articole:

Articole Cost de achiziţie(în u.m.)

Mărfuri M1 100.000Mărfuri M2 90.000Mărfuri M3 300.000Mărfuri M4 50.000Total 540.000

Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare.În bilanţul individual al societăţii F stocurile sunt evaluate la 540.000 u.m.Valoarea netă de realizare a fost stabilită de un evaluator profesionist:

Articole Valoare netă de realizare(în u.m.)

Mărfuri M1 95.000Mărfuri M2 93.000Mărfuri M3 310.000Mărfuri M4 46.000Total 544.000


În contabilitatea lui F:Valoarea contabilă a stocului la 31.12.N = 540.000 lei

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:

Sortiment Min (cost; valoarea realizabilă netă)M1 95.000M2 90.000M3 300.000M4 46.000Total 531.000

Se face ajustarea:6814=397 9.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 531.000 leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 540.000 leiRezultă o diferență temporară deductibilă de 9.000Se constată o creanță de impozit amânat:

Impozit amânat = Venit de impozit amânat 9.000x16% = 1.440 lei

19. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă, în timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziţionase astfel de utilaje, la 1.01.N, la un cost de achiziţie de 300.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%, normă de amortizare degresivă = 30%).


În contabilitatea lui F:6811=2813 300.000.000x30% = 90.000.000

10

Valoarea contabilă la 31.12.N = 210.000.000

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:2813 = 6811 30.000.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 240.000.000Baza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 210.000.000Rezultă o diferență temporară impozabilă de 30.000.000Se constată o datorie de impozit amânat:

Cheltuială cu impozitul amânat = Impozit amânat 30.000.000x16% = 4.800.000

20. Societatea F deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000 u.m.. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 de ore de funcţionare. În cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat 1.000 de ore. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Managerii estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, utilajul va funcţiona câte 2.250 de ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs, sunt estimate la 15 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%.

Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţionat. Preţul de vânzare ar fi de 610.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000 u.m.


În contabilitatea lui F:6811=2813 700.000x 1.000h/10.000h = 70.000 leiValoarea contabilă la 31.12.N = 630.000 lei

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:Se efectuează testul de depreciere:Valoarea contabilă preluată din bilanțul lui F = 630.000 leiValoarea justă minus costurile de cesiune = 600.000 leiValoarea de utilitate = (2.250hx4buc/hx15lei)/1,1 +....(2.250hx4buc/hx15lei)/1,14 = 427.931,835 leiValoarea recupoerabilă = max (600.000; 427.931,835) = 600.000 leiPierderea de valoare = 630.000 – 600.000 = 30.000 lei

6813 = 2913 30.000 lei

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 600.000 leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 630.000 leiRezultă o diferență temporară deductibilă de 30.000Se constată o creanță de impozit amânat:

Impozit amânat = Venit de impozit amânat 30.000x16% = 4.800 lei

21.Completaţi următorul tabel pe baza informaţiilor disponibile:

Elemente Valoare contabilă

Bază de impozitare

Diferenţe temporare impozabile

Diferenţe temporare deductibile

Terenuri (1) 100.000 ? 20.000Echipamente (2) 160.000 ? ? ?Clienţi (3) ? ? ? ?Dividende de încasat ? 20.000 ? ?Dobânzi de încasat (4) ? ? 30.000Cheltuieli în avans (5) 40.000 ? ? ?Datorii bancare 80.000 ? ? ?Datorii cu dobânzi (4) ? ? 20.000Total ? ?Informaţii suplimentare:(1) terenul a fost reevaluat în conformitate cu prevederile normei IAS;(2) echipamentul a fost achiziţionat şi pus în funcţiune la 1 ianuarie N-2; costul său de achiziţie a fost de 280.000 u.m., din punct de vedere contabil se amortizează linear pe o durată de 7 ani, iar din punct de vedere fiscal se amortizează linear pe o durată de 5 ani;(3) valoarea brută a postului clienţi este de 60.000 u.m.; există un provizion pentru depreciere în valoare de 15.000 u.m., din care deductibil fiscal la constituire 5.000 u.m.;(4) dobânzile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în anul decontării;(5) cheltuielile în avans reprezintă chiriile aferente exerciţiului N+1, plătite în exerciţiul N, deductibile din punct de vedere fiscal în anul plăţii lor;

11

Contabilizaţi impozitele amânate ştiind că soldul iniţial al creanţelor de impozit amânat este de 8.000 u.m., iar soldul iniţial al datoriilor de impozit amânat este de 20.000 u.m.

22.Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii Alfa întocmit la 31.12.N:

Elemente ValoriTerenuri (1)Utilaje (2)Instalaţii (3)Clienţi Creanţe din dividende (4) Stocuri (5)Disponibilităţi

20.00040.00025.000 10.0005.0005.0005.000

Datorii bancare Dobânzi datorate (6)Datorii cu amenzi (7)

32.7505.0006.000

(1) terenul a fost reevaluat de la 15.000; reevaluarea nu este recunoscută fiscal.(2) cheltuiala cu amortizarea contabilă este de 10.000 u.m., iar cheltuiala cu amortizarea fiscală este de 8.000 u.m.; baza de impozitare este de 35.000 u.m.(3) instalaţiile au fost utilizate 2 ani din durata estimată din punct de vedere contabil de 7 ani, fiscal se amortizează pe o durată de 5 ani; atât contabil cât şi fiscal, metoda de amortizare aplicată este cea lineară;(4) venitul din dividende a fost contabilizat în exerciţiul N;(5)pentru stocuri s-a constituit în exerciţiul N o ajustare pentru depreciere în valoare de 1.000 um, nedeductibilă din punct de vedere fiscal;(6) cheltuiala cu dobânzile a fost de 5.000 u.m. în exerciţiul N; din punct de vedere fiscal, dobânzile sunt deductibile în anul plăţii lor;(7) cheltuiala cu amenzile aparţine exerciţiului N.Rezultatul contabil înainte de impozitare este de 20.000 u.m. ; sold iniţial la datorii de impozit amânat 1.940 um, sold iniţial creanţe de impozit amânat 5000 um, cota de impozitare 16%.Se cere:a) Determinaţi diferenţele temporare şi contabilizaţi impozitele amânate.b) Calculaţi şi contabilizaţi impozitul exigibil.c) Explicaţi relaţia dintre rezultatul contabil şi cheltuiala cu impozitul pe profit.

23. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 100.000Stocuri la 01.01.N 180.000Furnizori de stocuri la 31.12.N 360.000Venituri din dobânzi 10.000Cheltuieli cu dobânzile 50.000Rezultat înainte de impozitare 500.000Cheltuieli în avans la 31.12.N 200.000Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 20.000Încasări din credite primite de la bănci 300.000Clienţi la 01.01.N 850.000Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 70.000Furnizori de stocuri la 01.01.N 480.000Clădire primită în leasing financiar 500.000Impozit pe profit plătit 400.000Stocuri la 31.12.N 300.000Cheltuieli în avans la 01.01.N 230.000Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 200.000Clienţi la 31.12.N 700.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.000Rambursări de credite primite de la bănci 150.000Dividende plătite 200.000Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi +100.000Încasări din dobânzi 10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări ?Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 500.000

Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie ştiind că, pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare, se utilizează metoda indirectă. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului?

Rezolvare:

Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă :Rezultat înainte de impozit…………………….500.000

12

Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:(+)Cheltuieli cu amortizarea...............................+100.000(-)Venituri din provizioane………………............-20.000Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea :(-)Venituri din cesiunea de imobilizări corporale.............................................-70.000(+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale......................................+200.000(-)Venituri din dobânzi..........................................-10.000(+)Cheltuieli cu dobânzile....................................+50.000(=)Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750.000(-)Variaţia stocurilor300.000 – 180.000 = 120.000.............................-120.000(-)Variaţia creanţelor din exploatare700.000 – 850.000 = -150.000...........................+150.000(-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare200.000-230.000 = -30.000...............................+30.000(+)Variaţia datoriilor din exploatare360.000 – 480.000 = -120.000..........................-120.000(-)Impozit pe profit profit...................................-400.000(=)Flux net de trezorerie din exploatare............+290.000

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii:Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale......+70.000Încasări din dobânzi..............................................+10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări...........................X = ?(=)Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii...............................................................Y= ?

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare:Încasări din credite primite de la bănci....................................................................+300.000Rambursări de credite..........................................-150.000Dividende plătite.................................................-200.000(=)Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare...........................................................-50.000

Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi:+290.000+Y-50.000 = +100.000Y = -140.000X= -220.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului.........................................500.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţila începutul anului......Z+100.000 = 500.000

Z = 400.000

24. Se cunoasc următoarele informaţii la 31.12.N (în lei): sold final 161 1.200; sold iniţial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniţial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniţial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniţial 162 5.000; rezultatul exerciţiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciţiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat iar diferenţa s-a plătit ca dividende.Să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare.

25. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1000 (încasarea a avut loc la momentul vânzării); câştiguri din cesiunea de investiţii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen lung 5.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzării); preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobânzi (încasate) 700; venituri din cedarea imobilizărilor corporale 2.000 (încasarea a avut loc la data vânzării); sold iniţial datorii faţă de furnizorii de imobilizări 3.000; sold final datorii faţă de furnizorii de imobilizări 4.000; sold iniţial imobilizări corporale 6.000; sold final imobilizări corporale 4.000; costul imobilizărilor corporale vândute 4.000.Să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii (se neglijează incidenţa TVA).

26. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u.m.): Si301 = 20, RC707 = 450, Si411 = 17, RD601 = 620, Sf301 = 45, Si371 = 38, RD607 = 40, Si401 = 20, RC704 = 575, RD691 = 25, Sf411 = 23, Sf371 = 26, Sf401 = 140, Si4423 = 8, Si441 = 2, Sf441 = 5, Si421 = 20, Sf 4423 = 5, Sf421 = 40, RD641 = 700. Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA. Materiile prime şi mărfurile intrate au fost achiziţionate. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare.

Rezolvare:

+Încasări de la clienţi 17+450x 1,24+575x 1,24-23=1265-Plăţi către furnizori 20+645 x 1,24+29 x1,24-140= 715,76

13

-Plăţi către salariaţi 20+700-40=680-Plăţi TVA 84,24+8-5=87,24-Plăţi impozit pe profit 25+2-5=22=Flux net de trezorerie din exploatare=-240

27. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

4111-sold iniţial 100Salarii plătite 2.200607-rulaj debitor 2.500401-sold iniţial 4.500Impozitul pe profit plătit 2024111-sold final 700371-sold final 3.000Încasări de avansuri de la clienţi 750707-rulaj creditor 2.000371-sold iniţial 4.2506911 600704-rulaj creditor 500401-sold final 2.800641 4.000605-rulaj debitor 450

Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA. Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate. Avansurile încasate sunt reţinute la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă.

Rezolvare:+Încasări creanţe clienţi 100+2.480+620-700-750=1.750+Încasări avansuri de la clienţi 750-plăţi către furnizori 4.500+1.550+558-2.800=3.808-plăţi TVA 600-408=192-Plăţi salarii 2.200-impozit pe profit plătit 202

=FNT din activitatea de exploatare -3.902

28. Se dau următoarele informaţii (în mii lei):-rezultatul contabil înaintea impozitării 200;-venituri din provizioane 20;-vânzarea şi încasarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 190,TVA 24%, valoarea contabilă brută fiind de 140, iar amortizarea cumulată 90;-pierderea din cesiunea titlurilor de participare 5;-cheltuieli privind dobânzile 55 (soldul iniţial şi cel final al conturilor de dobânzi de plată sunt 0);-cheltuieli cu amortizarea 40;-venituri din dividende încasate 35;-scăderea creanţelor clienţi cu 23;-creşterea stocurilor 14;-scăderea datoriilor faţă de furnizori 12;-câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8 (valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60, iar acestea se încasează la vânzare);-cheltuieli privind impozitul pe profit 17 (contul 441 are sold iniţial 2 şi sold final 7);-achiziţie de clădiri în valoare de 120, TVA 24%;-încasări din cesiunea titlurilor de participare 30;-furnizori de imobilizări-sold iniţial 210;-furnizori de imobilizări-sold final 70;-emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120;-contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100;-majorarea capitalului social prin aport în natura în valoare de 80;-credite bancare pe termen lung - sold iniţial 90;-credite bancare pe termen lung - sold final 100;Notă: Investiţiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichidităţi. Dividendele şi dobânzile nu aparţin activităţii de

exploatare.Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare.

Rezolvare

Pentru fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare utilizăm metoda indirectă.

+rezultatul contabil înaintea impozitării 200+cheltuieli cu amortizarea 40;-venituri din provizioane 20

14

-venituri din cedarea activelor 190+Cheltuielile cu activele cedate 50-pierderea din cesiunea titlurilor de participare 5-câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8+cheltuieli privind dobânzile 55 -venituri din dividende încasate 35+scăderea creanţelor clienţi cu 23;-creşterea stocurilor 14;-scăderea datoriilor faţă de furnizori 12;-plăţi impozit pe profit 12=FNT din activităţile de exploatare =72

+Încasări din vânzarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 235,6+încasări din cesiunea titlurilor de participare 30+încasări din investiţii financiare pe termen scurt cedate 68+venituri din dividende încasate 35- Plăţi către furnizorii de imobilizări 210-70+148,8=288.8-plăţi TVA aferentă investiţiilor 45,6-28,8=16,8=FNT din activităţile de investiţii 63

+ încasări din emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120;+încasări din contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100;-rambursări credite 90-plăţi dobânzi 55=FNT din activităţi de finanţare 75

29.În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflată în dificultate financiară de 850.000 u.m.; încasează contravaloarea împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 1.100 u.m./titlu, preţ de rambursare 1.200 u.m., preţ de emisiune 900 u.m.; vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală, preţ de cesiune 900.000 u.m., partea neeliberată 400.000 u.m. şi le încasează ; majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în condiţiile: număr de acţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 600 u.m./titlu, preţ de emisiune 800 u.m./titlu lei, valoare matematică contabilă 900 u.m./titlu; vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2.000.000 .m. acordând un scont de 10 % (exclusiv TVA); plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1.200.000 u.m. din care 100.000 u.m. legaţi de activitatea de exploatare. În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA, contabilizaţi tranzacţiile şi calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.

Rezolvare:1. Încasarea contravalorii împrumutului obligatar:

900.000 u.m. 5121 = 161 1.200.000 u.m.300.000 u.m. 169

2. Vânzarea titlurilor de participare pentru preţul de vânzare:500.000 u.m. 5121 = 7641 900.000 u.m.400.000 u.m. 269

3. Majorarea capitalului social:800.000 lei u.m. 456 = 1011 600.000 u.m.

1041 200.000 u.m.şi:

800.000 u.m. 5121 = 456 800.000 u.m.4. Vânzarea calculatoarelor cu încasare directă şi acordarea scontului:

2.000.000 u.m. 461 = 7583 2.000.000 u.m.şi:

1.800.000 u.m. 5121 = 461 2.000.000 u.m.200.000 u.m. 667

5. Fluxurile de numerar sunt:Flux investiţii Flux finanţare

- Acordarea unui împrumut filialei - 850.000 u.m. + Încasarea împrumutului obligatar + 900.000 u.m.+Încasări din vânzarea titlurilor de participare

+ 500.000 u.m. + Încasări din majorarea capitalului social

+ 800.000 u.m.

+ Încasări din vânzarea calculatoarelor

+ 1.800.000 u.m. - Plăţi de dobânzi şi dividende - 1.100.000 u.m.

= Flux investiţii + 1.450.000 u.m. = Flux finanţare + 600.000 u.m.

30.În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă 700.000 u.m. şi dobânda aferentă de 300.000 u.m. unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară; achiziţionează o filială de 1.600.000 u.m. din care numerar dobândit 400.000 u.m.; achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2.000.000 u.m. din care 600.000 preluate în leasing financiar, restul achitate pe loc primind un scont de 5 %; plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000, valoare nominală 1.000 u.m., preţ de rambursare 1.200 u.m., preţ de emisiune 1.100 u.m.; rata dobânzii 30 %; rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni; plăteşte rata anuală de leasing financiar 50.000 u.m.

15

şi contractează un credit bancare pe termen lung 1.400.000 u.m.. În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA, contabilizaţi tranzacţiile şi calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare

Rezolvare:1. Plata furnizorului de imobilizări şi primirea scontului:1.400.000 lei u.m. 404 = 767 70.000 u.m.

5121 1.330.000 u.m.2. Plata dobânzii împrumutului obligatar calculată la valoarea nominală: 1.000 obligaţiuni × 1.000

lei/obligaţiune × 30 % = 300.000 lei:300.000 u.m. 1681 = 5121 300.000 u.m.

3. Rambursarea obligaţiunilor la preţul de rambursare: 200 obligaţiuni × 1.200 lei/obligaţiune = 240.000 lei240.000 lei u.m. 161 = 5121 240.000 u.m.

4. Fluxurile de numerar sunt:Flux investiţii Flux finanţare

+Încasarea împrumutului acordat filialei

+ 700.000 u.m. - Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligatar

- 300.000 u.m.

+Încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat filialei

+ 300.000 u.m. - Rambursări de împrumuturi obligatare

- 240.000 u.m.

- Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar)

- 1.200.000 u.m. - Plata anuală a ratei de leasing financiar

- 50.000 u.m.

- Plăţi privind achiziţia autoturismelor - 1.330.000 u.m. + Contractarea unui credit bancare pe termen lung

+ 1.400.000 u.m.

= Flux investiţii - 1.530.000 u.m. = Flux finanţare + 810.000 u.m.

31. Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.;Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.;Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei);Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei).

În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 24% (factura);2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO);3) obţinere de produse finite 20 buc.;4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 24% (factura);

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii:- costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune);- valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei;- valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei;- stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N.

Rezolvare:1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4,8 lei/Kg, TVA 24% (factura):

% = 401 2.976301

Materii prime308

Diferenţe de preţ pentru materii prime

4426TVA deductibilă

Furnizori 2.500

(100)

576

Diferenţa de preţ = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabilă)2)consum de materii prime:

601 = % 1.440Cheltuieli cu materiile

prime301

Materii prime308

Diferenţe de preţ pentru materii

prime

300 Kgx5=1.500

300Kgx(5-4,8)=(60)

3)obţinere de produse finite:

16

345 = 711 20buc x 100 = 2.000Produse finite Variaţia stocurilor

4)vânzare de produse finite :4111 = % 11.160

Clienţi 701Venituri din vânzarea de

produse finite4427

TVA colectată

50 buc x 180 = 9.000

2.160

711 = 345 50 buc x100 = 5.000Variaţia stocurilor Produse finite

5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite:a)diferenţele aferente intrărilor în stoc:

Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabilă)

348 = 711 200Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Variaţia stocurilor

b)diferenţele aferente ieşirilor:

Calculul coeficientului de repartizare:

Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabilă)

711 = 348 50Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Situaţia în conturi este următoarea:

D 301 Materii prime C D 345 Produse finite CSi 5.000 1.500 Si 8.000 5.000

2.500 2.0006.000 Sf 5.000 Sf

D 308 Diferenþe de preþ pentru materii prime

C D 348 Diferenþe de preþ pentru produse finite

C

Si (200) (60) Si (100) 50(100) 200

(240) Sf 50 Sf6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc:a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime:

Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240 = 5.760 leiValoare realizabilă netă = 5.200 lei

În bilanţ, stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 leiRezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei:

6814 = 391 560Cheltuieli de

exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

Ajustări pentru deprecierea

materiilor prime

17

Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 leib)evaluarea în bilanţ a produselor finite:Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50 = 5.050 leiValoarea realizabilă netă = 4.800 leiÎn bilanţ, stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 leiDeprecierea calculată = 250 lei;Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei;Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250Ajustări pentru

deprecierea produselor finite

Venituri din ajustări pentru

deprecierea activelor circulante

Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

32.Societatea Alfa prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 1.01.N:- capital social: 20.000 u.m.;- rezerve: 2.000 u.m.- rezerve din reevaluare: 3.000 u.m.-rezultatul reportat 1.800 u.m.În cursul exerciţiului N, s-au realizat următoarele operaţii:- s-a majorat capitalul social prin aport în numerar, fiind emise 2.000 de acţiuni, preţ de emisiune 1,2 u.m., valoare nominală 1

u.m.;- s-au distribuit dividende în valoare de 800 u.m.;- s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 u.m., fiind distribuite gratuit 3.000 de acţiuni;- s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.000 u.m., amortizare cumulată 2.000 u.m.,

valoare justă 8.000 u.m.- au fost răscumpărate 2.000 acţiuni la preţul de 1,5 u.m. pe acţiune care au fost ulterior anulate.Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2.500 u.m.

a. efectaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai susb. calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N.

Rezolvarea. emisiunea de acţiuni preţ de emisiune 1,2, valoare nominală 1

456 = %10111041

2.4002.0004.00

Distribuire de dividende117 = 427 800

Majorarea capitalului prin încorporarea de rezerve106 = 1012 3.000

Reevaluarea imobilizărilor corporale21X = 105 4.000

Răscumpărarea acţiunilor proprii109 = 5121 3.000

Anularea acţiunilor proprii%

1012149

= 109 3.0002.0001.000

a. Total capitaluri proprii la începutul exerciţiului N 26.800Total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N = 26.800+2.400-800+3000-3000+4.000-3.000+3.000-2.000-1.000=29.400 u.m+2.500

33.La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele:

- 50 % la semnarea contractului;- 30 % peste un an;- 20 % peste doi ani.

Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent, pe piaţa financiară, la o rată de 10%.Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri”?

Rezolvare :Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de :

18

- 10.000 de lei la semnarea contractului;- 6.000 de lei peste un an;- 4.000 de lei peste doi ani.

Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de :

10.000 + 6.000 / (1+10%)+ 4.000/(1+10%)2 = 18.761 de lei. Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239 de lei.

Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul:

La 1 ianuarie N:-vânzarea pe credit:

411 Clienţi

= %707Venituri din vânzarea mărfurilor

47XVenit

necâştigat

20.00018.761

1.239

Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nici o încasare în contul perioadelor viitoare. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. În bilanţ, creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobândă (1.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Potrivit poziţiei Ministerului de Finanţe, întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi, inspirându-se din planul existent în OMFP 1752/2005 şi creind conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.

-încasarea imediată:

5121 Conturi la bănci în

lei

= 411 Clienţi

10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului, mai puţin avansul primit, adică 18.761 – 10.000 = 8.761 de lei.

Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.În al doilea an, dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul” clientului după primul an (8761 de lei la care

se adaugă dobânda pentru primul an 876 de lei şi se deduce suma plătită de client 6.000 de lei), obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de 364 de lei (adică 3637 * 10%).

La 31 decembrie N:- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N:

47XVenit

necâştigat

= 766Venituri din

dobânzi

876

La 1 ianuarie N+1:- încasarea primei rate:


lei

= 411 Clienţi

6.000

La 31 decembrie N+1:- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1:

47XVenit

necâştigat

= 766Venituri din

dobânzi

364

La 1 ianuarie N+2:- încasarea ultimei rate:


lei

= 411 Clienţi

4.000

19

34. Societatea are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe 1 noiembrie N, managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată terţilor. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie: 20.000 u.m., valoarea justă la 1.11.N: 21.000 u.m. La 31.12.N, valoarea justă a clădirii este 21.200 u.m. Să se contabilizeze schimbarea clasificării activului, la 1 noiembrie N, şi evaluarea acestuia la 31.12.N, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

RezolvareSchimbarea clasificării activului, la 1.11.N, generează următoarea înregistrare contabilă:

Imobile de plasament = %Stocuri de mărfuri

Venituri din imobile de plasament

21.00020.0001.000

La 31.12.N, se recunoaşte variaţi valorii juste (21.200-21.000):

Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 200

35. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţă a bunului 8 ani; sunt prevăzute 3 rate de 200.000 lei, plătibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.806 lei; valoarea reziduală a activului este 70.000 lei; rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20 %.

Prezentaţi, conform IAS 17, la sfârşitul anului N, extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.

Rezolvare:a) Calculul VAPML:

VAPML = 2,1

lei 000.200 + 22,1

lei 000.200 + 32,1

lei 200.000+ 32,1

lei 60.000 = 456.019 lei

b) Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.

Min (461.806 lei; 456.019 lei) = 456.019 lei.c) Conform IAS 17, în situaţiile financiare ale locatarului, plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate

în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei, astfel:Data Flux de

trezorerieDobânzi Rambursarea

capitalului datorat

Capital rămas

01.01.N 456.01931.12.N 200.000 456.019 x 20 %

= 91.204200.000 – 91.204 = 108.796

456.019 – 108.796 = 347.223

31.12.N+1 200.000 347.223 x 20 % = 69.445

200.000 – 69.445 = 130.555

347.223 – 130.555 = 216.668

31.12.N+2 260.000 216.668 x 20 % = 43.334

260.000 – 43.334 = 216.668

0

Total 660.000 203.983 456.019d)Valoarea amortizabilă = 456.019 lei – 70.000 lei = 386.019 lei

Amortizarea anului N = ani 8

lei 386.019 = 48.252 lei

e)Înregistrări contabile:1)la data încheierii contractului:

456.019 lei Activ = Datorii din contracte de locaţie finanţare 456.019 lei2)Plata redevenţei la 31.12.N:

108.796 lei Datorii din contracte de locaţie finanţare

= Conturi la bănci 200.000 lei

91.204 lei Cheltuieli cu dobânzi3)Amortizarea anului N:

48.252 lei Datorii din contracte de locaţie finanţare

= Conturi la bănci 48.252 lei

f)La sfârşitul anului N în situaţiile financiare ale locatarului figurează: în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456.019 lei – 48.252 lei = 407.767 lei şi datorii din contracte de locaţie finanţare =

456.019 lei – 108.796 lei = 347.223 lei în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli cu dobânzi 91.204 lei şi cheltuieli cu amortizarea

48.252 lei

36. Efectuaţi înregistrarile contabile conform OMF 3055/2009 următoarele operaţii:1. Se închiriaza o cladire cu o valoare contabila de 60.000 u.m. pe o durata de 2 ani2. Se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.m.+ TVA 24%3. Se plăteşte factura cu ordin de plată

20

4. Chiriasul executa lucrari de modernizare efectuand urmatoarele cheltuieli:Consum de materiale in suma de 2.000 u.m.Cheltuieli cu energia 1.000 u.m. + TVA 24%5. La sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş.

Rezolvare:1. Se închiriaza o cladire cu o valoare contabila de 60.000 u.m. pe o durata de 2 ani

8031 60.000

2. Se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.m.+ TVA 19%% = 401 992

612 8004426 192

3. Se plăteşte factura cu ordin de plată401 = 5121 952

4. Consum de materiale602 = 302 2.000

5.Cheltuieli cu energia

% = 401 1.240605 1.0004426 240

6. Inregistrarea investitiei ca imobilizare in curs

231 = 722 3.000

7. Receptia modernizarilor

212 = 231 3.000

8. Amortizare anuală a modernizarilor

6811 = 2812 1.500

9. Scoaterea din evidenta a modernizarii la sfarsitul perioadei de inchiriere2812 = 212 3.000

10. Predarea cladirii proprietarului

8031 60.000

37. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului 14.000 lei; cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei; Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 3.600 lei; cheltuieli privind sconturile acordate 1.000 lei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei; pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 2.400 lei; venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei. Conform OMFP 3055/2009 care este suma ce se va înscrie la cheltuieli de exploatare – total şi valoarea ajustării activelor circulante:

RezolvareCheltuieli exploatare=+cheltuieli cu materii prime 8.000 lei+ cheltuieli cu salariile personalului 14.000 lei+ cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei+pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei- venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei. +Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 3.600 lei=42.000Ajustarea activelor circulante=+ cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei+pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei- venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei. =16.400

21

38. Pe 1.01.N, o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clădire. Clădirea avea o valoare contabilă de 12.000 u.m.. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este de 40.000 u.m. Chiria anuală plătită este de 8.000 leiSă se contabilizeze operaţia de lease-back, la societatea X, la data semnării contractului, în conformitate cu OMFP 3055/2009.

RezolvareOperaţía va fi contabilizată ca o vânzare urmată de o închiriere.Vânzarea clădirii461=7583 40.000Descărcarea din gestiune% = 212 12.0006583 6.0002812 6.000Chiria anuală612=5121 8.000

39. Contabilizaţi conform OMFP 3055/2009 următoarele operaţii:1. Achizitionarea 1.000 acţiuni proprii la costul de 4 lei / acţiune.Valoarea nominală 2 lei / acţiune2.Vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune3. Anularea a 300 de acţiuni proprii4. Vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei pe acţiune

Rezolvare1.Achizitionarea 1.000 acţiuni proprii la costul de 4 lei / acţiune

1091 = 5121 4.000

2.Vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune5121 = %

1091141

2.5002.000

500

1. Anularea a 300 de acţiuni proprii%

1012149

= 1091 1.200600600

5. Vânzarea a 200 de acţiuni proprii la preţul de 3 lei pe acţiune%

5121149

= 1091 800600200

40. Contabilizaţi conform OMFP 3055/2009 următoarele operaţii:

a. Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei pe acţiune. Se încasează contravaloarea acţiunilor.

b. Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune. Rata anuală a dobânzii 10%. Durata împrumutului 6 ani. Împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani.

c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate.d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.

Rezolvarea.Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei pe acţiune.

456 = % 4.0001011 3.0001041 1.000

Se încasează contravaloarea acţiunilor.5121 = 456 4.000

b.Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.

461 = 161 7.0005121 = 461 7.000

Inregistrarea dobanzii anuale

666 = 1681 700

c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate.1091 = 5121 500

22

%1012149

= 1091 500300200

d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.1091 = 5121 200

1012 = %1091141

300200100

41. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 pentru următoarele operaţii:a. sunt emise 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune., valoarea nominală 10 u.m. pe obligaţiune, durata

împrumutului 5 ani, rata dobânzii anuală 10%.Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.b.după 2 ani sunt răscumpărate 250 obligaţiuni la preţul de 11 lei pe obligaţiune care se anuleazăc. după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 lei pe obligaţiune care se anuleazăd. la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor.

Rezolvarea. sunt emise 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune., valoarea nominală 10 u.m. pe obligaţiune

% = 161 10.000

461 9.000169 1.000

5121 = 461 9.000Inregistrarea dobanzii aferente primului an

666 = 1681 1.000Plata dobânzii

1681 = 5121 1.000

Amortizarea primei de rambursare6868 = 169 200

Rascumpararea obligatiunilor după 2 ani505 = 5121 2.750

Anularea obligatiunilor rascumparate% = 505 2.750161 2.500668 250

6868 = 169 150

Dobânda în anul 3666 = 1681 750

Plata dobânzii1681 = 5121 750

Amortizarea primei de rambursare6868 = 169 150

Rascumpararea obligatiunilor după 3 ani505 = 5121 2.000

Anularea obligatiunilor rascumparate

161 = % 2.500505 2.000768 5.000

6868 = 169 100

Rambursarea obligaţiunilor la scadenţă23

161 = 5121 5.000

6868 = 169 100

42. Se dau următoarele informaţii:rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 104.160; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold iniţial) 4.100; vânzări de

produse finite la cost de producţie 75.800; subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achiziţii de materii prime 23.850(exclusiv TVA); obţinere de produse finite la cost de producţie 81.400; cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold iniţial) 6.100; salarii plătite 19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000.

Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare.

RezolvareCifra de afaceri =Venituri din vânzări către clienţi 84.000+subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700=88.700Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 88.700+Variaţia stocurilor 81.400-75.800=5.600=94.300Cheltuieli din exploatare =Cheltuieli cu materiile prime 4.100+23.850-5.320=22.630Cheltuieli cu amortizarea 13.510Cheltuieli cu salariile 19.800+5.000-6.100=18.700Cheltuieli cu serviciile prestate de terţi=2.370=57.210Rezultatul din exploatare =37.090

43. Se dau următoarele informaţii (în lei):venituri din subvenţii de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri iar restul pentru cheltuielile cu dobânda); cheltuieli cu amortizarea 11.200; venituri din exploatare privind provizioanele 5.200; produse finite (sold iniţial) 5.500; mărfuri (sold iniţial) 2.700; cheltuieli cu sconturile acordate 8.100; achiziţii de mărfuri 41.500; cheltuieli cu telecomunicaţii 7.800; venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare 105.000 şi la cost de producţie de 106.800; cheltuieli cu dobânzile 6.600; produse finite (sold final) 3.700; venituri din prestări de servicii 14.700; mărfuri (sold final) 4.100; valoarea contabilă a activelor cedate 45.000; venituri din cedarea activelor 21.500; amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.000.

Care este valoarea cifrei de afaceri netă şi a rezultatului din exploatare ?Rezolvare

Cifra de afaceri=+venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare 105.000+venituri din prestări de servicii 14.700+venituri din subvenţii de exploatare pentru cifra de afaceri 9.500=129.200+Variaţia stocurilor (3.700-5.500)+Venituri din cedarea activelor 21.500=Venituri din exploatare= 148.900Cheltuieli cu mărfurile 2700+41.500-4.100=40.100+cheltuieli cu amortizarea 11.200-venituri din exploatare privind provizioanele 5.200+cheltuieli cu telecomunicaţii 7.800+Cheltuieli cu activele cedate 45.000-17.000=28.000=Total cheltuieli din exploatare 81.900Rezultat din exploatare =47.300

44. O societate comercială depune un aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5.000 u.m., amortizarea cumulată 2.000 u.m. Valoarea de aport a fost stabilită la 3.500 u.m.. Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u.m. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP 3055/2009.

RezolvareScoaterea din evidenţă a echipamentului şi recunoaşterea intereselor de participare

%2813263

= 2131 5.0002.0003.000

Înregistrarea diferenţei dintre valoarea de aport şi valoarea contabilă a echipamentului

263 = 1068 500

Încasarea dividendelor5121 = 7613 400

24

45. Se dă următoarea situaţie în conturi ( în mii de lei):641 Cheltuieli cu salariile personalului 650.000666 Cheltuieli privind dobânzile 40.000

7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 50.000

601 Cheltuieli cu materiile prime 150.000691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 150.000607 Cheltuieli privind mărfurile 10.000722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 90.000

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 300.000701 Venituri din vânzarea produselor finite 1.400.000611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 200.000667 Cheltuieli privind sconturile acordate 46.000711 Variaţia stocurilor-rulajul creditor 550.000

7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 450.000

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate20.000

754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi75.000

7412 Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 50.000

6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 180.0006814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante 90.000766 Venituri din dobânzi 60.000628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 10.000

7414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 250.000

6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 30.000765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.000

6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 85.000

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 50.0006811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor 250.000768 Alte venituri financiare 100.000

Produse finite-sold la 1.01 250.0007583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital

96.000767 Venituri din sconturi obţinute 20.000

7812 Venituri din provizioane24.000

621 Cheltuieli cu colaboratorii 10.0006581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 100.000612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile

34.000Produse finite-sold la 31.12 200.000

Să se întocmească Contul de profit şi pierdere conform OMF 3055.

46.Pe baza informaţiilor de la 43 să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune precum şi capacitatea de autofinanţare (atât prin metoda deductivă cât şi prin cea aditivă).

Calculul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)(lei)

Indicatori Valoare Venituri din vânzarea mărfurilor 707(-)Cheltuieli cu mărfurile vândute 607

50.000(-)10.000

(=) Marja comercială (1) 40.000

Producţia vândută (Grupa 70 - 707)(±)Producţia stocată (711)(+)Producţia imobilizată (Grupa 72)

1.400.000(-)50.000(+)90.000

(=) Producţia exerciţiului (2) (=) 1.440.000

Marja comercială(+)Producţia exerciţiului

40.000(+)1.440.000

25

(-)Consumurile de la terţi (Grupa 60 – 607 +Grupa 61+Grupa 62) (-)704.000(=) Valoarea adăugată (3) (=)776.000

Valoarea adăugată(+)Venituri din subvenţii de exploatare (Grupa 74)(+)Alte venituri din exploatare (Grupa 75)(-)Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (Grupa 63)(-)Cheltuieli de personal şi asimilate (Grupa 64)(-)Alte cheltuieli de exploatare (Grupa 65)

776.000(+)750.000(+)171.000

(-)20.000(-)860.000(-)185.000

(=) Excedentul (deficitul) brut din exploatare (4) (=)632.000

Excedentul (deficitul) brut din exploatare(+)Venituri din ajustări de valoare ale activelor şi datoriilor din exploatare (781)(-)Cheltuieli cu amortizările, din ajustarea valorii activelor şi provizioanelor din exploatare (681)

632.000

(+)74.000(-)340.000

(=) Rezultatul din exploatare (5) (=)366.000

Venituri financiare (Grupa 76+786)(-)Cheltuieli financiare (Grupa 66 + 686)

170.00086.000

(=) Rezultatul financiar (6) 84.000

(±)Rezultat din exploatare(±)Rezultat financiar

366.00084.000

(=) Rezultatul curent 7) 450.000

Venituri extraordinare (77)(-)Cheltuieli extraordinare (67)

00

(=) Rezultatul extraordinar (8) 0

(±)Rezultat curent(±)Rezultatul extraordinar

450.0000

(=) Rezultatul brut (9) 450.000

Rezultat brut(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

450.000150.000

(=) Rezultatul net (10) 300.000

(1)Marja comercialăMarja comercială exprimă în mărime absolută rentabilitatea comercială a întreprinderii. Ea nu include subvenţiile de exploatare primite pentru cifra de afaceri. Determinarea acestei marje pe fiecare produs şi serviciu oferite de întreprindere este mai relevantă decât calculul ei global. Marja comercială este influenţată de politica de preţ, de viteza de rotaţie a stocurilor, de procedeele de evaluare a mărfurilor vândute la ieşirea din gestiune (cost mediu, FIFO etc.). În exemplul nostru marja comercială este pozitivă dar ea este nesemnificativă comparativ cu valoarea producţiei vândute ceea ce semnifică faptul că întreprinderea se ocupă cu vânzarea de producţie proprie mai mult decât de comerţul cu mărfuri.

(2)Producţia exerciţiuluiProducţia exerciţiului este un indicator care trebuie interpretat cu prudenţă datorită caracterului eterogen. Este o sumă de venituri realizate evaluate la preţ de vânzare (este vorba despre producţia vândută) cu venituri latente evaluate la cost de producţie (este vorba despre producţia stocată şi despre producţia imobilizată).Acest indicator este dependent de politica comercială a întreprinderii, de politica de investiţii, de procedeele utilizate în evaluarea producţiei vândute (cost mediu, FIFO, etc.), de modul de estimare a stadiului execuţiei lucrărilor şi serviciilor şi de modul de alocare a costurilor şi veniturilor aferente contractelor de prestări servicii, etc.

(3)Valoarea adăugatăValoarea adăugată este valoarea pe care întreprinderea o adaugă peste costul prestaţilor de la terţi şi care este destinată să asigure remunerarea celor implicaţi în acest proces de creare de valoare: salariaţi (cheltuieli de personal), stat (cheltuieli cu impozitele şi taxele), creditori (cheltuieli cu dobânzile), acţionari (dividende), întreprinderea însăşi (atofinanţare). În exemplul nostru valoarea adăugată este sensibil mai mică decât producţia vândută şi marja comercială datorită costului mare al prestaţiilor externe. Valoarea adăugată este un indicator util în determinarea unor indicatori macroeconomici dintre care se detaşează PIB (Produsul Intern Brut).

26

(4)Excedentul brut din exploatareExcedentul (sau deficitul) brut din exploatare (în engleză EBITDA = earnings before interest, taxes, depreciation and amortisation ) reprezintă un flux potenţial de trezorerie prin care se apreciază în mărime absolută rentabilitatea economică a întreprinderii. Acest indicator este relevant în analiza comparativă a rentabilităţii economce ale unor întreprinderi care acţionează în acelaşi sector de activitate deoarece este independent de: politica de amortizare şi de gestiune a riscurilor, de politica de finanţare, de politica de dividend, de politica de autofinanţare şi de politica fiscală aferentă activităţii de exploatare şi de impozitare a profitului.În exemplul nostru, EBE este influenţat de politica de subvenţionare a activităţii de exploatare (veniturile din subvenţii sunt semnificative), de politica de personal, de politica de investiţii (cheltuielile şi veniturile ce rezultă din operaţiile de dezinvestire).

(5)Rezultatul din exploatareEl măsoară rentabilitatea din exploatare a întreprinderii în mărime absolută dar are dezavantajul că nu oferă informaţii comparative în cazul în care întreprinderile supuse analizei comparate utilizează metode diferite de amortizare a imobilizărilor şi nu au acelaşi comportament în ceea ce priveşte estimarile în condiţii de incertitudine.În exemplul nostru aceste ajustări sunt consistente şi fac ca doar jumătate din valoarea adăugată brută să se regăsească în EBE.

(6)Rezultatul financiarRezultatul financiar cuprinde efectele financiare ale politicilor de finanţare şi de investiţii ale întreprinderii dar şi de unele efectele financiare ale activităţilor din exploatare (diferenţele de curs valutar aferente tranzacţiilor exprimate în monede străine).În exemplul nostru rezultatul financiar pozitiv se apreciază favorabil, întreprinderea reuşind să acopere costul finanţării din tranzacţii financiare astfel încât rezultatul din exploatare nu este consumat pentru acoperirea acestor costuri.

(7)Rezultatul curent Rezultatul curent sau rezultatul din activităţi ordinare este mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderii realizată în condiţii normale.În exemplul nostru, activitatea de exploatare rentabilă a făcut posibilă realizarea unor investiţii financiare rentabile care au avut ca efect degajarea unui rezultat financiar pozitiv.

(8)Rezultatul extraordinarRezultatul extraordinar este reprezentat de elemente care au efecte anormale asupra performanţei întreprinderii şi care rezultă din evenimente cu frecvenţă destul de rară şi care nu pot fi controlate de conducearea întreprinderii. În general analizele financiare se fac pornind de la ipoteza continuităţii activităţii în condiţii de normalitate. Caracterul arbitrar al alocării unor cheltuieli în această categoria a determinat, aşa cum am văzut deja într-un capitol aterior ca IASB să interzică prezentarea separată a efectelor unor astfel de elemente.

(9)Rezultatul brutRezultatul brut reprezintă mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderii neinfluenţată de politica de impozitare a profitului, de politica de divident şi de politica de autofinanţare.

(10)Rezultatul net al exerciţiului Rezultatul net reprezintă mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderii neinfluenţată de politica de politica de dividend şi de politica de autofinanţare.În exemplul nostru, rezultatul net este pozitiv ceea ce se apreciază favorabil.

Capacitatea de autofinanţare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare reprezintă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii. Ea se poate determina prin două metode: deductivă şi aditivă. (lei)

METODA DEDUCTIVĂIndicatori Valoare

Excedentul brut al exploatării(+)Venituri financiare (Grupa 76)(-)Cheltuieli financiare (Grupa 66)(-)Venituri din cedarea activelor (7583)(+)Cheltuieli din cedarea activelor (6583)(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii (7584)(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

632.000170.00086.00096.00085.000

-150.000

(=) CAF 555.000

METODA ADITIVĂIndicatori Valoare

Rezultatul net (+)Cheltuieli cu ajustările de valoare (68)(-)Venituri din ajustări de valoare (78)(+)Cheltuieli din cedarea activelor (6583)(-)Venituri din cedarea activelor (7583)(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii (7584)

300.000340.00074.00085.00096.000

-(=) CAF 555.000

27

În exemplul nostru, CAF este formată în cea mai mare parte din profitul net (300.000 lei). Această parte este destinată autofinanţării de creştere a întreprinderii. Restul până la 555.000 lei este reprezentat de autofinanţarea de menţinere (ajustări din amortizări şi provizioane) a capitalului.

47. La data de 01 ianuarie anul “N” o societate comercială nou înfiinţată, specializată în producţia ciocolatei a importat un echipament în valoare de 500.000 u.m., taxe vamale 5.000 u.m., comision vamal 500 u.m., TVA plătit în vamă 1.200 u.m., rabat primit de la furnizor 2.000 u.m. În vederea achiziţiei societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 u.m., costuri de instalare 49.000 u.m., costuri generale de administraţie 6.000 u.m, cheltuieli cu reclama 20.000 u.m, onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 u.m. Perioada de instalare şi montare a durat 2 luni, iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 u.m. Costurile de deschidere a noului echipament 25.000 u.m. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.000 u.m., iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.000 u.m. În primele 4 luni, cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică, generând o pierdere iniţială din exploatare de 30.000 u.m. Ca atare, societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment, costurile fiind 13.000 u.m.. Costurile estimate de demontarea recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.000 u.m. Calculaţi conform IAS 16 costul şi precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie.

Rezolvare:Preţ de cumpărare 500.000 u.m.+ Taxe vamale 5.000 u.m.+ Comision Vamal 500 u.m.- Rabat primit - 2.000 u.m.+ Costuri de livrare 36.000 u.m.+ Costuri de instalare 49.000 u.m.+ Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 u.m.+ Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare 42.000 u.m.+ Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.000 u.m. – 2.000 u.m.)

10.000 u.m.

+ Costurile estimate cu demontarea activului 25.000 u.m.= COST 683.500 u.m.

Înregistrarea achiziţiei:683.500 lei 2131 = 404 653.000 lei

1513 25.000 lei446 5.500lei

48. Societatea ALFA S.A. a primit pe data de 15 august anul N o subvenţie guvernamentală pentru achiziţia unui activ imobilizat. Subvenţia primită este de 80 % din valoarea activului, care este de 120.000 lei. Durata de utilizare a activului este de cinci ani. Începând cu luna septembrie a anului N + 2, politica de amortizare a societăţii este amortizarea liniară. Din cauza nerespectării condiţiilor de acordare a subvenţiei, societatea este nevoită să ramburseze la sfârşitul anului N + 2 o cotă de 60 % din subvenţia primită. Contabilizaţi conform IAS 20 rambursarea subvenţiei prin prisma recunoaşterii subvenţiei prin corectarea valorii activului subvenţionat.

Rezolvare:

Evaluarea subvenţiei de rambursat: Subvenţia primită de societatea ALFA S.A. reprezintă 80 % din valoarea activului: 120.000 lei x 80 % = 96.000 lei. Societatea trebuie să ramburseze 60 % din subvenţia primită: 96.000 lei x 60 % = 57.600 lei.Rambursarea subvenţiei implică, din punct de vedere contabil, anularea sumelor recunoscute în perioadele

anterioare. Iniţial, societatea a recunoscut subvenţia de primit în valoare de 96.000 lei prin creditarea contului de active imobilizate. Rambursarea subvenţiei se face, prin urmare, prin debitarea contului de active imobilizate:

57.600 lei 2131 = 5121 57.600 lei

49. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31.12.N (în lei): mărfuri 50.000; rezerve 1.000; ajustări pentru deprecierea mărfurilor 5.000; clienţi 40.000; titluri de participare 3.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri în valoare de 10.000 lei sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli în avans 8.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 6.000 lei); licenţe 5.000; cifra de afaceri 200.000; venituri în avans 3.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an, 2.000 lei ); provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000 (din care, cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20.000); credite primite de la bănci pe termen lung 20.000 (din care cu scadenţa în anul următor 3.000 lei); furnizori 40.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 3.000); conturi la bănci 30.000; credite primite pe termen scurt 9.000 (din care, pentru un credit de 3.000 lei s-a amânat scadenţa cu 2 ani iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar); salarii datorate 70.000.Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

50. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 10.000; cifra de afaceri 100.000; titluri de participare 30.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10.000); împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10.000); ajustări pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000; împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000, subvenţii pentru investiţii 10.000 (din care 7.000 lei vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de 1 an); fond comercial achiziţionat 20.000; cheltuieli de dezvoltare 5.000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice); terenuri şi construcţii 70.000; cheltuieli în avans 20.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an, 5.000); furnizori 40.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 18..000 lei); TVA de plată 2.000.

28

Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

51.Se dau următoarele informaţii (în lei) la 31.12.N: mărfuri 200.000; fond comercial achiziţionat 5.000.000; ajustări pentru deprecierea fondului comercial 200.000; terenuri deţinute în vederea utilizării 1.000.000; terenuri deţinute în vederea vânzării în anul următor (acestea au fost cumpărate la costul de 300.000 iar valoarea justă minus costurile de cesiune la 31.12.N a fost estimată la 250.000); active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt 400.000; active financiare disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă de 800.000 (din care titluri în valoare de 300.000 vor fi vândute în anul următor); construcţii 2.000.000; impozite amânate 400.000; amortizarea construcţiilor 200.000; furnizori 4.000.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mică de un an 3.500.000); cheltuieli de constituire 100.000; cheltuieli de dezvoltare (este probabilă obţinerea de avantaje economice viitoare) 70.000; datorii salariale şi sociale 6.000.000; clienţi 3.000.000 (din care 1.000.000 cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an); conturi la bănci 3.400.000; credite primite pe termen scurt 600.000 (din care, pentru un credit de 200.000 s-a prelungit scadenţa cu doi ani iar acordul cu banca a fost semnat după data de închidere şi înainte de data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru prezentare); impozit pe profit exigibil 200.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500.000 (din care, foarte probabil cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000); venituri în avans angajate în contul anului următor 50.000, cifra de afaceri 20.000.000 (din care aferentă producţiei cu ciclu lung de fabricaţie 10.000.000).Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active necurente şi care sunt datorii curente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

Rezolvare:Active necurente Datorii curente

Terenuri deţinute în vederea utilizării 1.000.000 Credite pe termen scurt 600.000Construcţii (valoare netă) 1.800.000 Furnizori, din care cu

Scadenţa mai mare de 1 an4.000.000

500.000Fond comercial achiziţionat (valoare netă) 4.800.000 Provizioane pe termen scurt 300.000Cheltuieli de dezvoltare 70.000 Impozit pe profit exigibil 200.000Active financiare dsponibile pentru vânzare

500.000 Venituri în avans pe termen scurt 50.000

Total 8.170.000 Total 11.150.000

52. Se dau următoarele informaţii (în lei) la 31.12.N: materii prime 200.000; fond comercial achiziţionat 3.000.000; terenuri deţinute în vederea utilizării 1.000.000; terenuri deţinute în vederea vânzării în anul următor (acestea au fost cumpărate la costul de 500.000 iar valoarea justă minus costurile de cesiune la 31.12.N a fost estimată la 350.000); active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt 400.000; active financiare disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă de 600.000 (din care titluri în valoare de 300.000 vor fi vândute în anul următor); construcţii 3.000.000; impozite amânate 400.000; amortizarea construcţiilor 200.000; furnizori 6.000.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mică de un an 3.500.000); cheltuieli de cercetare 100.000; datorii salariale şi sociale 6.000.000; clienţi 3.000.000 (din care 1.000.000 cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an); împrumuturi acordate pe termen lung 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul următor 400.000); conturi la bănci 3.400.000; credite primite pe termen scurt 600.000 (din care, pentru un credit de 200.000 s-a prelungit scadenţa cu doi ani iar acordul cu banca a fost semnat înainte de data de închidere); impozit pe profit exigibil 300.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600.000 (din care, foarte probabil cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000); venituri în avans 150.000 (din care angajate în contul anului următor 50.000), cifra de afaceri 20.000.000 (din care aferentă producţiei cu ciclu lung de fabricaţie 10.000.000).Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active curente şi care sunt datorii necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

Rezolvare:Active curente Datorii necurente

Materii prime 200.000 Credite pe termen lung 200.000Terenuri deţinute în vederea vânzării în anul următor

350.000 Provizioane pe termen lung 100.000

Clienţi 3.000.000 Impozite amânate 400.000Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt

400.000 Venituri în avans pe termen lung 100.000

Active financiare disponibile pentru vânzare

300.000

Împrumuturi acordate pe termen lung cu scadenţa în anul următor

400.000

Conturi la bănci 3.400.000Total 8.170.000 Total 11.150.000

53. Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei):Terenuri deţinute în vederea utilizării (evaluate la cost) 100.000Cifra de afaceri obţinută din vânzarea producţiei cu ciclu lung de fabricaţie 1.000.000Furnizori şi alte datorii de exploatare (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000)

400.000

Active financiare disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă (vânzarea va avea loc într-o 40.000

29

perioadă mai mare de 1 an)Mărfuri 80.000Construcţii şi echipamente deţinute în vederea utilizării (evaluate la cost) 300.000Clienţi şi alte creanţe de exploatare 500.000Împrumuturi acordate pe termen scurt (din care pentru un credit de 100.000 s-a amânat scadenţa cu 3 ani iar acordul a fost încheiat după data de închidere şi înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru prezentare)

300.000

Fond comercial achiziţionat (pozitiv) 500.000Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare de 1 an 30.000 )

80.000

Credite primie de la bănci pe termen lung (din care cu scadenţa în anul următor 200.000) 600.000Cheltuieli de constituire 60.000Ajustări pentu deprecierea terenurilor deţinute în vederea utilizării 20.000Cheltuieli cu mărfurile vândute 120.000Prime de emisiune 30.000Amortizarea construcţiilor şi echipamentelor 130.000Venituri în avans (din care angajate pe termen lung 60.000) 70.000Cheltuieli în avans (din care angajate pe termen lung 30.000) 40.000Terenuri deţinute în vederea vânzării (este foarte probabilă vânzarea în anul următor) 50.000Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active necurente şi care sunt datorii curente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

Rezolvare:Active necurente Datorii curente

Terenuri deţinute în vederea utilizării (valoare netă) 80.000 Partea curentă a creditelor primite pe termen lung

200.000

Construcţii şi echipamente (valoare netă) 170.000 Furnizori şi alte datorii din exploatare, din care cu scadenţa mai mare de 1 an

400.000

100.000Fond comercial achiziţionat 500.000 Provizioane pe termen scurt 50.000Active financiare dsponibile pentru vânzare 100.000 Venituri în avans pe termen scurt 10.000Cheltuieli în avans angajate pe termen lung 30.000Total 880.000 Total 660.000

54.Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei):Clienţi 1.000.000Număr de salariaţi ce lucrează pentru realizarea producţiei cu ciclu scurt de fabricaţie 2.000Active financiare disponibile pentru vânzare (din care disponibile pentru vânzare într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000)

300.000

Provizioane pentru litigii (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000)

160.000

Construcţii deţinute în vederea vânzării în anul următor 120.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 3.000.000Ajustări pentru deprecierea valorii creanţelor clienţi 100.000Cheltuieli în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 80.000) 200.000Cheltuieli de cercetare ce vor fi angajate în anul următor 100.000Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate într-o perioadă mai mică de 1 an (din care pentru un împrumut de 500.000 lei a fost prelungită scadenţa cu 2 ani iar acordul a fost semnat înainte de data de închidere a exerciţiului financiar)

2.000.000

Credite primite pe termen lung (din care cu scadenţa în anul următor 400.000) 2.400.000Mărfuri 400.000Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rambursabile în rate constante anuale într-o perioadă de 5 ani)

50.000

Venituri în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000) 240.000Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării 150.000Impozite amânate 80.000Ajustări pentru deprecierea valorii mărfurilor 20.000Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active curente şi care sunt datorii necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

Rezolvare:Active curente Datorii necurente

Mărfuri (valare netă) 380.000 Credite pe termen lung 2.000.000Construcţii deţinute în vederea vânzării în anul următor

120.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

40.000

Clienţi (valoare netă) 900.000 Provizioane pentru litigii 100.000

30

Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt

150.000 Impozite amânate 80.000

Active financiare disponibile pentru vânzare

10.000 Venituri în avans pe termen lung 200.000

Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate 1.500.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 3.000.000Cheltuieli în avans 120.000Total 6.270.000 Total 2.420.000

55.Se dau următoarele elemente (în lei):Materii prime 600.000; furnizori 400.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000); ajustări pentru deprecierea materiilor prime 20.000; clienţi 2.000.000; credite primite de la bănci 1.000.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 200.000); TVA de plată 100.000; debitori diverşi 50.000; clienţi creditori cu scadenţa în anul următor 90.000; provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000; datorii salariale şi sociale 400.000; conturi la bănci 2.000.000; venituri în avans 200.000 (din care subvenţii pentru investiţii 130.000); cheltuieli în avans 50.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 90.000; investiţii financiare pe termen scurt 200.000; cifra de afaceri 2.000.000 (din care obţinută din producţia cu ciclu lung de fabricaţie 200.000).Se cere să se calculeze fondul de rulment prezentat ca indicator la poziţia E în bilanţul OMFP 3055/2009 (Active circulante nete respectiv datorii curente nete).

Rezolvare:Active circulante

BCheltuieli în avans

C

Datorii cu scadenţă mai mică de 1 an

D

Venituri în avans (I) exclusiv

subvenţiile pentru investiţii

Materii prime 580.000 50.000 Credite bancare 800.000 70.000Clienţi 1.800.000 Furnizori 300.000Debitori diverşi 50.000 TVA de plată 100.000Investiţii financiare pe termen scurt 200.000

Clienţi creditori 90.000

Conturi la bănci 2.000.000 Datorii salariale şi sociale 400.0000

Total 4.630.000 50.000 1.690.000 70.000

Fond de rulment = B+C-D-I (exclusiv subvenţiile pentru investiţii) =4.630.00 + 50.000 – 1.690.000 – 70.000 = 2.920.000 lei

56. Se dau următoarele elemente (în lei):Capital social 2.000.000; terenuri 200.000; rezerve 200.000; clădiri 700.000; amortizarea clădirilor 200.000; rezultat reportat 400.000; licenţe 100.000; cheltuieli cu amortizarea clădirilor şi echipamentelor 150.000; titluri de participare 300.000; ajustări pentru deprecierea terenurilor 50.000; venituri din dobânzi 30.000; echipamente tehnologice 600.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 100.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300.000; credite primite de la bănci 800.000 (din care cu scadenţa mai mare de 1 an 600.000), subvenţii pentru investiţii primite pentru achiziţia echipamentelor tehnologice 200.000;Să se calculeze capitalurile permanente prezentate la indicatorul F din bilanţul OMFP 3055/2009 (sau total active minus datorii curente).

Rezolvare:Capitluri permanente = Capialuri proprii + Datorii cu scadenţa mai mare de 1 an + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Capitalurile proprii = Capital social + Rezerve + Rezultat reportat = 2.000.000 + 200.000 + 400.000 = 2.600.000 leiDatorii cu sdadenţa mai mare de 1 an = Credit bancar = 600.000 leiProvizioane pentru riscuri şi cheltuieli = 300.000 leiCapitaluri permanente = 2.600.000 + 600.000 + 300.000 = 3.500.000 lei

57.Se cunosc următoarele informaţii (în lei): produse finite 500.000; rezerve 10.000; ajustări pentru deprecierea produselor finite 50.000; clienţi 400.000; titluri de participare 300.000 (din care titluri în valoare de 100.000 vor fi vândute în anul următor); titluri de plasament 200.000; efecte comerciale de plată 20.000; cheltuieli în avans 80.000; avansuri plătite furnizorilor 30.000; licenţe 50.000; cheltuieli cu materiile prime 100.000; venituri în avans 30.000, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500.000; credite primite de la bănci pe termen lung 200.000 (din care cu scadenţa în anul următor 30.000 lei); credite primite pe termen scurt 90.000 (din care, pentru un credit de 30.000 lei s-a amânat scadenţa cu 2 ani); salarii datorate 700.000, clienţi creditori 60.000; furnizori 1.000.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000 lei).Determinaţi valoarea activelor circulante şi a datoriilor cu scadenţa mai mare de 1 an conform modelului de bilanţ OMFP 3055/2009.

Rezolvare:Active circulante Datorii cu scadenţă mai mare de 1

anProduse finite (valoare netă) 450.000 Credite pe termen lung 170.000+

30.000=200.000

Avansuri plătite furnizorilor 30.000 Furnizori 200.000

31

Titluri de plasament 200.000Cheltuieli în avans 80.000Total 1.160.000 Total 400.000

58.Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 100.000; titluri de participare 300.000 (din care titluri în valoare de 200.000 lei vor fi vândute în anul următor); provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300.000; împrumut din emisiunea de obligaţiuni 500.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 450.000 lei), ajustări pentru deprecierea terenurilor 200.000; cifra de afaceri 1.000.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 20.000; împrumuturi acordate pe termen scurt 350.000 (din care pentru un împrumut în valoare de 100.000 lei s-a amânat scadenţa cu 2 ani), subvenţii pentru investiţii 100.000; fond comercial achiziţionat 200.000; cheltuieli de dezvoltare 50.000; terenuri 700.000; cheltuieli în avans 200.000; furnizori 400.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 180.000 lei); TVA de plată 20.000.Determinaţi valoarea activelor imobilizate şi a datoriilor cu scadenţă mai mică de 1 an conform modelului de bilanţ OMFP 3055/2009.

Active imobilizate Datorii cu scadenţă mai mică de 1 an

Cheltuieli de dezvoltare 50.000 Împrumut din emisiunea de obligaţiuni

50.000

Fond comercial achiziţionat 200.000 Furnizori 220.000Terenuri (valoare netă) 500.000 TVA de plată 20.000Echipamente (valoare netă) 80.000Titluri de participare 300.000Împrumuturi acordate cu scadenţa mai mare de 1 an

100.000

Total 1.230.000 Total 290.000

59.Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei):

Venituri din vânzarea mărfurilor 200.000Venituri din vânzarea produselor finite 1000.000Cheltuieli în avans 20.000Cheltuieli cu dobânzile 100.000Variaţia stocurilor 300.000Cheltuieli cu mărfurile vândute 120.000Venituri din prestări de servicii 600.000Costul vânzărilor 720.000Subvenţii pentru investiţii 100.000Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţi curente 120.000Venituri din diferenţe de curs valutar 80.000Pierderi din vânzarea de active financiare deţinute în vederea tranzacţionării 300.000Cheltuieli administrative 280.000Cheltueli cu impozitul pe profit obţinut din activităţi abandonate (discontinue)

40.000

Venituri din dobânzi şi dividende 160.000Cheltuieli cu consumurile materiale 300.000Cheltuieli de personal 400.000Câştiguri din cedarea activelor imobilizate 200.000Câştiguri din abandonuri de activităţi 240.000Cheltuieli cu amortizările şi deprecierea activelor 200.000

Se cere să se prezinte "Profitul sau pierderea exerciţiului" ştiind că entitatea delimitează cheluielile din exploatare după natură conform regulilor prevăzute de norma IAS 1.

60.Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei):

Venituri din dobânzi 200.000Costul bunurilor vândute 1.800.000Venituri din producţia de imobilizări corporale 800.000Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 50.000Pierderi din abandonuri de activităţi 100.000Venituri din servicii prestate 2.000.000Cheltuieli cu consumurile materiale 400.000Cheltuieli în avans 20.000Pierderi din cedarea activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării 10.000

32

Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000.000Cheltuieli de desfacere 300.000Cheltuieli cu dobânzile 90.000Cheltuieli administrative 150.000Cheltuieli de personal 500.000Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 250.000Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabilă obţinerea de avantaje economice viitoare)

500.000

Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţi continue 100.000Se cere să se prezinte "Profitul sau pierderea exerciţiului" ştiind că entitatea delimitează cheluielile din exploatare după funcţii conform regulilor prevăzute de norma IAS 1.

RezolvareN-1 N

Venituri (1)Costul vânzărilor(2)Profit brutAlte venituri (3)Costurile de distribuţie (4)Cheltuieli administrative (5)Alte cheltuieli (6)Costurile finanţării (7)Profitul înaintea impozităriiCheltuieli privind impozitul pe profitProfit sau pierdere din activităţi continuePierdere din activităţi discontinue (8)Profitul exerciţiului

3.200.000(1.800.000)

1.400.000

(1)din care:-veniri din vânzarea mărfurilor 1.000.000 lei;-venituri din servicii prestate 2.000.000 lei;-venituri din dobânzi 200.000 lei;

61. Să se determine valoarea totală a veniturilor din exploatare şi a cheltuielilor financiare conform modelului de Cont de profit şi pierdere OMFP 3055/2009:Venituri din vânzarea mărfurilor 600.000, cheltuieli din diferenţe de curs valutar 50.000, venituri din producţia imobilizată 200.000, subvenţii pentru investiţii 200.000, variaţia stocurilor 300.000, cheltuieli în avans 40.000; venituri din vânzarea de imobilizări corporale 100.000, venituri din subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 200.000, cheltuieli cu cedarea imobilizărilor financiare 50.000; venituri din despăgubiri 20.000, venituri din subvenţii pentru investiţii 20.000, cheltuieli cu dobânzile 100.000.

62.Să se determine valoarea totală a cheltuielilor din exploatare şi a veniturilor financiare conform modelului de Cont de profit şi pierdere OMFP 3055/2009 (în lei):Cheltuieli cu materiile prime 300.000, venituri din dobânzi 80.000, cheltuieli cu energia 100.000, cheltuieli cu serviciile primite de la terţi 200.000, cifra de afaceri 500.000; venituri în avans 60.000; venituri din diferenţe de curs valutar 40.000, cheltuieli cu salariile şi asimilate 500.000, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 400.000, cheltuieli de în avans 200.000, cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea materiilor prime 100.000, venituri din cedarea imobilizărilor financiare 60.000, cheltuieli din provizioane pentru deprecierea terenurilor 20.000, cheltuieli cu chiriile 50.000, venituri din subvenţii de exploatare aferente salariilor 200.000.

63.Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N, se constată existenţa următoarelor evenimente ulterioare:a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA un utilaj în valoare de

500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

c)Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei.

d)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

e)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

33

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

g)Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1. h)Societatea BETA S.A deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la 100.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar

în care este implicată societatea GAMA cursul la bursă al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1.i) Societatea ALFA produce pantofi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut în anii 90 pantofii din GAMA “Z”, ALFA a

deschis o fabrică specializată exclusiv în producerea acestora. Însă, de câţiva ani, ca urmare a noilor tendinţe în modă, vânzările la pantofii GAMA “Z” au scăzut substanţial. Pe 26 februarie N+1, societatea ALFA a anunţat ca va închide fabrica de pantofi “Z”. Situaţiile financiare ale exerciţiului N nu au fost încă autorizate spre emitere.

j)Pe 21 ianuarie N+1, grupul G a realizat achiziţia societăţii ALFA, înfiinţată în N-4, care comercializează produse farmaceutice. Grupul a achiziţionat 100 % acţiunile BETA cotate la BVB Bucureşti.

k)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.

l)La 31.12.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de 10.000 de euro. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.12. În luna martie N+1 cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ?Se cere:1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 în aceste cazuri?2.Ce informaţii trebuie prezentate în fiecare caz în parte?

a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

Falimentul societăţii BETA este un eveniment care determină ajustarea situaţiilor financiare ale societăţii ALFA. BETA a intrat în faliment în ianuarie N+1, deci avea dificultăţi financiare înainte de a se încheia anul N. ALFA trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea creanţei faţă de BETA.

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

Vânzarea stocurilor, ulterior datei bilanţului, cu 80.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează un provizion suplimentar de 10.000 de lei:

6814 = 397 10.000Cheltuieli de

exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor

circulante

Provizioane pentru

deprecierea mărfurilor

c)Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei.

Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat. Acest eveniment determină ajustarea provizionului cu 25.000 de lei. ALFA efectuează înregistrarea:

+Ch; +D6812 = 1511 25.000

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

d)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

Descoperirea unor erori după data bilanţului, care arată că situaţiile financiare au fost incorecte, determină ajustarea acestora. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori:

+Ch; -A

601 = 301 2.500Cheltuieli cu

materiile primeMaterii prime

34

e)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

Societatea GAMA prezintă în note activul contingent la valoarea de 100.000 de lei. Activul şi venitul corespunzător sunt din acest motiv recunoscute în situaţiile financiare pentru sfârşitul exerciţiului financiar cu închidere la 31 decembrie N+1.

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Costurile de refacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Există o datorie contingentă (definită în prima parte a capitolului) care trebuie sa fie publicată în notele explicative.Societatea ALFA va efectua în anexă următoarea informare narativă :

“ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un mijloc de transport al societăţii ALFA. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200.000 de lei. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea ALFA vinovată sau nu de acest incident.”

g)Societatea ALFA SA emite 2.000 de acţiuni pe 16 februarie N+1.

Nu se face nici o ajustare, deoarece reflectă o condiţie apărută ulterior închiderii exerciţiului N. Dacă impactul acestei decizii este semnificativ, face obiectul informării în note.

h)Societatea BETA S.A deţine acţiuni la societatea GAMA, evaluate în bilanţ la 100.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicată societatea GAMA cursul la bursă al acţiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1.

Scăderea cursului la bursă apare ca urmare a unor condiţii ulterioare datei bilanţului, deci ALFA nu trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea investiţiei.Datorită faptului că evenimentul afectează semnificativ situaţiile financiare ale societăţii ALFA, trebuie să facă obiectul publicării în note.

i) Societatea ALFA produce pantofi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut în anii 90 pantofii din GAMA “Z”, ALFA a deschis o fabrică specializată exclusiv în producerea acestora. Însă, de câţiva ani, ca urmare a noilor tendinţe în modă, vânzările la pantofii GAMA “Z” au scăzut substanţial. Pe 26 februarie N+1, societatea ALFA a anunţat ca va închide fabrica de pantofi “Z”. Situaţiile financiare ale exerciţiului N nu au fost încă autorizate spre emitere.

Societatea ALFA a anunţat închiderea fabricii pe 26 februarie N+1, deci condiţiile nu existau în exerciţiul N. Societatea nu va recunoaşte un provizion pentru restructurare în situaţiile financiare ale exerciţiului N. Anunţul a fost făcut după data bilanţului iar, la 31.12.N nu exista un plan de restructurare. Decizia conducerii de a închide fabrica poate fi un indiciu că activele acesteia ar putea fi depreciate. Managementul va trebui să determine valoarea lor recuperabilă şi să înregistreze (sau să ajusteze) un provizion pentru depreciere dacă este cazul.

Societatea ALFA va trebui sa publice în note:“Pe 26 februarie N+1 societatea a anunţat închiderea fabricii de pantofi din GAMA “Z”.

j)Pe 21 ianuarie N+1, grupul G a realizat achiziţia societăţii ALFA, înfiinţată în N-4, care comercializează produse farmaceutice. Grupul a achiziţionat 100 % acţiunile BETA cotate la BVB Bucureşti.

Decizia de achiziţie a filialei are loc în exerciţiul N+1, deci situaţiile financiare ale exerciţiului N nu vor fi ajustate. În note va fi efectuată o informare narativă referitoare la această achiziţie.

k)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.

Dacă dividendele sunt propuse şi declarate după data bilanţului, o întreprindere nu trebuie să recunoască această datorie în situaţiile financiare. Valoarea lor trebuie prezentată în notele explicative. ALFA va recunoaşte dividendul ca datorie în exerciţiul N+1.

l)La 31.12.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de 10.000 de euro. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.12. În luna martie N+1 cursul euro/leu creşte semnificativ.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ?

Nu, deoarece creşterea cursului este determinată de condiţii care au survenit după data bilanţului. În cazul în care efectul creşterii cursului este semnificativ, acest lucru trebuie sa facă obiectul publicării în notele explicative.

35

64. Se cunosc următoarele informaţii la 31.12.N+1:

Bilanţ funcţional (în lei)

ACTIVE N N+1 CAPITALURI PROPRII + DATORII

N N+1

Active imobilizate nete 280.000 247.000 Capitaluri proprii:Capital socialPrime de emisiuneAlte rezerveRezultatul exerciţiului

250.000

200.000-

50.000-

987.000

300.00010.00050.000

627.000Active curente de exploatare:StocuriClienţiCheltuieli în avans

280.000

60.000200.00020.000

960.000

160.000800.000

-

Datorii curente de exploatare:FurnizoriDividende de platăImpozit pe profit de plătit

710.000

500.000100.000110.000

670.000

550.000-

120.000

Active de trezorerie:Investiţii financiare pe termen scurtConturi la bănci

600.000100.000

500.000

1.050.000-

1.050.000

Datorii de trezorerie:Ctredite pe termen scurt

200.000

200.000

600.000

600.000

TOTAL ACTIV 1.160.000 2.257.000 TOTAL CAPITALURI

PROPRII + DATORII

1.160.000 2.257.000

Contul de profit şi pierdere N+1 (în lei)(clasificarea cheltuielilor după natură)

Elemente ValoareCifra de afaceri (venituri din vânzarea mărfurilor) 700.000Alte venituri din exploatare, din care:a)Venituri din cedarea activelor imobilizateb)Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personaluluic)Venituri din subvenţii pentru investiţii

712.00010.000

700.0002.000

Cheltuieli cu mărfurile vândute (300.000)Cheltuieli cu chiriile (20.000)Cheltuieli de personal (300.000)Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor (20.000)Atte cheltuieli de exploatare, din care:a)cheltuieli cu cedarea activelor imobilizate

(15.000)(15.000)

Venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 50.000Cheltuieli cu dobânzile (60.000)Rezultat înainte de impozit 747.000Cheltuiala cu impozitul pe profit (120.000)Rezultat după impozit 627.000

Tabloul fluxurilor de trezorerie al exerciţiului N+1(în lei)

Elemente ValoareÎncasări de la clienţiPlăţi către furnizoriPlăţi către salariaţi şi în numele acestoraÎncasări de subvenţii de exploatare pentru plata personaluluiPlăţi de impozit pe profit

100.000(350.000)(300.000)

700.000(110.000)

I.Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare +40.000Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale 10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări (200.000)Încasări din subvenţii pentru investiţii 200.000Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 150.000II.Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii +160.000Încasări din credite primite pe termen scurt 500.000Rambursări de credite pe termen scurt (100.000)Încasări din noi emisiuni de acţiuni 110.000

36

Plăţi de dobânzi (60.000)Plăţi de dividende (100.000)III.Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare +350.000IV.Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi+40.000+160.000+350.000=550.000

+550.000

V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului (din bilanţ) 500.000VI.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anuluiVI=IV+V= +550.000+500.000= 1.050.000

1.050.000

VII. Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului (din bilanţ) 1.050.000

Se cere să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii de echilibru financiar (FR, NFR, TN).

Calculul şi interpretarea Fondului de rulment (FR):FRN= Capitaluri permanenteN – Active imobilizate neteN = 250.000 – 280.000 = -30.000 leiFRN+1= Capitaluri permanenteN+1 – Active imobilizate neteN+1 = 987.000 – 247.000 = +740.000 leisauFRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreria datorie) = 880.000 – 910.000 = -30.000 leiFRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreria datorie) = 880.000 – 910.000 = -30.000 leiFRN+1 = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N+1 – Datorii cicliceN+1 (inclusiv trezoreria datorie) = 2.010.000 – 1.270.000 = +740.000 lei

Fondul de rulment al exerciţiului N este negativ şi semnifică existenţa unui dezechilibru financiar determinat de gestiunea pe termen lung. În exerciţiul N investiţiile pe termen lung nu pot fi finanţate în întregime din surse de finanţare pe termen lung. Pentru acoperirea necesarului de finanţare pentru ciclul de investiţii întreprinderea s-a îndatorat pe termen scurt ceea ce are ca efect creşterea presiunii asupra trezoreriei întreprinderii în anii următori. Investiţiile generează rentabilitate după o perioadă mai lungă de timp iar creditele pe termen scurt trebuie rambursate şi remunerate cu dobândă.Fondul de rulment al exerciţiului N+1 este pozitiv şi are o valoare semnificativă. Întreprinderea a obţinut o creştere a capitalurilor permanente printr-o nouă emisune de acţiuni şi prin activitatea rentabilă care a generat un rezultat semnificativ. În plus, investiţia în imobilizări corporale efectuată în exerciţiul N+1 a fost finanţată dintr-o subvenţie pentru investiţii. Prin urmare, în exerciţiul N+1 nu au apărut nevoi de finanţare pe termen lung din activitatea de investiţii care să consume din capitalurile permanente efectul fiind favorabil asupra trezoreriei.

Calculul şi interpretarea Necesarului de Fond de Rulment (NFR):NFRN= active circulante din exploatareN – datorii ciclice din exploatareN = 280.000-710.000 = -430.000 leiNFRN+1= active circulante din exploatareN+1 – datorii ciclice din exploatareN+1 = 960.000 – 670.000 = +290.000 lei

În exerciţiul N, nevoia de trezorerie pentru activitatea de exploatare a fost inferioară comparativ cu sursele de finanţare aferente activităţii de finanţare efectul fiind favorabil asupra trezoreriei. Întreprinderea a reuşit o bună gestiune a creanţelor clienţi şi a datoriilor faţă de furnizori reuşind să primească de la furnizori credite mai mari decât cele oferite de ea clienţilor.În exerciţiul N+1, NFR este pozitiv şi are o valoare semnificativă lucru care se apreciază nefavorabil. La aproximativ acelaşi credit furnizori întreprinderea îşi creditează de 4 ori mai mult furnizorii efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei. În plus, întreprinderea a alocat trezorerie de aproape 3 ori mai multă în stocuri.

Calculul şi interpretarea Trezoreriei Nete (TN):TNN = FRN – NFRN = -30-(-430.000)=+400.000 leiTNN+1 = FRN+1 – NFRN+1 =740.000-290.000=+450.000 leisauTNN = Active de trezorerieN – Datorii de trezorerieN = 600.000 – 200.000 = + 400.000 leiTNN+1 = Active de trezorerieN+1 – Datorii de trezorerieN+1= 1.050.000 – 600.000 = +450.000

Trezoreria netă este pozitivă în ambele exerciţii financiare şi cu o variaţie de 50.000 lei de la un an la altul. Pornind de la prima relaţie de calcul putem concluziona că variaţia se datorează creşterii substanţiale a FR chiar dacă şi NFR înregistrează o creştere semnificativă. Dacă avem în vedere cea de a doua relaţie de calcul putem justifica variaţia prin fluxurile mari de încasări chiar dacă şi îndatorarea faţă de bănci a crescut de 3 ori în exerciţiul N.O asemenea analiză este limitată deoarece TN este văzută ca o valoarea reziduală. Dacă dorim să realizăm o analiză cauză-efect ar trebui să valorificăm informaţiile degajate de Tabloul fluxurilor de trezorerie.

65. Având în vedere baza de date de la punctul 64 să se calculeze şi să se interpreteze soldurile de gestiune și capacitatea de autofinanțare.

Calculul şi interpretarea soldurilor de gestiune:

Indicatori Valoare Venituri din vânzarea mărfurilor (-)Cheltuieli cu mărfurile vândute

700.000-300.000

(=) Marja comercială (1) 400.000

37

Marja comercială(-)Consumurile de la terţi (cheltuieli cu chiriile)

400.000(-)20.000

(=) Valoarea adăugată (2) (=)380.000

Valoarea adăugată(+)Venituri din subvenţii de exploatare (+)Alte venituri din exploatare (venituri din cedarea activelor şi venituri din subvenţii pentru investiţii) (-)Cheltuieli de personal şi asimilate (-)Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu activele cedate)

380.000(+)700.000

(+)12.000(-)300.000

(-)15.000(=) Excedentul brut din exploatare (3) (=)777.000

Excedentul brut din exploatare (-)Cheltuieli din ajustarea valorii activelor imobilizate

777.000

(-)20.000(=) Rezultatul din exploatare (4) (=)757.000

Venituri financiare (câştiguri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt)(-)Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile)

50.000(-)60.000

(=) Rezultatul financiar (5) -10.000

(±)Rezultat din exploatare(±)Rezultat financiar

757.000(-)10.000

(=) Rezultatul înainte de impozit (6) 747.000

Rezultat înainte de impozit(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

747.000(-)120.000

(=) Rezultatul net (10) 627.000

Marja comercială de 400.000 reflectă rentabilitatea comercială a întreprinderii. Ea este mai mult de jumătate din cifra de afaceri şi se conservă aproape integral în valoarea adăugată, singura cheltuială externă fiind dată de chiria achitată în exerciţiul N în contul exerciţiului N+1.Excedentul brut din exploatare este de mai bine de două ori mai mare decât valoarea adăugată. La o analiză mai atentă, dacă am da la o parte contribuţia la acest excedent pe care o reprezintă veniturile din subvenţii am constata că întreaga valoare creată de întreprindere este consumată prin acoperirea cheltuielilor de personal şi a pierderilor din cedarea imobilizărilor. Fără subvenţiile primite, activitatea de exploatare a întreprinderii nu ar fi rentabilă.Activitatea financiară nu este una rentabilă. Costul finanţării este superior câştigurilor obţinute din tranzacţiile speculative pe piaţa de capital. Totuşi, rentabilitatea din exploatare acoperă acest deficit întreprinderea reuşind să încheie exerciţiul financiar N+1 cu un profit net de 627.000 lei.

Calculul şi interpretarea capacităţii de autofinanţare: (lei)

METODA DEDUCTIVĂIndicatori Valoare

Excedentul brut al exploatării(+)Venituri financiare (-)Cheltuieli financiare (-)Venituri din cedarea activelor (+)Cheltuieli din cedarea activelor (-)Venituri din subvenţii pentru investiţii (-)Cheltuiala cu impozitul pe profit

777.00050.00060.00010.00015.0002.000

120.000(=) CAF 650.000

METODA ADITIVĂIndicatori Valoare

38

Rezultatul net (+)Cheltuieli cu ajustările de valoare (+)Cheltuieli din cedarea activelor (-)Venituri din cedarea activelor (-)Venituri din subvenţii pentru investiţii

627.00020.00015.00010.0002.000

(=) CAF 650.000

Capacitatea de autofinanţare de 650.000 lei este interpretată favorabil dacă ţinem seama că e pozitivă şi de o mărime semnificativă, chiar superioară rezultatului net. Cu toate acestea în exerciţiul N+1 întreprinderea prin forţe proprii nu îşi asigură autofinanţarea dacă ţinem seama de faptul că a primit o subvenţie de 700.000 lei pentru finanţarea activităţii de exploatare. Dacă dăm la o parte această subvenţie vom observa că întrepriderea nu este rentabilă. Probabil prin natura activităţii pe care o desfăşoară ea nu ar putea supravieţui fără subvenţii. Lipsa acestor subvenţii ar crea costuri sociale şi probabil se doreşte evitarea acestora.

66. Având în vedere baza de date de la punctul 64 să se efectueze analiza pe bază de rate (se vor calcula rate de rentabilitate, de risc, de lichiditate şi de activitate).

Calculul şi analiza ratelor:

Rate Mod de calcul SemnificaţieA.Rate de profitabilitate1.Rata marjei nete (Net profit margin, în engleză)

Profit net/Cifra de afaceri = 627.000/700.000 = 0,8957sau89,57%

Cifra de afaceri se regăseşte masiv în profitul net (89,57%), concluzia fiind că întreprinderea este foarte rentabilă din punct de vedere comercial.

2.Rata rentabilităţii economice (ROA=return on Assets, în engleză)

EBE/Activ economic = 777.000/2.257.000 = 0,3442sau34,42%

La un leu activ economic investit se obţine 0,3442 lei EBE.

3.Rata rentabilităţii financiare (ROE=Return on Equity, în engleză)

Profit net/Capitaluri proprii = 627.000/987.000 = 0,6352sau63,52

Rentabilitatea creată pentru acţionari şi care acoperă dividendele şi nevoia de autofinanţare este de 63,52%

B.Rate de lichiditate1.Rata lichidităţii curente (Current ratio, în engleză)

RLCN= Active curenteN /Datorii curenteN= 880.000/910.000=0,9670RLCN+1= Active curenteN+1 /Datorii curenteN+1= 2.010.000/ 1.270.000 = 1,5826

În exerciţiul N întreprinderea nu reuşeşte să îşi asigure lichiditatea curentă în condiţiile în care datoriile curente sunt superioare activelor curente. În exerciţiul N+1 situaţia este aproape de optim chiar şi în situaţia în care (rata optimă este de 2).

2.Rata lichidităţii rapide (testul acid-acid test în engleză)

RLRN = (Active curenteN –StocuriN)/Datorii curenteN = (880.000-60.000)/910.000=0,9010RLRN+1 = (Active curenteN+1 –StocuriN+1)/Datorii curenteN+1 = (2.010.000-160.000)/1.270.000= 1,4566

Valoarea stocurilor este nesemnificativă dacă avem în vedere ponderea lor în total active curente. De aceea, rata lichidităţii rapide se menţine în jurul ratei lichidităţii curente. Situaţia este nefavorabilă în exerciţiul N şi aproape de optim în exerciţiul N+1.

3.Rata lichidităţii imediate (cash ratio, în engleză)

RLIN = (DisponibilităţiN +Valori mobiliare de plasamentN)/Datorii curenteN = (500.000+100.000)/910.000 = 0,6593RLIN+1 = (DisponibilităţiN+1 +Valori mobiliare de plasamentN+1)/Datorii curenteN+1 = 1.050.000/1.270.000 = 0,8267

Rata lichidităţii imediate este una semnificativă atât în exerciţiul N cât şi în exerciţiul N+1.

C.Rate de risc1.Rata gradului de îndatorare (Debit ratio, în engleză)

RGIN = DatoriiN/Capitaluri propriiN = 910.000/250.000 = 3,64RGIN+1 = DatoriiN+1/Capitaluri propriiN+1 = 1.270.000/987.000=1,286

În exerciţiul N întreprinderea a fost de 3 ori mai îndatorată decât în exerciţiul N+1. În N+1 rata a scăzut datorită rentabilităţii obţinute dar şi a creşterii de capital prin noi emisiuni de acţiuni.

2.Rata de acoperire a dobânzilor (Interest coverage ratio, în engleză)

RADN+1= Profit înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului pe profitN+1/Cheltuieli cu dobânzileN+1 = 807.000/60.000 = 13,45

Profitul obţinut neafectat de costul finanţării şi incidenţa fiscală acoperă de 13,45 ori costul finanţării ceea ce însemnă că rentabilitatea obţinută este îndestulătoate atât pentru creditorii bancari cât şi pentru acţionari.

39

D.Rate de activitate1.Viteza de rotaţie a stocurilor(Inventory turnover ratio, în engleză)

VRSN+1= (stoc mediuN+1/costulvânzărilorN+1)*365 = (160.000:12/300.000)*365 = 16,22 zile

Viteza de rotaţie a stocurilor atest[ o bun[ gestiune a acestora. Stocul mediu este stocat în întreprindere aproximativ 16 zile.

2.Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi (Average collection period, în engleză)

VRCN+1= (Sold mediu clienţiN+1/Cifra de afaceriN+1)*365 = (800.000:12/700.000)= 34,76 zile

Întreprinderea îşi încasează creanţele faţă de clienţi în medie la un interval de 35 zile.

3.Viteza de rotaţie a creditelor furnizori (Average payable period, în engleză)

VRFN+1 = (Sold mediu furnizoriN+1/Achiziţii de bunuriN+1)*365 = (550.000:12/700.000)= 23,89 zile

Pentru aproximarea achiziţiilor s-a utilizat cifra de afaceri. Întreprinderea îşi achită furnizorii, în medie în 24 de zile. Ideal ar fi fost ca plata furnizorilor să se realizeze la un interval de timp mai mare decât cel necesar încasărilor de la clienţi.

67. Se dau următoarele operaţii:(1)vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (factură); costul de achiziţie al activului vândut este de 800.000 lei;(2)vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 acţiuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziţiei este de 8 lei/buc;(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acţiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2 lei/acţiune);(4)la sfârşitul anului întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 2.000 acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate la cursul de 18 lei în cursul anului);(5)la sfârşitul anului întreprinderea deţine 500 acţiuni reprezentând imobilizări financiare cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anterior cu 2 lei/acţiune; cursul de închidere este de 15 lei/acţiune;(6)întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În bilanţul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 180.000 lei;(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei;(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale în valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de la furnizori;(9)întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 24%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior;(10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 24%;(11)la sfârşitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii estimat la 10.000 lei;(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanţul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă este de 12%;(13)se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama, rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de deţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;(14)în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei;(15)la sfâşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime privind participarea salariaţilor la profit;(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.

Se cere:a)să se contabilizeze operaţiile de mai sus;b)să se prezinte incidenţa acestor operaţii asupra contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009.

68.Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA, în exerciţiile N+1 şi N+2:u.m.

Active şi datorii Situaţia la 31.12.N+1 Situaţia la 31.12.N+2Cheltuieli de dezvoltare (1)Imobilizări corporale (2)Clienţi(3)Cheltuieli înregistrate în avans(4)Alte active (5)

18.000640.00020.0005.000

20.000

12.000500.00015.0004.000

25.000Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6)Amenzi de plătit (7)Donaţii (7)Alte datorii (5)

4.0002.000

400.000

3.0001.0002.000

300.000(1)La inceputul exerciţiului N, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000 de lei, care au fost capitalizate în

conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară, pe o durată de 5 ani. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N).

40

(2)Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Clădirile au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000 um şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. La sfârşitul exrciţiului N+1, clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600.000 um. Reevaluarea nu este recunoscută fiscal. Utilajele au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N-1, cu 100.000 um. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani, iar cea fiscală de 4 ani. (3)La 31.12.N+1, creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25.000 um şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat la venituri în exerciţiul N+2 . (4)Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1, deductibilă atunci când are loc fluxul monetar.

(5)Pentru posturile "alte active" şi "alte datorii" nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate.(6)În cursul exerciţiului N+1, ALFA se află în litigiu cu un client. Managementul estimează, la sfârşitul exerciţiului, că

despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4.000 u.m. pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal.(7)Amenzile şi donaţiile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate, în exerciţiul N+1, iar cele cu

donaţiile în exerciţiul N+2. O parte din amenzi au fost plătite în N+2. (8)La începutul exerciţiului N+1, ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000 de lei. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de cercetare se amortizează în 5 ani.

Rezultatul contabil a fost un beneficiu de 154.000 de um, în N+1, şi 247.578 um, în N+2.Cota de impozit pe profit a fost 25% în N+1 şi 16% în N+2.La deschiderea exerciţiului N+1, exista o creanţă de impozit amânat de 7.500 um şi o datorie de 8.500 um.

Să se determine şi să se contabilizeze impozitele amânate şi exigibile pentru cele două exerciţii şi să se prezinte informaţiile aferente.

RezolvareCalculul cheltuielii cu impozitului exigibil este redat în tabelul următor:

Elemente N+1 N+2Rezultat contabil 154.000 247.578(+)Amortizarea contabilă a clădirilor şi utilajelor 120.000 140.000(+)Amortizarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare 6.000 6.000(+) Cheltuielile cu provizionul pentru deprecierea clienţilor 5.000 0(+)Cheltuielile cu provizionul pentru litigii 4.000 0(+) Cheltuielile cu amenzile şi donaţiile 2.000 2.000(+)Cheltuielile de cercetare 20.000 0(+)Imputarea cheltuielilor în avans asupra cheltuielilor cu chiria 0 1.000(-)Amortizarea fiscală a clădirilor şi utilajelor 95.000 95.000(-)Amortizarea fiscală a cheltuielilor de cercetare 4.000 4.000(-)Cheltuielile în avans 5.000 0(-)Veniturile din reluarea provizionului pentru deprecierea clienţilor 0 5.000(-)Veniturile din reluarea provizionului pentru litigii 0 1.000(=)Rezultatul impozabil 207.000 291.578Cota de impozitare 25% 16%Impozitul exigibil 51.750 46.652,48

Determinarea impozitului amânat:

Elemente Valoare contabilă

Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă

Diferenţă temporară deductibilă

31.12.N+1Cheltuieli de cercetare 0 16.000 - 16.000Cheltuieli de dezvoltare 18.000 0 18.000 -Clienţi 20.000 25.000 - 5.000Clădiri 600.000 560.000 40.000 -Utilaje 40.000 25.000 15.000 -Cheltuieli în avans 5.000 0 5.000 -Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

4.000 0 4.000

Amenzi de plătit 2.000 2.000 - -TOTAL 78.000 25.00031.12.N+2Cheltuieli de cercetare 0 12.000 - 12.000Cheltuieli de dezvoltare 12.000 0 12.000 -Clienţi 15.000 15.000 - -Clădiri 480.000 490.000 - 10.000Utilaje 20.000 0 20.000 -Cheltuieli în avans 4.000 0 4.000 -Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

3.000 0 - 3.000

Amenzi de plătit 1.000 1.000 - -Donaţii 2.000 2.000 - -TOTAL 36.000 25.000

41

La 31.12.N+1, trebuie să existe o creanţă de impozit amânat de 25.000 um x 25 % = 6.250 de lei şi o datorie de 78.000 um x 25 % = 19.500 um. La începutul exerciţiului, există o datorie de impozit amânat de 8.500 um şi o creanţă de 7.500 um. Contabilizarea impozitului amânat la 31.12.N+1:-datoria de impozit amânat:

%Cheltuieli cu impozitul amânatRezerve din reevaluare

= Datorie de impozit amânat 11.000(14.000)

25.000

-diminuarea creanţei de impozit amânat:


= Creanţă de impozit amânat 1.250

Creanţa de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 25.000 um x 16 % = 4.000 lum. Datoria de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 5.760 um;Ajustarea creanţei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de impozitare cu 9 %: 25.000 lei x 9 % = 2.250 lei.


= Creanţă de impozit amânat 2.250

Creanţa ce trebuie înregistrată în exerciţiul N+2: 4.000 lei -(6.250 lei - 2.250 lei) = 0 lei;Ajustarea datoriei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de impozitare cu 9 %: 78.000 lei x 9 % = 7.020 lei, care este imputată rezervei din reevaluare şi contului de profit şi pierdere în funcţie de sursa care a generat diferenţa temporară:

%Cheltuieli cu impozitul amânatRezerve din reevaluare

= Datorie de impozit amânat (7.020)1.980

(9.000)

-Datoria aferentă exerciţiului N+2: 5.760 lei - (19.500 lei -7.020 lei) = - 6.720 lei.Reluarea la venituri a unei părţi din datoria cu impozitul amânat:

Datorie de impozit amânat = Venituri din impozitul amânat 6.720

Potrivit IAS 12.80 entitatea trebuie să prezinte următoarea informare:

Elemente N+1 N+2Cheltuiala cu impozitul exigibil(+)Cheltuiala cu impozitul amânat(+)Ajustarea cheltuielii cu impozitul diminuarea cotei(-)Venitul din impozitul amânat(-)Ajustarea venitului din impozit prin diminuarea cotei

51.750

(12.750)

46.652,48

0

4.2306.720

(=)Cheltuiala totală cu impozitul 39.000 44.162,48

Potrivit IAS 12.81 entitatea trebuie să prezinte impozitul exigibil şi amânat aferent elementelor imputate direct capitalurilor proprii.

N+1 N+2Datoria de impozit amânat aferentă reevaluării clădirii

25.000 16.000

IAS 12.81 permite două metode alternative de explicare a relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil:-reconcilierea numerică între cheltuiala cu impozitul şi produsul între rezultatul contabil şi cota de impozit pe profit.

Elemente N+1 N+2Rezultat contabilRezultat contabil x cota de impozit(+)Efectul fiscal al diferenţelor permanente Amenzi Donaţii(+)Diminuarea impozitului amânat ca urmare a reducerii cotei

154.00038.500

500

247.57839.612,48

320

4.230(=)Cheltuiala totală cu impozitul pe profit 39.000 44.162,48

42

sau-reconcilierea între cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:

Potrivit IAS 12.81 (d) entitatea efectuează următoarea informare:“În N+2 guvernul a stabilit o modificare a cotei de impozitare a profitului de la 25% la 16%.”Conform IAS 12.81 (g) entitatea prezintă:

N+1 N+2Cheltuieli de cercetare imputate contului de rezultat deductibile fiscal în 5 ani

4.000 1.920

Ajustarea creanţelor clienţi nedeductibilă fiscal 1.250 0Provizioane pentru litigii nedeductibile fiscal 1.000 480Amortizarea fiscală a clădirilor diferită de cea contabilă 1.600

Soldul creanţei de impozit amânat 6.250 4.000

N+1 N+2Cheltuieli de dezvoltare capitalizate deductibile fiscal la angajare 4.500 1.920Cheltuieli înregistrate în avans deductibile fiscal la angajare 1.250 640Utilaje pentru care durata de amortizare fiscală este mai mică decât cea contabilă 3.750 3.200Clădiri reevaluate amortizate fiscal pe o altă durată decât cea contabilă (reevaluarea un este recunoscută fiscal)

10.000

Soldul datoriei de impozit amânat 19.500 5.760

Elemente N+1 N+2Cota utilizată(+) Efectul fiscal al diferenţelor permanente Amenzi Donaţii

(+)Diminuarea impozitului amânat ca urmare a reducerii cotei

25%

0,3247%(500 /154.000)

16%

0,12925%(320

/247.578)

1,70855%(4.230/247.578)

(=) Cota medie de impozit 25,3247% 17,8378%

Cheltuiala totală cu impozitul pe profit (rezultat contabil x cota medie)

39.000 44.162,48

43

Suport Curs Fuziuni Si Divizari......

Documents

Transcript of Suport Curs Fuziuni Si Divizari......